În această calitate de mare responsabilitate pentru securitatea bătrânului continent, Kubilius consideră că singura șansă de a evita un atac rusesc asupra țărilor membre UE este ca Europa să se pregătească serios pentru apărare.
Într-un interviu acordat, pe 12 mai la Kiev, publicației ucrainene Adevărul European, Kubilius consideră că Ucraina are un rol crucial în apărarea Europei și că locul său este în UE.
Prin urmare, statele europene se pregătesc să asiste Forțele Armate ale Ucrainei cu arme, să consolideze industria de apărare ucraineană, precum și pe a lor, și să se pregătească pentru o dezvoltare ulterioară care ar putea fi plină de mari surprize.
În continuare, redăm integral interviul acordat de Comisarul a povestit toate acestea unui corespondent EuroPravda într-un interviu acordat în timpul vizitei sale la Kiev.
* * *
„Economia Rusiei a trecut pe direcții militare și nu este atât de ușor să o redresezi”.
– (întrebare a jurnalistului Serghei Sidorenko) Când va ataca Rusia, Uniunea Europeană?
– (răspuns al comisarului Andrius Kubilius) În această chestiune, ascult ce spun serviciile de informații, nu politicienii.
Agențiile de informații din Germania, Danemarca și din alte țări spun că Rusia ar putea fi gata să ne atace (sau, cum numesc ei, să „testeze Articolul 5”) până în 2030. Unii cred că acest lucru s-ar putea întâmpla chiar mai devreme, în următorii trei ani.
Motivul pentru aceasta este clar. Economia Rusiei s-a orientat spre domeniul militar și produce multe arme. În același timp, și acest lucru este și mai important, nu mai este posibil să se readucă pur și simplu economia (Rusiei) la starea anterioară.
Așadar, chiar dacă în Ucraina se va stabili pacea sau un armistițiu, Rusia va continua să producă și să acumuleze o cantitate atât de mare de arme încât, în cele din urmă, îi va permite să lanseze o nouă agresiune.
– (întrebare jurnalist) Înseamnă asta că un armistițiu prelungit în Ucraina va apropia un război de amploare între Rusia și UE?
– (răspuns comisar) În practică, se dovedește că așa este.
În pofida acestui fapt, instaurarea păcii în Ucraina este foarte importantă și o susținem cu toată puterea noastră.
Dar, în același timp, trebuie să fim realiști și să înțelegem: acest lucru nu va însemna că Rusia va înceta să se pregătească pentru noi agresiuni, fie împotriva Ucrainei, fie împotriva statelor membre ale UE sau NATO.
Considerăm un nou război un scenariu foarte realist.
Și singura modalitate de a descuraja un atac rusesc este să ne sporim pregătirea pentru acesta.
– (remarcă jurnalist) Cred că nu toată lumea din UE înțelege acest lucru. Unii încă trăiesc în negare.
– (remarcă comisar) Desigur, nu te poți aștepta ca toată lumea să fie pe aceeași lungime de undă.
Dar când am prezentat Consiliului UE așa-numitele propuneri pentru reînarmarea Europei, întregul Consiliu le-a susținut. Chiar și țări cunoscute pentru vetourile lor în sprijinul Ucrainei au votat și ele pentru creșterea cheltuielilor de apărare etc.
– (întrebare jurnalist) Vrei să spui că Ungaria a votat pentru asta?
– (răspuns comisar) Da, au susținut-o.
Da, în societate semnalele nu sunt atât de clare. Însă, sondajele de opinie arată că europenii susțin, în general, consolidarea apărării, deoarece oamenii sunt îngrijorați de posibilitatea ca Putin să atace UE.
Desigur, depinde de regiune. În est, în special în țările baltice, oamenii înțeleg acest lucru mai bine, iar acest lucru este destul de firesc. Putem să-i învinovățim pe cei care locuiesc departe de Rusia pentru că sunt mai puțin îngrijorați de posibilitatea unui atac rusesc?
Apropo, asta funcționează în ambele sensuri. Când țările din sudul UE s-au confruntat cu o criză a migrației în 2015-2016, noi, cei din țările baltice, am spus același lucru: aceasta nu este problema noastră. A fost nevoie ca Lukașenko să folosească refugiații pentru a ne ataca granițele pentru ca noi să înțelegem că avem nevoie de solidaritate și în problemele de migrație.
Același lucru este valabil și pentru apărare.
