Prim-ministrul israelian a anunțat o prezență militară permanentă și solicită demilitarizarea sudului Siriei pentru securitatea Israelului
În această calitate de mare responsabilitate pentru securitatea bătrânului continent, Kubilius consideră că singura șansă de a evita un atac rusesc asupra țărilor membre UE este ca Europa să se pregătească serios pentru apărare.
Într-un interviu acordat, pe 12 mai la Kiev, publicației ucrainene Adevărul European, Kubilius consideră că Ucraina are un rol crucial în apărarea Europei și că locul său este în UE.
Prin urmare, statele europene se pregătesc să asiste Forțele Armate ale Ucrainei cu arme, să consolideze industria de apărare ucraineană, precum și pe a lor, și să se pregătească pentru o dezvoltare ulterioară care ar putea fi plină de mari surprize.
În continuare, redăm integral interviul acordat de Comisarul a povestit toate acestea unui corespondent EuroPravda într-un interviu acordat în timpul vizitei sale la Kiev.
* * *
„Economia Rusiei a trecut pe direcții militare și nu este atât de ușor să o redresezi”.
– (întrebare a jurnalistului Serghei Sidorenko) Când va ataca Rusia, Uniunea Europeană?
– (răspuns al comisarului Andrius Kubilius) În această chestiune, ascult ce spun serviciile de informații, nu politicienii.
Agențiile de informații din Germania, Danemarca și din alte țări spun că Rusia ar putea fi gata să ne atace (sau, cum numesc ei, să „testeze Articolul 5”) până în 2030. Unii cred că acest lucru s-ar putea întâmpla chiar mai devreme, în următorii trei ani.
Motivul pentru aceasta este clar. Economia Rusiei s-a orientat spre domeniul militar și produce multe arme. În același timp, și acest lucru este și mai important, nu mai este posibil să se readucă pur și simplu economia (Rusiei) la starea anterioară.
Așadar, chiar dacă în Ucraina se va stabili pacea sau un armistițiu, Rusia va continua să producă și să acumuleze o cantitate atât de mare de arme încât, în cele din urmă, îi va permite să lanseze o nouă agresiune.
– (întrebare jurnalist) Înseamnă asta că un armistițiu prelungit în Ucraina va apropia un război de amploare între Rusia și UE?
– (răspuns comisar) În practică, se dovedește că așa este.
În pofida acestui fapt, instaurarea păcii în Ucraina este foarte importantă și o susținem cu toată puterea noastră.
Dar, în același timp, trebuie să fim realiști și să înțelegem: acest lucru nu va însemna că Rusia va înceta să se pregătească pentru noi agresiuni, fie împotriva Ucrainei, fie împotriva statelor membre ale UE sau NATO.
Considerăm un nou război un scenariu foarte realist.
Și singura modalitate de a descuraja un atac rusesc este să ne sporim pregătirea pentru acesta.
– (remarcă jurnalist) Cred că nu toată lumea din UE înțelege acest lucru. Unii încă trăiesc în negare.
– (remarcă comisar) Desigur, nu te poți aștepta ca toată lumea să fie pe aceeași lungime de undă.
Dar când am prezentat Consiliului UE așa-numitele propuneri pentru reînarmarea Europei, întregul Consiliu le-a susținut. Chiar și țări cunoscute pentru vetourile lor în sprijinul Ucrainei au votat și ele pentru creșterea cheltuielilor de apărare etc.
– (întrebare jurnalist) Vrei să spui că Ungaria a votat pentru asta?
– (răspuns comisar) Da, au susținut-o.
Da, în societate semnalele nu sunt atât de clare. Însă, sondajele de opinie arată că europenii susțin, în general, consolidarea apărării, deoarece oamenii sunt îngrijorați de posibilitatea ca Putin să atace UE.
Desigur, depinde de regiune. În est, în special în țările baltice, oamenii înțeleg acest lucru mai bine, iar acest lucru este destul de firesc. Putem să-i învinovățim pe cei care locuiesc departe de Rusia pentru că sunt mai puțin îngrijorați de posibilitatea unui atac rusesc?
Apropo, asta funcționează în ambele sensuri. Când țările din sudul UE s-au confruntat cu o criză a migrației în 2015-2016, noi, cei din țările baltice, am spus același lucru: aceasta nu este problema noastră. A fost nevoie ca Lukașenko să folosească refugiații pentru a ne ataca granițele pentru ca noi să înțelegem că avem nevoie de solidaritate și în problemele de migrație.
Același lucru este valabil și pentru apărare.
„Trebuie să fim pregătiți nu doar pentru războaiele de astăzi, ci și pentru războaiele viitorului”
– (întrebare jurnalist) Ce poți face pentru a schimba apărarea UE?
