Analistul de politică externă Mihai Isac a publicat un editorial intitulat „De la „ReArm Europe” la „Readiness 2030”: UE își poate consolida prezența la Marea Neagră”.
Potrivit presei, cel puțin doi producători de transformatoare au primit notificări oficiale din partea guvernului chinez, care le cere să oprească exportul de echipamente energetice către Statele Unite.
China amenință cu sancțiuni împotriva companiilor care încalcă această interdicție, ignorând faptul că astfel de acțiuni ar putea afecta grav economia Coreei de Sud. Interdicția vizează șase metale din categoria pământurilor rare și magneți, al căror export a fost interzis la începutul lunii aprilie 2025.
Dacă aceste restricții nu sunt respectate, China ar putea întrerupe complet furnizarea de minereuri esențiale către Coreea de Sud, ceea ce ar putea înrăutăți semnificativ capacitățile industriei de apărare sud-coreene.
Publicația Korea Economic Daily a precizat că solicitarile Beijingului nu specifică tipul de sancțiuni la care ar putea fi supuse companiile sud-coreene dacă industria continuă să exporte echipamente către armata americană sau către contractorii acesteia. Echipamentele în cauză pot include transformatoare de putere, ecrane, baterii, vehicule electrice, echipamente aerospațiale și medicale.
Deși această măsură este menită să contracareze tarifele drastice impuse Chinei de președintele Donald Trump, Beijingul ar putea începe să blocheze complet vânzările de metale esențiale, perturbând astfel economia globală.
Întreruperea livrarilor de minereuri chineze către Departamentul de Apărare al SUA vine după ce Beijingul a impus deja sancțiuni asupra mai multor contractori militari americani la sfârșitul anului trecut, potrivit Reuters. Entităților chineze li s-a interzis să se angajeze sau să coopereze cu aceștia ca răspuns la o vânzare de arme către Taiwan, a relatat publicația.
Mass-media notează că acesta este primul caz în care China a pus în aplicare în mod oficial măsuri de control al exporturilor împotriva companiilor neamericane care au legături cu Statele Unite.
După ce Statele Unite au impus tarife vamale mari asupra produselor chinezești, China a răspuns prin înăsprirea controlului asupra pământurilor rare care ar putea fi utilizate în fabricarea echipamentelor militare americane.
În plus, a fost introdusă o cerință de acordare a licențelor pentru țările care cumpără aceste minerale. Procesul de obținere a acestor licențe durează aproximativ 45 de zile, făcând practic imposibil exportul acestor resurse valoroase.
Livrările de magneți în străinătate au fost sistate la 4 aprilie, când au intrat în vigoare noile norme de acordare a licențelor, potrivit The New York Times. Companiile au fost autorizate să exporte materiale din pământuri rare numai dacă obțineau licențe speciale de export, a căror primire durează 45 de zile, a raportat Korea Economic Daily.
Oprirea ar putea submina strategia tarifară a lui Trump, deoarece China produce aproximativ 60 % din oferta mondială de minerale critice și prelucrează chiar mai mult, până la 90 %.
După cum au remarcat experții sud-coreeni, războiul comercial dintre China și Statele Unite va afecta în primul rând Coreea de Sud, ale cărei exporturi și importuri sunt strâns legate de cele mai mari două economii din lume.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Analistul de politică externă Mihai Isac a publicat un editorial intitulat „De la „ReArm Europe” la „Readiness 2030”: UE își poate consolida prezența la Marea Neagră”.
Potrivit informațiilor publicate de CNN World pe 2 aprilie 2025, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au desfășurat deja șase bombardiere stealth B-2 Spirit, un avion de transport militar C-17 și mai multe avioane cisternă de realimentare KC-135 la Diego Garcia, o bază insulară îndepărtată din Oceanul Indian care a servit din punct de vedere istoric drept punct-cheie de lansare pentru operațiunile SUA în Orientul Mijlociu și Asia de Sud.
Finlanda îngroașă rândul țărilor care împart granița cu Rusia și care au anunțat un plan de retragere din Tratatul care interzice minele antipersonal. Practic, după retragerea balticilor și a Poloniei, Norvegia a rămas singurul stat NATO vecin cu Rusia care încă nu s-a retras din Tratat.
Oficialii NATO au suspendat discuțiile privind recalibrarea strategiei lor față de Rusia, în timp ce SUA fac presiuni pentru un acord de pace în Ucraina, a raportat Euractiv pe 2 aprilie, citând surse diplomatice confidențiale. Declarația comună de la summitul de la Washington de anul trecut a inclus un angajament de a „elabora recomandări privind abordarea strategică a NATO față de Rusia, ținând cont de mediul de securitate aflat în continuă schimbare”.