„Trebuie să fim pregătiți nu doar pentru războaiele de astăzi, ci și pentru războaiele viitorului”
– (întrebare jurnalist) Ce poți face pentru a schimba apărarea UE?
– (răspuns comisar) În primul rând, trebuie să ne ocupăm de ceea ce numim „apărare dură”: arme, sisteme de arme etc. Și exact asta facem acum.
NATO revizuiește așa-numitele obiective de capabilități pentru toate statele membre ale Alianței, inclusiv cele situate pe continentul european.
– (remarcă jurnalist) Dar aceasta este treaba NATO, nu a UE.
– (răspuns comisar) Da, aceasta este sarcina NATO, deoarece Uniunea Europeană nu are expertiză militară. Dar avem bani. Problemele industriale sunt, de asemenea, în sfera de responsabilitate a UE.
Așadar, primul lucru pe care îl putem face este să adunăm capacitățile specifice ale statelor membre. Acest lucru ne va permite să vedem împreună nevoile comune ale tuturor statelor UE. Pe baza acestui fapt, vom pregăti un plan de producție pentru apărare.
În al doilea rând, reînarmarea necesită finanțare. Acest lucru este prevăzut de planul ReArm Europe, care prevede o sumă suplimentară de 800 de miliarde de euro pentru apărarea statelor membre ale UE.
În al treilea rând, în iunie vom adopta și o lege foarte importantă privind simplificarea în domeniul apărării. Trebuie să elimine obstacolele birocratice existente care împiedică industria de apărare să își extindă producția.
A patra este problema inovării în industria de apărare. Trebuie să fim pregătiți nu doar pentru războaiele de astăzi, ci și pentru războaiele viitorului. Acesta este un alt motiv pentru care suntem foarte interesați să cooperăm cu ucrainenii. Acest lucru este necesar nu doar pentru Ucraina, ci și pentru noi.
Și al cincilea punct, de asemenea foarte important: în toamnă vom publica așa-numitul document privind mobilitatea militară, care privește disponibilitatea noastră de a muta rapid mijloacele militare, dacă este necesar.
– (remarcă jurnalist) Mobilitatea militară este, de asemenea, o problemă NATO, se discută despre aceasta.
– (remarcă comisar) Dar este și o chestiune de finanțe, acest domeniu necesită fonduri uriașe. Aici intervine UE: împreună cu NATO, stabilim în ce infrastructură – drumuri, căi ferate, sisteme de transport aerian etc. – este cea mai importantă investiție.
Nu în ultimul rând, pregătim, împreună cu statele membre, o listă de așa-numite proiecte emblematice asupra cărora ne vom concentra eforturile. De exemplu, un sistem de apărare antiaeriană pentru întreaga Europă. Sau sisteme numite factori de activare strategică (strategic enablers sau prescurtat SE - lucruri care oferă capabilități strategice), inclusiv AWACS (sisteme de avertizare timpurie și control aerian) sau sisteme de informații prin satelit, unde suntem puternic dependenți de SUA.
– (întrebare jurnalist) Își va reduce UE dependența de SUA?
– (răspuns comisar) Da, plănuim să facem asta, dar nu într-un mod conflictual. Aceasta face parte din redistribuirea naturală a responsabilităților.
La urma urmei, trebuie să fim conștienți că, în 10 ani, americanii vor fi nevoiți să își îndrepte atenția către regiunea indo-pacifică.
„Ucraina va juca un rol crucial în arhitectura de securitate europeană”
– (întrebare jurnalist) Nu ați menționat acest lucru în lista de priorități, așa că vă voi întreba direct. Există un articol în tratatul Uniunii Europene care obligă statele UE să acționeze împreună în cazul unui atac asupra uneia dintre ele. Această clauză este formulată chiar mai clar decât articolul 5 din Tratatul NATO. Creează acest lucru oportunități pentru apariția unei apărări comune a UE?
NOTĂ: Articolul 42(7) din Tratatul de la Lisabona prevede: „În cazul în care un stat membru este victima unei agresiuni armate împotriva teritoriului său, celelalte state membre sunt obligate să îi ofere asistență și sprijin prin toate mijloacele de care dispun... Angajamentele și cooperarea în acest domeniu trebuie să fie în concordanță cu cele din cadrul NATO, care rămâne baza apărării colective și forumul pentru punerea acesteia în aplicare pentru statele membre ale UE care sunt membre ale NATO.”
