Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Cu o Polonie înarmată până în dinți, Rusia s-ar putea orienta către Axa sudică. De ce România nu e totuși o țintă ușoară, cu F-16, Patriot și HIMARS-uri
Industrie de apărare
Data actualizării:
Data publicării:
Flancul estic al NATO a devenit, după invazia Rusiei în Ucraina, principala zonă de consolidare a apărării colective a Alianței. Polonia și România sunt pilonii de bază ai acestui flanc, fiecare având un rol strategic diferit. Polonia este poarta de intrare terestră spre Europa Centrală și de Vest, o țară cu o lungă graniță comună cu Rusia (exclava Kaliningrad) și Belarus. România controlează flancul sudic al NATO, cu acces direct la Marea Neagră, o zonă de importanță vitală pentru securitatea Alianței. Ambele țări și-au asumat angajamentul de a atinge și chiar de a depăși ținta NATO de 2% din PIB alocat apărării, însă strategiile și vitezele de modernizare diferă semnificativ.
Tragere cu un sistem HIMARS al României Sursă foto: Forțele Terestre Române
EXCLUSIV
Tragere cu un sistem HIMARS al României Sursă foto: Forțele Terestre Române

Strategia de înarmare a Poloniei

 

Polonia a adoptat un plan de înarmare ultra-rapid, motivat de proximitatea sa istorică și geografică față de Rusia, precum și de o percepție acută a amenințării. Strategia se bazează pe achiziții masive de echipamente de la lideri mondiali (în special SUA și Coreea de Sud), având ca scop transformarea armatei poloneze într-una dintre cele mai puternice din Europa.

Astfel, Polonia a depășit deja 4% din PIB pentru apărare, un nivel fără precedent în cadrul NATO, bani cu care au fost semnate contracte masive pentru tancuri M1 Abrams și K2 Black Panther, obuziere K9, avioane de luptă F-35, sisteme de rachete HIMARS, dar și elicoptere și sisteme de apărare antiaeriană Patriot.

Această abordare reflectă o viziune conform căreia o forță militară copleșitoare este cea mai sigură formă de descurajare.

 

Strategia de înarmare a României

Sistem de apărare antiaerian şi antirachetă cu rază lungă de acțiune de tiă Patriot. Foto: Forțele Aeriene Române

România a demarat, de asemenea, un amplu proces de modernizare, dar cu un ritm mai lent și o abordare mai ponderată. Achizițiile sunt eșalonate pe o perioadă mai lungă, în funcție de capacitățile bugetare și de o strategie care pune accent pe un mix de modernizare a echipamentelor existente și de noi achiziții.

În acest context, România a menținut un nivel aproximativ constant de investiții de 2% din PIB pentru apărare. Printre cele mai importante achiziții se numără avioanele F-16, sistemele de rachete Patriot, sisteme de rachete de apărare de coastă NSM, modernizarea fregatelor și înzestrarea cu corvete.

Strategia României este mai puțin afișată și pare să pună un accent deosebit pe securitatea maritimă și aeriană. Abordarea este departe de a fi una de "șoc și groază", căci se dorește axată pe coerență, planificare pe termen lung și achiziții care să acopere vulnerabilitățile specifice flancului sud-estic.

 

Polonia se înarmează până în dinți, iar România...cu răbdare

Obuziere poloneze / Ministerul polonez al apărării

Faptul că Polonia se înarmează mai rapid și mai masiv decât România, în timp ce preocupările legate de intențiile Rusiei persistă, poate conduce la mai multe scenarii strategice.

1. Un prim scenariu este cel al descurajării regionale consolidate. Potrivit acestui scenariu, care pare cel mai bine acceptat în Europa, de reînarmarea accelerată a Poloniei beneficiază întregul flanc estic, inclusiv România.

O forță poloneză robustă acționează ca un scut major, descurajând orice intenție agresivă a Rusiei în regiune. Într-o viziune a apărării integrate, o armată poloneză puternică reduce presiunea pe toți membrii Alianței. Sub acest scenariu, investițiile Poloniei înseamnă mai multă siguranță pentru toți.

