Faptul că Vladimir Putin consideră prăbușirea URSS cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului trecut nu e niciun secret. A spus-o încă din 2008 în timpul Summitului NATO de la București. În fond, un fost agent KGB crescut în spiritul Războiului Rece nu poate avea decât aceleași reflexe chiar și la 69 de ani.
Dar lumea pe care o visează reîntoarsă a murit, indiferent cât de mult se chinuie Vladimir Putin să o readucă la viață. Actorii s-au schimbat, la fel cum au făcut-o din punct de vedere politic, economic sau militar marile puteri.
Prima „descălecare” a lui Putin la Kremlin a lăsat impresia unui lider dornic nu să devină partener al Occidentului, dar măcar să coopereze cu el. A doua „sosire”, după 2012 ne-a arătat adevărata față a liderului rus, ura față de Occident dusă până la paroxism, dar și intențiile sale imperialiste și expansioniste.
Vladimir Putin nu se schimbase, el era același. Rusia însă nu era suficient de puternică în anii 2000, după prăbușirea URSS-ului. Îmbătat de campania militară din Georgia (2008), de anexarea ilegală a Crimeei (martie 2014) - anexare pregătită intens propagandistic - și de starea de dolce far niente a Occidentului și probabil mințit că pe 24 februarie 2022 va fi o „plimbare prin parc” iar în câteva zile armata roșie triumfalistă va schimba regimul politic din Kiev, Vladimir Putin a calculat greșit forța Federației Ruse.
În lumea acesta e un principiu cât se poate de clar: Nu a existat, nu există și nu va exista niciodată o mare forță militară, fără o economie cel puțin la fel de puternică. Iar la acest aspect Federația Rusă e la ani lumină de SUA și de China.
Săptămâna aceasta a trecut în neființă Vladimir Jirinovski, liderul partidului ultranaționalist Liberal Democrat și vicepreședinte al Dumei de Stat între 2001 și 2011, la funeraliile căruia a participat azi și Vladimir Putin.
Am amintit de Jirinovski pentru că, pe lângă declarațiile războinice și extremiste pe care le-a făcut de-a lungul timpului, Jirinovski vorbea în 2015, la un post rus de televiziune, despre „desființarea NATO” în cazul în care Rusia își va „arăta colții”.
„Șoigu (ministrul rus al Apărării) trebuie doar să-și îndrepte forțele nucleare către Berlin, către Bruxelles, către Londra, către Washington. Va fi deci război? Nicidecum - ni se va spune: n-o faceți, suntem de acord cu voi, ne retragem. Vor să trăiască (...) Europenii trăiesc în lux, nu fac decât să se distreze. Nu vor să meargă la război.
Moscova trebuie doar să-și arate colții și ei vor dizolva NATO. E de ajuns să le zicem: dacă nu lichidați NATO în douăzeci și patru de ore, vom bombarda capitalele statelor membre. Și ei vor executa pentru a putea continua să trăiască și să se distreze” - Vladimir Jirinovski, fragment din cartea semnată de Francoise Thom - „Putin și putinismul”, Humanitas, 2018.
Nu am niciun dubiu că același crez l-a guvernat și pe Vladimir Putin, dar s-a dovedit a fi un nou calcul greșit.
Jirinovski a trăit totuși suficient cât să vadă cum „glorioasa” armată rusă, capabilă să desființeze NATO - cea mai puternică alianță militară din istorie - doar arătându-și colții, gâfâie în Ucraina.
Cum „a doua armată a lumii” nu a reușit nici la 40 de zile de asediu total să cucerească Mariupolul, oraș pe care l-a bombardat atât de brutal încât aproape că l-a ras de pe fața pământului, săvârșind crime de război fără precedent în Europa după 1945 încoace.
Pentru că e în mentalitatea militară a Rusiei bombardarea obiectivelor civile cu scopul cinic de a nu angrena forțele militare în luptă și a limita pierderile. Exact același lucru s-a întâmplat la Groznîi în 1999 (al doilea război ruso-cecen), cât și la Alep în Siria în aprilie 2016, două orașe pe care Federația Rusă, tot sub conducerea lui Putin, le-a pus la pământ.
