În timp ce Rusia trimite în continuare detașamente sinucigașe să asalteze pozițiile ucrainene, trupele Kievului se adaptează din mers și răspund cu sisteme robotice care înlocuiesc și salvează viața multor militari, explicând într-o anumită măsură miracolul ucrainean. Confruntarea armată ruso-ucraineană începe să semene, tot mai mult, cu o finală de 12 runde pentru titlul mondial dintre doi boxeri de categoria grea. Unul este foarte puternic dar, nu a acordat o mare atenție pregătirii tehnico-tactice pentru că nu a avut nevoie.

China intenționează, foarte probabil, să se afișeze în cadrul viitoarei parade militare cu un vehicul subacvatic fără pilot de mari dimensiuni. După cum arată imaginile obținute în timpul repetițiilor pentru parada militară din 3 septembrie - când Beijingul va marca 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și victoria Chinei împotriva agresiunii japoneze - o dronă neagră de dimensiuni mari, asemănătoare unei torpile, este transportată pe o platformă specială.

Producția de serie pentru blindatele 4x4 Cobra II ale Armatei României va începe în această vară la Mediaș, unde transferul de tehnologie e efectuat în proporție de aproape 100% de către compania turcă Otokar. Dar cum va decurge acest proces și care e de fapt situația la Automecanica Mediaș, în contextul în care există destul de multă confuzie cu privire la cine deține de fapt Automecanica?

Racheta de croazieră cu rază lungă de acțiune Flamingo, dezvoltată în Ucraina, a intrat în producție în serie, a raportat fotojurnalistul Associated Press (AP), Efrem Lukatsky, pe 17 august. Lukatsky, care a avut acces pentru a fotografia racheta la un atelier nedezvăluit al companiei ucrainene de apărare Fire Point pe 14 august, a precizat că racheta are o rază de acțiune de 3.000 de kilometri. Specificațiile tehnice oficiale nu au fost făcute publice.

Pentru prima dată de la începutul invaziei ruse la scară largă, țările europene au depășit Statele Unite în ceea ce privește volumul de sprijin militar industrial acordat Kievului. O veste care confirmă, din nou, o nouă realitate geopolitică. Conform unui studiu realizat de respectatul Institut Kiel pentru Economia Mondială din Germania, de la începutul invaziei în februarie 2022 și până la sfârșitul lunii iunie 2025, Europa a alocat cel puțin 35,1 miliarde de euro (41,1 miliarde de dolari) pentru producția de armament destinată Ucrainei. Această cifră este cu 4,4 miliarde de euro mai mare decât cea a Statelor Unite, pe parcursul aceleiași perioade.

Czechoslovak Group, gigantul ceh din industria de apărare, se extinde pe piața americană, primind un contract uriaș pentru a moderniza o fabrică strategică de muniție a armatei SUA. Administrația americană a decis să accelereze masiv producția de muniție, iar pentru prima dată, a apelat la expertiza unei companii europene. MSM Group North America, o subsidiară a grupului slovac MSM, parte la rândul ei a puternicului conglomerat ceh Czechoslovak Group (CSG), a obținut un contract de 635,2 milioane de dolari pentru a construi noi facilități la Iowa Army Ammunition.

Germania a prezentat recent o nouă rachetă anti-dronă, un proiect care ridică o întrebare esențială în contextul războiului modern: este o soluție militară scumpă justificată, chiar și atunci când este prezentată ca "ieftină"? La 2.500 de euro bucata, racheta DroneHammer este o "afacere" față de un sistem de apărare antiaeriană tradițional, dar o extravaganță față de o dronă FPV de 500 de euro, care ar putea face aceeași treabă. O analiză rece a tehnologiei arată că nemții par să reinventeze roata, ignorând lecțiile de pe câmpul de luptă din Ucraina.

Într-un context geopolitic tensionat, Germania pare să-și revizuiască drastic politica de înzestrare militară. După ani de discuții și tergiversări, se pare că Guvernul de la Berlin este gata să facă un pas important, hotărând să extindă arsenalul de rachete de croazieră Taurus. Această decizie, deși încă neconfirmată oficial, ar putea marca momentul unei schimbări de paradigmă în strategia de securitate a Bundeswehr, mai ales în fața amenințărilor din est.