– (răspuns comisar) În primul rând, trebuie să ne ocupăm de ceea ce numim „apărare dură”: arme, sisteme de arme etc. Și exact asta facem acum.
NATO revizuiește așa-numitele obiective de capabilități pentru toate statele membre ale Alianței, inclusiv cele situate pe continentul european.
– (remarcă jurnalist) Dar aceasta este treaba NATO, nu a UE.
– (răspuns comisar) Da, aceasta este sarcina NATO, deoarece Uniunea Europeană nu are expertiză militară. Dar avem bani. Problemele industriale sunt, de asemenea, în sfera de responsabilitate a UE.
Așadar, primul lucru pe care îl putem face este să adunăm capacitățile specifice ale statelor membre. Acest lucru ne va permite să vedem împreună nevoile comune ale tuturor statelor UE. Pe baza acestui fapt, vom pregăti un plan de producție pentru apărare.
În al doilea rând, reînarmarea necesită finanțare. Acest lucru este prevăzut de planul ReArm Europe, care prevede o sumă suplimentară de 800 de miliarde de euro pentru apărarea statelor membre ale UE.
În al treilea rând, în iunie vom adopta și o lege foarte importantă privind simplificarea în domeniul apărării. Trebuie să elimine obstacolele birocratice existente care împiedică industria de apărare să își extindă producția.
A patra este problema inovării în industria de apărare. Trebuie să fim pregătiți nu doar pentru războaiele de astăzi, ci și pentru războaiele viitorului. Acesta este un alt motiv pentru care suntem foarte interesați să cooperăm cu ucrainenii. Acest lucru este necesar nu doar pentru Ucraina, ci și pentru noi.
Și al cincilea punct, de asemenea foarte important: în toamnă vom publica așa-numitul document privind mobilitatea militară, care privește disponibilitatea noastră de a muta rapid mijloacele militare, dacă este necesar.
– (remarcă jurnalist) Mobilitatea militară este, de asemenea, o problemă NATO, se discută despre aceasta.
– (remarcă comisar) Dar este și o chestiune de finanțe, acest domeniu necesită fonduri uriașe. Aici intervine UE: împreună cu NATO, stabilim în ce infrastructură – drumuri, căi ferate, sisteme de transport aerian etc. – este cea mai importantă investiție.
Nu în ultimul rând, pregătim, împreună cu statele membre, o listă de așa-numite proiecte emblematice asupra cărora ne vom concentra eforturile. De exemplu, un sistem de apărare antiaeriană pentru întreaga Europă. Sau sisteme numite factori de activare strategică (strategic enablers sau prescurtat SE - lucruri care oferă capabilități strategice), inclusiv AWACS (sisteme de avertizare timpurie și control aerian) sau sisteme de informații prin satelit, unde suntem puternic dependenți de SUA.
– (întrebare jurnalist) Își va reduce UE dependența de SUA?
– (răspuns comisar) Da, plănuim să facem asta, dar nu într-un mod conflictual. Aceasta face parte din redistribuirea naturală a responsabilităților.
La urma urmei, trebuie să fim conștienți că, în 10 ani, americanii vor fi nevoiți să își îndrepte atenția către regiunea indo-pacifică.
„Ucraina va juca un rol crucial în arhitectura de securitate europeană”
– (întrebare jurnalist) Nu ați menționat acest lucru în lista de priorități, așa că vă voi întreba direct. Există un articol în tratatul Uniunii Europene care obligă statele UE să acționeze împreună în cazul unui atac asupra uneia dintre ele. Această clauză este formulată chiar mai clar decât articolul 5 din Tratatul NATO. Creează acest lucru oportunități pentru apariția unei apărări comune a UE?
NOTĂ: Articolul 42(7) din Tratatul de la Lisabona prevede: „În cazul în care un stat membru este victima unei agresiuni armate împotriva teritoriului său, celelalte state membre sunt obligate să îi ofere asistență și sprijin prin toate mijloacele de care dispun... Angajamentele și cooperarea în acest domeniu trebuie să fie în concordanță cu cele din cadrul NATO, care rămâne baza apărării colective și forumul pentru punerea acesteia în aplicare pentru statele membre ale UE care sunt membre ale NATO.”
– (răspuns comisar) O întrebare foarte bună, la care voi răspunde în două dimensiuni.
Da, am discutat această problemă când pregăteam așa-numita „Carte albă privind apărarea europeană”.
Dar apoi am decis în mod conștient să mă concentrez pe latura materială a apărării – arme, sisteme de armament, finanțe etc. Aceasta este prioritatea noastră acum.
