Dronele ucrainene au atacat vineri dimineață uzina chimică Azot din regiunea Perm din Rusia.
După un zbor de peste 1.700 de kilometri, dronele ucrainene au lovit un gigant chimic rusesc
„Conflictul din Nagorno Karabah ne provoacă îngrijorări serioase. Nu pentru că este foarte aproape de granițele noastre, ci mai ales pentru că atât Armenia, cât și Azerbaidjanul nu sunt țări străine, avem relații speciale cu ambele state”, a lămurit pe 04 octombrie poziția Moscovei, reprezentantul permanent la ONU, Vasily Nebenzya.
„Da, Turcia sprijină fără echivoc Azerbaidjanul. Dar asta nu înseamnă că noi suntem de cealaltă parte, susținând Armenia împotriva Azerbaidjanului”, a declarat reprezentantul rus la ONU, citat de agenția de presă TASS. Moscova, a subliniat Nebenzya, se pronunță pentru o încetare imediată a focului de către ambele părți și pentru o soluționare echitabilă a conflictului armeano-azer.
Explicația reprezentantului permanent rus la ONU a venit în contextul discuției dacă Rusia ar trebui să sprijine una dintre părți în condițiile agravării situației din Nagorno Karabah: Armenia, care, la fel ca Rusia, este membru al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) sau Azerbaidjanul, care este apropiat de Rusia prin contacte economice și contracte militare. Azerbaidjanul este perceput și este într-adevăr cel mai apropiat partener al Turciei, care acum încurajează campania militară azeră în Karabah. Moscova, după cum rezultă din declarațiile lui Nebenzya, încearcă să reconcilieze părțile și să readucă Erevanul și Baku la situația de fapt dinaintea escaladării conflictului.
„Rusia are o poziție neutră și echidistantă în conflictul din Karabah. Pentru noi, Azerbaidjanul nu este mai puțin valoros din punct de vedere strategic decât Armenia”, a declarat expertul militar Igor Korotchenko, redactor-șef al revistei Apărarea Națională, într-un comentariu pentru ziarul Vzglyad.
Acesta a precizat că, relațiile personale bune dintre președinții Rusiei și Azerbaidjanului, Vladimir Putin și Ilham Aliyev, au devenit un factor important în contactele ruso-azere. „În relația dintre șefii celor două state, există ceea ce se numește chimie reciprocă, adică simpatie, sprijin și afecțiune, care sunt importante în contactele internaționale. Președintele nostru este un politician reținut și precaut, care-i ține la distanță pe majoritatea partenerilor săi din politica internațională, astfel încât relațiile bune cu Aliyev sunt prețioase”, a menționat expertul.
Un exemplu special în acest sens îl reprezintă comunicarea amicală și performanțele comune ale celor doi lideri la Clubul de discuții Valdai din octombrie anul trecut.
„Momentul biografic este important aici. Tatăl actualului președinte azer, lider pe termen lung al republicii, Gaydar Aliyev, și Putin au avut un loc de muncă comun”, a spus Korotchenko. Gaydar Aliyev a fost ofițer al securității de stat, care a evoluat de la sublocotenent la președintele KGB al RSS Azerbaidjan, după care și-a început activitatea ca om de stat în Biroul Politic și în Consiliul de Miniștri al URSS.
În general, potrivit lui Korotchenko, „background-ul” familiei Aliyev este de înțeles pentru liderul rus: Ilham Aliyev este absolvent al Institutului de stat pentru relații internaționale din Moscova și vorbește la fel de bine rusa și engleza.
În același timp, expertul consideră că liderul Armeniei, prim-ministrul Nikol Pashinyan, care a venit la putere pe valul „revoluției colorate” din 2018, reprezintă o chestiune diferită. „În opinia mea, contactele personale dintre Aliyev și Putin sunt ca ordin de mărime mai bune decât contactele dintre Putin și Pașinyan”, a precizat Korotchenko. El a subliniat că este vorba despre interacțiunea personală la nivelul liderilor țărilor, dar în relațiile interstatale Moscova este echidistantă atât față de Armenia, cât și față de Azerbaidjan.