Ofensiva Leopard 2 pe piața europeană continuă, încă un stat din flancul estic fiind gata să achiziționeze un batalion de tancuri moderne.

Autoritățile bulgare au demarat o serie de percheziții la nivel național, vizând mai mulți traficanți de arme locali, la solicitarea Ucrainei. Ceea ce a început ca o investigație privind prețurile umflate la livrările de arme către Kiev s-a extins rapid într-o anchetă mult mai amplă, care include acuzații grave de încălcare a sancțiunilor internaționale și vânzarea de echipamente militare către Rusia. Situația scoate la iveală vulnerabilitățile pieței de apărare a Europei de Est și subliniază complexitatea lanțurilor de aprovizionare care pot deveni portițe pentru eludarea sancțiunilor.

După ani de întârzieri, schimbări de priorități și așteptare, Ministerul Apărării Naționale din România a publicat, pentru transparență publică, Hotărârea de Guvern privind achiziția de vehicule de luptă pentru infanterie, un element-cheie în modernizarea Forțelor Terestre ale țării. Cu un buget estimat la 3 miliarde de euro, licitația vizează achiziția a peste 300 de vehicule blindate, pentru a înlocui flota învechită de MLI-84 Jderul.

O analiză a mai multor imagini din satelit, publicată de Financial Times, dezvăluie o realitate care nu mai poate fi ignorată: Europa a intrat într-o nouă eră a apărării, una definită de beton, oțel și o expansiune industrială fără precedent în ultimele decenii. Fabricile de armament de pe continent se extind cu o viteză de trei ori mai mare decât în perioadele de pace, adăugând peste 7 milioane de metri pătrați de noi construcții industriale de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Ceea ce păreau a fi doar angajamente politice și promisiuni bugetare se materializează acum într-o infrastructură tangibilă, menită să schimbe fundamental paradigma de securitate a continentului.

Una caldă și una rece. Compania germană Rheinmetall anunță deja planuri de dublare a producției la fabrica sa din Ucraina. Dar, fabrica se află în construcție de ceva timp și programul pare că înregistrează anumite întârzieri.

Tot mai multe zvonuri arată că Federația Rusă ar putea să renunțe definitiv la portavionul Amiral Kuznețov, dar acum rușii se plâng că aceeași soartă ar putea-o avea și o altă navă. E vorba de nava de luptă antisubmarin Amiral Ceabanenko, a cărei reparație și modernizare sunt efectuate tot de către Șantierul Naval de Reparații nr. 35, unde se află și singurul portavion rus.

Imaginile apărute la începutul lunii august, care arată tancurile M1A1 Abrams de fabricație americană operate de Ucraina și dotate cu blocuri de blindaj reactiv exploziv (ERA) de origine sovietică, reprezintă mai mult decât o simplă modificare de pe câmpul de luptă. Această adaptare, impusă de realitatea cruntă a frontului, subliniază o vulnerabilitate critică a platformelor occidentale și trimite un semnal puternic către planificatorii de la Pentagon și din cadrul NATO: epoca blindajului proiectat exclusiv pentru confruntări frontale a apus.

Inovație interesantă la care a apelat industria de apărare din Ucraina. Avionul civil agricol turbo-propulsor Z-137, de producție cehoslovacă, a fost reconvertit pentru îndeplinirea misiunilor de apărare antiaeriană. Astfel, pe partea din spate a fuzelajului a fost aplicat un marcaj de identificare specific aviației militare, format din două benzi transversale albe. Iar sub aripile avionului au fost montate două sisteme AKU-73, ceea ce a permis integrarea rachetelor aeriene cu rază scurtă de acțiune R-73.

Politicile Administrației Trump 2.0, cel puțin în primele luni ale mandatului, au determinat mai multe state aliate să discute deschis despre posibilitatea de a reconsidera achiziția de avioane americane de generația a 5-a, F-35 Lightning II. Asta în ciuda faptului că F-35 este soluția aleasă de majoritatea aliaților SUA în ceea ce privește tranziția de la avioane de generația a 4-a, la cele de generație următoare. România nu face nici ea rabat în acestă chestiune, țara noastră alegând deja F-35 ca înlocuitor al F-16 Fighting Falcon.

