Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Cu o Polonie înarmată până în dinți, Rusia s-ar putea orienta către Axa sudică. De ce România nu e totuși o țintă ușoară, cu F-16, Patriot și HIMARS-uri
Industrie de apărare
Data actualizării:
Data publicării:
Flancul estic al NATO a devenit, după invazia Rusiei în Ucraina, principala zonă de consolidare a apărării colective a Alianței. Polonia și România sunt pilonii de bază ai acestui flanc, fiecare având un rol strategic diferit. Polonia este poarta de intrare terestră spre Europa Centrală și de Vest, o țară cu o lungă graniță comună cu Rusia (exclava Kaliningrad) și Belarus. România controlează flancul sudic al NATO, cu acces direct la Marea Neagră, o zonă de importanță vitală pentru securitatea Alianței. Ambele țări și-au asumat angajamentul de a atinge și chiar de a depăși ținta NATO de 2% din PIB alocat apărării, însă strategiile și vitezele de modernizare diferă semnificativ.
Tragere cu un sistem HIMARS al României Sursă foto: Forțele Terestre Române
EXCLUSIV
Tragere cu un sistem HIMARS al României Sursă foto: Forțele Terestre Române

Strategia de înarmare a Poloniei

 

Polonia a adoptat un plan de înarmare ultra-rapid, motivat de proximitatea sa istorică și geografică față de Rusia, precum și de o percepție acută a amenințării. Strategia se bazează pe achiziții masive de echipamente de la lideri mondiali (în special SUA și Coreea de Sud), având ca scop transformarea armatei poloneze într-una dintre cele mai puternice din Europa.

Astfel, Polonia a depășit deja 4% din PIB pentru apărare, un nivel fără precedent în cadrul NATO, bani cu care au fost semnate contracte masive pentru tancuri M1 Abrams și K2 Black Panther, obuziere K9, avioane de luptă F-35, sisteme de rachete HIMARS, dar și elicoptere și sisteme de apărare antiaeriană Patriot.

Această abordare reflectă o viziune conform căreia o forță militară copleșitoare este cea mai sigură formă de descurajare.

 

Strategia de înarmare a României

Sistem de apărare antiaerian şi antirachetă cu rază lungă de acțiune de tiă Patriot. Foto: Forțele Aeriene Române

România a demarat, de asemenea, un amplu proces de modernizare, dar cu un ritm mai lent și o abordare mai ponderată. Achizițiile sunt eșalonate pe o perioadă mai lungă, în funcție de capacitățile bugetare și de o strategie care pune accent pe un mix de modernizare a echipamentelor existente și de noi achiziții.

În acest context, România a menținut un nivel aproximativ constant de investiții de 2% din PIB pentru apărare. Printre cele mai importante achiziții se numără avioanele F-16, sistemele de rachete Patriot, sisteme de rachete de apărare de coastă NSM, modernizarea fregatelor și înzestrarea cu corvete.

Strategia României este mai puțin afișată și pare să pună un accent deosebit pe securitatea maritimă și aeriană. Abordarea este departe de a fi una de "șoc și groază", căci se dorește axată pe coerență, planificare pe termen lung și achiziții care să acopere vulnerabilitățile specifice flancului sud-estic.

 

Polonia se înarmează până în dinți, iar România...cu răbdare

Obuziere poloneze / Ministerul polonez al apărării

Faptul că Polonia se înarmează mai rapid și mai masiv decât România, în timp ce preocupările legate de intențiile Rusiei persistă, poate conduce la mai multe scenarii strategice.

1. Un prim scenariu este cel al descurajării regionale consolidate. Potrivit acestui scenariu, care pare cel mai bine acceptat în Europa, de reînarmarea accelerată a Poloniei beneficiază întregul flanc estic, inclusiv România.