Trezirea industriei militare europene nu e pe placul administrației Trump, care,în ultimele săptămâni, a transmis numeroase mesaje către oficialii europeni.
Finlanda ar trebui să se „pregătească mental” pentru ca, în cele din urmă, relațiile cu Rusia să fie restabilite după încheierea războiului din Ucraina, a declarat luni președintele finlandez Alexander Stubb în timpul discuțiilor cu premierul britanic Keir Starmer.
Aviația tactică ucraineană a distrus un buncăr aflat lângă orașul Oleshky, folosit de trupele ruse, cu ajutorul a două bombe echipate cu kit-ul JDAM-ER. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe reţelele de socializare.
Guvernul suedez a prezentat, la 31 martie 2025, cel mai substanțial pachet de sprijin militar acordat Ucrainei până în prezent, care se ridică la aproape 1,39 miliarde EURO. Acest pachet răspunde în mod direct nevoilor presante ale Ucrainei de consolidare a capacităților în domenii precum apărarea aeriană, artileria, comunicațiile prin satelit și operațiunile navale. Combinat cu ajutorul anterior anunțat în 2025, sprijinul militar total al Suediei pentru Ucraina în acest an se ridică la 2,57 miliarde EURO. De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022, Suedia a contribuit cu aproximativ 7.39 de miliarde EURO la ajutorul militar acordat Ucrainei.
China a lansat marți dimineață un exercițiu militar masiv în apropiere de Taiwan, fără o notificare prealabilă. Potrivit armatei chineze, acesta este un avertisment pentru guvernul taiwanez, ai cărui membri i-a descris drept „separațiști” și „paraziți” care conduc insula către război.
Pe măsură ce SUA adoptă o poziție din ce în ce mai antagonică față de Europa, Regatul Unit și Franța se pregătesc să se ocupe de apărarea continentului fără implicarea americanilor. Președintele francez Emmanuel Macron a introdus conceptul de „autonomie strategică”, care vizează o Europă capabilă să se apere singură și să își promoveze agenda independent de sprijinul SUA. Cu toate acestea, țările aflate la raza de acțiune a artileriei ruse - cum ar fi Lituania, Letonia și Estonia - nu sunt încă pregătite să abandoneze cadrul transatlantic de apărare existent, chiar și cu conducerea tumultoasă a președintelui american Donald Trump.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Apropierea dintre Statele Unite și Rusia și îndepărtarea de NATO au relansat discuțiile la nivel internațional între vechii aliați - de la Berlin și Varșovia la Seul și Tokyo - cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, potrivit Financial Times. În conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), numărul statelor care dețin oficial arme nucleare este limitat la Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. India, Israelul și Pakistanul, care nu au semnat niciodată tratatul, au dezvoltat, de asemenea, arme nucleare, ca și Coreea de Nord, singura țară care s-a retras din NPT.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
O livrare de tancuri Abrams australiene second-hand către Ucraina s-ar putea confrunta cu posibile complicații după recentul îngheț temporar impus de președintele american Donald Trump asupra asistenței militare acordate națiunii devastate de război. În timp ce Departamentul australian al Apărării recunoaște că transferul militar internațional rămâne „complex”, ABC dezvăluie, de asemenea, că ministrul ucrainean al apărării Rustem Umierov este programat să viziteze în curând Canberra pentru a discuta despre sprijinul continuu al Australiei.
Astăzi, 23 martie 2025, în Riad, Arabia Saudită, au început negocierile trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina, având ca obiectiv principal stabilirea unui acord de încetare a focului în conflictul care durează de peste trei ani.
Germania a aprobat oficial un pachet masiv de ajutor militar în valoare de 3 miliarde EUR (3,25 miliarde USD) pentru Ucraina, după luni de amânări. Comisia pentru buget a parlamentului german a dat undă verde pentru echipamente de apărare esențiale, inclusiv muniție, drone, vehicule blindate și sisteme avansate de apărare aeriană.
Cele mai mari puteri militare din Europa elaborează planuri pentru a prelua treptat mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului în locul Statelor Unite, a relatat Financial Times, facand referire la patru oficiali europeni din domeniul apărării. Ziarul scrie că aceasta include și o propunere a administrației președintelui american Donald Trump de a transfera aceste responsabilități statelor europene în următorii cinci până la zece ani.