„Armenia este membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), însă și Azerbaidjanul și-a exprimat dorința de a deveni observator în această organizație. Erevanul a blocat această decizie, cu mult înainte de a fi discutată”, a spus expertul. „Armenia cumpără arme rusești, dar și Azerbaidjanul achiziționează volume mari de armament. Este important că Azerbaidjanul este unul dintre puținii parteneri care plătesc în bani reali. Azerbaidjanul are o bază financiară pentru aceste achiziții”, a spus Korotchenko. Armenia plătește pe baza împrumuturilor specifice acordate Erevanului de către Moscova.
„În ultimii ani, Rusia a vândut arme Azerbaidjanului în valoare de peste cinci miliarde de dolari. Între acestea se află mai multe lansatoare multiple de proiectile reactive, aruncătoare de flăcări, un număr mare de tancuri moderne și transportoare blindate, precum și complexe de rachete antiaeriene S-300, în cea mai recentă versiune. În urmă cu câteva luni, au existat informații că Azerbaidjanul manifestă interes pentru achiziționarea de avioane de vânătoare rusești Su-35 și MiG-35”, a menționat Korotchenko.
În plus, la sfârșitul lunii august, părțile au făcut și un schimb de vizite oficiale. Ministrul rus al apărării, Serghei Shoigu, a vizitat Baku, iar noul șef al Ministerului de Externe azer, Jeyhun Bayramov, a vizitat Moscova a doua zi.
Pe de altă parte, după cum a declarat pentru cotidianul Vzgliyad expertul azer Ilgar Velizade, șeful clubului de științe politice „Caucazul de Sud”, judecând după cifra de afaceri comercială, care a depășit anul trecut trei miliarde de dolari, ambele țări sunt, de asemenea, interesate de contactele economice. Potrivit rezultatelor de anul trecut, Ministerul Economiei din Rusia a înregistrat o creștere de două ori a cifrei de afaceri.
Velizade a spus că un factor semnificativ în relațiile dintre cele două țări este reprezentat și de prezența unei diaspore azere semnificative în Rusia. „Estimările numărului de imigranți azeri din Rusia sunt diferite. Conform statisticilor oficiale, aproximativ 600.000 de azeri au cetățenia rusă. Numărul de rezidenți ai Azerbaidjanului, care trăiesc permanent sau într-o mare măsură în Rusia ori vin adesea și pleacă, depășește trei milioane de oameni”, a spus politologul azer.
„Forța motrice a acestor legături regionale o reprezintă afacerile azere din Rusia, în special în sfera serviciilor și a comerțului”, a spus Velizade. Oameni din Azerbaidjan sunt prezenți, de asemenea, și în marile afaceri rusești. În primul rând, trebuie menționat un nativ din Baku, cetățeanul rus Vagit Alekperov, președintele Lukoil (capitalul companiei, conform datelor de anul trecut, a depășit 67,2 miliarde de dolari, iar averea personală a omului de afaceri - 20,7 miliarde de dolari). Coproprietarii grupului Kievskaya Ploshchad, Zarakh Iliev și God Nisanov, cu o avere de 3,5 miliarde de dolari, președintele Grupului Crocus, Araz Agalarov (1,9 miliarde de dolari), ocupă, de asemenea, poziții semnificative.
„Statisticile privind prezența imigranților din Azerbaidjan în Rusia diferă, dar în orice caz, aceste persoane reprezintă o legătură între țările noastre”, este sigur Velizade. „Nu trebuie să uităm nici că azerii sunt și locuitori indigeni în sudul Rusiei - în localitatea Derbent din Daghestan ei reprezintă mai mult de 30% din populație”, a spus Velizade. Expertul a menționat că Azerbaidjanul menține oficial relații cu peste 80 de regiuni rusești.
„Există și un domeniu în care Rusia și Azerbaidjanul concurează dur. Este vorba despre aprovizionarea cu hidrocarburi”, a declarat Konstantin Simonov, director general al Fondului Național pentru Securitate Energetică, politolog, într-un comentariu pentru ziarul Vzglyad. „Pe de o parte, atât noi, cât și ei participăm la tranzacția OPEC+, dar pe de altă parte, producem același produs și îl oferim aceleiași piețe”, a explicat expertul.
„În ceea ce privește gazul, Azerbaidjanul ne-a ocolit în aprovizionarea Turciei cu acesta. Gazoductul TANAP (Trans Anatolian Pipeline) a început să funcționeze și aproximativ 6 miliarde de tone vor merge în Turcia prin acesta. Și în curând se va deschide și conducta de gaz TAP (Trans-Adriatic Pipeline), următoarea parte a coridorului sudic de gaz, iar Azerbaidjanul va furniza deja 10 miliarde de tone către UE: 8 miliarde către Italia și câte 1 miliard către Grecia și Bulgaria ”, a reamintit expertul.