2. Al doilea scenariu evidențiază crearea unei asimetrii strategice care generează la rândul ei un acces diferențiat la resursele de luptă ale NATO. Există riscul ca ritmul diferit de modernizare între România și Polonia să creeze o asimetrie strategică între cele două țări. O armată poloneză super-echipată, cu peste 1.000 de tancuri moderne și sute de avioane de luptă, ar putea deveni polul de consum pentru resursele militare ale NATO. În cazul unei crize, eforturile Alianței s-ar putea concentra pe consolidarea "scutului" polonez, lăsând România și flancul sudic (care mai include Bulgaria și Turcia) cu mai puține resurse imediate. Această asimetrie ar putea forța România să se bazeze mai mult pe propriile capacități, fără a beneficia pe deplin de fluxurile de muniție, echipamente și trupe ale Alianței.

3. Scenariul al treilea are în vedere presiunea asupra României pentru accelerarea modernizării. Acțiunile Poloniei pot genera o presiune internă și externă pe România. La nivel intern, dezbaterea publică și cea politică s-ar intensifica, cerând Guvernului să crească ritmul de achiziții adecvate. La nivel extern, NATO ar putea solicita o aliniere mai rapidă a României la standardele de interoperabilitate și la capacitățile noilor achiziții, solicitând un efort bugetar sporit și, posibil, sacrificând alte domenii de investiții. Ritmul rapid de înarmare al Poloniei ar putea deveni o "motivație" pentru România de a-și grăbi propriul plan de modernizare.

4. Scenariul patru considerat de interes evidențiază faptul că flancul estic poate beneficia de o apărare complementară, nu competitivă. Aceasta ar fi o variantă optimă. În loc să se ajungă la o competiție, cele două state ar putea coopera pentru dezvoltarea unor capacități complementare: Polonia investește masiv în forțele terestre și aeriene pentru a contracara o potențială invazie, în timp ce România se concentrează pe apărarea Mării Negre și a infrastructurii critice (rachete antinavă, apărare antiaeriană și cyber-securitate). Această diviziune a rolurilor ar face cele două armate să se completeze reciproc, sporind considerabil puterea de descurajare a întregii Alianțe.

În concluzie, deși ritmul de înarmare al Poloniei ar putea crea o anumită asimetrie, acesta poate fi văzut, în mare parte, ca un factor de stabilitate pentru întregul flanc estic al NATO. Succesul pe termen lung va depinde de capacitatea României și Poloniei de a-și coordona strategiile militare într-o viziune de apărare complementară.

 

Și totuși, poate acest decalaj să încurajeze un atac rusesc pe axa România?

Elicoptere de transport ale Armatei ruse / Foto: ministerul apărării

Ipoteza că diferența de ritm în înarmare ar putea încuraja un atac rusesc pe flancul sudic este un subiect de analiză bazat în principal pe logica țintirii slăbiciunilor, potrivit căreia, dacă Polonia devine o "fortăreață inexpugnabilă", Rusia ar căuta o cale de ocolire și ar alege axa României.

Un atac pe flancul sudic ar putea într-adevăr servi mai multor obiective strategice pentru Rusia.

  1. În primul rând, pentru a testa (mai profund) unitatea NATO. O acțiune militară pe scară limitată împotriva României ar fi o testare directă a hotărârii Alianței de a activa Articolul 5.

  2. Apoi, printr-o astfel de acțiune, ar fi vizat controlul Mării Negre. O ofensivă în această zonă ar urmări controlul asupra rutei de export a cerealelor ucrainene și ar extinde influența Rusiei în regiunea Mării Negre.

  3. Nu în ultimul rând, ar reprezenta o diversiune strategică, pentru că un atac pe flancul sudic obligă NATO să-și împartă resursele și atenția între două sau mai multe fronturi, creând astfel o presiune logistică și operațională masivă asupra Alianței.

De cealaltă parte, există unele aspecte care fac din scenariul atacării directe a României unul mai puțin probabil.

