Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Cu o Polonie înarmată până în dinți, Rusia s-ar putea orienta către Axa sudică. De ce România nu e totuși o țintă ușoară, cu F-16, Patriot și HIMARS-uri
Industrie de apărare
Data actualizării:
Data publicării:
Flancul estic al NATO a devenit, după invazia Rusiei în Ucraina, principala zonă de consolidare a apărării colective a Alianței. Polonia și România sunt pilonii de bază ai acestui flanc, fiecare având un rol strategic diferit. Polonia este poarta de intrare terestră spre Europa Centrală și de Vest, o țară cu o lungă graniță comună cu Rusia (exclava Kaliningrad) și Belarus. România controlează flancul sudic al NATO, cu acces direct la Marea Neagră, o zonă de importanță vitală pentru securitatea Alianței. Ambele țări și-au asumat angajamentul de a atinge și chiar de a depăși ținta NATO de 2% din PIB alocat apărării, însă strategiile și vitezele de modernizare diferă semnificativ.
F-16 / Forțele Armate poloneze
EXCLUSIV
F-16 / Forțele Armate poloneze

Strategia de înarmare a Poloniei

 

Polonia a adoptat un plan de înarmare ultra-rapid, motivat de proximitatea sa istorică și geografică față de Rusia, precum și de o percepție acută a amenințării. Strategia se bazează pe achiziții masive de echipamente de la lideri mondiali (în special SUA și Coreea de Sud), având ca scop transformarea armatei poloneze într-una dintre cele mai puternice din Europa.

Astfel, Polonia a depășit deja 4% din PIB pentru apărare, un nivel fără precedent în cadrul NATO, bani cu care au fost semnate contracte masive pentru tancuri M1 Abrams și K2 Black Panther, obuziere K9, avioane de luptă F-35, sisteme de rachete HIMARS, dar și elicoptere și sisteme de apărare antiaeriană Patriot.

Această abordare reflectă o viziune conform căreia o forță militară copleșitoare este cea mai sigură formă de descurajare.

 

Strategia de înarmare a României

Sistem de apărare antiaerian şi antirachetă cu rază lungă de acțiune de tiă Patriot. Foto: Forțele Aeriene Române

România a demarat, de asemenea, un amplu proces de modernizare, dar cu un ritm mai lent și o abordare mai ponderată. Achizițiile sunt eșalonate pe o perioadă mai lungă, în funcție de capacitățile bugetare și de o strategie care pune accent pe un mix de modernizare a echipamentelor existente și de noi achiziții.

În acest context, România a menținut un nivel aproximativ constant de investiții de 2% din PIB pentru apărare. Printre cele mai importante achiziții se numără avioanele F-16, sistemele de rachete Patriot, sisteme de rachete de apărare de coastă NSM, modernizarea fregatelor și înzestrarea cu corvete.

Strategia României este mai puțin afișată și pare să pună un accent deosebit pe securitatea maritimă și aeriană. Abordarea este departe de a fi una de "șoc și groază", căci se dorește axată pe coerență, planificare pe termen lung și achiziții care să acopere vulnerabilitățile specifice flancului sud-estic.

 

Polonia se înarmează până în dinți, iar România...cu răbdare

Obuziere poloneze / Ministerul polonez al apărării

Faptul că Polonia se înarmează mai rapid și mai masiv decât România, în timp ce preocupările legate de intențiile Rusiei persistă, poate conduce la mai multe scenarii strategice.

1. Un prim scenariu este cel al descurajării regionale consolidate. Potrivit acestui scenariu, care pare cel mai bine acceptat în Europa, de reînarmarea accelerată a Poloniei beneficiază întregul flanc estic, inclusiv România.

O forță poloneză robustă acționează ca un scut major, descurajând orice intenție agresivă a Rusiei în regiune. Într-o viziune a apărării integrate, o armată poloneză puternică reduce presiunea pe toți membrii Alianței. Sub acest scenariu, investițiile Poloniei înseamnă mai multă siguranță pentru toți.