Rusia este pregătită pentru această competiție, iar volumele de aprovizionare turcești nu le vor „închide” pe cele rusești, dar acest lucru confirmă faptul că Baku este un concurent direct al Moscovei pe piața gazelor. „Azerbaidjanul a fost văzut de europeni ca un furnizor alternativ de gaze pentru Rusia, iar coridorul sudic ca o diversificare a aprovizionării cu conducte rusești”, a spus Simonov.
„În ansamblu, relațiile dintre Moscova și Baku pot fi evaluate ca fiind pragmatice și de parteneriat. În special, furnizarea de produse azere către țara noastră este evident benefică pentru Rusia”, a menționat expertul.
Acesta a adăugat că există un detaliu subtil și în cumpărarea și vânzarea reciproc avantajoasă de arme rusești, pe care autoritățile de la Baku le cumpără cu petrodolari. „Adică, există un lanț atât de subțire: Azerbaidjanul vinde petrol, concurează cu noi și cheltuie petrodolari pe echipamentele noastre militare”, a spus Simonov.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Dronele ucrainene au atacat vineri dimineață uzina chimică Azot din regiunea Perm din Rusia.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Kremlinul monitorizează îndeaproape 'militarizarea crescândă a Europei', promițând un 'răspuns la amenințări', în contextul în care țările europene își intensifică investițiile militare de la atacul Rusiei asupra Ucrainei în 2022, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Rusia și Ucraina au schimbat prizonieri de război: Câte 185 de militari și 20 de civili din fiecare parte au revenit în țările lor.
Cinci avioane de vânătoare americane s-au apropiat joi de coasta Venezuelei, a declarat ministrul venezuelean al Apărării, Vladimir Padrino López, descriind incidentul ca o amenințare din partea Statelor Unite.
Incidentul a fost condamnat vineri seară și de Ministerul de Externe venezuelean, afirmând că este vorba de o incursiune ilegală într-o zonă aflată sub control aerian venezuelean, care amenință siguranța aviației civile și comerciale din Caraibe.
Ungaria va cumpăra 4 miliarde de metri cubi de gaze de la compania franceză Engie între 2028 și 2038. Acordul de furnizare a gazelor a fost semnat la Budapesta de reprezentanții Engie și ai companiei energetice maghiare MVM, chiar dacă Ungaria va continua să cumpere și gaze rusești.
Grupul rusesc Aeroflot va primi opt aeronave cargo Boeing care au aparținut anterior companiei Volga-Dnepr și intenționează să le folosească ca donatori de piese de schimb pentru propria flotă.
Ameninţarea cu drone nu mai este doar o chestiune legată de vecinătatea cu Rusia, iar zidul anti-drone ar putea fi operaţional în câteva luni, a declarat, joi, preşedintele Nicuşor Dan, la sosirea la reuniunea Comunităţii Politice Europene.
Soldați francezi au urcat la bordul unui petrolier în largul coastei de vest a Franței, afiliat așa-numitei flote din umbră a Rusiei. Agenția franceză de știri BFMTV a relatat că două persoane au fost arestate.
'Președintele american respectă suveranitatea altor țări, el m-a întrebat doar care este situația - este o diferență importantă, el nu este' ca europenii, 'care sunt mai agresivi decât americanii', a declarat Viktor Orban.
Programul de pregătire va avea o durată de până la patru luni şi va putea fi urmat de către cei care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă.
Pentru Donald Trump, recunoașterea publică și titlurile onorifice par să fie o monedă de schimb la fel de valoroasă ca pacea însăși. Pe măsură ce se apropia anunțul laureatului Premiului Nobel pentru Pace în 2025, președintele american și-a exprimat public și fără echivoc convingerea că prestigiosul premiu ar trebui să îi revină.
Liderii Uniunii Europene se întâlnesc miercuri, la Copenhaga, pentru discuţii informale axate pe apărare şi războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după ce o serie de încălcări ale spaţiului aerian şi observări de drone au stârnit noi preocupări de securitate.
O zi mai târziu, zeci de lideri europeni sunt aşteptaţi la Copenhaga pentru a participa la summitul Comunităţii Politice Europene, un forum ce îşi propune să promoveze dialogul politic şi cooperarea cu ţări din afara UE.