Dar, bineînțeles, trebuie să ne îndreptăm și către o arhitectură europeană de securitate, bazată tot pe art. 42. Dacă citiți scrisoarea mea de misiune din partea președintelui Comisiei Europene – un document care definește, în esență, programul fiecăruia dintre comisarii europeni – prima sarcină este crearea unei „Cărți Albe”. Dar această scrisoare spune, de asemenea, că, pe termen lung, trebuie să ne asigurăm că Europa este capabilă să se apere. Și există și o definiție: Europa trebuie să își asume responsabilitatea pentru propria apărare.
Dar aceasta este o perspectivă pe termen lung.
– (remarcă jurnalist) Probabil chiar și după ce pleci din funcție.
– (răspuns comisar) Da, chiar și după aceea, pentru că aceasta este o sarcină care nu poate fi finalizată atât de repede.
Trebuie să ne punem de acord cu partenerii transatlantici (de exemplu, cu SUA în problema Strategic Enablers) cu privire la modul în care ne vom consolida capacitățile de apărare cât timp aceștia sunt prezenți pe continentul european și, în același timp, trebuie să ne asumăm din ce în ce mai multă responsabilitate.
Prin urmare, este nevoie de crearea unei arhitecturi de securitate europene. Pentru aceasta, armele nu sunt suficiente; ai nevoie de o structură instituțională.
Nu ne opunem NATO aici – dar trebuie să creăm un astfel de potențial.
Așadar, o parte din mandatul meu este să creez o adevărată Uniune Europeană a Apărării. Și asta înseamnă că UE se îndreaptă către o apărare mult mai integrată. Deși mai sunt multe discuții despre cum se poate face acest lucru.
– (întrebare jurnalist) Acest lucru este deosebit de important pentru Ucraina. Nu este un secret faptul că SUA și alte câteva țări nu sunt pregătite să ne invite în NATO. Poate Uniunea Europeană a Apărării să devină un înlocuitor pentru Alianță pentru noi?
– (răspuns comisar) Nu pot intra în detalii în această privință, această chestiune va fi decisă de statele membre.
Dar vreau să subliniez că două procese au loc simultan. În primul rând, Ucraina aspiră să devină membră a UE. În al doilea rând, Europa caută să se poată apăra.
Și dacă Ucraina devine parte a arhitecturii de securitate europene, atunci dumneavoastră, cu experiența dumneavoastră, cu cea mai puternică armată de pe continentul european și cu o industrie de apărare dezvoltată, veți juca un rol crucial în această arhitectură.
– (întrebare jurnalist) După cum ați spus, Rusia ar putea ataca UE în câțiva ani. Credeți că Uniunea Europeană ar fi dispusă să își mărească capacitatea de producție atât de mult într-o perioadă atât de scurtă de timp?
– (răspuns comisar) Aceasta este o sarcină mare. Nu este ușor.
Dar le spun tuturor să se uite la exemplul Ucrainei.
În 2022, Ucraina a reușit să producă arme în valoare de un miliard de euro. În 2025, conform tuturor planurilor, va fi vorba despre arme în valoare de aproximativ 35 de miliarde (de euro).
– (întrebare jurnalist) Dar acest lucru arată că Ucraina a reușit să-și mărească atât de mult capacitatea abia după începerea marelui război. În ciuda faptului că războiul hibrid cu Federația Rusă este în desfășurare din 2014. Nu înseamnă oare că UE va putea face acest lucru doar în caz de război?
– (răspuns comisar) Părerea mea este foarte simplă: e mai bine să facem asta înainte să înceapă războiul. Singura modalitate de a preveni războiul este să demonstrezi că ești capabil să produci cantitatea necesară de arme.
Aceasta este singura modalitate de a-l convinge pe Putin că va face o mare greșeală dacă va încerca să testeze pregătirea de apărare a țărilor UE și NATO. Sunt mai multe lucruri de spus având în vedere că economia UE este de 10 ori mai puternică decât cea a Rusiei.
„Pentru prima dată, industria de apărare ucraineană se aliniază la nivelul celei europene”
– (întrebare jurnalist) Spuneți-ne mai multe despre cele 800 de miliarde de cheltuieli suplimentare pentru apărare?
– (răspuns comisar) Există două elemente importante aici. Una dintre acestea este creșterea preconizată de 650 de miliarde de euro a cheltuielilor pentru apărare ale statelor membre.
În prezent, statele membre ale UE cheltuiesc aproximativ 2% din PIB pentru apărare – unele mai puțin, altele mult mai mult, dar, în medie, cheltuielile militare, achizițiile de arme etc. reprezintă 2%.