– (răspuns comisar) O întrebare foarte bună, la care voi răspunde în două dimensiuni.
Da, am discutat această problemă când pregăteam așa-numita „Carte albă privind apărarea europeană”.
Dar apoi am decis în mod conștient să mă concentrez pe latura materială a apărării – arme, sisteme de armament, finanțe etc. Aceasta este prioritatea noastră acum.
Dar, bineînțeles, trebuie să ne îndreptăm și către o arhitectură europeană de securitate, bazată tot pe art. 42. Dacă citiți scrisoarea mea de misiune din partea președintelui Comisiei Europene – un document care definește, în esență, programul fiecăruia dintre comisarii europeni – prima sarcină este crearea unei „Cărți Albe”. Dar această scrisoare spune, de asemenea, că, pe termen lung, trebuie să ne asigurăm că Europa este capabilă să se apere. Și există și o definiție: Europa trebuie să își asume responsabilitatea pentru propria apărare.
Dar aceasta este o perspectivă pe termen lung.
– (remarcă jurnalist) Probabil chiar și după ce pleci din funcție.
– (răspuns comisar) Da, chiar și după aceea, pentru că aceasta este o sarcină care nu poate fi finalizată atât de repede.
Trebuie să ne punem de acord cu partenerii transatlantici (de exemplu, cu SUA în problema Strategic Enablers) cu privire la modul în care ne vom consolida capacitățile de apărare cât timp aceștia sunt prezenți pe continentul european și, în același timp, trebuie să ne asumăm din ce în ce mai multă responsabilitate.
Prin urmare, este nevoie de crearea unei arhitecturi de securitate europene. Pentru aceasta, armele nu sunt suficiente; ai nevoie de o structură instituțională.
Nu ne opunem NATO aici – dar trebuie să creăm un astfel de potențial.
Așadar, o parte din mandatul meu este să creez o adevărată Uniune Europeană a Apărării. Și asta înseamnă că UE se îndreaptă către o apărare mult mai integrată. Deși mai sunt multe discuții despre cum se poate face acest lucru.
– (întrebare jurnalist) Acest lucru este deosebit de important pentru Ucraina. Nu este un secret faptul că SUA și alte câteva țări nu sunt pregătite să ne invite în NATO. Poate Uniunea Europeană a Apărării să devină un înlocuitor pentru Alianță pentru noi?
– (răspuns comisar) Nu pot intra în detalii în această privință, această chestiune va fi decisă de statele membre.
Dar vreau să subliniez că două procese au loc simultan. În primul rând, Ucraina aspiră să devină membră a UE. În al doilea rând, Europa caută să se poată apăra.
Și dacă Ucraina devine parte a arhitecturii de securitate europene, atunci dumneavoastră, cu experiența dumneavoastră, cu cea mai puternică armată de pe continentul european și cu o industrie de apărare dezvoltată, veți juca un rol crucial în această arhitectură.
– (întrebare jurnalist) După cum ați spus, Rusia ar putea ataca UE în câțiva ani. Credeți că Uniunea Europeană ar fi dispusă să își mărească capacitatea de producție atât de mult într-o perioadă atât de scurtă de timp?
– (răspuns comisar) Aceasta este o sarcină mare. Nu este ușor.
Dar le spun tuturor să se uite la exemplul Ucrainei.
În 2022, Ucraina a reușit să producă arme în valoare de un miliard de euro. În 2025, conform tuturor planurilor, va fi vorba despre arme în valoare de aproximativ 35 de miliarde (de euro).
– (întrebare jurnalist) Dar acest lucru arată că Ucraina a reușit să-și mărească atât de mult capacitatea abia după începerea marelui război. În ciuda faptului că războiul hibrid cu Federația Rusă este în desfășurare din 2014. Nu înseamnă oare că UE va putea face acest lucru doar în caz de război?
– (răspuns comisar) Părerea mea este foarte simplă: e mai bine să facem asta înainte să înceapă războiul. Singura modalitate de a preveni războiul este să demonstrezi că ești capabil să produci cantitatea necesară de arme.
Aceasta este singura modalitate de a-l convinge pe Putin că va face o mare greșeală dacă va încerca să testeze pregătirea de apărare a țărilor UE și NATO. Sunt mai multe lucruri de spus având în vedere că economia UE este de 10 ori mai puternică decât cea a Rusiei.
