Într-un apel telefonic, premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a mustrat pe Vladimir Putin pentru sprijinul Rusiei pentru o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care cere încetarea luptei din Fâșia Gaza, relatează The Times of Israel.

Ministerul Apărării al Marii Britanii a anunțat că Forțele Navale ale Ucrainei vor fi completate cu încă două dragoare maritime din clasa Sandown, care vor fi transferate din dotarea Marinei Regale a Regatului Unit.

Hamas a avertizat că niciun ostatic luat în 7 octombrie în sudul Israelului şi ţinut în Fâşia Gaza nu va ieşi ''viu'' fără negocieri şi fără ''a se răspunde la cererile'' mişcării islamiste palestiniene, transmite duminică Agerpres, care citează AFP.

Trupele terestre israeliene au avansat, după o noapte lungă de lupte, în orașul Khan Younis, aflat în sudul Fâșiei Gaza, relatează Reuters.

Nu mai e niciun secret că infrastructura civilă, inclusiv școlile sau moscheile, sunt intens folosite de Hamas și brigăzile al-Qassam ale Hamas pentru a depozita armament și la ataca trupele IDF prezente în Fâșie.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a deplâns duminică "paralizia" Naţiunilor Unite în faţa războiului dintre Israel şi gruparea islamistă palestiniană Hamas din Fâşia Gaza, declarând că regretă că Consiliul de Securitate nu a votat în favoarea încetării focului în enclava palestiniană, transmite Agerpres, care citează AFP.

Cancelarul german Olaf Scholz a lăsat să se înţeleagă sâmbătă că războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025, garantând totodată sprijinul Germaniei, care - a spus el - ar putea fi nevoie să fie sporit dacă alţi aliaţi "ezită", transmite Agerpres, care citează EFE.

După masacrul imposibil de descris în cuvinte din 7 octombrie 2023, forțele de apărare israeliene (IDF) luptă intens, de peste două luni, în interorul Fâșiei Gaza. Salvarea ostaticilor, distrugerea completă, politică și militară a Hamas, cât și a uriașei infrastructuri militare din Gaza, sunt obiectivele IDF.

În cursul acestei săptămâni Forțele Aeriene Ucrainene au anunțat că au doborât un avion rusesc de tip Su-24M Fencer, în vestul Mării Negre, în apropierea Insulei Șerpilor. Astfel de misiuni sunt extrem de riscante pentru ruși.

România a fost numită direct la Moscova, ca potențial țintă pentru rachetele rusești, în cazul în care avioanele F-16 Fighting Falcon donate Ucrainei vor efectua misiuni împotriva ocupantului rus de pe aeroporturile din țara noastră. 

Statele Unite au respins vineri o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU care cerea o "încetare a focului umanitară imediată" în Fâşia Gaza, solicitată cu hotărâre de către secretarul general al organizaţiei cu sediul la New York, Antonio Guterres, informează Agerpres, care citează AFP.

Parlamentul bulgar a depăşit vineri veto-ul preşedintelui Rumen Radev (considerat pro-rus), prin care acesta s-a opus donării a 100 de vehicule blindate Ucrainei, o donaţie ce fusese deja aprobată într-un prim vot în noiembrie, informează Agerpres, care citează EFE.

Continuă să fie neclar din ce motive Putin a călătorit la Riad și Abu Dhabi, și nici de ce vine Raisi la Moscova

Probabil, președintele rus s-a hotărât să acționeze economic agresiv (similar cu criza gazelor de anul trecut) și să încerce o explozie a prețurilor la petrol, care să pună presiune pe Occident, fix în 2024 - an electoral în SUA și UE, moment crucial pentru viitorul Rusiei.

În pofida asigurărilor pe care autoritățile federale se străduiesc să le transmită societății ruse privind succesul implacabil pe frontul din Ucraina, rudele tinerilor trimiși să lupte în țara vecină dau semne că se organizează activ într-o mișcare menită să ceară autorităților ruse aducerea acasă a acestora. Protestul a luat treptat diferite forme, de la pichetări și flashmob-uri, până la apeluri oficiale adresate administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Rușii spun că au mers sub acoperirea întunericului să extragă vehiculul Bradley, aflat la aproximativ 500 de metri de forțele ucrainene, în așa-numitul ”no man's land” - un teritoriu disputat, dar care nu este controlat de niciuna dintre părți.