Se așteaptă ca la summitul din iunie, NATO să convină asupra unui nou plafon minim: aliații vor trebui să cheltuiască nu 2%, ci 3,5%, sau chiar mai mult. Prin urmare, Comisia Europeană a permis statelor membre să cheltuiască încă 1,5% din PIB pentru apărare, iar acest 1,5% nu va fi inclus în calculul deficitului bugetar, care este reglementat în UE și reprezintă un obstacol major în calea creșterii cheltuielilor statelor membre. Aceste 650 de miliarde pentru apărare nu vor fi reglementate de Bruxelles.
De asemenea, se creează un instrument financiar în valoare de 150 de miliarde de euro - acestea sunt împrumuturi care sunt destinate și achizițiilor publice în domeniul apărării.
În plus, facilităm extinderea producției de apărare. Având în vedere planurile pe termen lung de cheltuieli militare, băncile devin din ce în ce mai interesate de finanțarea construcției de noi unități de producție. În plus, BEI își va modifica regulile și va oferi mai multe resurse pentru investiții în producția de produse militare și bunuri cu dublă utilizare.
Deci lucrurile se mișcă.
De asemenea, ne așteptăm ca până în vară să fie aprobat un program suplimentar numit EDIP (European Defence Industry Programme), care va permite Comisiei Europene să utilizeze fonduri de la bugetul UE pentru a sprijini extinderea industriei. Sumele sunt în curs de discuție, iar Parlamentul European caută soluții pentru găsirea unor fonduri suplimentare.
– (întrebare jurnalist) Vor fi folosite aceste 800 de miliarde pentru armamentul Forțelor Armate ale Ucrainei?
– (răspuns comisar) Da. Doar statele membre pot contracta împrumuturi în cadrul instrumentului de 150 de miliarde de euro, dar pot utiliza aceste fonduri pentru achiziții comune cu Ucraina, inclusiv achiziții în industria de apărare ucraineană pentru nevoile Forțelor Armate ale Ucrainei. Pentru prima dată, industria ucraineană beneficiază de un tratament egal cu industria europeană de apărare.
De asemenea, analizăm modalități de a încuraja statele membre să facă astfel de achiziții.
Și din cele 650 de miliarde alocate cheltuielilor pentru apărarea națională, o parte din acestea pot fi cheltuite și pe arme pentru Ucraina. Aceasta va fi o decizie a statelor membre. Deși este clar că statele membre caută oportunități de a-și mări propriile cheltuieli pentru apărare, în primul rând.
– (întrebare jurnalist) În concluzie, am o întrebare dificilă referitoare la producția militară comună. Cred că ai auzit de scandalul cu bombele de mortier de 120 mm de proastă calitate. Creează acest lucru probleme de încredere pentru partenerii europeni în industria de apărare ucraineană?
– (răspuns comisar) Pot spune că nu aud prea multe despre această problemă din partea europeană.
Dimpotrivă: în prezent, observ că europenii își aduc din ce în ce mai mult întreprinderile în Ucraina.
Prim-miniștrii țărilor europene vin în Ucraina cu reprezentanți ai industriei lor de apărare, care caută oportunități pentru dezvoltarea comună de produse, crearea de societăți mixte etc.
În plus, luni va avea loc la Bruxelles un eveniment major - Forumul Industriei de Apărare UE-Ucraina.
Deci nu văd niciun semn de neîncredere. Dimpotrivă, observ că industriașii europeni înțeleg din ce în ce mai mult că au de învățat de la ucraineni.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Prim-ministrul israelian a anunțat o prezență militară permanentă și solicită demilitarizarea sudului Siriei pentru securitatea Israelului
Forțele ucrainene au lovit și avariat sâmbătă noaptea una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, la Riazan, situată la aproximativ 200 de kilometri sud-est de Moscova, a anunțat Statul Major General ucrainean. Acesta este cel puțin al nouălea atac al dronelor ucrainene asupra rafinăriei din Riazan de la începutul acestui an, a menționat canalul de știri Astra, care operează pe rețeaua de socializare Telegram.
Într-un interviu rar, comandantul-șef al Forțelor Armate Ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, avertizează că Rusia folosește negocierile de pace intermediate de SUA drept „acoperire” pentru a încerca să pună mâna pe cât mai mult teritoriu, prin forță, pe câmpul de luptă.
Ar fi „inacceptabil” ca Ucraina „să renunțe pur și simplu la teritoriu” în orice acord de pace cu Rusia, a spus declarat generalul.
Pe 5 decembrie 2025, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că inspecția recentă efectuată la structura metalică de protecție de la Cernobîl, cunoscută drept „Noul înveliș de protecție”, a confirmat că aceasta „și-a pierdut funcțiile principale de siguranță, inclusiv capacitatea de izolare a radiațiilor.”
