Decizia a ridicat unele sprâncene, în contextul în care România a decis să prioritizeze această achiziție, cu toate că Forțele Navale Române au lipsuri și în alte părți.
Dimensiunea submarinelor din clasa Scorpene variază între șaizeci și șaptezeci de metri, iar prețul se apropie de jumătate de miliard de euro. Sunt submarine din noua generație, fabricate de Naval Group din Franța în colaborare cu compania spaniolă Navantia. Marocul a cumpărat de la compania franceză asemenea nave. India, Brazilia, Chile și Malaezia au achiziționat și ele o serie de submarine din această clasă.
Fostul ministru al Apărării Vasile Dîncu, cel care a semnat scrisoarea de intenție cu Franța, a acordat în cursul zilei de ieri un interviu în care a vorbit deschis despre programele de înzestrare ale Armatei române.
Întrebat dacă are nevoie România de submarine la Marea Neagră, în contextul în care părerile specialiștilor sunt împărțite, Vasile Dîncu a afirmat că prioritățile asupra înzestrării sunt stabilite de cei care conduc Marina României. Astfel, solicitarea privind submarinele a fost înaintată de liderii Marinei române.
„Marina noastră stabilește care sunt prioritățile. Ei au făcut această cerere. Sigur că cei responsabili cu înzestrarea lucrează în acest moment la condițiile tehnice, la documentul care fundamentează nevoia, dar și necesitățile și capabilitățile pe care trebuie să le conțină cele două submarine semnate cu Franța”, a afirmat fostul ministru Vasile Dîncu, la B1 TV.
Întrebat cum răspunde celor care au criticat intenția României de a achiziționa submarine, Vasile Dîncu a afirmat:
„Sunt mai multe școli de gândire. Și eu am discutat cu mai mulți militari, unii spun că e nevoie de submarine în Marea Neagră. Rușii au submarine în Marea Neagră. Unii spun că e nevoie de submarine mai mari, alții că e nevoie de submarine mai mici. (...) Cu siguranță că noi nu stăm bine în ceea ce înseamnă echiparea navală în Marea Neagră. Stăm chiar foarte prost. În aceste condiții și submarinele și elicopterele sunt necesare”, a conchis Vasile Dîncu, fostul ministru al Apărării.
Imagine reprezentând un submarin din clasa franceză Scorpene, al Forțelor Navale Indiene. Foto: TheWeek.in
În luna august a acestui an, în cadrul emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic” de la DefenseRomania, Eugen Niculae, fost comandor, marinar și reprezentant al industriei de apărare, în prezent Marketing & Business Development Director la compania românească INTERACTIVE Systems, a analizat intenția României de a achiziționa submarine franceze din clasa Scorpene.
Răspunsul lui Eugen Niculae e categoric „da”. Acesta a declarat însă că două submarine nu ar fi însă suficiente. Amintim că ministrul Vasile Dîncu, după anunțul cu privire la intenția de a achiziționa submarine, a revenit și a precizat că țara noastră ar fi interesată de două astfel de nave.
„Forțele Navale Române își doresc de mult timp această armă. România are nevoie de cel puțin 3 submarine, două operaționale și unul în proceduri de mentenanță periodică. Două submarine nu rezolvă problema”, e de părere expertul.
În ceea ce privește impactul achiziției de submarine românești la Marea Neagră, Eugen Niculae amintește că „submarinul este o armă de tip „hidden threat” (n.r. - pericol ascuns)”, fiind o amenințare mai periculoasă „decât orice armă de suprafață”.
Acesta l-a citat pe unul din ultimii comandanți ai submarinului Delfinul, care descria arma submarin astfel: Imaginați-vă că sunteți la intrarea într-un hambar, pe jos sunt paie, iar sub paie știți că se află undeva o viperă. Intrați?”
„Cam așa este un submarin în Marea Neagră. E o amenințare care chiar dacă poate fi contracarată, ceea ce e firesc, orice acțiune are contraacțiune, dar dă de furcă unui posibil inamic”, e de părere Eugen Niculae.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Lockheed Martin a anunțat formarea Astris AI, o filială axată pe facilitarea adoptării soluțiilor de inteligență artificială (AI) în întreaga bază industrială de apărare a SUA și în sectoarele industriale comerciale care au cerințe de siguranță ridicate.
Modernizarea Armatei continuă. România are câteva zeci de programe majore de înzestrare, în diferite stadii de derulare, iar contractul de achiziți a sistemelor antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune este aproape de a fi semnat.
