În această calitate de mare responsabilitate pentru securitatea bătrânului continent, Kubilius consideră că singura șansă de a evita un atac rusesc asupra țărilor membre UE este ca Europa să se pregătească serios pentru apărare.
Într-un interviu acordat, pe 12 mai la Kiev, publicației ucrainene Adevărul European, Kubilius consideră că Ucraina are un rol crucial în apărarea Europei și că locul său este în UE.
Prin urmare, statele europene se pregătesc să asiste Forțele Armate ale Ucrainei cu arme, să consolideze industria de apărare ucraineană, precum și pe a lor, și să se pregătească pentru o dezvoltare ulterioară care ar putea fi plină de mari surprize.
În continuare, redăm integral interviul acordat de Comisarul a povestit toate acestea unui corespondent EuroPravda într-un interviu acordat în timpul vizitei sale la Kiev.
* * *
„Economia Rusiei a trecut pe direcții militare și nu este atât de ușor să o redresezi”.
– (întrebare a jurnalistului Serghei Sidorenko) Când va ataca Rusia, Uniunea Europeană?
– (răspuns al comisarului Andrius Kubilius) În această chestiune, ascult ce spun serviciile de informații, nu politicienii.
Agențiile de informații din Germania, Danemarca și din alte țări spun că Rusia ar putea fi gata să ne atace (sau, cum numesc ei, să „testeze Articolul 5”) până în 2030. Unii cred că acest lucru s-ar putea întâmpla chiar mai devreme, în următorii trei ani.
Motivul pentru aceasta este clar. Economia Rusiei s-a orientat spre domeniul militar și produce multe arme. În același timp, și acest lucru este și mai important, nu mai este posibil să se readucă pur și simplu economia (Rusiei) la starea anterioară.
Așadar, chiar dacă în Ucraina se va stabili pacea sau un armistițiu, Rusia va continua să producă și să acumuleze o cantitate atât de mare de arme încât, în cele din urmă, îi va permite să lanseze o nouă agresiune.
– (întrebare jurnalist) Înseamnă asta că un armistițiu prelungit în Ucraina va apropia un război de amploare între Rusia și UE?
– (răspuns comisar) În practică, se dovedește că așa este.
În pofida acestui fapt, instaurarea păcii în Ucraina este foarte importantă și o susținem cu toată puterea noastră.
Dar, în același timp, trebuie să fim realiști și să înțelegem: acest lucru nu va însemna că Rusia va înceta să se pregătească pentru noi agresiuni, fie împotriva Ucrainei, fie împotriva statelor membre ale UE sau NATO.
Considerăm un nou război un scenariu foarte realist.
Și singura modalitate de a descuraja un atac rusesc este să ne sporim pregătirea pentru acesta.
– (remarcă jurnalist) Cred că nu toată lumea din UE înțelege acest lucru. Unii încă trăiesc în negare.
– (remarcă comisar) Desigur, nu te poți aștepta ca toată lumea să fie pe aceeași lungime de undă.
Dar când am prezentat Consiliului UE așa-numitele propuneri pentru reînarmarea Europei, întregul Consiliu le-a susținut. Chiar și țări cunoscute pentru vetourile lor în sprijinul Ucrainei au votat și ele pentru creșterea cheltuielilor de apărare etc.
– (întrebare jurnalist) Vrei să spui că Ungaria a votat pentru asta?
– (răspuns comisar) Da, au susținut-o.
Da, în societate semnalele nu sunt atât de clare. Însă, sondajele de opinie arată că europenii susțin, în general, consolidarea apărării, deoarece oamenii sunt îngrijorați de posibilitatea ca Putin să atace UE.
Desigur, depinde de regiune. În est, în special în țările baltice, oamenii înțeleg acest lucru mai bine, iar acest lucru este destul de firesc. Putem să-i învinovățim pe cei care locuiesc departe de Rusia pentru că sunt mai puțin îngrijorați de posibilitatea unui atac rusesc?
Apropo, asta funcționează în ambele sensuri. Când țările din sudul UE s-au confruntat cu o criză a migrației în 2015-2016, noi, cei din țările baltice, am spus același lucru: aceasta nu este problema noastră. A fost nevoie ca Lukașenko să folosească refugiații pentru a ne ataca granițele pentru ca noi să înțelegem că avem nevoie de solidaritate și în problemele de migrație.