În timp ce Putin se afla la summitul din India, Moscova a declarat că guvernul rus așteaptă un răspuns din partea Washingtonului după discuțiile de cinci ore ale părții ruse cu Steve Witkoff , trimisul american, și Jared Kushner , ginerele președintelui american, care au avut loc marți la Kremlin. „Așteptăm reacția colegilor noștri americani”, a declarat consilierul lui Putin, Iuri Ușakov , afirmând că s-au făcut progrese, deși există puncte asupra cărora Rusia nu poate fi de acord. Printre acestea se numără garanțiile de securitate pentru Ucraina și dorința Kievului ca Ucraina să adere la NATO.
Reprezentanții Statelor Unite și Ucrainei au convenit, în timpul celei de-a doua zile de discuții din Florida, vineri, că progresul către pace depinde de disponibilitatea Rusiei de a demonstra un interes real pentru pace și de a lua măsuri pentru a pune capăt crimelor.
În noaptea și dimineața zilei de sâmbătă, 06 decembrie, armata rusă a executat un atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele de atac, militarii ruși au întrebuințat întreaga gamă de rachete balistice și de croazieră cu bazare terestră, maritimă și aeriană.
Suedia va înceta treptat ajutorul pentru dezvoltare acordat Zimbabwe, Tanzaniei, Mozambicului, Liberiei și Boliviei, a anunțat vineri ministrul pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Benjamin Dousa. Țara nordică intenționează să folosească banii economisiți pentru a spori sprijinul acordat Ucrainei în războiul său cu Rusia, relatează Reuters. Joi, Danemarca a declarat că va reduce ajutorul acordat Ucrainei cu aproape jumătate.
Generalul american David Petraeus consideră că Occidentul are două mișcări cheie pentru a-l forța pe președintele rus Vladimir Putin să pună capăt războiului din Ucraina. Fostul director al CIA și comandant al forțelor americane din Irak și Afganistan a declarat că activele rusești înghețate ar trebui folosite pentru a ajuta Kievul și că ar trebui impuse mai multe sancțiuni economiei rusești.
Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat luni, în timpul unei conferințe telefonice cu aliații europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că există riscul ca Statele Unite să își abandoneze angajamentele față de Ucraina. Declarația apare în stenograma discuției, obținută de săptămânalul german Der Spiegel. Liderii au analizat modalități de a proteja Ucraina de anumite persoane neidentificate, însă contextul sugerează că ar fi vorba despre negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner.
Preşedintele Vladimir Putin a anunţat joi că Rusia va prelua prin forţă controlul deplin asupra regiunii ucrainene Donbas dacă forţele ucrainene nu se retrag, ceea ce Kievul respinge categoric, relatează Agerpres.
Ucraina a fost invitată în Statele Unite ale Americii pentru o nouă rundă de discuții privind procesul de pace, în urma întâlnirilor pe care delegația americană le-a purtat la Moscova. Dezvăluirea a fost făcută de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha, aflat la Bruxelles, unde a discutat cu jurnaliștii pe marginea evoluțiilor recente din cadrul așa-numitelor „negocieri de pace”.
Premierul belgian Bart De Wever a reiterat miercuri respingerea de către ţara sa a planului asupra căruia insistă Comisia Europeană de a oferi Ucrainei un împrumut finanţat din activele ruseşti îngheţate în UE, majoritatea acestora fiind depuse în Belgia şi gestionate acolo de societatea financiară Euroclear, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi EFE.
Administrația de la Casa Albă este hotărâtă să rezolve cu orice preț (pentru Kiev) războiul din Ucraina.
Trupele ucrainene continuă lupta în cele trei orașe, Pokrovsk, Vovchansk și Kupyansk, aflate chiar pe linia frontului.
Vorbind în faţa presei la un eveniment desfăşurat înaintea întâlnirii de la Kremlin cu emisarul special american Steve Witkoff pentru a discuta planul de pace pentru Ucraina al preşedintelui american Donald Trump, preşedintele rus le-a reproşat susţinătorilor europeni ai Ucrainei că încearcă să zădărnicească eforturile americane şi pun permanent obstacole procesului de pace prin formularea unor cereri despre care ei ştiu că sunt "absolut inacceptabile" pentru Rusia, pentru a o acuza apoi pe aceasta că respinge procesul de pace.
Surse occidentale anunță că trupele ruse au cucerit în noiembrie cea mai mare suprafață din Ucraina din ultimul an. Moscova susține că în această toamnă “a eliberat” 87 de localități de pe teritoriul ucrainean.
Pentru prima dată, pe o dronă rusească de tip Shahed a fost descoperită integrată o rachetă aer-aer R-60. E o inovație la care Rusia apelează în aproape al patrulea an de război împotriva Ucrainei.