Masacrele însă de la Bucea și cel de azi din gara Kramatorsk, și modul în care au fost săvârșite, nu pot fi însă iertate niciodată. Ele au șocat prin modul în care au fost generate aceste crime, sute de bărbați ucraineni fiind găsiți executați, mulți împușcați în ceafă și cu mâinile legate la spate, în imagini ce amintesc mai degrabă de macabrele comandamente Einsatzgruppen în Europa de Est după invadarea URSS-ului.
Desigur, Curtea Internațională Penală va trebui să se pronunțe asupra vinovăției Federației Ruse, dar Liz Throssell, purtător de cuvânt al Comisiei pentru Drepturile Omului din cadrul ONU spune cu subiect și predicat, că în urma datelor analizate de specialiști, populația civilă a fost țintită în mod deliberat. New York Times a demontat pe de altă parte poziția Moscovei care acuză că trupurile neînsuflețite de la Bucea au fost „plantate” de ucraineni după retragerea rusă, publicând imagini din satelit în care se puteau observa cadavre pe străzi, încă de când micuțul orășel se afla sub ocupația trupelor invadatoare ruse.
Dacă din punct de vedere militar mitul invincibilității glorioasei armate roșii s-a prăbușit în Ucraina, doar teribilele masacre și bombardamente asupra populației civile ne mai amintesc de armata roșie de altă dată și de episoadele Katyn (1940), insurecția din Varșovia (1944) când rușii au așteptat deliberat ca orașul să fie distrus complet de naziști și abia apoi au intrat, ori atrocitățile comise pe teritoriul Germaniei asupra populației civile, în drumul lor către Berlin.
În 2022, cu dinții cariați, armata roșie nu mușcă din Europa așa cum și-ar fi dorit Jirinovski, ci masacrează Ucraina.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministrul ucrainean de externe, Dmitri Kuleba, a făcut în urmă cu câteva minute un apel la comunitatea internaţională să se decidă ce garanții de securitate sunt gata să ofere Ucrainei, asta după ce a reproşat ca ţara sa a renunțat la arsenalul nuclear și am bătut la ușa NATO, dar nu s-a deschis niciodată.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 29 aprilie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
China și Iranul au convenit să își intensifice cooperarea militară într-o serie de domenii, inclusiv prin exerciții comune, lansând astfel un semnal că cele două națiuni încearcă să se apropie pe fondul tensiunilor persistente în relațiile lor cu SUA.
Pentru a se simţi în siguranţă, Republica Moldova - chiar dacă este o ţară neutră - trebuie să investească mai mult în forţele sale armate, a declarat miercuri preşedinta Maia Sandu, subliniind că ţara sa are nevoie de o armată funcţională şi modernă, capabilă să răspundă actualelor provocări, potrivit Deschide.md.
Războiul cu Rusia ar putea dura până la sfârşitul acestui an, a declarat consilierul prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici, informează dpa.
Vladimir Putin a anunțat miercuri, în Săptămâna Mare, că a testat o nouă rachetă balistică intercontinentală, cu o putere de distrugere nemaiîntâlnită și care poate să treacă de orice sisteme de apărare din lume. În speță, de cele ale inamicului american. Racheta intercontinentală cunoscută sub numele de ”Satan 2” nu este însă o noutate, ea face parte din programul declanșat în 2018 pentru înlocuirea rachetelor sovietice mai vechi.
Din toate punctele de vedere, războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu merge bine. Numărul estimat de militari ruși uciși este aproape similar cu pierderile sovietice de-a lungul războiului de 10 ani din Afganistan. Forțele ruse nu au reușit să atingă unele obiective strategice, cum ar fi preluarea controlului asupra capitalei Kiev, în timp ce forțele sale au suferit eșecuri majore în interacțiune și comunicații.
