Publicat initial în limba italiană, printre paginile electronice ale publicației InsideOver, în cadrul studiilor de geo-politică și strategie, materialul impune o discuție cu cifre și despre cifre. Așa cum o spune și partenerul nostru, Emanuel Pietrobon, matematica nu are culoare, rasă sau ideologie.
Dincolo de Alpi, o dezbatere publică și politică furtunoasă a fost declanșată din 21 aprilie, ziua în care cunoscutul săptămânal ”Valeurs Actuelles” a publicat o scrisoare deschisă dramatică cu privire la riscul concret al unui posibil război civil etno-religios în Franța de mâine.
Textul, departe de a fi născut în interiorul cercurilor conspiraționale de extremă dreapta, a fost scris de douăzeci de generali și semnat de o sută de ofițeri de rang înalt, alături de peste 1000 de soldați aparținând diferitelor arme, care, astăzi, datorită acestui gest, riscă severe sancțiuni disciplinare. Scrisoarea, de fapt, mai mult decât forma unui apel către Elysee, pare să fi fost concepută ca un avertisment, un avertisment peremptoriu: acționați astăzi pentru a evita războiul de mâine, intrați în politică sau lăsați o armată, nerăbdătoare și deloc indiferentă, să intervină pentru rezolvarea situației extreme în care se află națiunea.
Semnatarii cer clasei politice să ia act de „numeroasele pericole mortale care amenință” Franța, în acest caz creșterea violenței pe străzi și a „islamismul politic și hoardele suburbiei ” care riscă să fragmenteze unitatea și integritatea națiunii în o mulțime de teritorii scăpate de sub control și „supuse dogmelor contrare constituției”. „Dacă nu se face nimic”, avertizează militarii semnatari ai apelului, „falsa relaxare va continua să se răspândească inexorabil în societate, provocând în cele din urmă o explozie și intervenția colegilor noștri într-o periculoasă misiune de a proteja valorile civilizației noastre și de a proteja compatrioții noștri pe teritoriul național ".
Scrisoarea a generat un tumult politic, a fost criticată pe scară largă și dur de către membrii echipei președintelui Macron pentru conținut - un posibil cadou pentru Marine Le Pen pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale - și a fost emisă într-un calendar simbolic percutant. În ziua publicării sale se împlineau 60 de ani de la lovitura generalilor francezi (Putsch des généraux ) împotriva lui Charles de Gaulle. Simbolul zilei nu poate decât să accentueze dramatismul mesajului, asumând caracterul de lovitură majoră a scrisorii.
Dar faptul că Le Pen încearcă să conducă dezbaterea declanșată de scrisoare și că unii dintre semnatari se manifestă în mod deschis față de pozițiile politice conservatoare de dreapta, nu îi diminuează valoarea și nici nu-i infirmă veridicitatea. Pentru că cifrele și faptele, mult mai mult decât cuvintele înfricoșătoare folosite în scrisoare, sunt cele care dau motiv de îngrijorare soldaților alarmați. Numere și fapte pe care le vom arăta și dezvălui în timpul acestei analize dedicate riscului războiului civil din Franța, începând de la o reconstrucție a cadrului general și apoi investigând așa-numitul narco-banditism, enclavele islamului radical răspândite pe întreg teritoriul , identificând armata din umbră de radicalizați care reprezinta coșmarul serviciilor secrete franceze.
Redăm textul trimis de colaboratorul nostru Emanuel Pietrobon cu privire la evenimentele din Franța:
Clasa politică franceză este împărțită în funcție de tipul de comportament pe care trebuie să-l adopte față de acei militarii care s-au alăturat scrisorii deschise, semnate provocator și elocvent și publicate la aniversarea unei lovituri de stat militare eșuate. Conform datelor însă, societatea franceză pare să fie de mai puțin divizată în ceea ce privește un potențial războiului civil. Simplu spus, societatea chiar crede în acest pericol.
Potrivit unui sondaj realizat de Harris Interactive pentru LCI TV în urma scrisorii deschise, 86% dintre respondenți consideră că legile Republicii Franceze nu se aplică în anumite zone ale teritoriului național, 84% sunt de acord că politica devine din ce în ce mai violentă, 74% cred că politicile anti-rasism duse până la exacerbare au avut efectul opus celui prezis de susținătorii săi, 73% împărtășesc ideea că națiunea franceză se confruntă cu dezintegrarea. Dar cel mai important, un incredibil 49%, adică un francez din doi, crede în intervenția forțelor armate pentru restabilirea ordinii și, în general, șase din zece respondenți susțin o inițiativă militară pentru rezolvarea crizelor succesive care par a nu se mai termina.