  1. În primul rând  este vorba de cât de mult este dispusă Rusia să riște activarea Articolului 5 din cadrul acordului NATO, care foarte probabil ar conduce la un răspuns masiv și coordonat din partea Alianței.

  2. Apoi, deși aflate în plină dezvoltare, nu sunt de neglijat nici capabilitățile de apărare ale României: Chiar și cu un ritm mai lent de dezvoltare militară, România nu este o țintă ușoară. Are o armată modernizată cu F-16, Patriot, HIMARS, NSM, urmează să achiziționeze tancurile americane M1A2 Abrams și aeronavele F-35, găzduiește trupe americane și franceze la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și la Cincu, și deține sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu.

  3. Nu în ultimul rând, un atac asupra României reprezintă nu doar o provocare, ci o adevărată vulnerabilitate logistică pentru Rusia.

O ofensivă majoră pe flancul sudic ar necesita un efort logistic rusesc enorm, care ar putea fi extrem de vulnerabil la atacuri din Ucraina și din Marea Neagră.

Într-o concluzie finală, putem spune că în timp ce diferențele de ritm de înarmare dintre Polonia și România pot crea anumite provocări strategice, acestea conduc mai mult la consolidarea apărării colective, decât să o afecteze. Riscul unui atac direct pe flancul sudic, în special asupra României, este ușor încurajat de acest decalaj, dar reprezintă un scenariu cu probabilitate scăzută, cu atât mai scăzută cu cât alianța NATO își întărește capacitatea de reacție și își demonstrează solidaritatea față de aliați.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Cu România prinsă în negocierile pentru elicoptere H215M deși Armata vrea H225M, un stat african bate palma pentru H225M. Cu centru de întreținere și reparații local
Avionul fără pilot Kizilelma nu doar că a zburat cu un F-16, dar a și executat un atac aerian simulat asupra F-ului (Video). Turcia țintește fotoliul de lider mondial în domeniul dronelor
Un ,,scut invizibil'' pentru Europa. Cum a reușit sistemul Sky Warden să securizeze frontiera Frontex și ce înseamnă asta pentru autonomia strategică a UE
Korea power: De ce mizează Orientul pe tehnologia sud-coreeană. Noile avioane KF-21 sunt și ele pe „lista de cumpărături”
Blocajul transatlantic. Marea Britanie retrage oficial dronele Reaper, dar exclude orice donație către Ucraina: Explicația din spatele refuzului categoric
Cotitură strategică a Berlinului: Germania furnizează arme cu rază lungă de acţiune. Se vor produce rachete chiar în Ucraina?
Rusia și China se duelează prin proxy: Su-57 vs. sisteme antiaeriene HQ-9B. În scenarii simulate un HQ-9 doboră cu ușurință un Su-57, dar cu o condiție
România nu cumpără 300 de tancuri Abrams, dar un alt stat o face. La fel ca și în cazul nostru pariul e în continuare pe tancuri
Germania recunoaște că nu poate ajunge la 3,5% pentru apărare până în 2029. Câteva dintre programele de înzestrare ale Bundeswehr