Serghei Narîșkin, actualul șef al Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), a avertizat recent SUA că implicarea sa în Ucraina ar putea duce la o situație asemănătoare cu cea din Războiul din Vietnam. Narîșkin a declarat că Ucraina ar putea deveni o "gaură neagră" care să absoarbă resurse importante, sugerând o situație dificilă pentru SUA în regiune, potrivit Reuters.

În cursul nopții de 07.12.2023, dronele rusești au atacat mai multe obiective ale infrastructurii ucrainene, în special din Regiunea Odesa. Deși inițial autoritățile regionale au susținut că toate dronele au fost doborâte, în porturile Izmail și Reni au fost semnalate mai multe explozii.

Președintele american Joe Biden este dispus să facă un compromis în ceea ce privește politica SUA privind migrația, iar această schimbare este condiționată de republicani din Congres pentru a începe negocierile pentru aprobarea unui ajutor financiar suplimentar pentru Ucraina.

Încurajată de eşecul contraofensivei ucrainene, Rusia crede mai mult ca oricând că pacea presupune o Ucraină amputată de regiunile sale estice şi sudice, a declarat pentru France Presse purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova.

Numărul de dezertări a crescut semnificativ în ultimele luni, scrie The Moscow Times, care citează reprezentanții unui proiect rusesc numit Idita Lesom, ce îi ajută pe ruși să evite luptele în Ucraina.

Potrivit șefului organizației, Grigory Sverdlin, majoritatea soldaților au decis să dezerteze după ce au fost răniți în timpul luptei, au primit tratament în spitalele rusești, și au fost trimiși înapoi pe front.

Turcia respinge planurile de a stabili o "zonă tampon" post-război în Gaza, deoarece ar fi lipsită de respect pentru palestinieni, a afirmat miercuri preşedintele Recep Tayyip Erdogan, potrivit Agerpres, care citează de Reuters.

Se strânge lanțul pentru liderii Hamas responsabili la nivel decizional de atrocitățile fără precedent comise de comandourile teroriste ale Hamas în teritoriile israeliene pe 7 octombrie 2023.

În mijlocul apărării împotriva unui atac rusesc de-a lungul direcției Avdivka, vehiculul de luptă al infanteriei ucrainene M2 Bradley a suferit o lovitură directă de la o rachetă ghidată antitanc (ATGM).

Rusia încearcă să "înghețe" confruntările din Ucraina pe timpul iernii pentru a-și consolida forțele în vederea unui nou atac anul viitor, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Pe parcursul anului în curs, forțele ucrainene au desfăşurat o contraofensivă în care au obținut unele câştiguri în est și sud.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a subliniat importanța unui sprijin continuu pentru Ucraina pentru a învinge agresiunea rusă, avertizând că neaprobarea ajutorului ar "deschide cutia Pandorei a agresiunii în întreaga lume".  Blinken a subliniat importanța continuării sprijinului acordat Ucrainei pentru ca Rusia să nu poată continua agresiunea militară.

Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, aflat în Statele Unite, împreună cu delegația guvernamentală condusă de premierul Ciolacu, a avut întrevederi cu șefii apărării și diplomației americane, Lloyd Austin, respectiv Antony Blinken.

Finlanda intenționează să crească producția de muniție de artilerie în următoarele săptămâni, ceea ce va însemna că Helsinki își respectă cu vârf și-ndesat angajamentele făcute în primăvară, de a înarma Ucraina.

Recent, în estul Ucrainei au fost descoperite resturi ale unei drone ADM-160 MALD, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la utilizarea acestora în conflict. ADM-160 MALD (Miniature Air Launched Decoy) este un vehicul aerian fără pilot (UAV) utilizat ca momeală pentru a proteja propriile aeronave de apărarea aeriană inamică. Forțele Armate Ucrainene par să utilizeze aceste ''misterioase drone momeală'', pentru suprasaturarea sistemului rusesc de apărare aeriană, iar rachetele lansate să-şi poată lovi mai uşor ţintele. Descoperirea acestor resturi și utilizarea de către Ucraina a ADM-160 MALD evidenţiază rolul pe care aceste drone momeală îl au în strategiile militare moderne.

Legea prin care parlamentul bulgar a aprobat acordul de donație a 100 de transportoare blindate Ucrainei a fost respinsă de președintele bulgar Rumen Radev. El a justificat dreptul de veto spunând că parlamentarii bulgari nu sunt suficient de familiarizați cu termenii predării vehiculelor blindate. Cu toate acestea, șeful Parlamentului bulgar, Rosen Jeliazkov, și-a exprimat convingerea că deputații vor trece peste veto-ul președintelui.