În noaptea de 5 septembrie, rușii au atacat o întreprindere pe râul Dnipro în timpul unui atac masiv asupra regiunii Dnipropetrovsk.
În această calitate de mare responsabilitate pentru securitatea bătrânului continent, Kubilius consideră că singura șansă de a evita un atac rusesc asupra țărilor membre UE este ca Europa să se pregătească serios pentru apărare.
Într-un interviu acordat, pe 12 mai la Kiev, publicației ucrainene Adevărul European, Kubilius consideră că Ucraina are un rol crucial în apărarea Europei și că locul său este în UE.
Prin urmare, statele europene se pregătesc să asiste Forțele Armate ale Ucrainei cu arme, să consolideze industria de apărare ucraineană, precum și pe a lor, și să se pregătească pentru o dezvoltare ulterioară care ar putea fi plină de mari surprize.
În continuare, redăm integral interviul acordat de Comisarul a povestit toate acestea unui corespondent EuroPravda într-un interviu acordat în timpul vizitei sale la Kiev.
* * *
„Economia Rusiei a trecut pe direcții militare și nu este atât de ușor să o redresezi”.
– (întrebare a jurnalistului Serghei Sidorenko) Când va ataca Rusia, Uniunea Europeană?
– (răspuns al comisarului Andrius Kubilius) În această chestiune, ascult ce spun serviciile de informații, nu politicienii.
Agențiile de informații din Germania, Danemarca și din alte țări spun că Rusia ar putea fi gata să ne atace (sau, cum numesc ei, să „testeze Articolul 5”) până în 2030. Unii cred că acest lucru s-ar putea întâmpla chiar mai devreme, în următorii trei ani.
Motivul pentru aceasta este clar. Economia Rusiei s-a orientat spre domeniul militar și produce multe arme. În același timp, și acest lucru este și mai important, nu mai este posibil să se readucă pur și simplu economia (Rusiei) la starea anterioară.
Așadar, chiar dacă în Ucraina se va stabili pacea sau un armistițiu, Rusia va continua să producă și să acumuleze o cantitate atât de mare de arme încât, în cele din urmă, îi va permite să lanseze o nouă agresiune.
– (întrebare jurnalist) Înseamnă asta că un armistițiu prelungit în Ucraina va apropia un război de amploare între Rusia și UE?
– (răspuns comisar) În practică, se dovedește că așa este.
În pofida acestui fapt, instaurarea păcii în Ucraina este foarte importantă și o susținem cu toată puterea noastră.
Dar, în același timp, trebuie să fim realiști și să înțelegem: acest lucru nu va însemna că Rusia va înceta să se pregătească pentru noi agresiuni, fie împotriva Ucrainei, fie împotriva statelor membre ale UE sau NATO.
Considerăm un nou război un scenariu foarte realist.
Și singura modalitate de a descuraja un atac rusesc este să ne sporim pregătirea pentru acesta.
– (remarcă jurnalist) Cred că nu toată lumea din UE înțelege acest lucru. Unii încă trăiesc în negare.
– (remarcă comisar) Desigur, nu te poți aștepta ca toată lumea să fie pe aceeași lungime de undă.
Dar când am prezentat Consiliului UE așa-numitele propuneri pentru reînarmarea Europei, întregul Consiliu le-a susținut. Chiar și țări cunoscute pentru vetourile lor în sprijinul Ucrainei au votat și ele pentru creșterea cheltuielilor de apărare etc.
– (întrebare jurnalist) Vrei să spui că Ungaria a votat pentru asta?
– (răspuns comisar) Da, au susținut-o.
Da, în societate semnalele nu sunt atât de clare. Însă, sondajele de opinie arată că europenii susțin, în general, consolidarea apărării, deoarece oamenii sunt îngrijorați de posibilitatea ca Putin să atace UE.
Desigur, depinde de regiune. În est, în special în țările baltice, oamenii înțeleg acest lucru mai bine, iar acest lucru este destul de firesc. Putem să-i învinovățim pe cei care locuiesc departe de Rusia pentru că sunt mai puțin îngrijorați de posibilitatea unui atac rusesc?
Apropo, asta funcționează în ambele sensuri. Când țările din sudul UE s-au confruntat cu o criză a migrației în 2015-2016, noi, cei din țările baltice, am spus același lucru: aceasta nu este problema noastră. A fost nevoie ca Lukașenko să folosească refugiații pentru a ne ataca granițele pentru ca noi să înțelegem că avem nevoie de solidaritate și în problemele de migrație.
Același lucru este valabil și pentru apărare.
„Trebuie să fim pregătiți nu doar pentru războaiele de astăzi, ci și pentru războaiele viitorului”
– (întrebare jurnalist) Ce poți face pentru a schimba apărarea UE?
– (răspuns comisar) În primul rând, trebuie să ne ocupăm de ceea ce numim „apărare dură”: arme, sisteme de arme etc. Și exact asta facem acum.