De ce opinia publică se solidarizează masiv cu forțele armate este mai mult decât de înțeles, în lumina cifrelor seci, dar atât de reale, legate de terorismul islamist și de radicalizarea religioasă din Franța:
* Peste 45 de atacuri islamiste din 2015 până în 2021, inclusiv recentul atac Rambouillet, care au dus la peste 260 de decese și peste 900 de răniți;
* 33 masacre și atentate de mare anvergură împiedicate din 2017 până astăzi;
* 250 de prizonieri aflați în închisorile franceze pentru crime legate de terorismul islamist a căror sentință se așteaptă să se încheie între acest an și în 2022, persoane care nu au fost recuperate social și anume de-radicalizate;
* 40 de condamnați pentru infracțiuni legate de terorismul islamist au fost eliberați din închisoare între 2018 și 2019;
La aceste cifre trebuie reamintit că aproximativ 15 mii de subiecți francezi sunt supravegheați de către autoritătile franceze deoarece sunt un pericol major de angajare în acțiuni de terorism și/sau de radicalizare religioasă.
Tabloul nu poate fi complet dacă nu vedem si alte cifre, la fel de grave și de alarmante. Cel puțin 1.910 cetățeni francezi integrați au plecat în Orientul Mijlociu în momentul extinderii autoproclamatului Stat Islamic între Siria și Irak , jurând credință califului terorii și participând personal la războiul sfânt al organizației teroriste. Cifra de mai sus face din Franța cel mai mare stat/fond uman de recrutare al Statului Islamic din Uniunea Europeană. Asta după ce Franța a furnizat aproape două mii de luptători străini dintr-un total de cinci mii proveniți din întregul ansamblu de 27 de state membre ale UE.
În interiorul administrativ al Franței, astăzi când vorbim există 751 zone urbane sensibile ( zones urbaines sensibles ), unde locuiește 7% din populația franceză . Acestea sunt cartiere caracterizate de indicatori înalți ai dificultăților sociale și de lipsa de locuințe cronică, care necesită o atenție specială din partea autorităților deoarece sunt deosebit de permeabile narco-banditismului și islamului radical. Dintre aceste zone urbane sensibile, cel puțin 150 de cartiere sunt clasificate ca ”teritorii pierdute” (territoires perdus ), potrivit unui raport datat în ianuarie 2020 al Direction Générale de la Sécurité intérieure (DGSI). Aceste bucăți de teritoriu francez se află de facto, în afara controlului instituțiile republicii, fiind conduse practic și factual de rețelele de narcobanditism și/sau islam radical. 300 de imami străini , majoritatea dintre ei fiind plătiți de diverse instituții religioase din Turcia , Maroc și Algeria care ar fi periculoși pentru securitatea națională și pentru care s-a stabilit repatrierea lor în țările de origine în anul curent. 73 de locații, inclusiv moschei, școli private religioase, centre culturale, afaceri și organizații neguvernamentale, pe care autoritățile franceze au fost obligate să le închidă în primele zece luni ale anului 2020 datorită legăturilor lor dovedite cu islamul radical și / sau organizații teroriste sau apropiate terorismului. Cel puțin 89 de moschei se află în atenția anchetatorilor din cauza predicilor imamilor, dintre care 16 sunt concentrate în zona Parisului;
Oricine crede că spectrul războiului civil, reapărând în mod regulat , este fructul putred al înrădăcinării islamului radical în toată țara și la toate nivelurile societății și instituțiilor, chiar și în forțele armate, se înșală. Terorismul face parte integrantă dintr-o problemă mult mai largă decât domeniul etno-religios, care este data și de eșecul modelului de integrare asimilaționist al Franței. Mai mult difuzarea pe scară largă a crimelor organizate din Magreb și de origine subsahariană sau narcobanditismul la scară largă, sunt și ele elemente critice ale crizei pe care semnatarii scrisorii le identifică ca elemente grave de instabilitate a republicii .
Preocuparea opiniei publice cu privire la creșterea violenței, precum și cea a militarilor cu privire la „hoardele din banlieu (cartierele mărginașe ale marilor orașe)” pot fi pe deplin înțelese prin cifrele referitoare la epidemia de infracțiuni și la fenomenul infracțional menționat anterior, ai căror actori sunt deseori cercetați judiciar în contextul operațiunilor de combatere a terorismului și care devin frecvent protagoniștii atacurilor împotriva poliției naționale.