„Pentru prima dată, industria de apărare ucraineană se aliniază la nivelul celei europene”
– (întrebare jurnalist) Spuneți-ne mai multe despre cele 800 de miliarde de cheltuieli suplimentare pentru apărare?
– (răspuns comisar) Există două elemente importante aici. Una dintre acestea este creșterea preconizată de 650 de miliarde de euro a cheltuielilor pentru apărare ale statelor membre.
În prezent, statele membre ale UE cheltuiesc aproximativ 2% din PIB pentru apărare – unele mai puțin, altele mult mai mult, dar, în medie, cheltuielile militare, achizițiile de arme etc. reprezintă 2%.
Se așteaptă ca la summitul din iunie, NATO să convină asupra unui nou plafon minim: aliații vor trebui să cheltuiască nu 2%, ci 3,5%, sau chiar mai mult. Prin urmare, Comisia Europeană a permis statelor membre să cheltuiască încă 1,5% din PIB pentru apărare, iar acest 1,5% nu va fi inclus în calculul deficitului bugetar, care este reglementat în UE și reprezintă un obstacol major în calea creșterii cheltuielilor statelor membre. Aceste 650 de miliarde pentru apărare nu vor fi reglementate de Bruxelles.
De asemenea, se creează un instrument financiar în valoare de 150 de miliarde de euro - acestea sunt împrumuturi care sunt destinate și achizițiilor publice în domeniul apărării.
În plus, facilităm extinderea producției de apărare. Având în vedere planurile pe termen lung de cheltuieli militare, băncile devin din ce în ce mai interesate de finanțarea construcției de noi unități de producție. În plus, BEI își va modifica regulile și va oferi mai multe resurse pentru investiții în producția de produse militare și bunuri cu dublă utilizare.
Deci lucrurile se mișcă.
De asemenea, ne așteptăm ca până în vară să fie aprobat un program suplimentar numit EDIP (European Defence Industry Programme), care va permite Comisiei Europene să utilizeze fonduri de la bugetul UE pentru a sprijini extinderea industriei. Sumele sunt în curs de discuție, iar Parlamentul European caută soluții pentru găsirea unor fonduri suplimentare.
– (întrebare jurnalist) Vor fi folosite aceste 800 de miliarde pentru armamentul Forțelor Armate ale Ucrainei?
– (răspuns comisar) Da. Doar statele membre pot contracta împrumuturi în cadrul instrumentului de 150 de miliarde de euro, dar pot utiliza aceste fonduri pentru achiziții comune cu Ucraina, inclusiv achiziții în industria de apărare ucraineană pentru nevoile Forțelor Armate ale Ucrainei. Pentru prima dată, industria ucraineană beneficiază de un tratament egal cu industria europeană de apărare.
De asemenea, analizăm modalități de a încuraja statele membre să facă astfel de achiziții.
Și din cele 650 de miliarde alocate cheltuielilor pentru apărarea națională, o parte din acestea pot fi cheltuite și pe arme pentru Ucraina. Aceasta va fi o decizie a statelor membre. Deși este clar că statele membre caută oportunități de a-și mări propriile cheltuieli pentru apărare, în primul rând.
– (întrebare jurnalist) În concluzie, am o întrebare dificilă referitoare la producția militară comună. Cred că ai auzit de scandalul cu bombele de mortier de 120 mm de proastă calitate. Creează acest lucru probleme de încredere pentru partenerii europeni în industria de apărare ucraineană?
– (răspuns comisar) Pot spune că nu aud prea multe despre această problemă din partea europeană.
Dimpotrivă: în prezent, observ că europenii își aduc din ce în ce mai mult întreprinderile în Ucraina.
Prim-miniștrii țărilor europene vin în Ucraina cu reprezentanți ai industriei lor de apărare, care caută oportunități pentru dezvoltarea comună de produse, crearea de societăți mixte etc.
În plus, luni va avea loc la Bruxelles un eveniment major - Forumul Industriei de Apărare UE-Ucraina.
Deci nu văd niciun semn de neîncredere. Dimpotrivă, observ că industriașii europeni înțeleg din ce în ce mai mult că au de învățat de la ucraineni.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Forţele armate americane au mutat mai multe avioane şi nave din Orientul Mijlociu care puteau fi vulnerabile la un atac iranian, au declarat miercuri agenţiei Reuters doi oficiali din SUA.