Franța, în colaborare cu partenerii săi Italia și Regatul Unit, a efectuat cu succes un al doilea test de calificare al rachetei sol-aer de nouă generație Aster 30 B1NT. Testul, gestionat de Organizația pentru Cooperare în Materie de Armament (OCCAR), confirmă capacitatea interceptorului de a angaja ținte la o distanță de până la 150 de kilometri și validează dezvoltarea unei capabilități europene credibile de apărare împotriva rachetelor balistice și hipersonice.

După 42 de luni de război de uzură în Ucraina și cu pierderi de vehicule blindate care depășesc 4.000 de unități, complexul militar-industrial al Rusiei apelează la cele mai vechi rezerve din perioada sovietică. Imagini recente din satelit, analizate de experți open-source (OSINT), confirmă că uzina Uralvagonzavod (UVZ) din Nijni Taghil a început procesul de recondiționare a tancurilor T-72A, un model vechi de aproape 50 de ani, considerat până acum impropriu pentru luptă.

Northrop Grumman a oferit o rară imagine asupra viziunii sale pentru viitorul dominației aeriene navale, publicând pe site-ul său oficial primul concept artistic pentru avionul de vânătoare de generația a șasea, F/A-XX. Imaginea, care prezintă un design futurist cu accent pe manevrabilitate și tehnologie stealth, apare însă într-un moment de criză profundă pentru acest program, care se află in stand by din cauza unei dispute bugetare acerbe între Marină (U.S. Navy) și Pentagon, o confruntare ce amenință să facă irelevantă strategic întreaga clasă de portavioane Ford, evaluată la 13 miliarde de dolari bucata.

Propunerea de a dezvolta un nou avion de luptă F-55, o variantă cu două motoare a F-35, este privită cu mult scepticism de către experții din industrie, care o consideră o manevră strategică a companiei Lockheed Martin pentru a menține fluxul de finanțare de la Pentagon, în special după pierderea contractului pentru avionul de generația a șasea, F-47, în favoarea Boeing. Criticii susțin că proiectul, prezentat ca un „super upgrade”, este în realitate o încercare de a masca problemele fundamentale ale platformei F-35 și de a evita consecințele financiare ale unor programe cu probleme.

Spania nu mai ia în considerare opțiunea achiziționării avioanelor de luptă F-35 fabricate în SUA, anunță Reuters. Ziarul El País relatase mai devreme, miercuri, că Executivul de la Madrid a renunțat la planurile de a cumpăra F-35, avion fabricat de gigantul american Lockheed Martin.

Polonia are un contract în desfășurare cu SUA pentru achiziția a 250 de tancuri americane Abrams. E vorba de M1A2 Abrams în versiunea SEPv3. Concomitent există și un alt contract pentru 116 tancuri M1A1 Abrams FEP, în uz, angajament parafat în 2023. Cu aceste achiziții Polonia e de departe cel mai mare operator de Abrams din Europa și al treilea în lume, după Egipt și desigur, SUA. Dar în ultimele zile în presa poloneză au apărut informații controversate cu privire la mentenanța acestor tancuri.

Revista Military Watch Magazine a informat, în ediția din 02.08.2025, că avioanele de luptă rusești Su-57 de generația a cincea au fost echipate cu arme hipersonice. Publicația a citat o declarație în acest sens a șefului Statului Major Principal și prim-locțiitor al comandantului-șef al Forțelor Aerocosmice Ruse, general locotenent Alexander Maksimtsev.

Australia alege fregatele japoneze din clasa Mogami, modernizate și personalizate, pentru flota sa navală. E o lovitură uriașă pe care o dă industria de apărare din Japonia, stat care după cel de-al Doilea Război Mondial a trecut sub restricții severe în ceea ce privește industria de armament, dar care azi sub parteneriatul cu SUA a devenit un furnizor de securitate în regiune și un pilon al democrației.

O evaluare rapidă a atacurilor cu drone aeriene rusești asupra teritoriului Ucrainei arată o tendință de-a dreptul îngrijorătoare dacă ne referim fie și doar la aspectul cantitativ al acestora.