O forță poloneză robustă acționează ca un scut major, descurajând orice intenție agresivă a Rusiei în regiune. Într-o viziune a apărării integrate, o armată poloneză puternică reduce presiunea pe toți membrii Alianței. Sub acest scenariu, investițiile Poloniei înseamnă mai multă siguranță pentru toți.

2. Al doilea scenariu evidențiază crearea unei asimetrii strategice care generează la rândul ei un acces diferențiat la resursele de luptă ale NATO. Există riscul ca ritmul diferit de modernizare între România și Polonia să creeze o asimetrie strategică între cele două țări. O armată poloneză super-echipată, cu peste 1.000 de tancuri moderne și sute de avioane de luptă, ar putea deveni polul de consum pentru resursele militare ale NATO. În cazul unei crize, eforturile Alianței s-ar putea concentra pe consolidarea "scutului" polonez, lăsând România și flancul sudic (care mai include Bulgaria și Turcia) cu mai puține resurse imediate. Această asimetrie ar putea forța România să se bazeze mai mult pe propriile capacități, fără a beneficia pe deplin de fluxurile de muniție, echipamente și trupe ale Alianței.

3. Scenariul al treilea are în vedere presiunea asupra României pentru accelerarea modernizării. Acțiunile Poloniei pot genera o presiune internă și externă pe România. La nivel intern, dezbaterea publică și cea politică s-ar intensifica, cerând Guvernului să crească ritmul de achiziții adecvate. La nivel extern, NATO ar putea solicita o aliniere mai rapidă a României la standardele de interoperabilitate și la capacitățile noilor achiziții, solicitând un efort bugetar sporit și, posibil, sacrificând alte domenii de investiții. Ritmul rapid de înarmare al Poloniei ar putea deveni o "motivație" pentru România de a-și grăbi propriul plan de modernizare.

4. Scenariul patru considerat de interes evidențiază faptul că flancul estic poate beneficia de o apărare complementară, nu competitivă. Aceasta ar fi o variantă optimă. În loc să se ajungă la o competiție, cele două state ar putea coopera pentru dezvoltarea unor capacități complementare: Polonia investește masiv în forțele terestre și aeriene pentru a contracara o potențială invazie, în timp ce România se concentrează pe apărarea Mării Negre și a infrastructurii critice (rachete antinavă, apărare antiaeriană și cyber-securitate). Această diviziune a rolurilor ar face cele două armate să se completeze reciproc, sporind considerabil puterea de descurajare a întregii Alianțe.

În concluzie, deși ritmul de înarmare al Poloniei ar putea crea o anumită asimetrie, acesta poate fi văzut, în mare parte, ca un factor de stabilitate pentru întregul flanc estic al NATO. Succesul pe termen lung va depinde de capacitatea României și Poloniei de a-și coordona strategiile militare într-o viziune de apărare complementară.

 

Și totuși, poate acest decalaj să încurajeze un atac rusesc pe axa România?

Elicoptere de transport ale Armatei ruse / Foto: ministerul apărării

Ipoteza că diferența de ritm în înarmare ar putea încuraja un atac rusesc pe flancul sudic este un subiect de analiză bazat în principal pe logica țintirii slăbiciunilor, potrivit căreia, dacă Polonia devine o "fortăreață inexpugnabilă", Rusia ar căuta o cale de ocolire și ar alege axa României.

Un atac pe flancul sudic ar putea într-adevăr servi mai multor obiective strategice pentru Rusia.

  1. În primul rând, pentru a testa (mai profund) unitatea NATO. O acțiune militară pe scară limitată împotriva României ar fi o testare directă a hotărârii Alianței de a activa Articolul 5.

  2. Apoi, printr-o astfel de acțiune, ar fi vizat controlul Mării Negre. O ofensivă în această zonă ar urmări controlul asupra rutei de export a cerealelor ucrainene și ar extinde influența Rusiei în regiunea Mării Negre.