După ce la Tel Aviv şi Ierusalim s-au auzit joi dimineaţa explozii violente, poliţia israeliană a confirmat că au avut loc "mai multe impacturi" ale unor rachete iraniene, transmite AFP.
Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în etapele finale ale negocierilor.
Posibila participare a administraţiei preşedintelui Donald Trump în atacurile israeliene împotriva Iranului a provocat diviziuni în cadrul mişcării trumpiste, unde unele dintre cele mai radicale voci se opun ferm oricărei intervenţii militare, relatează o analiză preluată de agențiile Agerpres și EFE.
Vorbind la summitul G7, Zelenski a subliniat că Rusia ignoră toate propunerile diplomatice venite din partea comunității internaționale.
Israelul a declanșat joia trecută, cea mai importantă operațiune militară împotriva Iranului. Scopul principal este dezmembrarea completă a programului nuclear și de rachete balistice al Iranului.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a transmis în zorii zilei un avertisment dur pe rețelele sociale, adresându-se Israelului cu mesajul: „Bătălia începe.” Cu doar câteva ore înainte, președintele american Donald Trump l-a numit pe liderul iranian o „țintă ușoară” și a avertizat că „răbdarea Americii se apropie de sfârșit”. Trump a cerut „capitularea necondiționată” a Iranului și, potrivit unor oficiali citați de CNN, este tot mai favorabil unei intervenții militare americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, renunțând treptat la ideea unei soluții diplomatice.
Reprezentantul special al președintelui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, ar putea vizita Belarusul pentru a se întâlni cu dictatorul Alexander Lukașenko, scrie Reuters, citând propriile surse.
Israelul și Iranul și-au continuat atacurile aeriene miercuri seară. Armata israeliană a declarat că a lovit o zonă a capitalei Teheran la începutul celei de-a șasea zile a conflictului, despre care presa a relatat că a vizat o fabrică de rachete și o universitate legată de Gărzile Revoluționare.
Președintele american Donald Trump a scris marți pe rețeaua sa de socializare Truth că lichidarea liderului spiritual suprem al Iranului, Ali Khamenei, nu este planificată, cel puțin deocamdată.
Armata israeliană susține că l-a ucis pe șeful Statului Major al Iranului pe timp de război.
Președintele SUA ignoră apelul UE și al Regatului Unit la mai multe acțiuni privind războiul din Ucraina, spunând Europei: „Să-i vedem cum o fac mai întâi”.
Forțele ruse au lansat, în noaptea de 16/17 iunie un atac masiv, dar țintit asupra capitalei Ucrainei. ”Direcția principală a atacului a fost orașul Kiev!”, a anunțat Statul Major General (SMG) ucrainean, marți, în jurul orei 10.30. Este cel mai mare atac de până acum cu drone explozive asupra unei singure ținte.
Armata israeliană a declarat marți că a întreprins în timpul nopții 'mai multe lovituri de mare anvergură' asupra unor ținte militare din vestul Iranului, în condițiile în care cele două țări se confruntă pentru a cincea zi consecutiv, informează Agerpres și AFP.
În cursul nopții de 17.06.2025, trupele ruse au lansat o serie de lovituri combinate asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. O parte semnificativă a dronelor și rachetelor au fost îndreptate spre obiective militare și de infrastructură din Kiev și regiunea Kiev.
Regimul de la Teheran pregătește un proiect de lege pentru ieșirea din Tratatul de neproliferare nucleară. Informația nu face decât să confirme acuzele venite dinspre Israel, potrivit cărora Iranul urmărește să obțină arma nucleară.
Liderii G7 vor încerca să-l convingă pe Trump să acționeze decisiv față de Putin.
A fost o noapte grea pentru regimul teocrat al ayatollahilor. Aproximativ 50 de avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene au operat deasupra cerului Teheranului pe tot parcursul nopții de sâmbătă spre duminică, vizând facilități asociate programului nuclear al Iranului.
Armata rusă a atacat duminică sediul Boeing din Kiev, aparent în mod deliberat, provocând pagube extinse, a relatat Financial Times (FT), citând persoane familiarizate cu situația.
Forțele Aeriene ale Statelor Unite relochează peste Oceanul Atlantic zeci de aeronave KC-135 și KC-46, concepute pentru a realimenta alte aeronave în aer, potrivit Times of Israel (ToI), citând date aviatice care leagă acest lucru de luptele în curs dintre Israel și Iran.