2. Al doilea scenariu evidențiază crearea unei asimetrii strategice care generează la rândul ei un acces diferențiat la resursele de luptă ale NATO. Există riscul ca ritmul diferit de modernizare între România și Polonia să creeze o asimetrie strategică între cele două țări. O armată poloneză super-echipată, cu peste 1.000 de tancuri moderne și sute de avioane de luptă, ar putea deveni polul de consum pentru resursele militare ale NATO. În cazul unei crize, eforturile Alianței s-ar putea concentra pe consolidarea "scutului" polonez, lăsând România și flancul sudic (care mai include Bulgaria și Turcia) cu mai puține resurse imediate. Această asimetrie ar putea forța România să se bazeze mai mult pe propriile capacități, fără a beneficia pe deplin de fluxurile de muniție, echipamente și trupe ale Alianței.

3. Scenariul al treilea are în vedere presiunea asupra României pentru accelerarea modernizării. Acțiunile Poloniei pot genera o presiune internă și externă pe România. La nivel intern, dezbaterea publică și cea politică s-ar intensifica, cerând Guvernului să crească ritmul de achiziții adecvate. La nivel extern, NATO ar putea solicita o aliniere mai rapidă a României la standardele de interoperabilitate și la capacitățile noilor achiziții, solicitând un efort bugetar sporit și, posibil, sacrificând alte domenii de investiții. Ritmul rapid de înarmare al Poloniei ar putea deveni o "motivație" pentru România de a-și grăbi propriul plan de modernizare.

4. Scenariul patru considerat de interes evidențiază faptul că flancul estic poate beneficia de o apărare complementară, nu competitivă. Aceasta ar fi o variantă optimă. În loc să se ajungă la o competiție, cele două state ar putea coopera pentru dezvoltarea unor capacități complementare: Polonia investește masiv în forțele terestre și aeriene pentru a contracara o potențială invazie, în timp ce România se concentrează pe apărarea Mării Negre și a infrastructurii critice (rachete antinavă, apărare antiaeriană și cyber-securitate). Această diviziune a rolurilor ar face cele două armate să se completeze reciproc, sporind considerabil puterea de descurajare a întregii Alianțe.

În concluzie, deși ritmul de înarmare al Poloniei ar putea crea o anumită asimetrie, acesta poate fi văzut, în mare parte, ca un factor de stabilitate pentru întregul flanc estic al NATO. Succesul pe termen lung va depinde de capacitatea României și Poloniei de a-și coordona strategiile militare într-o viziune de apărare complementară.

 

Și totuși, poate acest decalaj să încurajeze un atac rusesc pe axa România?

Elicoptere de transport ale Armatei ruse / Foto: ministerul apărării

Ipoteza că diferența de ritm în înarmare ar putea încuraja un atac rusesc pe flancul sudic este un subiect de analiză bazat în principal pe logica țintirii slăbiciunilor, potrivit căreia, dacă Polonia devine o "fortăreață inexpugnabilă", Rusia ar căuta o cale de ocolire și ar alege axa României.

Un atac pe flancul sudic ar putea într-adevăr servi mai multor obiective strategice pentru Rusia.

  1. În primul rând, pentru a testa (mai profund) unitatea NATO. O acțiune militară pe scară limitată împotriva României ar fi o testare directă a hotărârii Alianței de a activa Articolul 5.

  2. Apoi, printr-o astfel de acțiune, ar fi vizat controlul Mării Negre. O ofensivă în această zonă ar urmări controlul asupra rutei de export a cerealelor ucrainene și ar extinde influența Rusiei în regiunea Mării Negre.

  3. Nu în ultimul rând, ar reprezenta o diversiune strategică, pentru că un atac pe flancul sudic obligă NATO să-și împartă resursele și atenția între două sau mai multe fronturi, creând astfel o presiune logistică și operațională masivă asupra Alianței.

De cealaltă parte, există unele aspecte care fac din scenariul atacării directe a României unul mai puțin probabil.

  1. În primul rând  este vorba de cât de mult este dispusă Rusia să riște activarea Articolului 5 din cadrul acordului NATO, care foarte probabil ar conduce la un răspuns masiv și coordonat din partea Alianței.