Cum schimbă sistemele germane Skynex ecuația războiului de uzură din Ucraina în prag de iarnă. Soluția tehnică pentru contracararea atacurilor de saturație cu drone
Armata germană a preluat în mod simbolic primul tanc Leopard 2A8 de nouă generație. Cehii au comandat și ei 44 de tancuri de acest tip
Golul marcat de Lynx în România, anulat la VAR. În programul viitoarelor mașini de luptă ale României meciul încă se joacă
Lecția ucraineană pentru NATO. Cum schimbă sistemul „Merops” ecuația de securitate la Marea Neagră și de ce pe viitor România nu mai are scuze în fața dronelor rusești
Mirajul flotei aeriene a Ucrainei: Între ambiția a 250 de avioane occidentale și realitatea banilor care nu există. Soluţia este în seifurile rusești
,,Scutul Ucrainei'' devine mai puternic? De ce upgrade-ul lansatoarelor Patriot la standardul M903 este o mutare strategică pentru ucraineni
Ucraina joacă în liga mare. După Rafale și SAMP-T franceze, vine rândul Spaniei, iar surpriza vine din Grecia: Coproducție de drone navale
Câte tancuri pot produce rușii anual? Vestea bună e că exporturile s-au prăbușit, cea proastă că Rusia își reface stocurile pulverizate în Ucraina
Urmează prezentarea primului prototip VLAH: Prima mașină de luptă blindată 4x4 concepută și produsă în România
Rheinmetall anticipează că până în 2030 își va crește vânzările de cinci ori
Cum fabrică regimul Lukașenko muniție „oarbă” pentru armata rusă. Linii de producție și ingineri aduși special din China pentru sistemele GRAD
O nouă armă a Rusiei, aruncată pe frontul din Ucraina. Shahed-101, drona iraniană low-cost proiectată pentru atacuri de saturație și rezistentă la bruiaj
Mașină de luptă a infanteriei de tip Lynx. Photo source: Rheinmetall
EXCLUSIV
Noi detalii despre „achiziția” de Lynx a României: Care sunt semnele de întrebare înainte de decizia finală 
De la giganți industriali la faliment iminent. Cum au ajuns fabricile de tancuri și avioane ale Rusiei să fie înecate în datorii și paralizate de birocrație
Ucraina primește 100 de avioane Rafale de la Franța. Când vor ajunge pe front și, mai ales, cine plătește factura?
Inițiativa de muniție rămâne blocată la Praga: De ce NATO nu poate prelua proiectul abandonat de cehi
După Brazilia, și Columbia alege Gripen. Ofensiva suedezilor de la SAAB ar putea fi încununată cu un contract istoric pentru Europa: 150 de avioane livrate Ucrainei
Cât costă cele mai cunoscute vehicule blindate din lume. Piranha 5 românesc stă chiar foarte bine
Elicopterele Black Hawk ale României au zburat dublu față de Black Hawk ale Armatei SUA. Cum se „leagă” mentenanța F-16 și Black Hawk
Rachetele ucrainene Flamingo devin încet dar sigur coșmarul antiaerienei Rusiei. Atacuri masive în Crimeea ocupată și în interiorul Federației
Indiciul care a dat China de gol: Portavionul pe care tocmai îl construiește va fi nuclear. China intră într-un club select unde doar două țări mai sunt