Marina militară a Israelului a anunțat că a utilizat în premieră un sistem de apărare antiaeriană navală pentru a doborî drone lansate din Iran. E vorba de sistemul Barak Magen, instalat pe o corvetă din clasa Sa’ar 6.
Tensiunile din Orientul Mijlociu reverberează tot mai puternic și în Europa, în contextul evoluțiilor recente dintre Israel și Iran. Invitat la Digi24, ambasadorul Israelului în România a tras un semnal de alarmă în privința amenințării reprezentate de regimul teocrat de la Teheran și a subliniat că intervențiile militare ale statului israelian vizează distrugerea capacităților nucleare iraniene. Iranul a fost la doar câțiva centimetri de a obține armament nuclear, fapt ce reprezintă o amenințare nu doar pentru Israel și Orientul Mijlociu, dar și pentru Europa.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat, duminică seara, că liderii G7 vor discuta despre noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă dictatorul rus Vladimir Putin nu acceptă negocierile de încetare a focului.
Israelul a atacat sediul Ministerului iranian de Externe din Teheran, rănind mai mulţi civili, potrivit unei surse din cadrul Ministerului de Externe. Tot în această noapte, Iranul a lovit și el puternic Tel Avivul.
Rusia înregistrează o nouă lovitură în Mali, după ce mercenarii care acționează în cadrul binecunoscutului Corp African au suferit pierderi mari în confruntările armate cu membrii Frontului pentru Eliberarea Azawadului (FLA). Luptele au avut loc în apropierea zonei Anomalen, regiunea Aguel-hoc, unde luptătorii FLA au atacat un convoi militar rus, distrugând mai multe vehicule și ucigând un număr neprecizat de mercenari. Informațiile locale indică faptul că forțele ruse se deplasau cu echipament militar când au fost prinse într-o ambuscadă bine coordonată.
În cursul nopții de 15.06.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele kamikaze, militarii ruși au întrebuințat rachete balistice și de croazieră, dar și rachete hipersonice Kinjal.
O unitate ucraineană de apărare antiaeriană, proaspăt echipată cu sistemul german IRIS-T, a transformat prima sa misiune de luptă într-o demonstrație de forță. Într-o singură confruntare, unitatea a interceptat și distrus șapte rachete de croazieră rusești, stabilind un nou record de eficiență și semnalând o schimbare calitativă în capacitatea Ucrainei de a-și proteja spaţiul aerian.
Vineri seara, sirenele care au răsunat peste Tel Aviv și Ierusalim nu au anunțat un atac limitat al unui proxy, ci baraje de rachete balistice lansate direct de pe teritoriul iranian. A fost răspunsul previzibil, dar terifiant, la ceea ce Israelul a numit "Operațiunea Rising Lion" – un atac preventiv de o anvergură și o îndrăzneală uluitoare.
Israel a demarat o operațiune militară extinsă nemaiîntâlnită în ultimele trei decenii, numită „Operation Rising Lion” („Leul care se ridică”). Zeci de facilități iraniene au fost lovite de aviația militară israeliană. Dar israelienii nu au lovit doar facilitățile nucleare ale Iranului, ci au decimat, la propriu, conducerea militară iraniană.
Vineri noapte, forțele ucrainene au efectuat atacuri cu drone asupra peninsulei Crimeea, relatează site-ul cotidianului Ukrainska Pravda, citând relatări ale locuitorilor locali de pe rețelele de socializare.
Un bombardier supersonic Su-34 s-a prăbușit în regiunea Nijni Novgorod din Federația Rusă, a confirmat Ministerul rus al Apărării.
Președintele american Donald Trump a declarat că va lua în considerare deportarea lui Elon Musk în Africa de Sud, țara în care s-a născut și a crescut miliardarul.
Membrii grupării Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) vor începe să depună armele în cadrul unei ceremonii de dezarmare care va avea loc în Kurdistanul irakian în prima parte a acestei luni, după cum a relatat publicația kurdă Rudaw.
Marți, 1 iulie, dronele ucrainene au atacat Uzina Electromecanică Kupol din orașul rusesc Ijevsk, situat la aproximsativ 1.300 de kilometri de Ucraina.