Realpolitik reprezintă așa-zisul pragmatism politic. Se bazează mai mult pe circumstanțe decât pe teorii politice, deși în fundal există întotdeauna o anumită tendință dată de un curent politic. Nu este nimic nou pentru că acest mod de a face politică datează din cele mai vechi timpuri. Unele curente sau teorii politice sunt menite să nu se manifeste niciodată în practică deoarece sunt catalogate drept utopii.
Într-un interviu acordat controversatului jurnalist american Tucker Carlson, publicat vineri, 21 martie, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, a declarat că autoritățile ucrainene au convenit să organizeze alegeri prezidențiale. "Da, o vor face. Au fost de acord în privința asta. Vor fi alegeri în Ucraina", a răspuns Witkoff întrebării puse de Carlson, fără a preciza cine anume de la Kiev și-a dat acordul sau când ar putea avea loc alegerile. Kievul nu a comentat până în prezent aceste declarații.
Un efort evident de a disemina informații false cu privire la conflictul din Ucraina a fost descoperit recent în urma încercărilor unor surse afiliate Rusiei de a prezenta drept autentică o primă pagină modificată a ziarului Hull Daily Mail. Pe imaginea falsă se afirmă în mod inexact că 70 000 de soldați ucraineni au pierit „în zadar” în regiunea Kursk - o astfel de afirmație fiind complet ruptă de realitate.
O posibilă zonă unde Rusia ar putea declasa o agresiune împotriva NATO s-ar putea să nu fie statele baltice, ci nordul bătrânului continentului . Oficialii ruși au făcut chiar afirmații într-o formă sau alta împotriva Norvegiei pentru presupusa „militarizare” a Svalbard, deși Tratatul Svalbard din 1920 prevede statutul demilitarizat al insulei.
Au fost publicate primele imagini din satelit cu baza aeriană strategică „Engels” unde Rusia are stationate cateva bombardiere Tu-95MS și Tu-160. Imagini din satelit de înaltă rezoltuie au dezvăluit rezultatul real al recentului atac din 20 martie, efectuate de fortele ucrainene cu o serie de drone cu raza lunga de actoiune.
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
În timp ce dronele și rachetele rusești au țintit capitala Ucrainei, președintele american Donald Trump a declarat încă o dată că un acord de pace cu Rusia este practic încheiat - declarație făcută la conferința de presă din Biroul Oval din 24 aprilie.
Guvernul chinez a interzis Coreei de Sud să exporte produse din domeniul apărării în Statele Unite dacă acestea sunt fabricate din minereuri de pământuri rare din China, potrivit Korea Economic Daily. Companiile sud-coreene se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea Chinei, care a instruit guvernul și întreprinderile sud-coreene să verifice produsele exportate către Statele Unite pentru a se asigura că acestea nu conțin materiale chinezești din pământuri rare.
Compania Northrop Grumman a dezvăluit recent ca a înregistrat o nouă pierdere de 477 de milioane de dolari în cadrul programului B-21 Raider, în contextul în care se confruntă cu creșterea costurilor de producție pentru construirea noului bombardier stealth al Forțelor Aeriene ale SUA.
Președintele Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului rus), Valentina Matvienko, a declarat, pe 23.04.2025, că Federația Rusă nu va participa niciodată la negocieri în care se discută despre introducerea trupelor NATO în Ucraina. O astfel de idee nu poate fi susținută de Moscova sub nicio formă.
Ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a profitat miercuri de discursul anual în fața parlamentului pentru a trimite un mesaj dur liderilor ruși, în timp ce războiul continuă în Ucraina vecină, întrebând: 'Nu aveți destul pământ?', relatează Agerpres, citând ABC News și AP.
Într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, compania rusă de stat Rosoboronexport a prezentat o gamă de echipamente militare, inclusiv avionul multirol MiG-35, dar și un tanc principal de luptă T-90MS, un obuzier autopropulsat 2S40 Floks, precum și un sistem de apărare aeriană Pantsir-S1M . Acestea au fost anunțate în contextul expoziției SITDEF 2025, care va avea loc săptămâna viitoare la Lima, în Peru pe continentul sud-american. O regiune considerată ca fiind de fapt „curtea din spate” a SUA, unde americanii exercită o influență majoră, influență contestată și de chinezi.