Lockheed Martin și Rheinmetall au anunțat astăzi, 4 august, succesul primului test de tragere reală al sistemului GMARS (Global Mobile Artillery Rocket System). Evenimentul marchează o etapă crucială în dezvoltarea unei platforme ce combină puterea de foc a unui lansator M270 cu mobilitatea unui șasiu pe roți, țintind direct nevoia pieţei europene de sisteme de artilerie cu rază lungă de acțiune.

Confruntându-se cu probleme cronice de producție, costuri exorbitante și provocări tehnice nerezolvate, Rusia a propus Indiei o versiune localizată a tancului său de ultimă generație T-14 Armata, într-o mișcare ce pare menită nu doar să consolideze parteneriatul strategic, ci și să salveze un program militar aflat în dificultate. 

Kremlinul încearcă să arunce asupra Occidentului vina pentru incursiunile cu drone de pe teritoriul României și Poloniei.

Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt trimiși în judecată pentru tentative de subminare a ordinii constituționale.

Corporația Aeronautică Unită (UAC) din Rusia a anunțat livrarea unui nou lot de aeronave Su-34 către Forțele Aerospațiale Ruse, aeronave esențiale pentru avansul trupelor rusești.

În timp ce aripa suveranistă din România susține că ”pacea-i pace” și că nu trebuie să ne înarmăm sau să avem legislație împotriva dronelor, discursul ”suveranist” din Polonia este aliniat cu poziția oficială a NATO și descrie Rusia drept principală amenințare pentru pacea în Europa.

"Trebuie să facem totul să fim pregătiţi de război, pentru că numai asta asigură pacea", este declarația președintelui Poloniei.

Armata israeliană a lansat marți noaptea o ofensivă terestră așteptată pentru a captura orașul Gaza.

Israelul a cerut tuturor locuitorilor din orașul Gaza să evacueze, dar 700 de mii de locuitori încă se află în oraș.

Ministerul britanic al Apărării a anunțat luni că avioanele de vânătoare Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale (RAF) vor efectua o misiune de apărare aeriană deasupra Poloniei, în cadrul misiunii Garda de Est a NATO.

O dronă a fost neutralizată deasupra clădirilor guvernamentale din centrul Varșoviei, a anunțat premierul polonez Donald Tusk, un incident care subliniază fragilitatea securității regionale, în contextul unor tensiuni deja ridicate. Două persoane, cetățeni belaruși, au fost reținute, iar poliția investighează.

După ce a pierdut contractul pentru avionul de luptă de generația a șasea, F-47, în fața Boeing, Lockheed Martin revine în forță cu o propunere strategică: o versiune îmbunătățită a popularului F-35, denumită „a cincea generație plus”. Această mișcare ingenioasă nu doar că ar putea recupera terenul pierdut, dar ar putea oferi Departamentului Apărării o soluție mai rapidă și mai economică pentru a-și moderniza flota aeriană.

În spațiul public, de multe ori, se vorbește despre politică externă în termeni de mari alianțe, tratate și declarații solemne. Dar, în culisele industriei de apărare, unde se fac afaceri de miliarde de euro și se pun la cale parteneriate pe termen lung, discursul este mult mai direct și, de multe ori, mai onest. O dovadă în acest sens o reprezintă recenta ieșire publică a lui Armin Papperger, CEO-ul gigantului german din industria de apărare, Rheinmetall.

Am aflat de la guvernul României ca o dronă aeriană rusească explozivă a stat nestingherită în spațiul aerian al României timp de aproape o oră după care a intrat în spațiul aerian ucrainean.

Pornind de la cel mai recent incident, în care Forțele Aeriene ale Ucrainei au pierdut un avion de vânătoare de tip Su-27 în regiunea Zaporojie, presa poloneză a prezentat un bilanț al tehnicii de aviație distruse sau avariate de la începutul invaziei militare ruse în februarie 2022.

Statisticile prezentate de presa poloneză, care par mult mai apropiate de realitate, diferă fundamental de cele prezentate de partea rusă.

Decizia Uniunii Europene de a construi un „zid de drone” la granița estică, cu o implicare directă a Ucrainei, este răspunsul logic la o serie de provocări tot mai acute. Pe 10 septembrie, nouăsprezece drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, iar câteva zile mai târziu, România a confirmat o intruziune similară. Aceste incidente, deși aparent minore, au arătat o vulnerabilitate majoră a NATO: capacitatea Moscovei de a testa apărarea alianței cu echipamente ieftine, care obligă la un răspuns costisitor.