Un studiu recent al organizației internaționale de mediu Greenpeace arată o discrepanță morală și financiară șocantă în politica externă a unor state membre ale Uniunii Europene. Analiza dezvăluie că patru țări, Franța, Belgia, Spania și Olanda, au plătit Federației Ruse pentru livrările de Gaze Naturale Lichefiate (GNL) o sumă mult mai mare decât ajutorul total oferit Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, în 2022.
Nici procurorii polonezi, nici cei germani nu au comentat încă cu privire la arestare.
Propunerea de a utiliza activele rusești înghețate din Europa pentru a acorda un împrumut Ucrainei nu înseamnă confiscarea acestora, a declarat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ucraina va rambursa împrumutul, odată ce Rusia o va compensa pentru daunele cauzate de actuala agresiune armată.
Prezent la Conferința de securitate de la Varșovia, reprezentantul Administrației Trump pentru Ucraina, gen. Keith Kellogg, a ținut să precizeze că statele europene au capacitatea să contracareze militar Rusia.
Declarația generalului Kellogg la adresa Europei este doar parțial măgulitoare, întrucât aceasta confirmă în esență orientarea politicii americane către o dezangajare treptată din spațiul european.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că operațiunea de contraofensivă Dobropilia este în desfășurare. Mai mult, în zona tactică Dobropilia, oraș situat în raionul Pokrovsk, armata rusă pierde zilnic un număr cel puțin dublu de luptători, comparativ cu media anterioară.
Rusia a negat luni orice tentativă de ingerință în alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova, câștigate de Partidul de Acțiune și Solidaritate (PAS), partidul pro-european de guvernământ, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Cuvintele lui Merz sunt cu siguranță îngrijorătoare, deoarece marchează că Rusia a ales o abordare și mai agresivă în relația sa cu Europa.
Casa Albă a publicat planul președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Gaza. CNN relatează că planul are 20 de puncte. Într-o conferință de presă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a declarat că sunt foarte aproape de un acord. Netanyahu a fost de acord cu planul, dar acum acesta trebuie aprobat de mișcarea teroristă Hamas.
Rusia reactivează un nou front de confruntare în Europa și anunță că dorește să își folosească președinția Consiliului de Securitate al ONU pentru a „reevalua” Acordurile de la Dayton, care au pus capăt sângeroaselor războaie balcanice din 1995, după destrămarea Iugoslaviei, când sârbii, croații și bosniacii s-au luptat între ei.
Ucraina continuă să lovească facilități importante de pe teritoriul Rusiei, astfel că o eventuală decizie a SUA de a livra Kievului rachete Tomahawk ar însemna încă o complicație pentru regimul de la Kremlin.
Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) are majoritate parlamentară, o majoritate pro-europeană, în urma alegerilor parlamentare de duminică, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, liderul acestei formaţiuni politice, Igor Grosu.
Moscova a respins toate propunerile autentice de pace. Decizii cheie sunt așteptate din Europa în această săptămână, în principal adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni.
De asemenea, NATO analizează un nou plan de doborâre a avioanelor rusești, notează The Times.
”Suntem deja în proces de creare a unui nou tip de forță în cadrul Forțelor Aeriene: sisteme de apărare aeriană fără pilot”, a declarat generalul Oleksandr Sîrkîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.
El a menționat că este vorba în principal despre dronele interceptoare, care au o eficiență de 70% împotriva șahedelor rusești.
Rusia ar fi fost de acord să antreneze și să înarmeze un batalion aeropurtat chinez care se pregătește să invadeze Taiwanul în 2027, conform unei analize făcute de RUSI a documentelor scurse de informații publicate de grupul de hackeri Black Moon.
La ora 21:00 s-au închis urnele în Republica Moldova și în diaspora. Peste 3.3 milioane de cetățeni au fost chemați la vot pe 28.09.2025, într-un scrutin decisiv pentru parcursul pro-european al Moldovei. Nu avem însă exit poll-uri la închiderea urnelor, așa cum suntem obișnuiți în România, astfel că datele oficiale vor apărea treptat.
Zborul BA886 al companiei British Airways a întâmpinat un incident la aterizarea pe Aeroportul Otopeni, când în momentul aterizării piloții au fost anunțați că o dronă se afla pe pistă.