NATO revizuiește așa-numitele obiective de capabilități pentru toate statele membre ale Alianței, inclusiv cele situate pe continentul european.
– (remarcă jurnalist) Dar aceasta este treaba NATO, nu a UE.
– (răspuns comisar) Da, aceasta este sarcina NATO, deoarece Uniunea Europeană nu are expertiză militară. Dar avem bani. Problemele industriale sunt, de asemenea, în sfera de responsabilitate a UE.
Așadar, primul lucru pe care îl putem face este să adunăm capacitățile specifice ale statelor membre. Acest lucru ne va permite să vedem împreună nevoile comune ale tuturor statelor UE. Pe baza acestui fapt, vom pregăti un plan de producție pentru apărare.
În al doilea rând, reînarmarea necesită finanțare. Acest lucru este prevăzut de planul ReArm Europe, care prevede o sumă suplimentară de 800 de miliarde de euro pentru apărarea statelor membre ale UE.
În al treilea rând, în iunie vom adopta și o lege foarte importantă privind simplificarea în domeniul apărării. Trebuie să elimine obstacolele birocratice existente care împiedică industria de apărare să își extindă producția.
A patra este problema inovării în industria de apărare. Trebuie să fim pregătiți nu doar pentru războaiele de astăzi, ci și pentru războaiele viitorului. Acesta este un alt motiv pentru care suntem foarte interesați să cooperăm cu ucrainenii. Acest lucru este necesar nu doar pentru Ucraina, ci și pentru noi.
Și al cincilea punct, de asemenea foarte important: în toamnă vom publica așa-numitul document privind mobilitatea militară, care privește disponibilitatea noastră de a muta rapid mijloacele militare, dacă este necesar.
– (remarcă jurnalist) Mobilitatea militară este, de asemenea, o problemă NATO, se discută despre aceasta.
– (remarcă comisar) Dar este și o chestiune de finanțe, acest domeniu necesită fonduri uriașe. Aici intervine UE: împreună cu NATO, stabilim în ce infrastructură – drumuri, căi ferate, sisteme de transport aerian etc. – este cea mai importantă investiție.
Nu în ultimul rând, pregătim, împreună cu statele membre, o listă de așa-numite proiecte emblematice asupra cărora ne vom concentra eforturile. De exemplu, un sistem de apărare antiaeriană pentru întreaga Europă. Sau sisteme numite factori de activare strategică (strategic enablers sau prescurtat SE - lucruri care oferă capabilități strategice), inclusiv AWACS (sisteme de avertizare timpurie și control aerian) sau sisteme de informații prin satelit, unde suntem puternic dependenți de SUA.
– (întrebare jurnalist) Își va reduce UE dependența de SUA?
– (răspuns comisar) Da, plănuim să facem asta, dar nu într-un mod conflictual. Aceasta face parte din redistribuirea naturală a responsabilităților.
La urma urmei, trebuie să fim conștienți că, în 10 ani, americanii vor fi nevoiți să își îndrepte atenția către regiunea indo-pacifică.
„Ucraina va juca un rol crucial în arhitectura de securitate europeană”
– (întrebare jurnalist) Nu ați menționat acest lucru în lista de priorități, așa că vă voi întreba direct. Există un articol în tratatul Uniunii Europene care obligă statele UE să acționeze împreună în cazul unui atac asupra uneia dintre ele. Această clauză este formulată chiar mai clar decât articolul 5 din Tratatul NATO. Creează acest lucru oportunități pentru apariția unei apărări comune a UE?
NOTĂ: Articolul 42(7) din Tratatul de la Lisabona prevede: „În cazul în care un stat membru este victima unei agresiuni armate împotriva teritoriului său, celelalte state membre sunt obligate să îi ofere asistență și sprijin prin toate mijloacele de care dispun... Angajamentele și cooperarea în acest domeniu trebuie să fie în concordanță cu cele din cadrul NATO, care rămâne baza apărării colective și forumul pentru punerea acesteia în aplicare pentru statele membre ale UE care sunt membre ale NATO.”
– (răspuns comisar) O întrebare foarte bună, la care voi răspunde în două dimensiuni.
Da, am discutat această problemă când pregăteam așa-numita „Carte albă privind apărarea europeană”.
Dar apoi am decis în mod conștient să mă concentrez pe latura materială a apărării – arme, sisteme de armament, finanțe etc. Aceasta este prioritatea noastră acum.
Dar, bineînțeles, trebuie să ne îndreptăm și către o arhitectură europeană de securitate, bazată tot pe art. 42. Dacă citiți scrisoarea mea de misiune din partea președintelui Comisiei Europene – un document care definește, în esență, programul fiecăruia dintre comisarii europeni – prima sarcină este crearea unei „Cărți Albe”. Dar această scrisoare spune, de asemenea, că, pe termen lung, trebuie să ne asigurăm că Europa este capabilă să se apere. Și există și o definiție: Europa trebuie să își asume responsabilitatea pentru propria apărare.