Forțele ucrainene au oprit înaintarea trupelor ruse în regiunea Sumi și încă mai dețin un cap de pod în raionul Glushkovsky din regiunea Kursk. Anunțul a fost făcut, pe 30 iunie, de Statul Major General (SMG) ucrainean, după ce Wall Street Journal (WSJ) a relatat, duminică, că înaintarea rușilor în Sumi a fost posibilă și pentru că pozițiile ucrainene de apărare nu au fost amenajate corespunzător.
Conflictul dintre Rusia și Azerbaidjan s-a adâncit și mai mult după ce anchetatorii din orașul industrial rusesc Ekaterinburg au efectuat săptămâna trecută o serie de raiduri asupra etnicilor azeri suspectați de implicare în crime nerezolvate din trecut, inclusiv crime în serie.
Atlantic Council își consolidează prezența în Europa de Est prin deschiderea unui birou regional la București, pentru a sprijini cooperarea transatlantică în domenii strategice precum securitate, energie și tehnologie.
Într-un moment ce scoate în evidență o contradicție strategică periculoasă pe flancul estic al NATO, Ministerul Apărării Naționale din România a atribuit un contract de 10,1 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro) companiei de stat CFR Marfă pentru „transport militar feroviar”. Problema? Infrastructura pe care se vor deplasa aceste transporturi este „jalnică”, după cum a spus la începutul anului generalului american Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa.
Într-o demonstrație clară de forță și determinare, Norvegia își va disloca în Polonia, în această toamnă, cele mai avansate avioane de vânătoare, Lockheed Martin F-35A Lightning II. Misiunea lor este una extrem de precisă si are ca obiectiv să formeze un scut deasupra celui mai important nod logistic pentru ajutorul militar occidental destinat Ucrainei – aeroportul Rzeszow-Jasionka.
Armata ucraineană pare să fi orchestrat unul dintre cele mai complexe și ample atacuri cu rachete de la distanță de până acum, lovind simultan ținte militare în teritoriile ocupate și în mai multe regiuni din interiorul Rusiei. Operațiunea, care a avut loc aseara, nu este doar o simplă răzbunare, ci o demonstrație clară a capacităților în creștere ale Kievului de a proiecta forță adânc în spatele liniilor inamice și de a testat limitele sistemelor de apărare aeriană rusești.
Confruntată cu realitatea brutală a războiului din Ucraina, unde resturi de drone rusești au căzut în mod repetat pe teritoriul său, România pare că accelerează masiv construcția unui scut antiaerian modern și stratificat. Printr-o serie de programe de înzestrare în valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro, ţara noastră se pregătește să închidă o vulnerabilitate critică în arhitectura sa de securitate.
La Kazan, în inima complexului militar-industrial al Rusiei, imagini recente din satelit dezvăluie o activitate intensă. Kremlinul investește aproximativ un miliard de euro pentru a extinde masiv uzina de aviație care produce și modernizează bombardierele sale strategice Tu-160 „Blackjack” și Tu-22M3 „Backfire”. O nouă hală de producție, cu o suprafață de 19.000 de metri pătrați, echivalentul a trei terenuri de fotbal, este construită pe repede înainte. Pe hârtie, planul este grandios. În realitate, este un pariu disperat.
Armata Statelor Unite ale Americii face un pariu calculat în cursa înarmării hipersonice. În loc să mizeze totul pe arme strategice, mari și extrem de costisitoare, a decis să echipeze legendarul său sistem de artilerie HIMARS cu o rachetă hipersonică mai mică, mai ieftină și mai agilă: Blackbeard Ground Launch (GL).
Serviciile secrete americane au interceptat o conversație telefonică confidențială între doi înalți oficiali iranieni care încercau să înțeleagă de ce atacurile americane asupra instalațiilor nucleare ale Republicii Islamice au fost mai puțin distructive decât se aștepta Teheranul, a relatat The Washington Post duminică, 29 iunie, citând mai multe surse de încredere.
Trupele ruse controlează deja întreaga regiune Lugansk, a declarat în seara zilei de luni (30.06.2025), Leonid Pasechnik, șeful administrației de ocupație a regiunii ucrainene, potrivit agenției de știri ruse Interfax. Kievul nu a comentat afirmațiile sale, iar declarații similare ale părților beligerante nu pot fi verificate independent în condiții de război. Dacă informațiile sunt confirmate, regiunea Lugansk va fi prima regiune ucraineană ocupată complet de Rusia de la invazia sa în țara vecină în 2022, a notat AP.
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.Varșovia vrea să fie superputere regională în producția de muniții: Compania autohtonă PGZ, contract pentru obuze de 155 și 120 mm
Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.