Alegerile din Republica Moldova se desfășoară într-o atmosferă mai tensionată ca niciodată.
În timp ce infrastructura cibernetică a Moldovei e bombardată, elementele pro-ruse acreditează ideea că alegerile din Republica Moldova vor fi anulate.
Astfel, fostul Președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, una dintre marionetele Moscovei, cheamă cetăţenii moldoveni în stradă la un protest "pentru a apăra victoria" în alegeri.
Într-un comunicat venit pe redacția DefenseRomania, general-locotenent (r) Florian Coldea deplânge decesul generalului de brigadă (r) Dumitru Dumbravă, cel care s-a stins din viață pe 26 septembrie 2025, la doar 53 de ani și care a activat în cadrul Serviciului Român de Informații. Redăm integral comunicatul oficial emis de general-locotenent (r) Florian Coldea.
Analizând poziția pe care administrația Trump a avut-o față de Ucraina de la începutul mandatului până la recentele evenimente, observăm că obiectivele Washingtonului nu vizează neapărat o pace solidă în sensul clasic, ci mai degrabă o soluție pragmatică rapidă, care să reducă, ideal să elimine, implicarea directă a SUA. Administrația Trump - aflată abia în primul an de mandat - pare să prefere o încetare a focului care să conducă treptat către un conflict înghețat, deși acest deznodământ este mai degrabă o consecință strategică a politicilor sale, decât un obiectiv explicit declarat.
Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputatilor și Senat au aprobat propunerile MApN privind programul de achiziții de noi tancuri principale de luptă.
Adio Kalanșnikov? România e aproape de un moment important: bătrânele automate din epoca sovietică, cu care au fost instruite zeci de serii de militari în termen, ar putea deveni istorie.
DefenseRomania a fost singura publicație din țară care a fost invitată la facilitățile de producție din Belgia ai unuia dintre cei mai importanți producători de armament ușor: FN Herstal.
Europa de Vest se adaptează la noile provocări. În urma unei serii de „atacuri” cu drone neidentificate asupra unor ținte strategice din mai multe țări, Germania și Regatul Unit introduc noi reglementări.
Londra a mers cel mai departe, intenționând să acorde serviciilor sale de securitate autoritatea de a trage asupra obiectelor străine din cer.
Avioane de vânătoare NATO au efectuat patru intervenții săptămâna trecută pentru a identifica aeronave rusești care încălcau regulile de zbor și o dată pentru a intercepta o încălcare a spațiului aerian național, a relatat Ministerul lituanian al Apărării Naționale.
O zi istorică pentru Europa. Astăzi a fost adoptată o decizie de oprire completă a importului de gaze din Rusia.
Europa e obligată să contrabalanseze o decizie strategică greșită, luată cu decenii în urmă, care a făcut ca majoritatea statelor să depindă aproape în totalitate de gazele rusești.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a respins luni afirmația președintelui american Donald Trump conform căreia Statele Unite au distrus industria nucleară a Iranului.
Declarațiile recente ale Mareșalului Lord Richards, fost Șef al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, reprezintă mai mult decât o simplă evaluare militară. Ele constituie o radiografie dură a calculului strategic eronat al Occidentului și un apel la realism, în contextul în care războiul din Ucraina se prelungește de peste trei ani. Analiza sa, prezentată în podcastul „World of Trouble” al publicației The Independent, nu este doar o profeție pesimistă, ci o oglindă a dilemelor geopolitice care macină coeziunea și eficiența sprijinului occidental.
Ucraina nu va ceda teritoriile sale pentru a pune capăt războiului cu Rusia și va continua să consolideze cooperarea cu partenerii internaționali în domeniul apărării și energiei, a declarat președintele Volodimir Zelenski.
Recentele evoluții din relația Washington-Kiev, cristalizate în jurul întâlnirii tensionate dintre președintele Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, semnalează o schimbare de paradigmă în abordarea americană a conflictului din Ucraina. Propunerile publice și cele vehiculate în spatele ușilor închise, de "împărțire" a regiunii Donbas, nu sunt simple declarații conjuncturale, ci dezvăluie o mutație de substanță în doctrina de politică externă a administrației Trump, cu implicații profunde pentru ordinea internațională post-2022.