Dar aceasta este o perspectivă pe termen lung.
– (remarcă jurnalist) Probabil chiar și după ce pleci din funcție.
– (răspuns comisar) Da, chiar și după aceea, pentru că aceasta este o sarcină care nu poate fi finalizată atât de repede.
Trebuie să ne punem de acord cu partenerii transatlantici (de exemplu, cu SUA în problema Strategic Enablers) cu privire la modul în care ne vom consolida capacitățile de apărare cât timp aceștia sunt prezenți pe continentul european și, în același timp, trebuie să ne asumăm din ce în ce mai multă responsabilitate.
Prin urmare, este nevoie de crearea unei arhitecturi de securitate europene. Pentru aceasta, armele nu sunt suficiente; ai nevoie de o structură instituțională.
Nu ne opunem NATO aici – dar trebuie să creăm un astfel de potențial.
Așadar, o parte din mandatul meu este să creez o adevărată Uniune Europeană a Apărării. Și asta înseamnă că UE se îndreaptă către o apărare mult mai integrată. Deși mai sunt multe discuții despre cum se poate face acest lucru.
– (întrebare jurnalist) Acest lucru este deosebit de important pentru Ucraina. Nu este un secret faptul că SUA și alte câteva țări nu sunt pregătite să ne invite în NATO. Poate Uniunea Europeană a Apărării să devină un înlocuitor pentru Alianță pentru noi?
– (răspuns comisar) Nu pot intra în detalii în această privință, această chestiune va fi decisă de statele membre.
Dar vreau să subliniez că două procese au loc simultan. În primul rând, Ucraina aspiră să devină membră a UE. În al doilea rând, Europa caută să se poată apăra.
Și dacă Ucraina devine parte a arhitecturii de securitate europene, atunci dumneavoastră, cu experiența dumneavoastră, cu cea mai puternică armată de pe continentul european și cu o industrie de apărare dezvoltată, veți juca un rol crucial în această arhitectură.
– (întrebare jurnalist) După cum ați spus, Rusia ar putea ataca UE în câțiva ani. Credeți că Uniunea Europeană ar fi dispusă să își mărească capacitatea de producție atât de mult într-o perioadă atât de scurtă de timp?
– (răspuns comisar) Aceasta este o sarcină mare. Nu este ușor.
Dar le spun tuturor să se uite la exemplul Ucrainei.
În 2022, Ucraina a reușit să producă arme în valoare de un miliard de euro. În 2025, conform tuturor planurilor, va fi vorba despre arme în valoare de aproximativ 35 de miliarde (de euro).
– (întrebare jurnalist) Dar acest lucru arată că Ucraina a reușit să-și mărească atât de mult capacitatea abia după începerea marelui război. În ciuda faptului că războiul hibrid cu Federația Rusă este în desfășurare din 2014. Nu înseamnă oare că UE va putea face acest lucru doar în caz de război?
– (răspuns comisar) Părerea mea este foarte simplă: e mai bine să facem asta înainte să înceapă războiul. Singura modalitate de a preveni războiul este să demonstrezi că ești capabil să produci cantitatea necesară de arme.
Aceasta este singura modalitate de a-l convinge pe Putin că va face o mare greșeală dacă va încerca să testeze pregătirea de apărare a țărilor UE și NATO. Sunt mai multe lucruri de spus având în vedere că economia UE este de 10 ori mai puternică decât cea a Rusiei.
„Pentru prima dată, industria de apărare ucraineană se aliniază la nivelul celei europene”
– (întrebare jurnalist) Spuneți-ne mai multe despre cele 800 de miliarde de cheltuieli suplimentare pentru apărare?
– (răspuns comisar) Există două elemente importante aici. Una dintre acestea este creșterea preconizată de 650 de miliarde de euro a cheltuielilor pentru apărare ale statelor membre.
În prezent, statele membre ale UE cheltuiesc aproximativ 2% din PIB pentru apărare – unele mai puțin, altele mult mai mult, dar, în medie, cheltuielile militare, achizițiile de arme etc. reprezintă 2%.
Se așteaptă ca la summitul din iunie, NATO să convină asupra unui nou plafon minim: aliații vor trebui să cheltuiască nu 2%, ci 3,5%, sau chiar mai mult. Prin urmare, Comisia Europeană a permis statelor membre să cheltuiască încă 1,5% din PIB pentru apărare, iar acest 1,5% nu va fi inclus în calculul deficitului bugetar, care este reglementat în UE și reprezintă un obstacol major în calea creșterii cheltuielilor statelor membre. Aceste 650 de miliarde pentru apărare nu vor fi reglementate de Bruxelles.