Aflat într-o adevărată ofensivă ideologică purtată pe frontul spiritual deschis asupra propriului popor, Vladimir Putin i-a felicitat pe ruși de Paște și a elogiat excesiv rolul Bisericii Ortodoxe Ruse, mesajele transmise vorbind în mod cinic despre bunătate, dreptate și valoarea vieții umane.
Ministerul nipon al Afacerilor Externe a prezentat, în ședința din 22 aprilie a Cabinetului de la Tokyo, cartea diplomatică (diplomatic bluebook) pentru anul 2022, în care condamnă invazia militară a Ucrainei de către Rusia și avertizează Moscova că va plăti un preț mare, prin intermediul sancțiunilor.
Vicepreședintele Kamala Harris a anunțat, pe 18 aprilie, la baza forțelor spațiale Vandenberg din California, că Statele Unite se angajează să nu mai efectueze teste distructive cu rachete antisatelit cu ascensiune directă (direct-ascent anti-satellite - ASAT).
Potrivit unor informații neconfirmate oficial până în prezent, Ministerul Apărării Naționale a elaborat deja un proiect de Ordonanță de Urgență care ar permite României să facă donații de arme către Ucraina, din rezervele unor instituții ale sistemului național de apărare.
Propaganda neagră rusă a sugerat zilele acestea o axă distinctă, legată de re-construcția și personificarea inamicului. Vechiul dușman al poporului rus, putem spune deja, s-a banalizat, a devenit un loc prea comun, prăfuit și lipsit de rezonanță, parcă, după decenii de repetare a numelui. Motiv pentru care inamicul trebuie reinventat.
Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB) și preşedintele think-tank‑ului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), analizând declarația Kremlinului de săptămâna trecută cu privire la posibilitatea declarării război Ucrainei, atrage atenția asupra unui scenariu foarte periculos.
Propaganda neagră rusă are ca reper manipularea celei mai profunde dintre emoțiile speciei noastre: frica. Prezentă în creierul profund, emoția primară de frică ne-a salvat adesea din situații dificile, uneori chiar fatale. O purtăm cu noi clipă de clipă iar impresia că poate fi anulată de Neocortex este o iluzie: în situații limită, instinctul de conservare al creierului de mamifer învinge Neocortexul, iar mecanisme inaccesibile intelectului ”decid” prin ocolirea creierului gânditor. Istoria speciei noastre ne spune că nu poate fi invers. Adică, de exemplu, Neocortexul gânditor să își repete în profunzimile lobului frontal o mantră de tip ”Dubito ergo cogito, cogito ergo sum”, în timp ce privește la ușa unei curți pe care scrie ”Câine fff rău”. Iar ușa e larg deschisă. Desigur, o soluție natural-rațională între a fugi și a lupta este să o închidem.
Participarea grupărilor tactice de desant la operațiile de luptă încă din primele ore ale războiului din Ucraina nu a reprezentat o surpriză, nici măcar atunci când pentru operații s-au folosit masiv elicopterele.
După lansarea informației false potrivit căreia Rusia intenționează să doboare sateliții Starlink prin care Elon Musk asigură internet continuu ucrainenilor, s-a pus problema dacă Moscova are posibilitatea reală să facă acest lucru.
Oficialii ucraineni sunt tot mai convinși că la acest moment scopul principal al conducerii militare ruse este de a încerca o ofensivă majoră în Donbas, în încercarea de a realiza o încercuire zonală a forțelor ucrainene. După cum a declarat chiar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe militarii ucraineni îi așteaptă acum cel mai dificil test, bătălia pentru Donbas.
A devenit un fapt obișnuit deja să ne raportăm la Rusia ca la un stat care dezinformează pe cele mai diverse căi opinia publică la nivel global, dar și proprii cetățeni. Lipsiți de surse alternative de informare și aflați sub amenințarea legii privind cuvintele și expresiile care pot fi folosite cu referire la invazia din Ucraina, cetățenii ruși vorbesc despre o ”operațiune militară specială” de salvare a fraților din Ucraina de la genocidul declanșat de guvernarea fascistă controlată de americani.