Același lucru este valabil și pentru apărare.
„Trebuie să fim pregătiți nu doar pentru războaiele de astăzi, ci și pentru războaiele viitorului”
– (întrebare jurnalist) Ce poți face pentru a schimba apărarea UE?
– (răspuns comisar) În primul rând, trebuie să ne ocupăm de ceea ce numim „apărare dură”: arme, sisteme de arme etc. Și exact asta facem acum.
NATO revizuiește așa-numitele obiective de capabilități pentru toate statele membre ale Alianței, inclusiv cele situate pe continentul european.
– (remarcă jurnalist) Dar aceasta este treaba NATO, nu a UE.
– (răspuns comisar) Da, aceasta este sarcina NATO, deoarece Uniunea Europeană nu are expertiză militară. Dar avem bani. Problemele industriale sunt, de asemenea, în sfera de responsabilitate a UE.
Așadar, primul lucru pe care îl putem face este să adunăm capacitățile specifice ale statelor membre. Acest lucru ne va permite să vedem împreună nevoile comune ale tuturor statelor UE. Pe baza acestui fapt, vom pregăti un plan de producție pentru apărare.
În al doilea rând, reînarmarea necesită finanțare. Acest lucru este prevăzut de planul ReArm Europe, care prevede o sumă suplimentară de 800 de miliarde de euro pentru apărarea statelor membre ale UE.
În al treilea rând, în iunie vom adopta și o lege foarte importantă privind simplificarea în domeniul apărării. Trebuie să elimine obstacolele birocratice existente care împiedică industria de apărare să își extindă producția.
A patra este problema inovării în industria de apărare. Trebuie să fim pregătiți nu doar pentru războaiele de astăzi, ci și pentru războaiele viitorului. Acesta este un alt motiv pentru care suntem foarte interesați să cooperăm cu ucrainenii. Acest lucru este necesar nu doar pentru Ucraina, ci și pentru noi.
Și al cincilea punct, de asemenea foarte important: în toamnă vom publica așa-numitul document privind mobilitatea militară, care privește disponibilitatea noastră de a muta rapid mijloacele militare, dacă este necesar.
– (remarcă jurnalist) Mobilitatea militară este, de asemenea, o problemă NATO, se discută despre aceasta.
– (remarcă comisar) Dar este și o chestiune de finanțe, acest domeniu necesită fonduri uriașe. Aici intervine UE: împreună cu NATO, stabilim în ce infrastructură – drumuri, căi ferate, sisteme de transport aerian etc. – este cea mai importantă investiție.
Nu în ultimul rând, pregătim, împreună cu statele membre, o listă de așa-numite proiecte emblematice asupra cărora ne vom concentra eforturile. De exemplu, un sistem de apărare antiaeriană pentru întreaga Europă. Sau sisteme numite factori de activare strategică (strategic enablers sau prescurtat SE - lucruri care oferă capabilități strategice), inclusiv AWACS (sisteme de avertizare timpurie și control aerian) sau sisteme de informații prin satelit, unde suntem puternic dependenți de SUA.
– (întrebare jurnalist) Își va reduce UE dependența de SUA?
– (răspuns comisar) Da, plănuim să facem asta, dar nu într-un mod conflictual. Aceasta face parte din redistribuirea naturală a responsabilităților.
La urma urmei, trebuie să fim conștienți că, în 10 ani, americanii vor fi nevoiți să își îndrepte atenția către regiunea indo-pacifică.
„Ucraina va juca un rol crucial în arhitectura de securitate europeană”
– (întrebare jurnalist) Nu ați menționat acest lucru în lista de priorități, așa că vă voi întreba direct. Există un articol în tratatul Uniunii Europene care obligă statele UE să acționeze împreună în cazul unui atac asupra uneia dintre ele. Această clauză este formulată chiar mai clar decât articolul 5 din Tratatul NATO. Creează acest lucru oportunități pentru apariția unei apărări comune a UE?