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este în război cu Rusia și participă efectiv la acesta prin furnizarea de sprijin direct și indirect Ucrainei, a declarat luni (15.09.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției de stat TASS. Cu puțin timp înainte, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, avertizase că Moscova va considera protecția spațiului aerian ucrainean de către forțele NATO ca o declarație de război, potrivit rapoartelor DPA și ale revistei Newsweek.

Franța, una dintre puterile nucleare ale Europei, a decis să trimită un mesaj clar, concretizând promisiunile președintelui Emmanuel Macron. Avionul Rafale, capabil să transporte arme nucleare, a aterizat pe teritoriul polonez, o decizie simbolică menită să reasigure aliații de pe flancul estic al NATO și să demonstreze că Parisul este gata să joace rolul de garant al securității continentului.

Afirmațiile părții ruse cu privire la „date nesatisfăcătoare” sau „neconfirmate” fac parte dintr-o practică rusească bine-cunoscută de denaturare a faptelor existente, cu scopul de a evita responsabilitatea pentru încălcarea gravă a normelor dreptului internațional, continuarea agresiunii armate, se arată în comunicatul Ambasadei Ucrainei.

Șefa Comisiei Europene a ținut un discurs, la un an după raportul Draghi. Mesajul politic este clar: „business as usual” nu mai este suficient. 

Inițiativa Readiness 2030, instrumentul SAFE și accentul pe reducerea dependențelor externe sunt pilonii principali ai acestei noi viziuni.

Războiul cel de toate zilele pe care Rusia îl oferă, cu un rar cinism, întregii lumi, costă, doar în Ucraina, 172 de milioane de dolari, a anunțat șefa Comisiei parlamentare pentru buget, Roksolana Pidlasa, pe pagina sa de Facebook.

De cealaltă parte, cheltuielile Rusiei pentru războiul cu Ucraina au fost de 150 de miliarde de dolari (aproape 411 milioane de dolari pe zi).

Într-un context regional tot mai tensionat, marcat de acțiunile militare ale Chinei și de arsenalul în creștere de drone al Coreei de Nord, Japonia își reevaluează fundamental strategia de apărare. O națiune pacifistă, constrânsă istoric de Constituție, se pregătește să investească masiv în tehnologii de ultimă oră pentru a-și securiza granițele. Piesa centrală a acestei noi viziuni este un proiect ambițios, un „scut” modern, adaptat la realitățile războiului din secolul XXI: sistemul Synchronized, Hybrid, Integrated and Enhanced Littoral Defense (SHIELD).

Sistemele actuale nu a fost gândite pentru doborârea dronelor, utilizarea rachetelor antiaeriene costisitoare fiind nesustenabilă într-un război de mare intensitate.

Dronele rusești din România și Polonia nu sunt o coincidență. Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian polonez și românesc sunt testări din partea Federației Ruse.

Expertul militar german, Julian Röpke, a ajuns la concluzia că Federația Rusă și Republica Belarus simulează un atac asupra țărilor NATO în cadrul exercițiului strategic Vest-2025 (Zapad).

Analistul german consideră că forțele aliate din Rusia și Belarus, care spun că practică apărarea regiunii Kaliningrad în timpul manevrelor, se pregătesc, de fapt, să străpungă coridorul Suwalki, care se întinde de-a lungul graniței dintre Lituania și Polonia. Potrivit lui Röpke, Moscova și Minskul vizează cea mai îngustă zonă dintre enclava rusă și Belarus.

Reîntoarcerea în masă a veteranilor ruși provoacă îngrijorare la cele mai înalte niveluri ale societății ruse. Chiar și președintele Vladimir Putin se teme de acest lucru. Prin urmare, potrivit Reuters, Kremlinul, la cererea conducătorului său, a elaborat un plan pentru a ajuta veteranii să se integreze în societatea civilă. Printre altele, aceștia urmează să participe la structurile politice.