Eşecurile militare din Ucraina l-ar putea determina pe preşedintele rus Vladimir Putin să folosească acolo o armă nucleară tactică sau de mică putere, a estimat joi şeful CIA, William Burns, transmite AFP.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 15 aprilie 2022, o nouă ediție a emisiunilor publicației noastre.
Pe 13 aprilie, președintele american Joe Biden a anunțat un alt pachet de ajutor militar de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina. Ulterior, într-o prezentare a purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, au fost publicate detalii cu privire la conţinutul noului pachet de ajutor militar american care urmează să ajungă la Forțele Armate Ucrainene.
Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, a avertizat Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) că, dacă Suedia şi Finlanda vor adera la organizaţia militară, Rusia va trebui să-şi consolideze apărarea în regiune, inclusiv prin desfăşurarea de arme nucleare în regiunea baltică, informează joi Reuters.
Nu-i mai crede nimeni. Suspiciunea apare în spațiul euro-atlantic incusiv pentru situații în care, accidental, liderii ruși comunică adevărul, așa cum a fost cazul declarației ministrului de externe Serghei Lavrov, care părea șocat că partea ucraineană a schimbat textul protocolului de negociere stabilit la Istanbul. Ca ministru, Lavrov semnala un adevăr. Ca om, însă, acesta părea să transmită frica de a fi pierdut ceea ce credea că este un bun definitiv câștigat.
Expertul militar ucrainean Serghei Zhgureț, directorul revistei Defense Express, precizează că schimbarea naturii ostilităților din Ucraina, ca urmare a noi strategii pe care Rusia vrea să o folosească pentru continuarea agresiunii militare, face ca nevoile militarilor ucraineni să fie cu totul diferite - la capitolul aprovizionare cu arme din țările occidentale - pentru a elibera Donbasul ocupat de ruși.
Forțele ruse încearcă să atragă grosul trupelor ucrainene într-o capcană, în Donbas. Este un moment dificil, dar în astfel de momente apar oportunități, inclusiv deblocarea Mariupolului.
După atacurile criminale dovedite ale armatei ruse împotriva civililor ucraineni nu-i mai crede nimeni: nici cei 24 de membri care au votat pe 7 aprilie împotriva Moțiunii propusă de SUA în Adunarea Generală a ONU și nici cei 58 de membri care s-au abținut de la vot. Dacă au respins ori s-au abținut de la votul pentru excluderea Rusiei din Consiliului pentru Drepturile Omului toți cei 82 de membri ai Națiunilor Unite au avut un interes anume, dar, de crezut în discursul Kremlinului de negare a atacului asupra civililor în Ucraina, sigur nu au crezut.
O ediție specială a emisiunilor DefenseRomania va avea loc azi, 13 aprilie 2022.
Războiul cu Rusia poate dura până în 2035, perioadă în care ciocnirile militare regulate sunt „garantate”, a declarat Alexei Arestovich, unul dintre consilierii de la administrația prezidențială a Ucrainei, într-un interviu (publicat de Unian pe 11 aprilie) cu Mark Feygin - opozant rus față de regimul Putin.
Statele Unite vor desfăşura în Slovacia un sistem antirachetă Patriot şi efective militare pentru operarea acestuia, a anunţat vineri secretarul american al apărării, Lloyd Austin, într-un comunicat preluat de Reuters.
Ancorat în perioada de glorie a URSS după victoria din cel de-al Doilea Război Mondial - care între noi fie vorba nu era posibilă fără sprijinul SUA și al Occidentului - Vladimir Putin a declanșat în Ucraina un război menit să reinventeze Federația Rusă pe care o dorea îmbrăcată în haina glorioasă a Uniunii Sovietice. O lume bipolară a sferelor de influență din perioada Războiului Rece în care URSS și Statele Unite conduceau lumea.
Premierul britanic Boris Johnson şi-a exprimat sâmbătă îngrijorarea că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă, transmite Reuters.
În cadrul expoziției Eurosatory 2022 redacția DefenseRomania a purtat discuții cu reprezentanții gigantului european MBDA cu privire la importanța sistemelor portabile MANPADS în actualul context internațional generat de invazia rusă în Ucraina.