După aproape 4 ani de război, Moscova se vede nevoită să strângă șurubul pentru populație și să crească cheltuielile militare: se taie de la sănătate și programe sociale, iar banii merg la Armată. Per total, Rusia intenționează să aloce pentru forțele sale armate cel mai mari procente din buget, de la Uniunea Sovietică încoace.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Un grup de cercetare american non-guvernamental a identificat mai multe sancțiuni potențial cheie care vizează ținte neglijate și cu vizibilitate redusă, despre care spune că ar putea perturba serios efortul de război al Rusiei în Ucraina, în urma atacurilor masive ucrainene de luna trecută asupra instalațiilor deținute de mari companii petroliere rusești.
Pokrovskul nu va fi cedat, iar forțele rusești nu au capacitatea de a cuceri orașul într-un termen scurt, acesta este mesajul transmis de comandantul batalionului de sisteme fără pilot al Brigăzii Separate 152, Oleg Ivanov, într-un interviu acordat agenției ucrainene Unian.
Într-o perioadă în care dronele ruse continuă provocările în spațiul aerian al României, fiind ridicate aproape la fiecare atac asupra Ucrainei avioane F-16 ale României ori Eurofighter germane aflate în misiune de Poliție Aeriană, Ucraina și partenerii noștri mizează pe una din cele mai rentabile și eficiente metode de a angaja drone ruse, exceptând desigur operațiunile de război electronic: Angajarea UAV-urilor ruse cu drone interceptoare.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Președintele Volodimir Zelenski va vizita SUA în următoarele zile pentru a finaliza un acord de pace cu președintele Donald Trump privind încheierea războiului Ucrainei cu Rusia. Ucraina ar fi ajuns astfel la un acord pe planul de pace propus de SUA, pentru care s-a negociat intens în ultimele zile.
Moscova a respins planul prezentat de liderii europeni drept contrapropunere la documentul iniţial american privind Ucraina, apreciind că acesta este „la prima vedere complet neconstructiv şi nu ni se potriveşte”, a declarat consilierul prezidenţial rus Yuri Ushakov pe 24 noiembrie 2025.
În urma atacului masiv asupra Ucrainei, în noaptea de luni spre marți, sistemele de supraveghere a spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale a R. Moldova au detectat, în dimineața zilei de 25 noiembrie, șase drone care traversau neautorizat spațiul aerian național, anunță Ministerul Apărării.
Aliații Kievului discută despre cum să umple golul în furnizarea de informații de cercetare către Ucraina dacă Statele Unite refuză să mai transfere aceste date, a declarat, pe 23.11.2025, pentru Politico, șeful interimar al programului de inovare DIANA (Defense Innovation Accelerator for the North Atlantic) al NATO, James Appathurai.
În cursul nopții de 25.11.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un nou atac combinat de amploare asupra Ucrainei, folosind rachete și drone kamikaze. Valul principal al loviturilor a acoperit Kievul, dar a vizat și alte regiuni ucrainene.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
În încercarea de a susține acuzațiile privind presupusul atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, armata rusă a produs informații cu scopul de a legitima plângerile ruse. Detaliile prezentate de oficialii ruși sunt plasate într-un context mai larg de acuzare a Ucrainei de „terorism de stat”, dar există semne că aceste informații nu sunt susținute de date obiective și verificabile.
Vizita din această săptămână a premierului olandez la Câmpia Turzii are implicații mai mari decât parafarea simbolică a acordului privind donarea către țara noastră a 18 avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon, deja prezente aici la Baza 86 Aeriană Borcea (Fetești), unde se află de altfel singurul Centru de Pregătire F-16 din Europa.
O colaborare tactică între U.S. Air Force și U.S. Marine Corps a reușit restabilirea disponibilității operaționale a unui avion F-15 Eagle în doar câteva ore, devansând cu câteva luni estimările inițiale de reparație. Prin utilizarea capabilităților de producție aditivă on-site, echipele de tehnicieni au reușit fabricarea și instalarea rapidă a unui sistem de răcire defect, demonstrând eficiența logisticii bazate pe fabricarea la cerere în teatrele de operații, unde lanțurile de aprovizionare convenționale sunt adesea blocate.
Capturarea și distrugerea primului exemplar de Shahed-107 de către grupul ucrainean „Wild Hornets” nu este doar o reușită tactică a Brigăzii 47 Mecanizate, ci validarea unei noi arhitecturi de apărare aeriană stratificată.
După decenii de subfinanțare cronică care au lăsat o amprentă negativă asupra procesului de înzestrare al Armatei României, în ultimii 13 ani lucrurile s-au schimbat mult în bine, deși mai e nevoie de mult timp pentru a recupera decalajul, a înlocui complet tehnica sovietică și a construi o Armată înzestrată cu tehnică modernă. Dacă cea mai importantă resursă rămâne resursa umană, iar aici România mai are foarte mult de lucrat, inclusiv în ceea ce privește calitatea vieții personalului și modalitatea de a atrage personal în forțele armate pentru a opri hemoragia, pe partea de înzestrarea 2025 a fost un an bun spre foarte bun, iar la orizont 2026 va fi cel puțin la fel de interesant.