  3. Nu în ultimul rând, ar reprezenta o diversiune strategică, pentru că un atac pe flancul sudic obligă NATO să-și împartă resursele și atenția între două sau mai multe fronturi, creând astfel o presiune logistică și operațională masivă asupra Alianței.

De cealaltă parte, există unele aspecte care fac din scenariul atacării directe a României unul mai puțin probabil.

  1. În primul rând  este vorba de cât de mult este dispusă Rusia să riște activarea Articolului 5 din cadrul acordului NATO, care foarte probabil ar conduce la un răspuns masiv și coordonat din partea Alianței.

  2. Apoi, deși aflate în plină dezvoltare, nu sunt de neglijat nici capabilitățile de apărare ale României: Chiar și cu un ritm mai lent de dezvoltare militară, România nu este o țintă ușoară. Are o armată modernizată cu F-16, Patriot, HIMARS, NSM, urmează să achiziționeze tancurile americane M1A2 Abrams și aeronavele F-35, găzduiește trupe americane și franceze la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și la Cincu, și deține sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu.

  3. Nu în ultimul rând, un atac asupra României reprezintă nu doar o provocare, ci o adevărată vulnerabilitate logistică pentru Rusia.

O ofensivă majoră pe flancul sudic ar necesita un efort logistic rusesc enorm, care ar putea fi extrem de vulnerabil la atacuri din Ucraina și din Marea Neagră.

