De ce UE și NATO nu pot conduce programul de reînarmare al Europei? Răspunsul este în curtea americanilor
Europa injectează în sfârșit sume uriașe în domeniul apararii, dar banii nu rezolvă problema fundamentală: cine va coordona acest efort masiv pentru a evita risipa și a asigura interoperabilitatea? În timp ce dezbaterile se concentrează pe UE sau pe structurile înalte ale NATO, un candidat neașteptat, dar poate cel mai potrivit, se profilează pentru acest rol: Comandamentul European al Statelor Unite (EUCOM).
Odată cu lansarea planului „ReArm Europe” al UE și cu creșterea bugetelor naționale de apărare, continentul se confruntă cu o provocare mai puțin vizibilă, dar la fel de importantă ca cea operațională: o provocare organizațională. Fără un mecanism de coordonare eficient, Europa riscă să irosească o fereastră rară de oportunitate, în care voința politică și angajamentul financiar s-au aliniat în sfârșit.

Dezbaterea a indicat rapid doi posibili coordonatori: Uniunea Europeană și NATO. Însă ambii sunt nepotriviți pentru această sarcină specifică, susţine Sara Bjerg Moller, profesor asociat în cadrul Programului de Studii de Securitate al Universității Georgetown, într-o analiză publicată pentru Defense One.
Majoritatea factorilor de decizie militari și civili din Europa sunt clari: UE rămâne, în esență, o uniune economică și politică, nu un vehicul pentru putere militară (hard power). Chiar și într-un viitor cu o implicare redusă a SUA, preferința europenilor este să lucreze prin intermediul NATO.
Pe de altă parte, Comandamentul Aliat pentru Operații (ACO) al NATO, de la SHAPE, este, de asemenea, o alegere greșită. Structura sa este proiectată să interacționeze „în sus și în afară” (up and ouţ) cu decidenții politici din Consiliul Nord-Atlantic, stabilind direcția strategică a Alianței. ACO nu are nici capacitatea, nici mandatul de a se implica în detaliile achizițiilor și capabilităților fiecărei națiuni în parte.
Avantajul strategic oferit de EUCOM
Aici intervine EUCOM. Spre deosebire de structurile NATO, comandamentul american este poziționat structural să acționeze „în jos și în profunzime” (down and in), direct în relaţie cu guvernele naționale, pentru a construi capacitate militară și instituțională, în baza autorității sale conferite de Articolul 10.
Secretul EUCOM stă în cooperarea directă și permanentă. Spre deosebire de NATO, care interacționează cu armatele aliate mai mult în cadru formal, la exerciții sau prin canale oficiale, EUCOM este implicat constant la nivel de bază. Datorită unor programe ca Parteneriatul de Stat, comandanții americani au o perspectivă onestă și completă asupra partenerilor europeni.

Ei văd nu doar succesele, ci și problemele reale, „the good, the bad, and the ugly”. Această cunoaștere directă le permite să identifice corect punctele slabe și să înțeleagă ce echipamente sunt cu adevărat necesare.
Pe partea de achiziții, EUCOM joacă deja un rol informal, dar crucial, în procesul de vânzări militare externe (Foreign Military Sales - FMS), facilitând legăturile dintre țările europene și industria de apărare americană.
În plus, mandatul său acoperă întreaga Europă, inclusiv state non-NATO și non-UE. Această calitate i-a permis recent să execute acordul complex de transfer al sistemelor Patriot între Germania, Elveția și Ucraina, o sarcină pe care nicio altă entitate nu o putea gestiona la fel de eficient.

Vestea bună este că EUCOM este pregătit să își asume acest rol de coordonare. Vestea proastă este că îi lipsesc resursele și autoritatea flexibilă pentru a o face eficient. În prezent, finanțarea sa pentru cooperare în domeniul securității este controlată de Agenția de Cooperare pentru Securitate și Apărare (DSCA) de la Washington, ceea ce creează blocaje decizionale.
Dacă administrația SUA este serioasă în privința transferului de responsabilitate pe termen lung către Europa, atunci trebuie, pe termen scurt, să ofere EUCOM finanțarea și autoritatea necesare pentru a coordona această tranziție. Aceste resurse ar putea veni fie din fonduri DSCA deja alocate, fie printr-o revitalizare a Inițiativei Europene de Descurajare (EDI).
Cheia este flexibilitatea: EUCOM trebuie să aibă puterea de a decide cum și unde să aloce aceste resurse pentru a ținti lacunele critice de capabilități din Europa.
Liderii europeni, îngrijorați de o posibilă retragere necoordonată a forțelor americane, ar saluta o astfel de implicare, deoarece oferă foaia de parcurs clară pe care o solicită.
Înainte ca Europa să poată prelua conducerea, trebuie să umple un gol organizațional critic. EUCOM nu ar fi un coordonator permanent, ci o „punte de legătură” esențială – o schelă instituțională care să ajute Europa să construiască o forță militară credibilă și interoperabilă, capabilă în cele din urmă să își asume propria apărare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News