De asemenea, se creează un instrument financiar în valoare de 150 de miliarde de euro - acestea sunt împrumuturi care sunt destinate și achizițiilor publice în domeniul apărării.
În plus, facilităm extinderea producției de apărare. Având în vedere planurile pe termen lung de cheltuieli militare, băncile devin din ce în ce mai interesate de finanțarea construcției de noi unități de producție. În plus, BEI își va modifica regulile și va oferi mai multe resurse pentru investiții în producția de produse militare și bunuri cu dublă utilizare.
Deci lucrurile se mișcă.
De asemenea, ne așteptăm ca până în vară să fie aprobat un program suplimentar numit EDIP (European Defence Industry Programme), care va permite Comisiei Europene să utilizeze fonduri de la bugetul UE pentru a sprijini extinderea industriei. Sumele sunt în curs de discuție, iar Parlamentul European caută soluții pentru găsirea unor fonduri suplimentare.
– (întrebare jurnalist) Vor fi folosite aceste 800 de miliarde pentru armamentul Forțelor Armate ale Ucrainei?
– (răspuns comisar) Da. Doar statele membre pot contracta împrumuturi în cadrul instrumentului de 150 de miliarde de euro, dar pot utiliza aceste fonduri pentru achiziții comune cu Ucraina, inclusiv achiziții în industria de apărare ucraineană pentru nevoile Forțelor Armate ale Ucrainei. Pentru prima dată, industria ucraineană beneficiază de un tratament egal cu industria europeană de apărare.
De asemenea, analizăm modalități de a încuraja statele membre să facă astfel de achiziții.
Și din cele 650 de miliarde alocate cheltuielilor pentru apărarea națională, o parte din acestea pot fi cheltuite și pe arme pentru Ucraina. Aceasta va fi o decizie a statelor membre. Deși este clar că statele membre caută oportunități de a-și mări propriile cheltuieli pentru apărare, în primul rând.
– (întrebare jurnalist) În concluzie, am o întrebare dificilă referitoare la producția militară comună. Cred că ai auzit de scandalul cu bombele de mortier de 120 mm de proastă calitate. Creează acest lucru probleme de încredere pentru partenerii europeni în industria de apărare ucraineană?
– (răspuns comisar) Pot spune că nu aud prea multe despre această problemă din partea europeană.
Dimpotrivă: în prezent, observ că europenii își aduc din ce în ce mai mult întreprinderile în Ucraina.
Prim-miniștrii țărilor europene vin în Ucraina cu reprezentanți ai industriei lor de apărare, care caută oportunități pentru dezvoltarea comună de produse, crearea de societăți mixte etc.
În plus, luni va avea loc la Bruxelles un eveniment major - Forumul Industriei de Apărare UE-Ucraina.
Deci nu văd niciun semn de neîncredere. Dimpotrivă, observ că industriașii europeni înțeleg din ce în ce mai mult că au de învățat de la ucraineni.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În noaptea de 5 septembrie, rușii au atacat o întreprindere pe râul Dnipro în timpul unui atac masiv asupra regiunii Dnipropetrovsk.
Șeful Comandamentului operațional al Forțelor Armate poloneze, Maciej Klisz, a declarat, pe 04.09.2025, că două drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez în noaptea de 03 septembrie. Acestea nu au fost doborâte, deoarece nu reprezentau un pericol pentru partea poloneză.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că aliații Ucrainei au finalizat pregătirea garanțiilor de securitate militară pentru a sprijini Kievul în contracararea agresiunii rusești.
Rusia crește presiunea asupra orașului Kupiansk, din regiunea Harkiv. Miercuri, au publicat mai multe imagini care trebuiau să le dovedească prezența, o tactică folosită des în ultimele luni.
Rusia nu are nicio intenție de a discuta despre o posibilă desfășurare a unităților militare străine în Ucraina, deoarece consideră acest lucru inacceptabil.
Atacurile asupra rafinăriilor au declanșat o criză a combustibililor și au oprit exporturile lucrative de gaze ale Moscovei - pe măsură ce presiunea asupra președintelui rus de a începe negocierile crește.
Ucraina a început să utilizeze inteligența artificială în drone, lansând „roiuri” întregi de drone pentru a ataca pozițiile rusești, o tehnologie inovatoare care a marcat viitorul războiului, potrivit WSJ.
Rusia a lansat un atac aerian masiv asupra Ucrainei în cursul nopţii de marţi spre miercuri, rănind cel puţin patru lucrători feroviari şi determinând Polonia să ridice de la sol avioane de luptă, au declarat miercuri autorităţile ucrainene şi poloneze.
Ministrul Apărării a anunțat că Armata României monitorizează zonele de la Dunăre unde agresorul rus atacă constant infrastructura portuară a Ucrainei, precizând că Forțele Navale patrulează constant, dar a explicat și de ce România nu doboară dronele ruse, în ciuda faptului că ele sunt identificate și nu de puține ori sunt ridicate inclusiv avioane militare de luptă românești sau aliate, în timpul acestor atacuri.