România devine o piață tot mai importantă pentru industria de apărare din Turcia, fapt pentru care un număr tot mai mare de companii din Turcia sunt interesate să colaboreze și, inclusiv, să producă aici. Un lucru care se pliază pe strategia Bucureștiului de a revitaliza industria națională de apărare. Iar în acest sens exemplul Otokar cu blindatele 4x4 Cobra II produse la Automecanica Mediaș SRL ar putea fi implementat și de alte companii.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, în timpul vizitei sale la Washington, că negociază un acord crucial pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei: achiziționarea a 25 de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, fabricate în SUA. Deși livrarea integrală va fi eșalonată pe parcursul mai multor ani din cauza constrângerilor legate de producție, liderul de la Kiev a subliniat că finanțarea principală este deja „pusă la punct”, urmând să provină din utilizarea activelor rusești înghețate.
Submarinul rusesc Novorossiysk, o navă din clasa Improved Kilo, a fost nevoit să se întoarcă șchiopătând acasă în Marea Baltică, după o defecțiune mecanică în Marea Mediterană. În timp ce unele rapoarte au exagerat situația acestuia, incidentul expune prezența în scădere a Marinei Ruse în regiune.
Pe 16 octombrie, președintele SUA, Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au purtat prima discuție telefonică după întâlnirea pe care au avut-o în Alaska în urmă cu două luni.
Mașina de război a Rusiei continuă să funcționeze, iar secretul său, deși nu tocmai ascuns, rămâne o pată neagră pe harta eforturilor internaționale de sancționare. După trei ani și jumătate de conflict, rachetele și dronele care lovesc zilnic orașele ucrainene sunt pline, la propriu, de tehnologie occidentală.
Deciziile pe câmpul de luptă, dar și cele din spatele biroului, intră în bucla viteză-AI. Comandantul Armatei a 8-a din Coreea de Sud recunoaște că „eu și Chat am devenit foarte apropiați în ultima vreme” un semnal că viitorul războiului se decide la „viteza mașinii”, nu a omului.
O operațiune internațională, denumită "SIMCARTEL", a scos la iveală o platformă sofisticată de tip "cybercrime-as-a-service" (CaaS) care a permis escrocilor cibernetici să creeze milioane de identități virtuale pentru o gamă largă de fraude, de la phishing la escrocherii cu investiții false. Pierderile înregistrate doar în Austria și Letonia se ridică la peste 5.8 milioane de dolari.
În noaptea dintre 18 și 19 octombrie 2025, un atac reușit cu drone a vizat un obiectiv strategic major din Rusia: Uzina de Procesare a Gazelor din Orenburg. Aflată la o distanță impresionantă, de cel puțin 1.000 de kilometri de granița cu Ucraina, această lovitură subliniază capacitatea militară a Kievului de a perturba infrastructura energetică vitală a Moscovei.
Patru bombardiere strategice B-1B Lancer, de la Baza Forțelor Aeriene Dyess, Texas, au ajuns, recent, la Baza Aeriană Misawa, Japonia, într-o misiune operativă. Este probabil ca aeronavele să participe la exerciții cu Japonia în următoarele săptămâni, potrivit publicației Air&Space Forces.
Franța a marcat recent un moment istoric pentru ambițiile sale militare și nucleare. La șantierul Naval Group din Cherbourg, a început sudura primei plăci de oțel pentru viitorul portavion de nouă generație (PA-NG). Deși pare un detaliu tehnic, acest act semnalează demararea efectivă a construcției fizice a celei mai mari nave de război realizate vreodată în Europa și confirmă hotărârea Parisului de a-și menține statutul de putere maritimă de prim rang, chiar și într-un context economic și politic intern dificil.
În ultimele 24 de ore, forțele ruse au stabilit un record în ceea ce privește numărul de bombe de aviație utilizate întro zi, folosind 268 de unități. Acest lucru este menționat în raportul de astăzi (18.10.2025) de la ora opt dimineața, care a fost publicat de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Agenția de presă rusă Tass a semnalat, pe 19.10.2025, că, în primele trei luni de implementare a programului PURL (Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina), care le permite aliaților europeni din cadrul NATO să cumpere arme pentru Kiev din SUA, Ucraina a primit 2,422 de miliarde de dolari, în timp ce nevoile sale pentru această perioadă s-au ridicat la 3-4,5 miliarde.