NOTĂ: Articolul 42(7) din Tratatul de la Lisabona prevede: „În cazul în care un stat membru este victima unei agresiuni armate împotriva teritoriului său, celelalte state membre sunt obligate să îi ofere asistență și sprijin prin toate mijloacele de care dispun... Angajamentele și cooperarea în acest domeniu trebuie să fie în concordanță cu cele din cadrul NATO, care rămâne baza apărării colective și forumul pentru punerea acesteia în aplicare pentru statele membre ale UE care sunt membre ale NATO.”
– (răspuns comisar) O întrebare foarte bună, la care voi răspunde în două dimensiuni.
Da, am discutat această problemă când pregăteam așa-numita „Carte albă privind apărarea europeană”.
Dar apoi am decis în mod conștient să mă concentrez pe latura materială a apărării – arme, sisteme de armament, finanțe etc. Aceasta este prioritatea noastră acum.
Dar, bineînțeles, trebuie să ne îndreptăm și către o arhitectură europeană de securitate, bazată tot pe art. 42. Dacă citiți scrisoarea mea de misiune din partea președintelui Comisiei Europene – un document care definește, în esență, programul fiecăruia dintre comisarii europeni – prima sarcină este crearea unei „Cărți Albe”. Dar această scrisoare spune, de asemenea, că, pe termen lung, trebuie să ne asigurăm că Europa este capabilă să se apere. Și există și o definiție: Europa trebuie să își asume responsabilitatea pentru propria apărare.
Dar aceasta este o perspectivă pe termen lung.
– (remarcă jurnalist) Probabil chiar și după ce pleci din funcție.
– (răspuns comisar) Da, chiar și după aceea, pentru că aceasta este o sarcină care nu poate fi finalizată atât de repede.
Trebuie să ne punem de acord cu partenerii transatlantici (de exemplu, cu SUA în problema Strategic Enablers) cu privire la modul în care ne vom consolida capacitățile de apărare cât timp aceștia sunt prezenți pe continentul european și, în același timp, trebuie să ne asumăm din ce în ce mai multă responsabilitate.
Prin urmare, este nevoie de crearea unei arhitecturi de securitate europene. Pentru aceasta, armele nu sunt suficiente; ai nevoie de o structură instituțională.
Nu ne opunem NATO aici – dar trebuie să creăm un astfel de potențial.
Așadar, o parte din mandatul meu este să creez o adevărată Uniune Europeană a Apărării. Și asta înseamnă că UE se îndreaptă către o apărare mult mai integrată. Deși mai sunt multe discuții despre cum se poate face acest lucru.
– (întrebare jurnalist) Acest lucru este deosebit de important pentru Ucraina. Nu este un secret faptul că SUA și alte câteva țări nu sunt pregătite să ne invite în NATO. Poate Uniunea Europeană a Apărării să devină un înlocuitor pentru Alianță pentru noi?
– (răspuns comisar) Nu pot intra în detalii în această privință, această chestiune va fi decisă de statele membre.
Dar vreau să subliniez că două procese au loc simultan. În primul rând, Ucraina aspiră să devină membră a UE. În al doilea rând, Europa caută să se poată apăra.
Și dacă Ucraina devine parte a arhitecturii de securitate europene, atunci dumneavoastră, cu experiența dumneavoastră, cu cea mai puternică armată de pe continentul european și cu o industrie de apărare dezvoltată, veți juca un rol crucial în această arhitectură.
– (întrebare jurnalist) După cum ați spus, Rusia ar putea ataca UE în câțiva ani. Credeți că Uniunea Europeană ar fi dispusă să își mărească capacitatea de producție atât de mult într-o perioadă atât de scurtă de timp?
– (răspuns comisar) Aceasta este o sarcină mare. Nu este ușor.
Dar le spun tuturor să se uite la exemplul Ucrainei.
În 2022, Ucraina a reușit să producă arme în valoare de un miliard de euro. În 2025, conform tuturor planurilor, va fi vorba despre arme în valoare de aproximativ 35 de miliarde (de euro).
– (întrebare jurnalist) Dar acest lucru arată că Ucraina a reușit să-și mărească atât de mult capacitatea abia după începerea marelui război. În ciuda faptului că războiul hibrid cu Federația Rusă este în desfășurare din 2014. Nu înseamnă oare că UE va putea face acest lucru doar în caz de război?