Astfel 91 de grupări criminale care au fost dezmembrate în 2019, pentru un total de 209 de persoane arestate; 20.306 ofițeri de poliție care au fost răniți în timpul îndeplinirii atribuțiilor în 2018 - o creștere de 15% față de anul precedent; 379 acte de violență urbană comise împotriva ofițerilor de poliție în zone urbane sensibile într-o perioadă obișnuită de două luni din 2020 (17 martie - 5 mai), dintre care 79 au fost clasificate ca ambuscade și au dus la rănirea a 43 de funcționari; 38.519 plângeri pentru agresiune fizică depuse de polițiștii francezi în 2019, o creștere de 18% față de 2017. Războiul dintre bande din Bouches-du-Rhône, departamentul Marsilia, este de practic permanent și nu a putut fi oprit, care în primele patru luni ale anului 2021 a provocat patru decese, 12 în 2019 , 23 în 2018, 14 în 2017 și 29 în 2016;
Cine are dreptate? Emmanuel Macron sau semnatarii scrisorii deschise din 21 aprilie au dreptate? Nu se știe dacă Franța este într-adevăr la un pas de un război civil condus de teroriști și criminali cu o aplecare deosebită spre violențe anti-poliție, dar un lucru este incontestabil: dacă este adevărat că matematica nu este o opinie, ea confirmă însă percepția nesiguranței generalizate a francezilor și justifică, cel puțin parțial, îngrijorarea militarilor Franței, care în ultimii șase ani au fost martorii înmormântării a peste 260 de compatrioți.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, simte că există un acord tot mai mare între liderii europeni cu privire la faptul că Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina. "Cred că se lărgește înțelegerea că trebuie să învingem Rusia, pentru că altfel va exista o continuare a acestei povești tragice", a declarat Nausėda pentru POLITICO, vorbind după summitul de săptămâna trecută în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
Gruparea teroristă „Stat Islamic” a publicat în cursul nopții un videoclip cu atacul asupra sălii de concerte de la Crocus City Hall din Krasnogorsk, pe care l-a publicat pe canalul de Telegram al agenției de presă Amaq apropiată de grupării, și pe care media îl consideră prea dur pentru a fi popularizat.
Modernizarea istorică a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu coincide într-o oarecare măsură cu achiziția de avioane de generația a 5-a, F-35 Lightning II.
Tot mai mulți oficiali ai NATO și oficiali militari ai statelor membre în cea mai puternică alianță militară din istorie transmit atenționări că în cazul în care Federația Rusă va avea câștig de cauză în Ucraina, Armata rusă ar putea intra pe un culoar de coliziune cu NATO în următorii ani.
Boris Elțîn e un personaj istoric mult mai complex decât ni-l imaginăm și nu trebuie subestimat, consideră analistul Ștefan Popescu. Elţin a fost preşedinte al Rusiei până la 31 decembrie 1999. El fusese reales în iulie 1996. În 1999 i-a predat puterea pe atunci tânărului Vladimir Putin, o decizie care azi ne arată că Elțîn nu a avut mână bună.
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a purta actualul război. Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa în perioada 2014-17, a declarat acest lucru în cadrul celui de-al 16-lea Forum anual de securitate de la Kiev.
Armata Ucrainei a reușit să stabilizeze situația pe frontul de est, a anunțat comandantul-șef al Armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, în timp ce ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a afirmat că Rusia și-a crescut producția de obuze de 2,5 ori în ultimul an și a început producția de serie a unei noi bombe aeriene cu mare putere distructivă.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 22 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
China își consolidează forțele armate, inclusiv arsenalul de arme nucleare, într-un ritm nemaiîntâlnit după cel de-al Doilea Război Mondial și va fi pregătită să invadeze Taiwanul până în 2027, potrivit amiralului John Aquilino, comandantul Comandamentului Marinei americane din Pacificul Indian. De asemenea, China este în prezent singura țară care are atât capacitatea, cât și intenția de a "răsturna" actuala ordine mondială și, prin urmare, rămâne principala amenințare pentru Statele Unite în lume.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.
Regimul sirian consideră că presiunea israeliană asupra Iranului și vizarea pozițiilor liderilor Gărzii Revoluționare și a pozițiilor Hezbollah este o oportunitate importantă de a scăpa de povara iraniană.
Comitetul de Investigații (CI) din Federația Rusă a anunțat că, în seara zilei de 23.04.2024, adjunctul ministrului rus al apărării, Timur Ivanov, a fost reținut, sub suspiciunea de luare de mită. În urmă cu numai câteva ore, acesta participase la o ședință a Colegiului Ministerului Apărării.