Vicepremierul ucrainean Iulia Sviridenko a reafirmat miercuri, în ziua în care la Londra au loc întâlniri privind o posibilă încetare a focului între emisari ai guvernului său, parteneri europeni ai Ucrainei şi Statele Unite, că Kievul nu va recunoaşte Peninsula Crimeea ca teritoriu al Rusiei, informează Agerpres și EFE.
Potrivit surselor media britanice, șefii diplomațiilor din Franța, Germania, Regatul Unit și Ucraina și-au suspendat planurile de a participa astăzi, 23 aprilie, la discuțiile de la Londra cu privire la identificarea modalităților de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
În 2024, Ucraina a distrus arsenalele de rachete 23, 67 și 107 ale Direcției Principale Rachete și Artilerie (GRU) a Ministerului Apărării al Federației Ruse, fără a pune la socoteală alte mari depozite de muniție rusești, iar „al doilea sezon” de atacuri care a vizat stocurile de rachete rusesti a început cu distrugerea Arsenalului 51 de lângă Moscova.
Compania Lockheed Martin intenționează să integreze tehnologiile pe care le-a dezvoltat ca parte a ofertei sale respinse pentru platforma Next Generation Air Dominance a Air Force în F-35 și F-22 Raptor pentru a crea un avion de luptă “supercharged” de generația a cincea, au declarat directorii companiei.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc miercuri, 30 aprilie 2025, ora 14:00, la Palatul Cotroceni.
O nouă înregistrare video a confirmat că Rusia utilizează în prezent sisteme nord-coreene de lansatoare multiple de rachete (MLRS) M1991 de 240 mm pe câmpul de luptă din Ucrainei. Imaginile, publicate de jurnalistul ucrainean Iurii Butusov, arată trupele ruse instalând ,,cuști antidrone'' improvizate pe aceste lansatoare de rachete nord-coreene în interiorul unui hangar militar.
La Bruxelles, pe 9 aprilie 2025, Germania, Letonia și Norvegia au încheiat un acord pentru achiziționarea în comun de mine antitanc DM22, după cum informează Bundeswehr. Această inițiativă, prezentată în timpul celei de-a 115-a sesiuni a Conferinței NATO a Directorilor Naționali pentru Armamente (CNAD), semnifică un angajament european din ce în ce mai mare de a eficientiza achizițiile în sectorul apărării, în conformitate cu directivele NATO și ale Uniunii Europene.
La 14 aprilie 2025, Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) a interceptat o formațiune de șase aeronave militare rusești care operau în zona de identificare a apărării aeriene (ADIZ) din Alaska, la aproximativ 250 de mile marine (aproximativ 463 de kilometri) de insula Shemya.
Au avut loc explozii la o fabrică de arme din regiunea Vladimir, Rusia, pe 22 aprilie, provocând un incendiu, lucru raportat chiar de Ministerul rus al Apărării pe canalele de Telegram. Teoretic, potrivit rușilor, incendiul masiv a început din cauza ... nerespectării protocoalelor. Martorii spun că au auzit explozii succesive, asemenea unor atacuri țintite.
Institutul japonez iQPS (Q-shu Pioneers of Space) din cadrul Universității Kyushu va furniza Direcției Principale de Informații a Forțelor Armate ale Ucrainei (GUR) imagini satelitare obținute prin tehnica de scanare cu radare cu apertură sintetică (SAR).
Emisarul american Steve Witkoff va efectua o nouă vizită săptămâna aceasta în Rusia pentru consultări privind planul Casei Albe de soluționare pașnică a conflictului în Ucraina, relatează Agerpres și EFE.
Pentru a ține pasul cu provocările câmpului de luptă în secolul XXI, în special cu amenințarea pe care o reprezintă Moscova, Ministerul Apărării din Marea Britanie a lansat un program pentru înlocuirea tancului principal de luptă Challenger 2, aflat în serviciu de mult timp. Succesorul său, Challenger 3, este dezvoltat de Rheinmetall BAE Systems Land (RBSL), un parteneriat între BAE Systems din Marea Britanie și gigantul german Rheinmetall. Challenger 3 ar trebui să fie un tanc cum nu s-a mai văzut. Doar că experții americani au dubii mari că proiectul va fi finalizat de britanici.
Kremlinul a declarat marți că, în prezent, nu există planuri concrete de negocieri cu Kievul privind o încetare a atacurilor cu drone și rachete asupra infrastructurilor civile, propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Agerpres, EFE și Reuters.