Companiile BAE Systems (Regatul Unit), Leonardo (Italia) și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC) au anunțat, la 13 decembrie 2024, formarea unei întreprinderi comune pentru Global Combat Air Programme (GCAP). Această colaborare se bazează pe parteneriatul dintre Regatul Unit, Japonia și Italia, stabilit odată cu lansarea programului în decembrie 2022, și reflectă progresele acestora, în contrast cu provocările cu care se confruntă proiectul franco-germano-spaniol Future Combat Air System (FCAS). Joint-venture-ul atribuie o proprietate egală de 33,3% fiecărei companii și are sarcina de a proiecta, dezvolta și livra un avion de luptă de nouă generație până în 2035. Se preconizează că aeronava va rămâne operațională după 2070.
Compania Raytheon, o filială a RTX, a anunțat, la 11 decembrie 2024, o etapă importantă în dezvoltarea senzorului LTAMDS (Lower Tier Air and Missile Defense Sensor). În timpul unei evaluări operaționale la poligonul White Sands din New Mexico, militarii U.S. Army au utilizat cu succes sistemul radar LTAMDS pentru a ghida interceptoarele Patriot Advanced Capability-3 (PAC-3) astfel încât să neutralizeze niște ținte simulate ale unor rachete de croazieră și balistice. Acest rezultat marchează un pas esențial către desfășurarea acestui sistem radar avansat, dovedind capacitatea sa de a detecta, urmări și ataca o varietate de amenințări.
BAE Systems , Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC) au ajuns la un acord pentru a forma o nouă companie în cadrul unui joint venture pentru Global Combat Air Program (GCAP).
Industria de apărare din Polonia a reușit o performanță notabilă după ce au parafat un contract extern pentru dronele de recunoaștere de tip FlyEye dezvoltate autohton.
Kratos Defence and Security a finalizat recent primul zbor al vehiculului său de luptă fără echipaj (UCAV) stealth Thanatos, în timp ce compania se concentrează pe dezvoltarea unui sistem complet integrat.
Presa ucraineană a relatat, pe 12.12.2024, citând surse anonime și informații de pe rețelele de socializare și din mass-media rusă, că, în timpul unei operațiuni speciale desfășurate în apropiere de Moscova, Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării l-a eliminat pe Mihail Shațski, proiectant de rachete și drone rusești folosite în Ucraina.
România a semnat recent contractul pentru achiziția primelor 32 de avioane de luptă de generația 5-a de tip F-35 Lightning II, în ceea ce e cel mai mare contract de înzestrare din istoria țării noastre.
Ucraina a efectuat cu succes teste ale noii sale rachete „Ruta”, a declarat marți președintele Volodimir Zelenski. În timpul discursului rostit marți la ceremonia de decernare a Premiului Național Borys Paton 2024, acesta a menționat în treacăt noua armă, pe lângă faptul că a vorbit despre alte realizari recente.
China a anunțat că limitează exportul de componente critice pe care Ucraina le poate folosi la fabricarea dronelor implicate în războiul său împotriva invaziei Rusiei, după cum a informat Bloomberg.
După cu reiese din informaţiile publicate la sfârşitul lunii noiembrie, Franța a inițiat un plan amplu de refacere și extindere a stocurilor sale de rachete, ca parte a unei strategii pe termen lung de consolidare a capacităților de apărare. Statul Major al Forțelor Armate a anunțat că stocurile de rachete de croazieră SCALP-EG ale Forțelor Aeriene Franceze vor fi reaprovizionate până la sfârşitul anului 2024.
Deteriorarea situației politice din Coreea de Sud afectează relațiile acesteia cu unele țări partenere din Europa. În prezent, este vorba despre Polonia, iar Coreea de Sud este alarmată de faptul că Varșovia nu va semna, cel mai probabil, acordul pentru achiziționarea a 820 de tancuri K2 Black Panther până la sfârșitul anului.
Baza forțelor aeriene americane va fi constituită din aeronavele cu pilot pentru mulți ani de acum înainte, a declarat generalul de brigadă Doug Wiskert, care comandă Aripa 412 de testare de la baza Edwards Air Force din California.
Compania de stat Rosoboronexport din Federația Rusă a anunțat că, pe 09.12.2024, la Șantierul naval din Kaliningrad, Rusia a predat Indiei o fregată Proiect 11356. Ceremonia solemnă de predare a navei s-a desfășurat în prezența ministrului indian al apărării, Rajnath Singh.
Palantir și Anduril, două dintre cele mai dinamice companii americane din domeniul industriei de apărare, semnează un parteneriat pentru diversificarea inteligenței artificiale în domeniul militar. Parteneriatul va îmbunătăți sistemele naționale de securitate ale SUA.