În noaptea de 02.09.2025, drone rusești au lovit facilitățile din partea portuară a orașului Izmail din Odesa, care se află pe malul Dunării. Surse ucrainene susțin că Forțele Armate ruse au efectuat în zonă cel mai masiv atac cu drone aeriene de la începutul războiului.
Chiar și după summitul din august dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump din Alaska, Moscova pare să nu fie mai aproape de a pune capăt invaziei sale în Ucraina.
În noaptea de 1 spre 2 septembrie, în jurul orei 23.00, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un atac aerian al Federației Ruse asupra infrastructurii portuare din Ucraina, la nord de Brațul Chilia al Dunării, județul Tulcea.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a comentat declarația președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform căreia aliații ar putea desfășura trupe pe teritoriul Ucrainei, dupăîncheierea conflictului.
Peste doi ani de la livrarea lor, cele 14 tancuri Challenger 2, trimise de Marea Britanie, rămân o forță de elită în serviciul armatei ucrainene. Unice prin tunul lor ghintuit și prin caracteristicile de design, aceste vehicule de luptă s-au dovedit a fi „lunetiști” formidabili pe front. O echipă de la Army TV a stat de vorbă cu unul dintre echipajele care le operează, pentru a afla cum se comportă aceste tancuri pe câmpul de luptă, dominat de drone.
Forțele speciale ucrainene au reușit o operațiune spectaculoasă în care au distrus două elicoptere rusești Mi-8. Însă mai interesant decât acest lucru e că dronele ucrainene au reușit să lovească baza militară Hvardiiske, chiar în inima Crimeei, considerată de ruși impenetrabilă, aceasta fiind unul din obiectivele militare cele mai protejate de ocupant în Crimeea anexată ilegal în martie 2014. Totul a fost surprins video.
Coreea de Nord a glorificat la televiziunea de stat tacticile sinucigaşe ale trupelor sale trimise să lupte împotriva Ucrainei, cu câteva zile înainte ca liderul nord-coreean Kim Jong-un să călătorească la Beijing pentru a participa la o paradă militară unde se va întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin, în timp ce Moscova ia în considerare posibilitatea unui summit bilateral, informează Agerpres și EFE.
Planul SUA pentru Fâşia Gaza după război prevede strămutarea întregii populaţii a acestui teritoriu palestinian, care ar urma să fie plasat sub administraţie americană timp de zece ani pentru a fi transformat într-un centru turistic şi tehnologic, a relatat duminică Washington Post, citat de Agerpres și AFP.
Gruparea teroristă Hamas a confirmat duminică moartea unuia dintre liderii săi, Mohammed Sinwar, la trei luni după ce armata israeliană a anunţat că l-a ucis într-un atac la Khan Yunis, în sudul Fâşiei Gaza, informează Agerpres și AFP. Sinwar
Armata ucraineană a înconjurat forțele ruse de ocupație în apropierea orașului Dobropillya din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Acest lucru a fost declarat sâmbătă (30.08.2025) de purtătorul de cuvânt militar al armatei ucrainene, Viktor Trehubov, pentru Radio NV.
Rusia a anunțat săptămâna aceasta cu surle și trâmbițe că a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. La „câțiva centimetri” în termeni geografici, de apele teritoriale ale României.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat sâmbătă că se aşteaptă ca Rusia să oprească războiul împotriva Ucrainei atunci când nu va mai putea să-l poarte din motive economice şi militare, având în vedere că eforturile diplomatice au eşuat în ultimele săptămâni, relatează Agerpres și Reuters.
Şeful statului major general al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, a declarat sâmbătă că forţele ruse sunt angrenate într-o ofensivă permanentă de-a lungul întregii linii a frontului din Ucraina şi au "iniţiativa strategică", relatează Agerpres și Reuters.
Crucea Roşie a avertizat sâmbătă împotriva unei evacuări masive a populaţiei din oraşul Gaza, într-un moment în care Israelul înăspreşte asediul asupra aglomerării urbane în vederea unei ofensive majore împotriva grupării palestiniene teroriste Hamas, relatează Agerpres și AFP.
În noaptea de 30.08.2025, trupele ruse au executat un nou atac combinat cu drone și rachete balistice și de croazieră asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Din cauza activităților militare rusești din “zonele vulnerabile”, armata poloneză a pus în stare de alertă avioane proprii și aliate staționate pe teritoriul Poloniei.
În urma atacurilor aeriene israeliene de joi, 28 august, prim-ministrul mișcării Houthi, Ahmed al-Rahavi și alți lideri ai mișcării susținute de Iran au fost uciși în Sanaa, după cum au informat surse yemenite și israeliene.