  2. Apoi, deși aflate în plină dezvoltare, nu sunt de neglijat nici capabilitățile de apărare ale României: Chiar și cu un ritm mai lent de dezvoltare militară, România nu este o țintă ușoară. Are o armată modernizată cu F-16, Patriot, HIMARS, NSM, urmează să achiziționeze tancurile americane M1A2 Abrams și aeronavele F-35, găzduiește trupe americane și franceze la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și la Cincu, și deține sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu.

  3. Nu în ultimul rând, un atac asupra României reprezintă nu doar o provocare, ci o adevărată vulnerabilitate logistică pentru Rusia.

O ofensivă majoră pe flancul sudic ar necesita un efort logistic rusesc enorm, care ar putea fi extrem de vulnerabil la atacuri din Ucraina și din Marea Neagră.

Într-o concluzie finală, putem spune că în timp ce diferențele de ritm de înarmare dintre Polonia și România pot crea anumite provocări strategice, acestea conduc mai mult la consolidarea apărării colective, decât să o afecteze. Riscul unui atac direct pe flancul sudic, în special asupra României, este ușor încurajat de acest decalaj, dar reprezintă un scenariu cu probabilitate scăzută, cu atât mai scăzută cu cât alianța NATO își întărește capacitatea de reacție și își demonstrează solidaritatea față de aliați.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

„Pariem pe arme de înaltă tehnologie” - generalul Sirski, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene
Torpila fantomă: Beijingul pregătește un Poseidon chinezesc pentru parada militară
De la promisiuni la o certitudine: Producția Cobra II la Mediaș. Cum „arată” fabrica Automecanica unde vor fi produse blindatele 4x4 ale României
“Flamingo”, în producția de serie: Presa occidentală a publicat prima fotografie a noii rachete de croazieră a Ucrainei
Schimb de gardă în sprijinul militar acordat Ucrainei: Statele europene depășesc pentru prima dată SUA
Un acord istoric: Contractul de 635 de milioane de dolari care schimbă regula jocului pentru industria de apărare a SUA
Războiul dronelor: Germania insistă pe o rachetă "ieftină" de 2.500 de euro. De ce nu e suficient de ieftină?
Din umbra incertitudinii la acțiune: Cum va schimba achiziția rachetelor Taurus strategia de apărare a Germaniei și echilibrul de forțe în Europa
Leopard 2 domină piața europeană. După Cehia, încă un stat NATO anunță că va avea un batalion de tancuri Leopard 2A8
O amplă anchetă asupra traficanților de arme bulgari dezvăluie posibile legături cu Rusia și rețele de crimă organizată
Cealaltă față a monedei. Cine se va „bate” pentru viitoarele mașini de luptă ale României care vor înlocui bătrânul MLI-84 Jderul și ce lecții trebuie România să învețe
Europa se înarmează într-un ritm istoric: Războiul din Ucraina transformă fabricile de armament în șantiere gigantice
Una caldă și una rece. Rheinmetall are probleme cu producția de muniție de 155 mm la fabrica pe care a promis-o în Ucraina
Portavionul Amiral Kuznțov nu „moare” singur. Ciudatul caz al unei nave ruse aflată în același șantier și care trebuia să devină fregată cu arme de ultimă generație
Distruse de drone ieftine? Cum salvează un blindaj vechi sovietic tancurile M1A1 Abrams de miliarde de dolari
O nouă inovație a Ucrainei: Cum au ajuns avioanele agricole Z-137, integrate cu rachete aer-aer R-37 (Video). „Ajutor” pentru F-16 ca vânător de drone?
Și totuși, F-35. Prima țară care dă înapoi de la intenția de a renunța la achiziția de F-35, decizie luată de curând de Spania
Test de succes pentru Aster 30 B1NT: Europa îşi ascute „colții” împotriva amenințărilor hipersonice
Semn al disperării sau adaptare continuă? Rusia recondiționează tancuri T-72A din anii '70 pentru frontul din Ucraina
Viitorul aviaţiei este aici: Imagine rară, în premieră, cu conceptul avionul de vânătoare de generația a șasea. Tot ce trebuie să știi despre F/A-XX
Posibila ofertă F-55 în loc de F-35 după eșecul în programul NGAD: O propunere care este „Marketing nu inginerie”?
Rebeliunea spaniolă: Spania renunță oficial la intenția de a cumpăra avioane F-35. Va alege acum din două alte opțiuni
Controverse privind mentenanța Abrams poloneze, inclusiv a motorului AGT1500. Unde își repară tancurile cel mai mare operator de Abrams din Europa?
Rușii ar fi integrat racheta lor hipersonică de „neegalat” pe Su-57 și visează la o flotă de „sute de Su-57” până în 2030, deși au livrat abia 20 de avioane
Unde vinde Japonia 11 fregate Mogami într-un contract uriaș în care a „învins” Germania. Pentru prima dată în istoria sa Japonia vinde armament la „scară industrială”
De la Katiușa la Geran-2: Ce trebuie să înţelegem din transformarea capacităților ofensive ale Rusiei prin drone?
Un ''frate mai mare'' cu ADN european pentru sistemul HIMARS: Noua generație de lansatoare de rachete GMARS a realizat primul test de tragere
T-14 Armata „indian”: Cum încearcă Rusia să-și păcălească aliații din India cu tancuri pe care le-au tot promis anterior forţelor ruseşti
România așteaptă F-35, statele europene le înarmează deja cu rachete de ultimă generație JASSM-ER și LRASM. Contract gigant pentru rachete de ultimă generație AGM-158
S-97 Raider, în premieră în Europa. Americanii mizează în competiții, inclusiv în România, pe pedigree-ul elicopterelor de atac în comparație cu versiunile civile militarizate