Polonia a realizat un progres revoluționar la capitolul modernizării apărării sale prin lansarea cu succes a rachetei ghidate CGR-080 de pe sistemul de rachete cu lansare multiplă (MLRS) Homar-K, după cum reiese din recentele informaţii publicate de Ministerul polonez al Apărării pe reţeaua de socializare X. Această nouă rachetă, cu o rază de acțiune de 80 de kilometri, depășește raza de acțiune a sistemului american HIMARS M31 GMLRS și demonstrează angajamentul Poloniei de a dobândi capacități modere de artilerie și de a-și spori nivelul de luptă pe câmpul de luptă modern.
Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, dorește ca următorul buget pe șapte ani al UE să aloce „nu mai puțin de” 100 de miliarde EUR pentru apărare. Aceasta ar fi o creștere masivă - el a numit-o „ambițioasă” - deoarece actualul buget pe șapte ani de peste 1 trilion de euro are doar 10 miliarde de euro pentru apărare.
De la începutul războiului din Ucraina, artileria a redevenit un element central al conflictului, fiind responsabilă pentru aproape 80 % din pierderile umane în ceea ce a fost descris ca un război centrat pe artilerie, care amintește de Primul Război Mondial. În acest context, obuzierul americane de 155 mm M777 a apărut ca unul dintre cele mai eficiente sisteme din arsenalul Ucrainei, jucând un rol-cheie în apărarea împotriva și contracararea superiorității numerice a Rusiei.
Vineri, 6 decembrie, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Forțele de Apărare ale Ucrainei au primit primul lot de rachete cu drone Peklo (trad. ”Iadul”).
Începând cu anul 2022, în ciuda cererii puternice generate de creșterea continuă a cheltuielilor militare, cifra de afaceri globală a primelor o sută de companii de armament din lume a scăzut cu 3,5% față de anul precedent, ajungând la 597 de miliarde de dolari. Potrivit Stockholm Internaţional Peace Research Institute (SIPRI), această scădere s-a datorat parțial obstacolelor întâmpinate de mai multe întreprinderi din sectorul militar în adaptarea producției lor la conflicte de mare intensitate.
Beijingul sancționează companii americane din industria de apărare.
Măsura e mai mult simbolică întrucât colaborarea dintre cele două state pe acest palier este aproape inexistentă. Singura relație dintre cele două industrii militare este una în care China fură tehnologie americană. ”Ăștia fură totul”, explica pentru DefenseRomania și Excelența Sa, ambasadorul Adrian Zuckerman, referindu-se la metodele folosite de China.
Compania General Atomics Electromagnetic Systems (GA-EMS) a primit un contract de la Marina SUA pentru dezvoltarea unui proiectil de artilerie (calibru 155 mm) manevrabil cu rază lungă de acțiune (Long Range Maneuvering Projectile - LRMP).
Ministerul ceh al Apărării și compania germană Rheinmetall Landsysteme au încheiat, pe 04.12.2024, un contract pentru achiziționarea a 14 tancuri de luptă Leopard 2A4, în valoare de 3,98 miliarde de coroane, fără TVA. Achiziția a fost discutată de Guvernul ceh în noiembrie, iar ministerul a informat despre semnarea contractului într-un comunicat de presă emis astăzi. Potrivit părții cehe, toate cele 14 tancuri vor fi livrate până la sfârșitul anului 2026.
Japonia a făcut un pas uriaș spre o premieră: Ar putea vinde un sistem de armament major unei alte țări. E vorba de fregatele multifuncționale din clasa Mogami.
Palianîția dezvoltat recent de Ucraina, un hibrid de armă rezultată în urma combinării între o rachetă şi o dronă, a intrat în producția de serie, a scris ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, într-un editorial de presa din 4 decembrie.
Războiul din Ucraina pare să marcheze trecerea la luptele viitorului. Vedem pe frontul ucrainean dronele aeriene deja clasice, drone terestre și navale, dar și experimente precum drone cu inteligență artificială care se adaptează la particularitățile fiecărei misiuni fără să primească comenzi de la un operator uman.
Anticipând faptul că viitorul avion de luptă de ultimă generație [NGF – New Generation Fighter] dezvoltat în cadrul programului „Sistem de luptă aerian al viitorului” [SCAF], în colaborare cu Germania și Spania, ar necesita o motorizare mult mai puternică decât cea a modelului Rafale, Direcția Generală a Armamentului [DGA] a încredințat încă din 2015 companiei Safran misiunea de a elabora un „concept inovator de turbină” la presiuni înalte, utilizând materiale mai performante. Dar nu e deloc exclus ca de noile motoare să beneficieze și Rafale în cea mai modernă versiune F5.