Pe măsură ce amenințările hibride de la granița estică a NATO se intensifică, Polonia nu se mai mulțumește doar cu fortificații clasice din beton și sârmă ghimpată. Guvernul polonez a dezvăluit un plan ambițios de 2 miliarde de dolari (aproximativ 2 miliarde EUR) pentru crearea unui „scut anti-dronă” stratificat, menit să protejeze frontierele cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad.
La prima vedere, cele mai recente date oficiale de la Berlin par să indice o retragere masivă a sprijinului militar german pentru Kiev. Autorizațiile de export pentru echipamente militare destinate Ucrainei au înregistrat o prăbușire de 86% în 2025, scăzând de la un record de 8,15 miliarde EUR în 2024 la doar 1,14 miliarde EUR în acest an. Totuși, sub stratul subțire al birocrației ministeriale, realitatea strategică de pe flancul estic este mult mai complexă și nuanțată.
Şeful Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că forţele sale avansează în nord-estul Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat pentru 2026 extinderea teritoriului pe care Moscova îl numeşte zonă tampon, au declarat miercuri agenţiile de ştiri ruseşti, citate de Agerpres și Reuters.
EDGE Defense Group, un conglomerat de tehnologie și apărare deținut de fondul suveran de investiții al Emiratelor Arabe Unite (UAE), intenționează să achiziționeze 30% din acțiunile companiei ucrainene Fire Point, specializată în dezvoltarea și producția de drone FP-1 și FP-2, precum și de rachete Flamingo, potrivit unui reportaj al BBC News Ukraine care citează surse confidențiale din cadrul firmei.
Ceremonia oficială de intrare în „serviciu de luptă” a sistemului balistic rusesc Oreshnik pe teritoriul Belarusului, desfășurată pe 30 decembrie, pare să fie mai degrabă un exercițiu de imagine politică decât o desfășurare de forță militară completă.
Avioane Craiova termină anul 2025 fără să fi livrat niciun avion IAR-99 Șoim a căror modernizare ar fi trebuit să fie finalizată în 2025. Într-o postură financiară dificilă, compania de stat riscă penalități record din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN), în contextul în care oricum Avioane Craiova a terminat anul pe minus.
Donald Trump a anunțat că SUA sunt dispuse să redeschidă negocierile privind vânzarea avioanelor F-35 Lighting II către Turcia. Decizia e pe cale să redeschidă o negociere mai veche, în contextul în care prima Administrație Trump a exclus Turcia din programul F-35, după ce Ankara a continuat achiziția de sisteme rusești S-400.
Încă trei noi avioane de vânătoare F-16 pentru Forțele Armate Slovace au aterizat marți, 30 decembrie, pe aeroportul militar din Kuchyně, lângă Malacky. Inițial, era programat să aterizeze pe 18 decembrie, dar sosirea lor a fost amânată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Această acțiune evidențiază integrarea avansată a noilor structuri de comandă ale armatei ucrainene - Forțele de Sisteme Fără Echipaj (USF) ale Ucrainei au executat o lovitură masivă asupra nodului logistic și de lansare a dronelor rusești de pe Aeroportul Internațional Donețk (DAP).
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat luni atribuirea unui contract în valoare de aproximativ 8,6 miliarde de dolari către constructorul american Boeing pentru Programul F-15 destinat Forțelor Aeriene Israeliene, parte a programului de vânzări militare externe (Foreign Military Sales) către statul aliat din Orientul Mijlociu.
DefenseRomania va difuza marți, 30.12.2025, un interviu de final de an cu CEO-ul companiei de construcții românești Leviatan Group.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev l-a ameninţat cu moartea iminentă pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski marţi, într-un mesaj presărat cu insulte pe Telegram, informează Agerpres și DPA.
Pacea ar putea fi obţinută în Ucraina în câteva săptămâni, a apreciat marţi premierul polonez Donald Tusk, după o discuţie prin videoconferinţă cu alţi lideri europeni susţinători ai Ucrainei, relatează Agerpres și Reuters.
După ce au decimat capacitățile Flotei Rusiei în largul Mării Negre, forțele de apărare ale Ucrainei își mută acum ofensiva dronelor maritime în teatre de operații complet noi: căile fluviale și apele interioare.
Arabia Saudită a afirmat că securitatea sa națională este o „linie roșie” pe care o va apăra, la câteva ore după ce o coaliție pe care o conduce a lovit cargouri în Yemen, vehicule și nave care transportau armament ce ar fi trebuit să ajungă la grupări separatiste din această țară măcinată de un deceniu de război civil.