Ucraina a semnat un contract cu compania germană Diehl Defence pentru achiziționarea sistemului de rachete antiaeriene IRIS-T SL, a precizat ambasadorul Ucrainei în Germania, Andrii Melnik, într-un interviu pentru agenţia de presă ucraineană Ukrinform. Potrivit diplomatului ucrainean, valoarea contractului este de 178 de milioane de euro, iar guvernul german va aloca bani pentru achiziție.
Pierderea crucișătorul Moskva a provocat schimbări majore în tactica de război a Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). Astfel, după ce a pierdut un bun valoros, comandamentul acesteia a reușit să-și restructureze activitatea și să obțină un avantaj semnificativ în teatrul de operații, după cum remarcă publicația britanică UK Defense Journal.
Oficiali ucraineni au confirmat vineri că trupele ruse au ocupat complet localitatea Hirske situată la sud de oraşul important strategic Lisiceansk în regiunea Lugansk, în timp ce Rusia afirmă că a încercuit circa 2.000 de soldaţi ucraineni în acea zonă, relatează Reuters.
Forţele Armate Ucrainene au publicat primul material video care prezintă utilizarea în luptă a sistemelor de rachete M142 HIMARS, a căror livrare a fost anunțat oficial abia ieri, 23 iunie.
În oraşul Alchevsk, regiunea Luhansk ocupată temporar, trupele ruse au lansat o rachetă, dar propriul lor sistem de apărare aeriană a dat semne că ''refuză să execute ordinele''. Astfel, la scurt timp după lansare, o rachetă trasă din sistemul de apărare aeriană - cel mai probabil S-300 - s-a întors literalmente la locul de lansare și a explodat.
Cel puțin 4 persoane au decedat după ce un avion militar de transport Il-76 “Candid” s-a prăbușit lângă un aeroport din Ryazan.
Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.06.2022, că este necesară întărirea capacității de apărare a Statului unional format între Federația Rusă și Republica Belarus.
Forţele ucrainene au primit ordin să se retragă din oraşul Severodoneţk, în estul ţării, scena unor lupte acerbe cu armata rusă, a anunţat vineri guvernatorul regional, relatează AFP.
Statele Unite vor oferi încă 450 de milioane de dolari sub formă de ajutor militar Ucrainei, inclusiv alte patru sisteme de rachete cu rază medie de acțiune HIMARS, au declarat joi oficiali americani.
Casa Albă a declarat joi că noul concept strategic al NATO reflectă preocupările legate de China, inclusiv practicile sale economice, transmite Reuters.
Reprezentanţii companiei americane Lockheed Martin au declarat miercuri că ar putea livra primele avioane de luptă F-35 către Germania în 2026 și se așteaptă ca aceste aeronave de generaţia a V-a să fie comandate de tot mai multe state europene, în special de Grecia şi Republica Cehă.
Sistemele de artilerie HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System) au ajuns deja în Ucraina - a declarat miercuri Wendy Sherman, adjunctul secretarului de stat al SUA. După cum a precizat Wendy Sherman, livrarea acestor sisteme de rachete va permite Ucrainei să se apere acum mult mai bine.
Comandantul forţelor armate finlandeze, generalul Timo Kivinen, a declarat, într-un interviu preluat miercuri, 22 iunie, de Reuters, că țara sa s-a pregătit de zeci de ani pentru un atac din partea Rusiei şi ar face față într-o astfel de situaţie.
Grupul 31 de Mentenanță al Forțelor Aeriene ale SUA a venit în România pentru a instrui mai mulţi tehnicieni români din cadrul Forțelor Aeriene Române, ca parte a programului F-16 Fighting Falcon. Sergentul-major Brian Johnston, șeful Grupul 31 de Mentenanță al U.S. Air Force a venit în România alături de o echipă de cinci aviatori americani (n.r tehnicieni), la Baza 86 Aeriană Borcea, pentru a instrui mai mulţi tehnicieni români în ceea priveşte lucrările de mentenanţă şi întreţinere pentru avioanele F-16.