SUA va impune noi restricții asupra exporturilor către 140 de companii chineze, inclusiv companii producătoare de echipamente folosite la realizarea cipurilor avansate. Măsura vizează limitarea avântului Chinei în domeniul inteligenței artificiale cu aplicabilitate militară.
Ministrul de externe al Italiei a anunțat că mediatizatul parteneriat încheiat între Italia, Marea Britanie și Japonia pentru construirea unui avion de luptă avansat va fi foarte probabil extins pentru a include și Arabia Saudită.
Rusia nu are în prezent potențialul militar pentru o ofensivă rapidă în Ucraina, deoarece se confruntă cu probleme privind personalul. „Nu este o viziune politică, ci militară”, potrivit celui mai înalt militar al NATO din Europa.
Organizația europeană pentru cooperare în domeniul armamentului (OCCAR) a salutat alăturarea Indiei în programul multinațional de aeronave Eurodrone, aceasta devenind a doua țară din Asia-Pacific, după Japonia, care primește statutul de observator.
Mali intenționează să aibă propria sa industrie de apărare până la sfârșitul anului 2025, construind fabrici pentru asamblarea de arme și vehicule și fabricarea de muniții și explozibili, a anunțat generalul Assimi Goita, președinte de tranziție și șeful juntei militare care a ajuns la putere odată cu lovitura de stat din 2021, cu ocazia sărbătoririi a 64 de ani de existență a Forțelor Armate Maliene (Fama).
Grupului de Luptă al NATO în România a avut ceremonia de schimbare a comenzii în cursul zilei de marți, 21 ianuarie.
Kallas spune că președintele american Trump are dreptate când spune că statele membre ale UE nu cheltuiesc suficient pentru apărare.
Racheta balistică Oreshnik folosită împotriva Ucrainei reprezintă o reală provocare pentru sistemele de apărare ucrainene, așa cum de altfel au recunoscut chiar și ucrainenii. Oreshnik are o capacitate majoră de distrugere și poate fi inclusiv integrată cu focos nuclear. Prezentată cu mare fast în presa de propagandă rusă, Oreshnik maschează însă un eșec al unei rachete intercontinentale care ar trebui să fie „imposibil de interceptat”: RS-28 Sarmat.
La începutul invaziei pe scară largă, Rusia a vrut să-l înlocuiască pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu fostul deputat, pro-rusul Viktor Medvedciuk, ulterior răscumpărat de Moscova contra a 100 de militari ucrianeni care au apărat Mariupolul.
Situația se complică pentru Flota rusă aflată în AMrea Mediterană, după ce noile autorități de la Damasc au reziliat acordul privind închirierea portului Tartus.
Președintele american Donald Trump i-a cerut trimisului special pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, să pună capăt războiului din Ucraina în 100 de zile, dar este puțin probabil să reușească, scrie The Wall Street Journal.
Oficialii Securității Internaționale l-au îndepărtat pe adm. Linda Fagan din rolul său de comandant al Gărzii de Coastă, potrivit unei note trimise membrilor serviciului - prima concediere a unui ofițer militar de vârf sub administrația Trump.
Publicațiile rusești susțin că un avion american de cercetare a fost observat în zonele conductelor Turkish Stream și Blue Stream.
Ceangăii sunt una dintre cele mai enigmatice minorități din Europa. În România, aceștia aparțin unui grup etnic localizat în apropierea versanților estici ai Carpaților, în special județele Neamț, Bacău, Iași și Suceava. Majoritatea acestora se află în satele din jurul orașelor Bacău și Roman, de-a lungul râurilor Siret, Bistrița, Trotuș și Tuzlău.
Noul președinte american Donald Trump a declarat că Danemarca nu este capabilă să păstreze Groenlanda, în jurul căreia navighează nave rusești și chineze.
Ungaria nu vrea să renunțe la gazul rusesc, chiar dacă asta înseamnă o dependență periculoasă față de Rusia.
În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la Europa să crească cheltuielile pentru producția de armament și să dea dovadă de unitate în politica de securitate. În ceea ce privește procesul de pace din Ucraina, acesta a menționat că una dintre componentele garanțiilor de securitate pentru Kiev ar trebui să fie desfășurarea a cel puțin 200 000 de militari europeni pentru misiuni de menținere a păcii.