În dimineața zilei de 28 august, Rusia a lansat asupra Ucrainei unul dintre cele mai mari atacuri cu drone și rachete din ultimii trei ani și jumătate de război. Capitala și regiunea Kiev au fost printre principalele vizate.
Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri (28.08.2025) că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, la gura de vărsare a Dunării.
Pe 28 august 2025, Direcția Principală de Informații (GUR) a Ucrainei a informat că forțele sale pentru operații speciale au efectuat un atac coordonat cu drone împotriva unei nave rusești purtătoare de rachete Proiect 21631 Buyan-M.
Azi-diminează, rachetele și dronele rusești au lovit în toată Ucraina, dar în special în zona capitalei Kiev, lovind în special zone rezidențiale. Până la ora 14:40, sunt 18 morți (inclusiv patru copii) și 38 de răniți, a scris șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Timur Tkachenko.
SUA au aprobat transferul a mii de rachete Extended Range Attack Munitions (ERAM) către Ucraina, oferind acesteia o nouă capacitate de lovire la distanță, relativ ieftină, dar în același timp puternică. Totuși, nu este clar dacă Kievul va putea folosi armele împotriva țintelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei, oficiali americani sub protecția anonimatului afirmând pentru Wall Street Journal că astfel de atacuri sunt interzise, cel puțin în cazul sistemelor donate de tip ATACMS.
O premieră absolută în acest război și un nou semnal de alarmă pentru aviația rusă: Forțele de Sisteme fără Pilot ale Ucrainei (USF) au reușit, cu ajutorul unei drone FPV obișnuite, să distrugă în zbor un elicopter rusesc de transport Mi-8. Succesul, confirmat de Batalionul 1 SBS "Prădătorii Înălțimilor", arată o nouă dimensiune la care a ajuns războiului tehnologic de pe frontul din Ucraina.
În războiul de uzură declanșat de Rusia, unde spaţiul aerian este inundat zilnic de roiuri de drone de atac ieftine, Ucraina a găsit o soluție pe cât de ingenioasă, pe atât de disperată: a scos de la naftalină vechile avioane de antrenament sovietice și le-a înarmat cu simple puști de asalt. Această tactică subliniază ambiţia ucrainenilor de a găsii soluţii cu resursele limitate, dar și natura inovatoare a conflictului modern.
Ucraina continuă să lovească facilități importante de pe teritoriul Rusiei, astfel că o eventuală decizie a SUA de a livra Kievului rachete Tomahawk ar însemna încă o complicație pentru regimul de la Kremlin.
Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) are majoritate parlamentară, o majoritate pro-europeană, în urma alegerilor parlamentare de duminică, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, liderul acestei formaţiuni politice, Igor Grosu.
Moscova a respins toate propunerile autentice de pace. Decizii cheie sunt așteptate din Europa în această săptămână, în principal adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni.
De asemenea, NATO analizează un nou plan de doborâre a avioanelor rusești, notează The Times.
Atacurile aeriene rusești executate în noaptea de 28 septembrie asupra Kievului au avariat clădirea secției consulare a Ambasadei poloneze din capitala ucraineană, a confirmat duminică un purtător de cuvânt al Ministerului polonez de Externe. Decclarațiile acestuia au fost preluate de agenția de presă slovacă TASR de la agenția PAP.
La ora 21:00 s-au închis urnele în Republica Moldova și în diaspora. Peste 3.3 milioane de cetățeni au fost chemați la vot pe 28.09.2025, într-un scrutin decisiv pentru parcursul pro-european al Moldovei. Nu avem însă exit poll-uri la închiderea urnelor, așa cum suntem obișnuiți în România, astfel că datele oficiale vor apărea treptat.
”Suntem deja în proces de creare a unui nou tip de forță în cadrul Forțelor Aeriene: sisteme de apărare aeriană fără pilot”, a declarat generalul Oleksandr Sîrkîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.
El a menționat că este vorba în principal despre dronele interceptoare, care au o eficiență de 70% împotriva șahedelor rusești.
Rusia ar fi fost de acord să antreneze și să înarmeze un batalion aeropurtat chinez care se pregătește să invadeze Taiwanul în 2027, conform unei analize făcute de RUSI a documentelor scurse de informații publicate de grupul de hackeri Black Moon.
Zborul BA886 al companiei British Airways a întâmpinat un incident la aterizarea pe Aeroportul Otopeni, când în momentul aterizării piloții au fost anunțați că o dronă se afla pe pistă.
Ucraina se confruntă cu o dilemă strategică, un echilibru delicat între necesitatea de a se apăra și imperativul de a supraviețui militar și financiar. În timp ce președintele Volodimir Zelenski anunță negocieri pentru achiziții masive de armament american, în valoare de zeci de miliarde de dolari, el dezvăluie, în același timp, o mișcare ce pare contraintuitivă: planul de a exporta arme și sisteme fără pilot (drone) fabricate în Ucraina.