Preşedintele american Donald Trump se va afla miercuri şi joi în cea de-a doua vizită de stat în Regatul Unit, prima, în timpul căreia a fost primit de regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham, datând din 2019.

Londra şi Washingtonul vor semna un acord de colaborare pentru creşterea energiei nucleare în timpul vizitei de stat a preşedintelui american Donald Trump de săptămâna aceasta în Regatul Unit, a anunţat guvernul britanic, precizând că aceasta va contribui la asigurarea investiţiilor pentru finanţarea de noi centrale nucleare, relatează luni Reuters și Agerpres.

Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, precizează că piloţii au avut autorizarea să doboare drona, însă au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul.

China se înarmează masiv, dar în același timp, este și într-o ofensivă de imagine de o agresivitate fără precedent. Parada militară de pe 2 septembrie a fost cea mai vizibilă mostră de ”PR politico-militar”, însă zilnic suntem bombardați cu informații privind inovațiile și capacitățile Armatei Republicii Populare Chineze.

Într-adevăr, China a recuperat uluitor decalajul de performanță și calitate privind produsele sale, cel mai bun exemplu fiind industria telefoanelor inteligente, a semiconductorilor sau chiar și cea a autovehiculelor electrice, iar viitorul pară să-i aparțină Beijingului.

Cu toate astea, nu trebuie uitat că în domeniile ”civile” autoritățile comuniste de la Beijing au avut un avantaj pe care nu-l pot valorifica la același nivel în industria militară: ”împrumutul” de tehnologie occidentală, companiile chineze beneficiind de pe urma replicării și îmbunătățirii echipamentelor americane și europene care se produceau în fabricile chineze.

Declarațiile care vin dinspre Beijing trebuie procesate ținând cont, atât de nivelul tehnologic incontestabil al Chinei, dar și de capacitatea mașinăriei chineze de propagandă de a provoca frică în rândul occidentalilor.

O dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spațiul aerian al României sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18.05 și a fost interceptată de două aeronave de luptă F-16, care executau o misiune de patrulare aeriană în nordul Dobrogei.

Belgia a decis să transfere sub titlul de gratuitate patru nave de tip vânătoare de mine din clasa Tripartite către Bulgaria, ca parte a unui demers de consolidare a securității navale la Marea Neagră. Acțiunea nu vizează doar modernizarea Marinei Bulgariei, ci și un ajutor indirect acordat Ucrainei. În paralel, Olanda va lua o decizie similară și va dona și ea trei astfel de nave Bulgariei. O decizie în zona maritimă ce seamănă mult cu transferul de către Olanda sub comanda României a celor 18 avioane F-16 aflate la Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea. Și acordul privind navele donate Bulgariei, precum și F-urile transferate de olandezi României, au ca solicitare continuarea pregătirii militarilor și tehnicienilor ucraineni pentru a opera pe acest tip de tehnică militară.

Rusia ia în considerare cumpărarea sistemelor S-400 din Turcia, care folosește foarte puțin aceste sisteme. Kremlinul intenționează apoi să le revândă altor țări.

Ambele părți încearcă să exploateze orice vulnerabilitate a adversarului pentru a obține un avantaj. Uneori reușesc dar, în cele mai multe situații planurile și acțiunile sunt dejucate, deoarece omniprezentele drone nu mai lasă loc de surprize. Pentru a scăpa de ochiul vigilent al UAV-urilor ucrainene, trupele ruse folosesc de mai mult timp mediul subteran pentru a se apropia în ascuns de pozițiile ucrainene.

Flancul estic al NATO a devenit, după invazia Rusiei în Ucraina, principala zonă de consolidare a apărării colective a Alianței. Polonia și România sunt pilonii de bază ai acestui flanc, fiecare având un rol strategic diferit.

Polonia este poarta de intrare terestră spre Europa Centrală și de Vest, o țară cu o lungă graniță comună cu Rusia (exclava Kaliningrad) și Belarus. România controlează flancul sudic al NATO, cu acces direct la Marea Neagră, o zonă de importanță vitală pentru securitatea Alianței.

Ambele țări și-au asumat angajamentul de a atinge și chiar de a depăși ținta NATO de 2% din PIB alocat apărării, însă strategiile și vitezele de modernizare diferă semnificativ.