– (răspuns comisar) Părerea mea este foarte simplă: e mai bine să facem asta înainte să înceapă războiul. Singura modalitate de a preveni războiul este să demonstrezi că ești capabil să produci cantitatea necesară de arme.
Aceasta este singura modalitate de a-l convinge pe Putin că va face o mare greșeală dacă va încerca să testeze pregătirea de apărare a țărilor UE și NATO. Sunt mai multe lucruri de spus având în vedere că economia UE este de 10 ori mai puternică decât cea a Rusiei.
„Pentru prima dată, industria de apărare ucraineană se aliniază la nivelul celei europene”
– (întrebare jurnalist) Spuneți-ne mai multe despre cele 800 de miliarde de cheltuieli suplimentare pentru apărare?
– (răspuns comisar) Există două elemente importante aici. Una dintre acestea este creșterea preconizată de 650 de miliarde de euro a cheltuielilor pentru apărare ale statelor membre.
În prezent, statele membre ale UE cheltuiesc aproximativ 2% din PIB pentru apărare – unele mai puțin, altele mult mai mult, dar, în medie, cheltuielile militare, achizițiile de arme etc. reprezintă 2%.
Se așteaptă ca la summitul din iunie, NATO să convină asupra unui nou plafon minim: aliații vor trebui să cheltuiască nu 2%, ci 3,5%, sau chiar mai mult. Prin urmare, Comisia Europeană a permis statelor membre să cheltuiască încă 1,5% din PIB pentru apărare, iar acest 1,5% nu va fi inclus în calculul deficitului bugetar, care este reglementat în UE și reprezintă un obstacol major în calea creșterii cheltuielilor statelor membre. Aceste 650 de miliarde pentru apărare nu vor fi reglementate de Bruxelles.
De asemenea, se creează un instrument financiar în valoare de 150 de miliarde de euro - acestea sunt împrumuturi care sunt destinate și achizițiilor publice în domeniul apărării.
În plus, facilităm extinderea producției de apărare. Având în vedere planurile pe termen lung de cheltuieli militare, băncile devin din ce în ce mai interesate de finanțarea construcției de noi unități de producție. În plus, BEI își va modifica regulile și va oferi mai multe resurse pentru investiții în producția de produse militare și bunuri cu dublă utilizare.
Deci lucrurile se mișcă.
De asemenea, ne așteptăm ca până în vară să fie aprobat un program suplimentar numit EDIP (European Defence Industry Programme), care va permite Comisiei Europene să utilizeze fonduri de la bugetul UE pentru a sprijini extinderea industriei. Sumele sunt în curs de discuție, iar Parlamentul European caută soluții pentru găsirea unor fonduri suplimentare.
– (întrebare jurnalist) Vor fi folosite aceste 800 de miliarde pentru armamentul Forțelor Armate ale Ucrainei?
– (răspuns comisar) Da. Doar statele membre pot contracta împrumuturi în cadrul instrumentului de 150 de miliarde de euro, dar pot utiliza aceste fonduri pentru achiziții comune cu Ucraina, inclusiv achiziții în industria de apărare ucraineană pentru nevoile Forțelor Armate ale Ucrainei. Pentru prima dată, industria ucraineană beneficiază de un tratament egal cu industria europeană de apărare.
De asemenea, analizăm modalități de a încuraja statele membre să facă astfel de achiziții.
Și din cele 650 de miliarde alocate cheltuielilor pentru apărarea națională, o parte din acestea pot fi cheltuite și pe arme pentru Ucraina. Aceasta va fi o decizie a statelor membre. Deși este clar că statele membre caută oportunități de a-și mări propriile cheltuieli pentru apărare, în primul rând.
– (întrebare jurnalist) În concluzie, am o întrebare dificilă referitoare la producția militară comună. Cred că ai auzit de scandalul cu bombele de mortier de 120 mm de proastă calitate. Creează acest lucru probleme de încredere pentru partenerii europeni în industria de apărare ucraineană?
– (răspuns comisar) Pot spune că nu aud prea multe despre această problemă din partea europeană.
Dimpotrivă: în prezent, observ că europenii își aduc din ce în ce mai mult întreprinderile în Ucraina.
Prim-miniștrii țărilor europene vin în Ucraina cu reprezentanți ai industriei lor de apărare, care caută oportunități pentru dezvoltarea comună de produse, crearea de societăți mixte etc.