Ştiri Recomandate

Rușii nu scapă de „ochii” din cer ai dronelor SUA: Un RQ-4B Global Hawk a scandat din nou Marea Neagră, după o lungă absență
Pacificul cere o "Armată a Dronelor". De ce Statele Unite trebuie să renunțe la protecționism industrial pentru a contracara China
Dronă AR3, photo source: Tekever. Imagine cu caracter ilustrativ
EXCLUSIV
Pot întoarce soarta războiului dronele ucrainene? La Pokrovsk și Kupiansk aflate sub asediu rus Ucraina a întors cu 180 de grade situația operativă
Mai multe țări din Europa s-au angajat să conducă o forță multinațională de menținere a păcii în Ucraina. România nu e printre semnatari
SUA promit Ucrainei garanții de securitate similare cu cele din Articolul 5 al Tratatului NATO. "Nu vom repeta greșelile de la Minsk", avertizează Merz
România laudă rolul sistemelor americane MEROPS în posibila contracararea a viitoarelor incursiuni de drone
Și Elveția se uită la preț: Mai puține F-35 cumpărate, după ce prețul a crescut cu aproximativ 10%. Când sunt așteptate primele avioane de luptă
India spală imaginea „pătată” de ucraineni a S-400. Problema pentru indieni e că sistemele ruse depind de China, stat împotriva căruia reprezintă principala apărare
Nicușor Dan: China e un mare actor global economic iar România nu poate nega această realitate. Dezvoltarea relației nu trebuie să producă riscuri de securitate
Submarin făcut „artificii” în port (Video) O dronă ucraineană Sea Baby a lovit în plin submarinul rus Varshavyanka chiar în Novorosiisk
Orban ar putea rămâne la putere chiar dacă pierde alegerile: ”Transferul” la Președinție, un truc similar cu cel aplicat de Putin
Foto: 16 rachete balistice și 5 drone kamikaze au distrus un „complexul nuclear israelian”, machetă construită de iranieni, în timpul exercițiilor militare. Sursă: Captură YouTube @IRAN Military Power
EXCLUSIV
35.000 de rachete lansate împotriva unei țări mici: Cum a interceptat IDF rachete iraniene în spațiu. Investițiile majore în cyber au făcut posibilă și celebra operațiune a pagerelor explozive
Mașină de luptă Redback. Foto: Hanwha Aerospace
EXCLUSIV
CEO-ul Hanwha, exclusiv pentru DefenseRomania: Oferta e fără precedent. Nu vizează doar Redback cu produție aici a motoarelor, carenelor sau turelelor. Gigantul coreean vrea să se „mute” în România
Ucrainenii spun ”nu” dictatului: Trei sferturi din populație se opune planului de pace care ar include renunțarea la întregul Donbas
Reorganizare majoră în intelligencul britanic. Pentru prima dată în istorie Ministerul britanic al Apărării înființează o structură de informații pentru a monitoriza Armata
Rusia își declară susținerea pentru Venezuela în fața „presiunilor politice și a șantajului militar” al SUA
Modernizarea tancurilor T-72 ale Cehiei a eșuat. T-72 M4CZ sunt inoperabile și nu pot fi livrate Ucrainei
„Linia frontului este peste tot”: Șefa MI6 avertizează asupra unei noi ere a haosului hibrid și a agresiunii ruse
Shahed cu rachetă R-60 la bord: Serviciile ucrainene de informații vin cu detalii privind modul de lansare al rachetei
Lecția învățată de Finlanda din Ucraina: De ce dronele mari, tip Bayraktar, sunt considerate acum „ținte sigure”, dar soluţia vine de la modelul FPV
Racheta hipersonică „Dark Eagle”: Statele Unite dezvăluie noi detalii despre arma capabilă să lovească China din Guam
Ucraina toarnă apă rece peste entuziasmul occidental: „Zona tampon” din Donbas este doar o teorie, nu un acord
Budapesta a pariat pe blindate germane în 2018 și a câștigat. Flota de tancuri a Ungariei este acum complet operațională
De ce sistemele ruseşti S-400 au devenit inutile fără cipuri occidentale. Criza de muniție care paralizează armata rusă
Sfârșitul erei tancurilor de 70 de tone. Compania General Dynamics livrează prototipul care trebuie să salveze Abrams-ul de la dispariție
Ajutarea Ucrainei cu activele înghețate ale Rusiei e tot mai departe. Alte trei state din Europa se alătură blocajului condus de Belgia și cer „opțiuni alternative”
În timp ce în România unii se ceartă dacă Rusia e sau nu un pericol, în capătul celălalt al frontului tocmai s-a ridicat un zid de buncăre balistice și dinți de dragon împotriva Armatei ruse
Ucraina lasă Rusia în offside la negocieri: Kievul renunță la aderarea la NATO în timp ce Moscova refuză orice negociere în afara capitulării
De ce a scăzut puterea de străpungere a dronelor ruse Shahed. Ucrainenii au noile radare IRIS, versiune specială anti-Shahed care „văd” drona de la o distanță de 8 km
Suntem bulevard pentru drone ruse? Comandantul Suprem: Nu vrem să riscăm să lovim Ucraina, dar România va doborî dronele în anumite condiții
Vehicul blindat 4X4 "VLAH"
EXCLUSIV
Am mers să vedem VLAH, primul prototip de blindat 4X4 românesc după 35 de ani. „Humvee de România” poate fi gata în 2 ani, dar există o provocare
Fisura care duce la căderea cetății ungare? De ce problema lui Orban nu sunt cei 50.000 de oameni din stradă ci că pentru prima oară în 15 ani a pierdut controlul
pixel