Micile avansuri ale unităților Forțelor Armate ale Federației Ruse în diferite sectoare ale frontului, observate de mai multe luni, încep să dea rezultate serioase, afectând cursul campaniei în ansamblu. Acest lucru a fost declarat la Radio NV de către expertul militar ucrainean, Denis Popovich, comentând ceea ce se întâmplă pe front.
Corporația germană de apărare KNDS Deutschland (Krauss-Maffei-Wegmann, KMW) a format un parteneriat cu un reprezentant ucrainean al industriei de apărare. Potrivit rapoartelor, firma nou formată se va concentra pe întreținerea și repararea echipamentelor militare furnizate de Germania pentru Forțele Armate Ucrainene.
Într-un demers neobișnuit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut noi propuneri pentru acțiunile de îmbunătățire substanțială a apărării naționale. Deși au trecut sub trei ani de la ultima revizuire a strategiei de apărare, conducerea Franței intenționează să actualizeze din nou documentele în acest sens, inclusiv cel de bază și anume Evaluarea Strategică Națională (în franceză, Revue nationale stratégique).
Principalii lideri europeni și-au declarat disponibilitatea și voința de a dezvolta cooperarea transatlantică cu noua administrație prezidențială a SUA, dar există și avertismente venite din Europa. La 21 ianuarie, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, a subliniat că UE și SUA sunt parteneri strategici și a afirmat că cooperarea este importantă „mai ales într-un moment în care regimurile autocratice sfidează din ce în ce mai mult ordinea internațională bazată pe reguli”.
Relațiile dintre Rusia și China nu sunt supuse situației mondiale sau factorilor politici interni. Cooperarea dintre Moscova și Beijing se bazează pe prietenie, încredere reciprocă, egalitate, sprijin și beneficii, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unui apel video cu omologul său chinez Xi Jinping.
La 18 ianuarie, aeronave ale Forțelor Aeriene Portugheze au efectuat o misiune de supraveghere a unei nave rusești de cercetare oceanografică care a pătruns în Zona Economică Exclusivă a Portugaliei. Nava, cunoscută pentru capacitatea sa de a investiga infrastructura subacvatică de importanță strategică, cum ar fi cablurile de telecomunicații aflate la mare adâncime, a stârnit îngrijorare din cauza tehnologiei complexe, care includea submersibile capabile să efectueze operațiuni la mare adâncime.
Șeful statului major al armatei israeliene, Herci Halevi, i-a informat pe Netanyahu și pe ministrul apărării că va demisiona începând cu 6 martie, relatează presa locală.
Armata României se află pe pe un drum bun în privința numărului de personal. În ultimul an, s-au alăturat forțelor armate peste 8 mii de persoane, iar numărul ieșirilor nu a depășit 3 mii de persoane.
Donald Trump a blocat ajutorul acordat de SUA altor țări pentru o perioadă de 90 de zile și a ordonat un audit al programelor. Unul dintre primele sale decrete după preluarea mandatului, președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul pentru orice alt stat sau organizație. Aceasta măsură ridică întrebarea dacă acest lucru amenință situația din Ucraina, care a primit 66,5 miliarde de dolari sub formă de ajutor pentru armament din partea SUA începând din 2022.
Președintele american Donald Trump și-a manifestat interesul pentru un plan foarte ambițios de a înconjura SUA cu un sistem stratificat de apărare de tip „Iron Dome” (n.r. - Cupola de Fier), pe model israelian.
Trump a cerut țărilor membre NATO să aloce 5% din produsul lor intern brut pentru apărare, spre deosebire de cele 2% anterioare.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu privind impunerea de măsuri provizorii în dosarul în care acesta contestă anularea alegerilor prezidenţiale din România.
Cu administrația Joe Biden s-a încheiat o eră, cea a președinților americani - fie republicani, fie democrați - ale căror viziuni politice au fost ancorate în logica Războiului Rece, cu Europa cap compas.
Turcia se laudă că primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 a efectuat cu succes lansarea unei rachete.
Armata rusă aruncă în față valuri umane pentru a obține câștiguri teritoriale care să-i permită lui Putin o poziție mai bună în viitoarele negocieri.
„În întrevederea pe care am avut-o astăzi cu Ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, am reafirmat angajamentul României pentru securitatea energetică a regiunii noastre și hotărârea de a elimina orice dependență de șantajul energetic al celor care ne-au ținut captivi timp de decenii”, a transmis Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Noul președinte american Donald Trump a spus că dorește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin. El nu a menționat o dată, dar a spus că ar putea fi „foarte curând”.