Într-o concluzie finală, putem spune că în timp ce diferențele de ritm de înarmare dintre Polonia și România pot crea anumite provocări strategice, acestea conduc mai mult la consolidarea apărării colective, decât să o afecteze. Riscul unui atac direct pe flancul sudic, în special asupra României, este ușor încurajat de acest decalaj, dar reprezintă un scenariu cu probabilitate scăzută, cu atât mai scăzută cu cât alianța NATO își întărește capacitatea de reacție și își demonstrează solidaritatea față de aliați.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Tancul K2 Black Panther produse de compania Hyundai Rotem. Sursa foto: Defence24.com.
EXCLUSIV
Analiză: Modelul polonez. Cum să cumperi tancuri și să-ți repornești industria de apărare. O lecție pentru România?
Turcia vinde armament și în Vest: Contract gigant în Europa pentru 45 de avioane de antrenament HURJET, în valoare de 3.1 miliarde de euro
Situație dramatică la Pokrovsk. Ocupanții își stabilesc noi poziții și dețin aproape 85% din oraș
La doar o zi după România, Rheinmetall își extinde rețeaua de fabrici de muniție într-un alt stat din Flancul Estic
Luna Cobra II în România. Ajung în valuri 256 de blindate 4x4 pentru Armată, concomitent cu începerea producției la Mediaș
Războiul viitorului, decis acum. Statele Unite forțează crearea „scutului” laser anti-dronă
Noul portavion chinez Fujian e un salt tehnologic demn de o superputere, dar China mai are de învățat: Fujian e la 60% din capacitatea USS Nimitz, un portavion bătrân de 50 de ani
SUA ezită cu Tomahawk, Marea Britanie nu. Un nou lot de rachete Storm Shadow a fost livrat Ucrainei pentru a pregăti iarna în teritoriile Rusiei
De ce aviația militară a SUA vrea să-și mărească flota cu încă 300 de avioane. Nu doar F-35, ci și misteriosul F-47 sunt parte a strategiei de contracarare a Chinei
În sfârșit pulberi, după decenii de dependență de Serbia: Rheinmetall Victoria începe în România construcția celei mai moderne fabrici. 200 de tone de pulberi, dar și capacități de artilerie
Războiul ca un joc pe calculator: Sistemul "viral" prin care Ucraina își recompensează operatorii de drone pentru distrugerea infanteriei ruse
Noua armă enigmatică a Chinei: O navă de luptă semi-submersibilă și fără echipaj ce ar putea schimba paradigma războiului naval
Rusia a lansat la apă misteriosul submarin nuclear Habarovsk. Rușii se laudă că submarinul va putea lansa 6 „supertorpile” Poseidon
TOP 10 arme „invincibile” ale Rusiei: Topul marilor eșecuri, de la bombardierele PAK de generația a 6-a, la Su-75 și tancurile „fantomă”
Rusia mizează pe Su-35, generația a 4++, folosit intens și în Ucraina livrând un nou lot. Numărul de Su-35 doborâte de ucraineni
Niciun F-16 Viper livrat. Un aliat al SUA cere despăgubiri din cauza întârzierilor F-16 Block 70, cea mai modernă versiune a F-ului american
Nava de Patrulare OPV 2600 Damen
EXCLUSIV
Cum își scufundă România propria industrie navală: Suntem la un pas să ratăm producția corvetelor ușoare în țară iar un gigant poate închide ușile
Nu doar Gripen. Kievul își dorește o flotă de 250 de avioane noi, inclusiv F-16 și Rafale. Cât costă ora de zbor pentru fiecare
Polonia își cimentează rolul de pilon strategic pe Flancul Estic. Varșovia va deveni hub regional pentru motoarele avioanelor F-15EX
Momentul strategic al Ankarei: Tancul Altay a intrat în producție (VIDEO). O victorie a industrie de apărare a Turciei care redesenează ecuația militară regională
Eurofighter, pe val dintr-un capăt în celălalt al continentului. Europa ridică ștachete și vrea să ia fața F-35 într-un stat care a pus semnul de întrebare pe F-35
România va achiziționa în comun sisteme antiaeriene Mistral 3. Într-un final contractul urmează să fie semnat anul acesta
Navele de luptă ale Europei vor doborî din 2029 drone cu laser iar în viitor și rachete. Fregata Sachsen a efectuat cu succes mai multe teste laser
Ordonanța privind investițiile în industria de apărare, pe masa Guvernului
Rusia a inventat (iar) o armă „unică în lume”. Lumea așteaptă să vadă dacă funcționează mai bine decât cele de pe front
Miza uriașă a „Ferrari-ului F-35”. Lockheed Martin pariază pe modernizare în fața costurilor NGAD: Tehnologie de generația a 6-a pentru a menține dominația aeriană a SUA
Dronele Ucrainei care au ținut în șah „marea” flotă rusă, și în dotarea României? Proiectele comune pe care Ucraina le-a propus României prin SAFE
Bulgaria și Rheinmetall vor construi o fabrică pentru producerea de praf de pușcă și obuze
Polonia apasă pedala reînarmării. Miza strategică a acordului cu Coreea de Sud: Cum devine Varșovia un hub european pentru tancuri de luptă
Ucraina va produce propriile avioane Gripen. Acordul istoric cu Suedia care schimbă paradigma apărării: de ce este preferat JAS 39 în fața F-16