Senatul SUA are în vedere un pachet de patru proiecte de lege care a fost adoptat anterior de Camera Reprezentanților. Adoptarea proiectelor de legi va debloca furnizarea de ajutor militar către Ucraina , Israel și Taiwan în valoare de 90 de miliarde de dolari.
Coreea de Sud se profilează unul dintre partenerii importanți ai României, în ceea ce privește cooperarea la nivel de industrie de apărare.
Ucraina pare mult mai încrezătoare în victorie, după veștile bune care au venit sâmbătă de peste Atlantic.
După o mobilizare exemplară în primele luni de după invazia din februarie 2022, valul inițial de voluntari patrioți care au răspuns ”prezent” chemărilor armatei s-a epuizat.
Oleksandr Musienko, șeful Centrului de Cercetări Juridice Militare, a declarat cum Forțele de Apărare ale Ucrainei folosesc baloanele în războiul împotriva Rusiei.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a precizat că anul acesta "vom avea vești bune" despre semnarea contractului pentru achiziţia avioanelor F-35. Aceste detalii au fost oferite ca răspuns la o întrebare adresată de DefenseRomania în cadrul vizitei oficiale pe care delegația română a efectuat-o în Coreea de Sud.
Hanwha Aerospace își propune să extindă cooperarea în domeniul apărării pentru modernizarea militară a României, în parteneriat cu industria locală, arată compania sud-coreeană, într-un comunicat remis DefenseRomânia.
Compania cehă Excalibur Army se află în discuții cu consortiul KNDS Deutschland, cunoscută anterior sub numele de Krauss-Maffei Wegmann, în vederea fabricării în comun a tancurilor Leopard 2A8. Această informație a apărut pentru prima dată pe 18 aprilie în ziarul ceh Echo24.
Indiferent ce se va întâmpla cu noul bombardier invizibil cu rază lungă de acțiune al Chinei, cunoscut sub numele de Xi'an H-20, oficialii americani sunt încrezători că acesta nu se va ridica la înălțimea proiectelor militare americane, potrivit unui oficial din cadrul Defense Intelligence Agency (DIA).
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a semnat marți, 23 aprilie, împreună cu omologul său coreean, Shin Wonsik, Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea privind cooperarea în domeniul apărării, primul document de acest fel încheiat între cele două părți.
Ajutorul american poate oferi Ucrainei un spațiu de manevră, dar o schimbare reală pe câmpul de luptă rămâne îndepărtată, relata Bloomberg pe 22 aprilie. După luni de blocaj la nivelul Congresului, Camera Reprezentanților din SUA a adoptat pe 20 aprilie un proiect de lege privind aacoradrea unui ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Kiev, trimițând legea pentru vot direct in Senat.
Aprobarea de către Congres a ajutorului destinat Ucrainei va ajuta forțele armate ucrainene să țină piept ofensivei rusești. Acest lucru va permite Kievului să reziste până la sfârșitul anului, a relatat presa internațională după ce Camera Reprezentanților a votat, la 20 aprilie, un proiect de lege privind finanțarea suplimentară pentru Ucraina. Furnizarea de arme de către SUA ar trebui să ridice moralul ucrainenilor și să-i încurajeze pe europeni să ajute mai mult Kievul. Cu toate acestea, rușii vor avea în continuare un mare avantaj în ceea ce privește armele și forța armată angajată în lupta.
Premierul britanic Rishi Sunak va anunța marți, în timpul unei vizite în Polonia, cel mai mare pachet de ajutor militar acordat vreodată Ucrainei. Acesta include ambarcațiuni, rachete Storm Shadow cu rază lungă de acțiune, muniție și vehicule blindate. Sunak va sosi marți în Polonia și va anunța o creștere masivă a sprijinului militar pentru Ucraina, inclusiv 500 de milioane de lire sterline în fonduri militare suplimentare și cea mai mare livrare de echipamente din istoria Regatului Unit.
Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite sunt angajate în proiecte ambițioase care vizează diversificarea și modernizarea veniturilor lor. Izbucnirea unui conflict regional ar perturba serios aceste proiecte.
Din cauza agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, ameninţarea minelor în derivă instalate de ambele state s-a amplificat, afectând siguranţa navigaţiei şi a populaţiei, aşa cum au demonstrat numeroasele incidente înregistrate în Marea Neagră, în apropierea graniţelor României.