Olanda devine primul partener european care obține „acces total” la inițiativa americană Collaborative Combat Aircraft (CCA). Este un pas major care cimentează alianța transatlantică în domeniul puterii aeriene, unde dronele autonome vor lupta alături de avioanele cu pilot, sporind semnificativ raza de acțiune și capacitatea de supraviețuire în luptă.
O evaluare dură și necesară a fost adusă în spațiul public, punând sub semnul întrebării direcția strategică a Alianței Nord-Atlantice. Miliarde de dolari cheltuite pe sisteme de armament avansate, dar care au eșuat în a anticipa sau a contracara evoluția accelerată a sistemelor de război electronic (EW) dezvoltat de Rusia, reprezintă o lecție costisitoare pentru NATO.
De la invazia din 2014 și, mai ales, după atacul la scară largă din 2022, Ucraina a adoptat o strategie neconvențională de apărare: sprijinirea mișcărilor naționale non-ruse din interiorul Federației Ruse. Kievul este convins că sprijinirea acestor popoare să obțină independența va slăbi Rusia, asigurând victoria Ucrainei pe termen scurt și securitatea pe termen lung.
Deși pare desprins dintr-un film SF, un sistem robotizat care permite lansarea și aterizarea dronelor de luptă cu ajutorul unor vehicule aflate în plină mișcare ar putea schimba radical tactica pe câmpul de luptă. Inovația, dezvoltată de compania americană Target Arm, nu doar că automatizează un proces critic, dar promite să salveze vieți, reducând riscul la care sunt expuse echipajele militare.
România are o oportunitate istorică de a-și consolida rolul în industria europeană de apărare prin instrumentul „Action for Security in Europe” (SAFE). Cu o finanțare europeană de până la 150 de miliarde de euro, SAFE poate sprijini modernizarea sistemului militar românesc, dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea influenței țării în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Comisia Europeană a anunțat în septembrie alocările financiare destinate țărilor din Europa de Est prin programul SAFE. Potrivit datelor publicate, Polonia va putea accesa până la 43,7 miliarde de euro, România până la 16,7 miliarde de euro, iar Ungaria până la 16,3 miliarde de euro.
Cine ar fi crezut că viitorul războiului naval nu va fi dominat de portavioane și distrugătoare, ci de o barcă mică, autonomă, de doar 5,5 metri, încărcată cu explozibil? Răspunsul se află în Marea Neagră, iar numele inovației ucrainene este MAGURA - acronimul pentru Maritime Autonomous Guard Unmanned Robotic Apparatus.
Afirmația recentă a președintelui Finlandei, Alexander Stubb, conform căreia Donald Trump ar fi "singurul care îl poate forța" pe Vladimir Putin la masa negocierilor, merită o analiză nuanțată. Dincolo de retorica de moment și de aura de deal-maker pe care Trump o cultivă, această ,,poziționare finlandeză'' relevă o înțelegere pragmatică a pârghiilor de putere, mai degrabă decât o simplă predilecție ideologică.
Rusia pare să se pregătească pentru intensificarea atacurilor pe distanțe lungi împotriva Ucrainei. Extinderea bazei aeriene Engels-2, un nod vital pentru bombardierele strategice, semnalează o intenție clară de a crește capacitatea de lansare a unor noi serii de atacuri Serviciile de informații ucrainene trag un semnal de alarmă: Kievul are nevoie urgentă de capacități de lovire în adâncime pentru a contracara amenințarea direct de la sursă.
Eforturile Armatei Statelor Unite de a-și restructura brigăzile de blindate (Armor Brigade Combat Teams - ABCT) sub egida inițiativei "Transforming in Contact" (TIC) reprezintă mai mult decât o simplă modernizare de tehnica militară. Ele marchează o abordare strategică de a răspunde direct la criza operativă expusă de războiul din Ucraina: prevenirea unei eventuale paralizii operaționale și regândirea principiului manevrabilităţii trupelor pe un câmp de luptă ,,transparent'', aflat sub monitorizarea dronelor.
Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, pe 17 octombrie 2025, în întâmpinarea lui Donald Trump, a scos în evidență tensiunea și complexitatea momentului diplomatic, în care rachetele de croazieră Tomahawk au ocupat, în mod așteptat, centrul scenei. Deși această noua întâlnire are loc la trei ani și jumătate de la invazia rusă, discuția nu s-a axat doar pe sprijinul militar, ci a relevat o profundă divergență de perspectivă strategică între cei doi lideri cu privire la calea optimă de a încheia războiul.