Ştiri Recomandate

Războiul din Ucraina capătă valențe noi: Militarii ucraineni cresc frecvențele de operare a dronelor, iar mijloacele rusești de război electronic sunt adaptate pentru combaterea acestora
„Vă vedem, știm ce faceți”: Marea Britanie răspunde agresivității rusești după o creștere alarmantă de 30% a incursiunilor navale și a bruiajului electronic
Bombardierele strategice americane B-52H au părăsit teatrul de operații european. Prima misiune din anul fiscal 2026 a durat numai două săptămâni
Epuizarea „rezervelor sovietice”(FOTO): Imaginile din satelit arată golirea depozitelor strategice de blindate ale Rusiei din Orientul Îndepărtat
Schimbare de gardă în Luftwaffe: Primul F-35A intră în producție, în timp ce Germania ia în calcul extinderea comenzii cu încă 15 aeronave
EXCLUSIV
Adio, pace pe repede-înainte! Statele Unite au realizat că nu pot livra Rusiei o Ucraină „pe tavă” până la Ziua Recunoștinței
Rușii au anunțat câte avioane Su-75 au construit și când va zbura primul. Deși noul Su-75 ar trebui să „rupă” piața, numărul comenzilor e egal cu zero
Șah mat la Beijing? Presiunile SUA care au blocat brusc vânzarea avioanelor J-10C către Egipt
Azi are loc ședința CSAT care rescrie securitatea României: Miza accesării fondurilor europene SAFE și conceptul de „independență solidară” propus de președinte
Europa ripostează la Geneva. Contrapropunerea oficială care demontează „Planul în 28 de puncte” al SUA și schimbă total datele problemei pentru Ucraina
Avioane Eurofighter și F-16, ridicate de la sol în timp ce Rusia lovește la „milimetru” de granița NATO
Pace din Ucraina, în etapa bătăliei din birouri. Europa vrea o ofensivă diplomatică asupra echipei lui Trump pentru a relaxa predarea Donbasului către ruși
Watchkeeper X de la Elbit
EXCLUSIV
Dronele Watchkeeper X pentru Armata României, 'coming soon'. Câte s-au cumpărat și când vor fi livrate UAV-urile
Primul portavion pentru drone european care se construiește în România a deschis apetitul pe continent. A doua țară din Europa care tatonează terenul pentru o astfel de navă
Marco Rubio contrazice doi senatori bipartizani și spune că planul de pace pentru Ucraina a fost elaborat de SUA, nu primit din Rusia
Premieră militară istorică: O dronă ucraineană FPV a doborât în Rusia un elicopter Mi-8, lovind de sus în elice (Video). Vânătorul a devenit pradă
Mesaj din Duma rusă: Planul de pace propus de SUA trebuie respins. Războiul poate fi rezolvat doar prin victorie clară pe front și capitularea Ucrainei
Polonia, surprinsă că e menționată de două ori în planul de pace pentru Ucraina, deși nu a fost consultată. Inclusiv în garanțiile inspirate din Articolul 5
În ciuda problemelor, Estonia s-a răzgândit și merge în continuare pe mâna HIMARS
Majoritatea germanilor susțin convocarea tinerilor pentru o evaluare a serviciului militar
Rușii fac orice compromis pentru ca Su-57 să ia fața F-35. Transferul tehnologic total către indieni e ceva rarisim, dar ar putea însemna salvarea programului
JD Vance a anunțat principalii trei termeni ai acordului de pace dintre Ucraina și Rusia. Vicepreședintele SUA i-a criticat pe cei care au atacat planul
SUA tranșează dezbaterea: Au sau nu viitor elicopterele de atac? Apache în versiunea V6 tocmai au doborât 13 din 14 drone, folosind inclusiv rachete Hellfire și tactici diferite
Centrul analizei geostrategice s-a mutat la Constanța săptămâna aceasta: Dezbatere internațională de anvergură privind strategia UE la Marea Neagră
O Ucraină înarmată, înfrântă și cu sentimentul trădării, ținută la granița Europei?
Falia dintre SUA și Europa privind „impunerea păcii” în Ucraina
În plin scandal de corupție în Ucraina, Zelenski a anunțat că a ordonat un audit în sectorul apărării
Se înmulțesc semnele lovirii iminente a Venezuelei: Portavionul USS Gerald R. Ford e „pe poziții” iar SUA avertizează avioanele de linie privind survolul Venezuelei
Ucraina începe să negocieze cu SUA în Elveția planul de pace al lui Trump
Președintele Nicușor Dan anunță finalul dezbaterii privind Strategia de Apărare a României. Aceasta va suferi unele modificări după propunerile trimise
Rușii atacă masiv Ucraina, România ridică F-16, scenariu ce se repetă aproape în fiecare noapte. De data aceasta drona nu a mai intrat în spațiul României
Putin spune că Rusia a primit planul de pace al SUA și amenință Ucraina cu înfrângerea militară totală dacă nu se va așeza la masă. Prima reacție și de la NATO
pixel