Dronele Shahed sunt folosite de ruși pe scară largă, dar Kievul ar putea să neutralizeze în curând problema.
Ministerul Apărării al Ucrainei a testat cu succes și a aprobat pentru utilizare în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei noului complex terestru robotizat fără pilot autohton Muraha (ucr. Мураха). În traducere din limba ucraineană, „Furnica”.
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.
Rușii au adunat până la 50.000 de soldați în regiunea Sumî din Ucraina, depășindu-i numeric de trei ori pe apărătorii ucraineni, a relatat duminică Wall Street Journal (WSJ). Trupele rusești se află în prezent la aproximativ 19 kilometri de capitala regională.
La o săptămână după bombardamentul american de weekendu-trecut, iranienii s-au întors la instalația nucleară de la Fordow. Majid Takht-Ravanchi, secretarul ministrului de externe iranian, a declarat pentru BBC că negocierile suplimentare cu SUA ar fi posibile doar dacă Statele Unite se angajează să nu mai comită atacuri similare.
O acuzație dură, venită recent din partea unui înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, zguduie lumea tehnologiei: DeepSeek, startup-ul chinez de inteligență artificială care a uimit Silicon Valley, nu mai este doar un concurent comercial pentru chatboții americani cu inteligență artificială. Potrivit Washingtonului, DeepSeek a devenit un instrument al armatei chineze și al aparatului de informații de la Beijing, care utilizează o rețea de companii-fantomă pentru a eluda sancțiunile americane și pentru a facilita accesul la tehnologii moderne.
Teheranul pare că și-a pierdut răbdarea. După ani de așteptare pentru avioanele de luptă rusești Su-35 care nu au mai sosit, Iranul își reorientează strategia de achiziții militare către Beijing. Surse multiple indică faptul că negocierile pentru achiziționarea avionului de luptă multirol chinez Chengdu J-10C, supranumit în cercurile de apărare „Ucigașul de Rafale”, s-au intensificat, semnalând o schimbare majora în peisajul geostrategic din Orientului Mijlociu.
Blocul este convins că restricțiile împotriva Federației Ruse în condițiile actuale ar trebui menținute și, dacă este necesar, consolidate.
Comunitatea ucraineană din București a organizat, pe 28 iunie 2025, un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul a avut loc în fața Teatrului Odeon din București și a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.
Armata Statelor Unite ale Americii accelerează eforturile pentru a construi o armată de lansatoare de rachete ,,robotizate'', o mișcare menită să sporească letalitatea și să protejeze soldații în fața amenințărilor unui viitor conflict de mare intensitate. Într-o mișcare decisivă, Biroul pentru Capacități Rapide și Tehnologii Critice (RCCTO) al U.S. Army a inaintat o solicitare pentru un nou program ambițios, denumit Common Autonomous Multi-Domain Launcher (CAML).
La recentul summit NATO de la Haga, într-o mișcare mai puţin aşteptata ce a evidenţiat o falie strategică în interiorul alianței, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut direct omologului său francez, Emmanuel Macron, să deblocheze un acord crucial pentru apărarea aeriană a Turciei. Miza: accesul la sistemul european de rachete sol-aer SAMP/T, o componentă vitală pe care Ankara o consideră esențială pentru ambițiosul său program național, denumit „Cupola de Oțel” (Steel Dome).
Regatul Unit a anunțat recent că va trimite Ucrainei un nou pachet de asistenta militara care consta in sisteme de apărare aeriană. Ajutorul oferit de Marea Britanie include 350 de rachete avansate cu rază scurtă de acțiune (ASRAAM) și cinci lansatoare mobile suplimentare, cunoscute sub numele de sistemul Raven. Valoarea acestui pachet este 70 de milioane de lire sterline si nu va fi suportat de contribuabilul britanic, ci va fi acoperit din dobânzile generate de activele rusești înghețate în Marea Britanie.
„Recunoștința” pe care statul rus o arată față de trupurile neînsuflețite ale tinerilor căzuți în războiul din Ucraina este doar una declarativă. Mormintele acestora din diferite localități și regiuni sunt tratate de autorități cu orice, însă mai puțin cu respect.
Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Asif, a respins recentele speculații din mass-media care sugerau că Islamabadul a semnat un acord cu China pentru achiziționarea avionului de vânătoare de generația a cincea J-35A.