NATO se pregătește să desfășoare în Polonia și România un sistem de recunoaștere de ultimă generație, fabricat în Turcia, pentru a consolida apărarea timpurie împotriva dronelor, dar care consolidează apărarea și împotriva aparatelor de zbor cu echipaj uman. E vorba de sisteme de supraveghere aeriană de tip MEROPS (Multispectral Extended Range Optical Sight) produse de compania turcă Aselsan.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat sâmbătă o informație crucială, dar învăluită în delicatețe diplomatică: un sistem de apărare aeriană Patriot de fabricație americană, provenit din Israel printr-o schemă complexă negociată de Washington, este deja operațional în Ucraina de o lună. Analiștii văd în acest transfer nu doar o consolidare a apărării Kievului, ci și o fisură majoră în neutralitatea Israelului, forțată de alianța tot mai strânsă dintre Rusia și inamicul regional de moarte al Ierusalimului, Iranul.
Un nou proiect de colaborare militară între Marea Britanie și Ucraina, denumit OCTOPUS, nu doar că va sprijini Kievul în lupta împotriva dronelor rusești și iraniene Shahed, dar va deveni pilonul central al unei inițiative de apărare fără precedent a NATO: „Zidul european al dronelor”. Anunțul, făcut de ministrul britanic al Apărării, John Healey, subliniază o schimbare de abordare în fața incursiunilor tot mai dese ale Rusiei în spațiul aerian al aliaților occidentali.
Alegerile din Republica Moldova se desfășoară într-o atmosferă mai tensionată ca niciodată.
În timp ce infrastructura cibernetică a Moldovei e bombardată, elementele pro-ruse acreditează ideea că alegerile din Republica Moldova vor fi anulate.
Astfel, fostul Președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, una dintre marionetele Moscovei, cheamă cetăţenii moldoveni în stradă la un protest "pentru a apăra victoria" în alegeri.
Duminica aceasta, Republica Moldova, o mică națiune cu o inimă mare, dar vulnerabilă, se află în fața celui mai important scrutin parlamentar din istoria sa modernă. Alegerile nu sunt o simplă competiție politică internă, ci un veritabil referendum geopolitic, un duel decisiv între Vest și Est, între un viitor european și o regresie în „zona gri” a influenței ruse.
Stephen Kotkin, unul dintre cei mai fini experți ai politicii rusești și europene, nu oferă o simplă analiză geopolitică într-un recent interviul acordat Engelsberg Ideas, ci ne prezintă o imagine care arată decadența morală și paralizia strategică a statelor occidentale. Profesorul Kotkin spune că Europa, un conglomerat de societăți bogate și pacifiste, este, în esență, terorizată de o capcană psihologică pe care singura şi-a întins-o.
Scena războiului aerian de mâine se joacă acum în birourile diplomatice, iar miza este controlul asupra industriei de apărare a Europei. Pe fondul tensiunilor persistente la nivelul programului militar franco-germano-spaniol SCAF (Systeme de Combat Aérien du Futur), Marea Britanie a făcut o mișcare strategică de mare impact: invită Germania să se alăture programului său de avioane de vânătoare de generația a șasea, GCAP (Global Combat Air Programme), cunoscut anterior ca Tempest.
Într-un comunicat venit pe redacția DefenseRomania, general-locotenent (r) Florian Coldea deplânge decesul generalului de brigadă (r) Dumitru Dumbravă, cel care s-a stins din viață pe 26 septembrie 2025, la doar 53 de ani și care a activat în cadrul Serviciului Român de Informații. Redăm integral comunicatul oficial emis de general-locotenent (r) Florian Coldea.
Teheranul își retrage ambasadorii din Germania, Franța și Regatul Unit, într-o mișcare spectaculoasă care escaladează tensiunile pe fondul amenințării cu reimpunerea sancțiunilor internaționale. Televiziunea de stat iraniană a catalogat decizia ca fiind un răspuns direct la "comportamentul iresponsabil" al celor trei puteri europene (G3/UE3) care încearcă să reactualizeze sancțiunile ONU.
În noaptea de 28 septembrie, trupele ruse au efectuat un nou atac masiv combinat asupra unor ținte de pe teritoriile controlate de autoritățile de la Kiev. Acesta a inclus zeci de lovituri asupra țintelor din diferite regiuni ale Ucrainei. Potrivit celor mai recente date, cel mai mare număr de lovituri a fost efectuat asupra țintelor din Kiev și împrejurimile sale.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord intenționează să continue să își sporească vigilența în regiunea Mării Baltice, în urma recentelor incidente cu drone din Danemarca. Alianța va desfășura cel puțin o fregată antiaeriană în zonă și își va consolida, de asemenea, platformele de supraveghere și recunoaștere. Alianța a transmis acest lucru într-o declarație citată de Reuters.