În plus, luni va avea loc la Bruxelles un eveniment major - Forumul Industriei de Apărare UE-Ucraina.
Deci nu văd niciun semn de neîncredere. Dimpotrivă, observ că industriașii europeni înțeleg din ce în ce mai mult că au de învățat de la ucraineni.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În Rusia, a luat foc și a ars un avion de luptă multirol Su-30SM care costă aproximativ 50 de milioane de dolari. Incidentul a avut loc la o bază aeriană de lângă Rostov-pe-Don, anunță serviciul ucrainean de informații militare - HUR.
Președintele american Donald Trump și-a exprimat indignarea față de atacul rus de joi asupra Kievului, care a ucis nouă persoane și a rănit alte aproximativ 90. El i-a cerut liderului rus Vladimir Putin să oprească atacurile și să încheie un acord de pace.
În cursul nopții de 24.04.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu drone și rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. În primul rând, armele rusești au atacat facilitățile industriei militare din Kiev și din regiune. Coloane de fum negru formate după sosirile de drone și rachete au fost observate de locuitorii Kievului în diferite zone. Printre altele, incendiile au provocat daune unei întreprinderi implicate în producția de componente pentru vehiculele blindate ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
Președintele Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului rus), Valentina Matvienko, a declarat, pe 23.04.2025, că Federația Rusă nu va participa niciodată la negocieri în care se discută despre introducerea trupelor NATO în Ucraina. O astfel de idee nu poate fi susținută de Moscova sub nicio formă.
Ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a profitat miercuri de discursul anual în fața parlamentului pentru a trimite un mesaj dur liderilor ruși, în timp ce războiul continuă în Ucraina vecină, întrebând: 'Nu aveți destul pământ?', relatează Agerpres, citând ABC News și AP.
Vicepremierul ucrainean Iulia Sviridenko a reafirmat miercuri, în ziua în care la Londra au loc întâlniri privind o posibilă încetare a focului între emisari ai guvernului său, parteneri europeni ai Ucrainei şi Statele Unite, că Kievul nu va recunoaşte Peninsula Crimeea ca teritoriu al Rusiei, informează Agerpres și EFE.
O nouă înregistrare video a confirmat că Rusia utilizează în prezent sisteme nord-coreene de lansatoare multiple de rachete (MLRS) M1991 de 240 mm pe câmpul de luptă din Ucrainei. Imaginile, publicate de jurnalistul ucrainean Iurii Butusov, arată trupele ruse instalând ,,cuști antidrone'' improvizate pe aceste lansatoare de rachete nord-coreene în interiorul unui hangar militar.
Institutul japonez iQPS (Q-shu Pioneers of Space) din cadrul Universității Kyushu va furniza Direcției Principale de Informații a Forțelor Armate ale Ucrainei (GUR) imagini satelitare obținute prin tehnica de scanare cu radare cu apertură sintetică (SAR).
Emisarul american Steve Witkoff va efectua o nouă vizită săptămâna aceasta în Rusia pentru consultări privind planul Casei Albe de soluționare pașnică a conflictului în Ucraina, relatează Agerpres și EFE.
Kremlinul a declarat marți că, în prezent, nu există planuri concrete de negocieri cu Kievul privind o încetare a atacurilor cu drone și rachete asupra infrastructurilor civile, propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Agerpres, EFE și Reuters.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a calificat „încetarea focului de Paște” decretată de Vladimir Putin drept o operațiune de PR menită să îl liniștească pe președintele american Donald Trump, relatează Radio Europa Liberă/Radio Liberty pe 22 aprilie.
Rusia a lansat un atac masiv cu dronă asupra orașului portuar ucrainean Odesa în noaptea de 21 aprilie, rănind cel puțin trei persoane, au declarat autoritățile locale.
În cei peste trei ani care s-au scurs de la invazia pe scară largă a Ucrainei, rușii s-au adaptat și au apelat la mai multe metode, unele chiar arhaice, mai ales după ce ucrainenii au reușit să lovească cu succes infrastructura militară din Federație. Astfel au reapărut trenuri și vagoane blindate folosite pentru a transporta echipamentul militar pe frontul ucrainean, deseori țintite de dronele ucrainene. Un astfel de eveniment s-a produs recent din nou, doar că ucrainenii nu sunt siguri ce au lovit. Căci vagon sau tren nu era.