Grecia şi Republica Cehă şi-au exprimat 'interesul' pentru achiziţia de avioane de vânătoare F-35 produse de Lockheed Martin, potrivit unui responsabil al grupului american, transmite AFP, remarcând că succesul acestui aparat pune în dificultate proiectele de apărare comună în Europa.
Potrivit unui scurt comunicat de presă al ministrului polonez al Apărării, Mariusz Błaszczak, publicat pe Twitter la 20 iunie, primul lot de 70 din cele 300 de vehicule Cougar MRAP (Mine Resistant Ambush Protected), comandate în 2021, tocmai au ajun în Polonia.
Dacă în trecut modul de organizare socio-economic a omului nu avea un impact atât de mare asupra mediului și ecosistemului, după revoluția industrială lucrurile s-au accelerat, iar acum putem vorbi la nivelul planetei de o Eră Antropocenă, în care activitățile umanității, precum și relațiile și interacțiunile între oameni au un impact direct și vizibil asupra mediului înconjurător.
Doi Congresmeni americani, Adam Kinzinger și Chrissy Houlahan, au depus un proiect de lege pentru antrenarea piloților și echipajelor de luptă ucrainene pe mijloacele aeriene ale armatei americane.
Potrivit informațiilor publicate de site-ul "24UR", pe 21 iunie 2022, Slovenia a donat Ucrainei 35 de vehicule blindate BVP M-80A (Infantry Fighting Vehicles). În urma donării acestor vehicule blindate M-80A IFV (Infantry Fighting Vehicle) către Ucraina, Slovenia a primit din partea Statelor Unite promisiunea că va primi la schimb arme mult mai moderne.
Forţele militare ruse au ocupat localităţile Loskutivka şi Rai-Oleksandrivka situate mai la sud de oraşele ucrainene Lisiciansk şi Severodoneţk, asupra cărora este concentrată în prezent ofensiva rusă în regiunea Lugansk, a anunţat joi guvernatorul regiunii, Serghei Gaidai, informează Reuters.
Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de joi un proiect de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Polone privind Cooperarea în Domeniul Industriei de Apărare, semnat la Varşovia, la 3 martie 2022.
Avioane de luptă din cadrul Forțelor Aeriene ale Regatului Unit și al Forțelor Aeriene ale Turciei au desfășurat un antrenament aerian comun ca parte a unui program de instrucție stabilit în cadrul NATO.
Turcia a anunțat că nu consideră summitul NATO de săptămâna viitoare un punct final pentru soluționarea obiecțiilor pe care le are față de aderarea Finlandei și Suediei la alianța de apărare occidentală.
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a participat, miercuri, la Abu Dhabi, la cea de-a doua sesiune a Comisiei de cooperare între Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite.
România a achiziționat o primă escadrilă de F-16 din Portugalia, în număr de 17 avioane. Aparatele completează Escadrila 53 Vânătoare iar România a demarat procedurile pentru achiziționarea a încă două escadrile de F-16 din Norvegia, formate din 32 de aparate.
Preşedintele Klaus Iohannis va participa, joi şi vineri, la reuniunile liderilor din Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, la Consiliul European şi la Summitului Euro în format extins, care vor avea loc la Bruxelles, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
Președintele Andrzej Duda a confirmat că Polonia a trimis 240 de tancuri, blindate și sisteme de rachete Ucrainei, pentru a putea face față agresiunii Ruse.
Ministerul de externe de la Tallinn l-a convocat marţi pe ambasadorul Rusiei pentru a protesta faţă de o încălcare "extrem de gravă" a spaţiului aerian al Estoniei de către un elicopter rusesc, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Cel puțin opt nave de război din Rusia și China au fost observate în mările din apropierea Japoniei, în această săptămână.
Thales a prezentat radarul Ground Master (GM) 200 propus României în programul SHORAD/VSHORAD. Evenimentul a avut loc la expoziția Eurosatory 2022 de la Paris.