Cu doar o zi înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie, ceața incertitudinii se adâncește deasupra scenei politice de la Chișinău. Acest scrutin nu este doar o confruntare locală, ci reprezintă o miză crucială pentru viitorul pro-european al Republicii Moldova, dar și o amenințare geopolitică directă la adresa Ucrainei, o țintă pe care Kremlinul o vizează acum printr-o campanie hibridă complexă și deosebit de bine finanțată.
Regimul politic rus s-a schimbat fundamental din februarie 2022, când a început invazia Ucrainei, potrivit analiștilor cehi intervievați de agenția CTK. După cum au precizat aceștia, în prezent este mai agresiv, represiv și mai militarizat decât înainte de invadarea Ucrainei, dar în același timp se caracterizează și printr-o anumită fragilitate și dependență de rezultatul războiului.
Sâmbătă, 27 septembrie, Danemarca a raportat un alt zbor ilegal al uneia sau mai multor drone neidentificate deasupra unui aeroport local, de data aceasta deasupra bazei aeriene Karup. Potrivit AFP, este vorba despre cea mai mare bază militară din țară. După cum a informat presa locală, poliția daneză a raportat incidentul încă de vineri seara.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a adus în discuție, în cadrul unei întâlniri cu Donald Trump la New York, în marja Adunării Generale a ONU, o solicitare crucială: furnizarea de rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune. Această cerere, confirmată ulterior de Zelenski însuși, marchează o nouă etapă în eforturile Kievului de a obține armament capabil să schimbe radical dinamica războiului și să forțeze Rusia la negocieri.
Poliția Națională a Republicii Moldova, în cooperare cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și cu sprijinul trupelor speciale BPDS „Fulger”, a desfășurat o amplă operațiune, vizând destructurarea unor grupuri implicate în pregătirea dezordinilor în masă și destabilizării situației interne. Potrivit comunicatului oficial, aceste acțiuni erau finanțate din exterior și aveau ramificații politice și criminale, inclusiv conexiuni directe cu Federația Rusă. Amintim în acest sens declarațiile fostului președinte Igor Dodon, liderul Blocului Patriotic - bloc electoral pro-rus - care a anunțat deja proteste în Moldova începând din 29 septembrie, imediat după alegerile parlamentare din acest weekend.
Declarat de către Minsk ca un simplu act de „asigurare a propriei securități”, anunțul oficial al desfășurării sistemului rusesc de rachete balistice cu rază medie de acțiune Oreshnik (cunoscut și sub numele de Kedr) pe teritoriul Belarusului nu este nimic altceva decât un nou episod, deosebit de îngrijorător, în escaladarea tensiunilor dintre Rusia și Occident. Prin vocea ministrului său de Externe, Maksim Rîjenkov, Minskul pretinde că nu face decât să răspundă unei presiuni externe, deși această mutare încalcă spiritul tratatelor internaționale și ridică un serios semn de întrebare cu privire la intențiile reale ale celor două state aliate.
În ajunul alegerilor parlamentare cruciale din 28 septembrie, care vor decide parcursul pro-european sau reîntoarcerea în sfera de influență a Moscovei, Republica Moldova a devenit ținta unui val masiv și coordonat de propagandă orchestrată de Rusia și de apropiații săi.
Într-o Europă obsedată de reînarmare, cea mai nouă „armă” defensivă ar putea fi, paradoxal, una naturală: mlaștina. Războiului din Ucraina a readus în discuţie importantă nebănuită pe care o pot juca zone mlăştinoase de a bloca tancurile rusești. Acum, NATO și Uniunea Europeană analizează un concept de „dublă întrebuințare” (dual use): restaurarea turbăriilor pentru a crea obstacole naturale insurmontabile pe Flancul Estic, îndeplinind în același timp obiectivele climatice stricte ale Bruxelles-ului.
Ce mai recent analiză a secretarului general al NATO, Mark Rutte, nu lasă loc de interpretări: securitatea euro-atlantică este subminată activ de o coaliție de puteri revizioniste. Discursul său rostit în fața cadeților de la prestigioasa Academie Militară americană West Point definește, fără perdea, nouă paradigmă a amenințării și trasează liniile de forță ale strategiei Alianței.
Scena apărării europene, dominată de decenii de nume grele și birocrație militară, asistă la o schimbare de macaz fulgerătoare, orchestrată nu de un conglomerat tradițional, ci de o companie relativ nouă, axată pe inteligența artificială: Helsing. Compania germană a făcut o dezvăluire șoc la uzina Grob Aircraft din Bavaria, prezentând publicului pentru prima dată un studiu de design în mărime naturală, care promite să fie piesa-cheie în ecuația „loyal wingman” (aghiotant loial) a Luftwaffe: vehiculul aerian de luptă fără pilot (UCAV) CA-1 Europa.