Ministrul american al apărării, Pete Hegseth, implicat într-o breşă de securitate luna trecută, a împărtăşit informaţii despre o lovitură în Yemen cu un alt grup pe mesageria Signal, au relatat duminică mai multe media americane, potrivit Agerpres și France Presse.
Așa-numitul “armistițiu de Paște” a fost declarat sâmbătă de președintele rus, Vladimir Putin, în primul rând, pentru a păstra favoarea omologului său american, Donald Trump. Acest lucru a fost anunțat astăzi (20.04.2025) de ediția rusă a site-ului BBC, care rezumă reacțiile oficialilor ucraineni, experților occidentali și bloggerilor militari ruși.
Principalii vinovați pentru majoritatea Bradley-urilor ucrainene care au fost distruse sau avariate sunt dronele ieftine rusești cu explozibili.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Despre primul avion de producție franceză de tip Rafale căzut în luptă s-au scris zeci de pagini și analize. Este vorba desigur despre un Rafale pierdut de India în timpul atacului asupra Pakistanului. Informația a fost ulterior confirmată și de oficiali americani, sub protecția anonimatului, pentru Reuters. Pe social media au apărut și imagini cu epava avionului, dar ele au fost puse sub semnul întrebării. O întreagă telenovelă la care India a reacționat.
Când Rusia a anexat Crimeea în 2014, a confiscat o mare parte din marina militară a Ucrainei, paralizând forțele navale ale Kievului. Zece ani mai târziu, din cenușa acestei lovituri strategice a răsărit o inovație remarcabilă: dronele maritime, arme cu un raport cost-eficiență de 200 la 1, care au reușit nu doar să alunge flota lui Putin din apele Peninsula Crimeea, ci s-au îndreptat chiar și împotriva forțelor aeriene rusești.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat aprobarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile sancțiuni europene vor lovi flota fantomă a Moscovei. Noi bariere și pentru componente cu dublă utilizare folosite de industria militară rusească
Pentru prima dată în istoria UE, în Comisia Europeană a apărut un comisar pentru apărare. În această poziție a fost numit Andrius Kubilius, un politician lituanian, fost prim-ministru.
Acest demers fără precedent al UE a apărut după ce o parte a spectrului politic al SUA - căzând cu ochii larg deschiși în capcana întinsă de Rusia că Moscova nu e o amenințare și, totodată, crezând că apărarea lumii libere nu este aceeași în indo-pacific și Europa sau oriunde în lume - a trimis mesaje că SUA se vor retrage din Europa.
Rusia concentrează unități suplimentare în principalele direcții de atac din Ucraina, și anume în apropiere de Pokrovsk, Ceasiv Yar și Toretsk.
Mai multe invertoare și baterii provenite din China conțineau echipamente de comunicații care nu se aflau în fișa tehnică a produselor și care, teoretic, pot fi accesate sau controlate de la distanță.
Recent Ucraina a reușit o premieră în istoria militară: Drone maritime Magura 7, pe care au fost integrate rachete aer-aer americane AIM-9 Sindewinder au doborât deasupra Mării Negre două avioane Su-30 Flanker rusești. E incredibil cum o țară fără o flotă navală, fără nave de suprafață și submarine, reușește să țină în șah Flota rusă a Mării Negre, dar și să doboare avioane rusești, și toate astea doar cu drone maritime. Ucrainenii au explicat succesul dronelor Magura 7.
Cel puțin 50.000 de voluntari se înrolează în armata rusă în fiecare lună, a declarat președintele rus Vladimir Putin, la ordinul căruia a început războiul din Ucraina.
Cotidianul britanic The Times a informat, în ediția din 13.05.2025, că Marina Regală a Marii Britanii intenționează să urmărească mișcările submarinelor rusești folosind Inteligența Artificială (AI).
Un avion de antrenament militar japonez s-a prăbuşit la scurt timp după decolare, au anunţat miercuri autorităţile nipone, după ce aparatul de zbor cu două persoane la bord ar fi căzut într-un lac, relatează Agerpres și AFP. E vorba de un T-4 Kawasaki, iar guvernul japonez a confirmat incidentul.