La sfârșitul anului trecut, forțele ucrainene au desfășurat prima operațiune ofensivă exclusiv robotizată cu zeci de drone de diferite tipuri și vehicule fără pilot echipate cu mitraliere, răspândind haos și panică în rândul trupelor ruse „luate prin surprindere” în apropierea satului Liptsi, regiunea Harkov, a scris The Telegraph în articolul său din 22 aprilie dedicat armatei de roboți a Ucrainei.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a calificat „încetarea focului de Paște” decretată de Vladimir Putin drept o operațiune de PR menită să îl liniștească pe președintele american Donald Trump, relatează Radio Europa Liberă/Radio Liberty pe 22 aprilie.
Militarii britanici au urmărit și distrus cu succes un roi de drone în timpul testării unei noi arme cu microunde, RF DEW, a comunicat Ministerul britanic al Apărării. Testele, desfășurate la un poligon militar din vestul Țării Galilor, au fost cele mai importante de până acum ale armatei britanice care au implicat roiuri de drone. În timpul unui singur atac, au fost distruse două roiuri. În total, sistemul a urmărit și a dezactivat peste 100 de drone.
Biroul de presă al Serviciului rus de informații externe (SVR) a publicat recent un articol în care sugerează că Rusia și Washingtonul ar trebui să lupte împreună împotriva „eurofascismului”, identificând Franța și Marea Britanie drept principalii ideologi ai acestui curent.
Producătorii americani de drone se confruntă cu o dependență gravă de componentele chinezești în produsele lor, potrivit Forbes. Ca parte a pregătirii forțelor armate ale Statelor Unite pentru o posibilă confruntare în regiunea Pacificului, Pentagonul se confruntă cu noi provocări legate de producția în masă a dronelor.
Rusia a lansat un atac masiv cu dronă asupra orașului portuar ucrainean Odesa în noaptea de 21 aprilie, rănind cel puțin trei persoane, au declarat autoritățile locale.
Serviciul de presă al Corporației întrunite constructoare de avioane din Federația Rusă, parte a comapaniei de stat Rostec, a anunțat că, pe 19.04.2025, un nou lot de bombardiere de front modernizate de tip Su-34M a fost furnizat la trupe.
În Elveția, mai multe partide politice cer guvernului să renunțe la avioanele de luptă americane F-35. Pentru a convinge Consiliul Federal să anuleze contractul de achiziție a F-35, în țară a fost lansată o petiție semnată de mii de cetățeni. Parti Socialiste Suisse (PS), Parti Écologiste Suisse (Verzii) și Le Center sunt în favoarea reexaminării poziției cu privire la achiziționarea acestui tip de aeronavă.
Încercările administrației americane de a găsi soluții de compromis pentru încheierea păcii în Ucraina au o aparență pozitivă atunci când sunt privite teoretic și sunt raportate la normalitatea societăților care trăiesc în pace, însă devin total nerealiste și chiar fac mai mult rău evoluției procesului de pace atunci când sunt aduse în planul realității din teren, respectiv al situației concrete dintre Ucraina și Rusia.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „pozitive” recentele remarci ale SUA care sugerează că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, vorbind în cadrul unui briefing organizat pe 21 aprilie, potrivit The Guardian.
Viktor Orban se află în cel de-al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Ungariei. În acest timp, el a desființat mecanismele democratice de control și echilibru, a preluat controlul asupra mass-mediei, societății civile și universităților din țară și a consolidat puterea pentru el și partidul său Fidesz. Rob Schmitz de la Radioul Public Național al SUA (NPR) analizează modul în care dezmembrarea pas cu pas de către Orban a democrației din Ungaria a devenit un punct de fascinație pentru politologii din întreaga lume, inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
China ar fi testat o bombă non-nucleară cu hidrogen, marcând un progres notabil în capacitățile sale militare. Testul a implicat un dispozitiv de 2 kilograme care utilizează hidrură de magneziu, un material solid de stocare a hidrogenului, care, la activare, a produs o minge de foc susținută depășind 1 000 de grade Celsius timp de peste două secunde - de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente de TNT.
În cei peste trei ani care s-au scurs de la invazia pe scară largă a Ucrainei, rușii s-au adaptat și au apelat la mai multe metode, unele chiar arhaice, mai ales după ce ucrainenii au reușit să lovească cu succes infrastructura militară din Federație. Astfel au reapărut trenuri și vagoane blindate folosite pentru a transporta echipamentul militar pe frontul ucrainean, deseori țintite de dronele ucrainene. Un astfel de eveniment s-a produs recent din nou, doar că ucrainenii nu sunt siguri ce au lovit. Căci vagon sau tren nu era.