Ministerul Apărării de la Taipei a abandonat strategia tăcerii în favoarea unei descurajări vizibile, publicând imagini operaționale care demonstrează că avioanele și navele de război ale Beijingului sunt monitorizate activ și „fixate” de sistemele de ochire taiwaneze.
În timp ce marile programe occidentale de tip „loyal wingman” rămân blocate în faze de testare sau simulări clasificate, Turcia a transformat conceptul de aviație de luptă autonomă într-o realitate tactică vizibilă. Compania Baykar a confirmat că două prototipuri ale avionului de luptă fără pilot Kizilelma (PT-3 și PT-5) au executat cu succes prima manevră de zbor în formație strânsă complet autonomă din lume pentru aeronave cu reacție.
Premierul Regatului Ţărilor de Jos, Dick Schoof, se va afla marţi în România. Acesta va vizita, împreună cu premierul Ilie Bolojan, trupele româneşti şi olandeze aflate la Baza Aeriană 71 "General Emanoil Ionescu" de la Câmpia Turzii. Amintim că Olanda a donat anul acesta României 18 avioane F-16 Fighting Falcon aflate în Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, centru care a fost mutat în timp record de olandezi, cu sprijinul Lockheed Martin, din SUA în România.
Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit luni, 29 decembrie, la Kremlin, cu conducerea trupelor participante la așa-zisa “operațiune militară specială (NVO)” din Ucraina. La consfătuire au participat, pe lângă ministrul apărării, Igor Belousov, și șeful Statului Major General (SMG) al Forțelor Armate ale Federației Ruse, general de armată Valeri Gherasimov, care conduce și Gruparea de trupe întrunite participantă la ostilități, toți comandanții Grupărilor de trupe rusești (Est, Vest, Nord, Sud, Centru și Dnepr).
Armata SUA a oficializat o ruptură radicală de strategia sa tradițională de modernizare a blindatelor, confirmând că viitorul Abrams M1E3 nu este o simplă actualizare, ci primul tanc de generația a cincea al forțelor terestre. Programul de achiziții pentru anul fiscal 2026, înaintat recent Congresului, consfințește anularea pachetului de modernizare M1A2 SEPv4 în favoarea unei platforme complet resetate, capabile să facă față unui mediu de luptă dominat de senzori de înaltă rezoluție și sisteme de atac autonome.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a informat luni pe omologul său american Donald Trump că îşi va revizui poziţia şi angajamentul faţă de unele înţelegeri încheiate în etapa anterioară a negocierilor privind soluţionarea conflictului din Ucraina, a transmis Kremlinul, după ce Moscova a acuzat Kievul că a încercat să atace cu drone una dintre dintre reşedinţele lui Putin, atac negat categoric de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Deși puține sunt datele oficiale transmise de Rusia cu privire la numărul exact de avioane livrate în 2025, fie că vorbim de bombardiere Su-34, avioane Su-35 ori ceea ce ei numesc generația a 5-a Su-57, analizarea rapoartelor loturilor de avioane livrate arată o imagine clară a modului în care motoarele industriei de apărare rusești sunt turate la maximum, în aproape al 4-lea an de război pe scară largă împotriva Ucrainei.
Iranul a lansat duminică trei sateliți dezvoltați local, o mișcare care, din perspectiva autorităților israeliene, are o încărcătură politică evidentă și este interpretată drept un gest de sfidare, într-un moment diplomatic sensibil. Operațiunea a avut loc chiar în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu se afla în drum spre Washington, unde urmează să se întâlnească cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, pentru discuții axate pe dosarul iranian și pe securitatea regională.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni că este pregătit să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre pace, după reuniunea pe care liderul de la Kiev a avut-o duminică la Mar-a-Lago, în Florida, cu omologul său american Donald Trump, relatează agențiile Agerpres și EFE.
China forțează limitele distincției dintre flota comercială și cea militară prin transformarea unui cargou de tip feeder într-o platformă de atac masiv, capabilă să satureze apărările adverse. Nava, identificată drept ZHONG DA 79, a apărut recent în imagini care confirmă o reconfigurare de tip „arsenal ship” ce adăpostește până la 60 de rachete sub masca inofensivă a unui cargou civil ce transportă containere.
Rusia a anunțat în weekend o serie de lovituri de precizie executate cu drone, despre care afirmă că au vizat obiective militare ucrainene situate la zeci și chiar sute de kilometri în spatele frontului. Imaginile publicate pe canale pro-ruse arată atacuri asupra unui avion de transport An-26, a unui elicopter, a unor nave și a unor instalații militare din mai multe regiuni ale Ucrainei, departe de zonele de luptă active.