Franţa este "pregătită să deschidă" o discuţie privind desfăşurarea de avioane franceze înarmate cu "bombe" nucleare în alte ţări europene. Este ceea ce fac americanii fac în ceea ce privește umbrela atomică din perspectiva aviației militare. Dar cât de real este acest scenariu? Amintim că avioanele franceze Mirage 2000N și Rafale în standardul F5, cel mai modern standar al Rafale aflat în dezvoltare, integrează bombe nucleare.
În contextul alegerilor prezidenţiale din România, importanța strategică a țării noastre pentru SUA și NATO devine tot mai evidentă. Experţii subliniază că viitorul mediului de securitate din Marea Neagră se va decide în România, un aliat al SUA aflat în primă linie în fața agresiunii ruse. În ultimii ani, baza aeriană Mihail Kogălniceanu a devenit un hub esențial pentru operațiunile SUA și NATO, protejând libertatea de navigație și infrastructura critică.
Uniunea Europeană și Ucraina au făcut un pas important spre consolidarea colaborării în sectorul apărării, anunțând crearea unui Task Force UE-Ucraina dedicat extinderii cooperării dintre industriile de apărare europene și ucrainene. Anunțul a fost făcut în cadrul deschiderii celui de-al doilea Forum al Industriei de Apărare UE-Ucraina, desfășurat la Bruxelles. Charles Fries, Secretar General Adjunct al Serviciului European de Acțiune Externă, a declarat: "Astăzi lansăm un nou Task Force UE-Ucraina privind cooperarea în industria de apărare pentru a promova soluții concrete."
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că omologul său american Donald Trump trebuie să se convingă de faptul că președintele rus Vladimir Putin este cel care minte și că nu ucrainenii sunt cei care pun piedici unui posibil proces de pace, informează Agerpres și EFE.
La o lună de la debutul operației militare "Rough Rider", campania intensă de lovituri aeriene americane împotriva țintelor Houthi din Yemen, președintele Donald Trump aștepta rezultate concrete. Faza inițială, concentrată pe neutralizarea sistemelor de apărare aeriană și a liderilor Houthi, reprezenta doar prima parte a planului general al șefului Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), generalul Michael Kurilla, estimat la opt până la zece luni. Cu toate acestea, în ciuda a peste 1.000 de ținte atinse și a eliminării unor figuri cheie din centrul rebelilor Houthi, operațiunea s-a dovedit a fi mult mai costisitoare și periculoasă decât se anticipase.
Serviciul de informații al Apărării (GUR) din Ucraina a publicat imagini care confirmă utilizarea inovatoare a sistemelor sale de rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune S-200 pentru atacuri împotriva forțelor rusești. Înregistrarea video, făcută publică azi, prezintă procesul complex de pregătire a acestor rachete pentru lansare, incluzând încărcarea lor pe platforma de lansare, culminând cu secvența de lansare propriu-zisă.
NATO trebuie să implementeze schimbări drastice la nivelul capabilităților sale de război electronic (EW) dacă dorește să învingă Rusia într-un viitor posibil conflict, avertizează un reprezentant al Alianței. Acesta a subliniat incertitudinea privind accesul pe viitor la sistemele militare americane. Bas Nieuwenhuijse, președintele departamentului maritim EW al NATO, a declarat în cadrul unei conferințe organizate la Roma că, deși o victorie este posibilă, aceasta necesită o schimbare fundamentală în modul în care NATO operează într-un mediul de luptă bazat pe război electronic și în ceea ce privește capabilitățile EW maritime.
Oficiali din Franța și Cipru au convenit furnizarea către Armata cipriotă a 40 de noi rachete antiaeriene Mistral.
La 6 mai 2025, secretarul Armatei SUA, Daniel Driscoll, a anunțat o schimbare semnificativă în desfășurarea operațională a tancurilor de luptă principale M1 Abrams, recunoscând natura evolutivă a războiului modern. Inspirându-se din lecțiile conflictului din Ucraina, Driscoll a subliniat necesitatea ca tancurile să se adapteze la amenințarea crescândă reprezentată de dronele ieftine. Această pivotare strategică subliniază angajamentul Armatei de a-și păstra capacitățile blindate, abordând în același timp provocările emergente de pe câmpul de luptă.
Europa încearcă să conecteze industriile statelor europene cu industria de apărare ucraineană. În fond, un exemplu de succes; azi, în contextul a mai bine de trei de de agresiune militară rusă, Ucraina are capacitatea de a-și produce 40% din armamentul necesar în țară. Și, se pare, ar fi existat discuții cu privire la un proiect comun româno-ucrainean privind producerea unui anumit tip de proiectil.
Belgia va achiziționa între 200 și 300 de rachete antiaeriene poloneze Piorun, care și-au dovedit eficiența în luptă în Ucraina.
Noul lider sirian Ahmed al-Sharaa încearcă să-l îmbuneze pe Donald Trump și ar putea să-i propună câteva afaceri de nerefuzat".
Cu o lună înainte de summitul de la Haga, Președintele Comitetului Militar al NATO declarat că nu are nicio indicație că Statele Unite își vor retrage forțele dedicate planurilor de apărare ale alianței și le vor muta în zona indo-pacifică.
Moscova are nevoie de minerale critice pentru a-și susține producția industriei de apărare, iar Statele Unite pot oricând să închidă robinetul industriei militare a Rusiei.
Membrii clubului de motocicliști ”Lupii Nopții”, pro-Putin, au plantat puieți de alun în Brest, Belarus, lângă granița cu Polonia. ”Lupii Nopții” sunt o organizație strâns legată de Kremlin, promovând sentimentul naționalist rusesc, care a contribuit inclusiv la invazia Crimeei prin patrularea străzilor peninsulei cu soldați fără însemne trimiși din Rusia. Celebri omuleți verzi.
Pe piața de armament tocmai a fost prezentat un nou obuzier de 155 mm. E vorba de Nemesis, un produs dezvoltat de General Dynamics European Land Systems (GDELS), filiala europeană a gigantului american.
Președintele american Donald Trump s-a oferit luni să participe personal la posibile discuții dintre Ucraina și Rusia care vor avea loc în Turcia la sfârșitul acestei săptămâni.
După aproape o lună de atacuri misterioase, Ucraina a identificat arma neidentificată folosită de Rusia ca fiind o nouă rachetă de croazieră denumită S8000, anterior cunoscută sub numele neoficial de "Banderol". Portalul "War and Sanctions" al Direcției de Informații a Apărării din Ucraina (GUR) a publicat recent detalii tehnice și o listă extinsă de componente utilizate în producția acestei arme.
Într-un anunț istoric, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a informat, pe 12 mai, că se va dizolva. Gruparea militantă aflată pe lista organizațiilor teroriste ale mai multor state, dar în principal pe ce a Turciei, a emis luni lun un comunicat prin care anunță că „toate activitățile” desfășurate sub numele său au luat sfârșit.
Fostul comandant suprem al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, a lansat un avertisment tranșant către aliații occidentali ai Ucrainei: modelul de război al NATO este depășit și necesită o revizuire radicală pentru a se adapta la realitățile dinamice ale câmpului de luptă modern. În cadrul Conferinței de Apărare de la Londra, desfășurată la King's College London, Zalujnîi a subliniat necesitatea unei transformări profunde a tacticilor, organizarii, doctrinelor, instruirii și bugetelor militare ale Alianței Nord-Atlantice.
Washingtonul a dat undă verde vânzării a șase elicoptere Chinook și a altor echipamente militare către Emiratele Arabe Unite, pentru un total estimat la peste 1,4 miliarde de dolari, a anunțat luni administrația americană, relatează Agerpres și AFP.
Imagini din satelit recent realizate au scos la iveală o intensificare semnificativă a activității militare rusești în apropierea graniței de est a Finlandei. Analizele indică o creștere a numărului de cazărmi pentru trupe, desfășurarea de aeronave și construcția de infrastructură în baze militare cheie din regiune. Imaginile, obținute de postul public de televiziune suedez SVT de la compania Planet Labs, surprind activitate rusă în patru locații distincte: Kamenka, situată pe istmul Karelia, Petrozavodsk, Severomorsk-2 și Olenya. Aceste descoperiri sugerează că Rusia își consolidează prezența militară în zonă ca răspuns la aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