Ştiri Recomandate

F-16 / Forțele Armate poloneze
EXCLUSIV
Cu o Polonie înarmată până în dinți, Rusia s-ar putea orienta către Axa sudică. De ce România nu e totuși o țintă ușoară, cu F-16, Patriot și HIMARS-uri
F-16 și Eurofighter au aprobarea să doboare drone. Vom primi echipamente suplimentare, anunță ministrul apărării
Franța și Germania au dezvoltat un nou concept al viitorului tanc de luptă principal, denumit EMBT Enhanced Main Battle Tank.
EXCLUSIV
Miliardele din SAFE, pe înțelesul tuturor: României i se deschide ușa spre tancul european sau drone MALE. Dar adio contractelor cu SUA sau Israel
“Vest-2025”: Bombardiere rusești Tu-22M3 au executat lansări de bombe de aviație “pentru distrugerea facilităților critice ale inamicului”
Trump spune că e gata să impună sancțiuni suplimentare Rusiei, dar cere statelor NATO să nu mai cumpere petrol rusesc
Exemplul de urmat al Varșoviei: O nouă tranșă de zeci de Abrams moderne mărește flota poloneză la 201 de tancuri americane
Rusia construiește o bază de rachete în Belarus, la doar 245 de kilometri de Polonia
Germania trebuie să-și dubleze numărul de militari pentru a îndeplini noile obiective NATO, anunță șeful Bundeswehr
Rusia, lovită grav la operația specială: Dronele ucrainene au mai paralizat unul dintre terminalele cheie la Marea Baltică
FPV-uri cu Kalașnikov. Rușii au preluat ideea și prezintă „Arbaleta”, drona AK-47
NATO lansează ”Eastern Sentry”, ca răspuns la incidentul cu drone de pe teritoriul Poloniei. Germania și Franța, printre primele state care și-au anunțat participarea
Adunarea Generală ONU adoptă o declarație privind soluția cu două state între Israel și palestinieni. Documentul condamnă și acțiunile Hamas 
Bombardiere americane B-52, trimise să se antreneze în Europa, fix în timpul manevrelor ruse-belaruse ”Vest-25”
”SAMP/T vine mai rapid și e mai ieftin decât Patriot”. Danemarca anunță o achiziție uriașă de sisteme antiaeriene europene
Trump spune că își pierde răbdarea cu Putin, dar încă nu trece la fapte
Polonezii sunt implicați în război până la urechi, noi păstrăm distanța, spune Orbán
Polonia anunță că, în doi ani, va produce 130.000 de obuze de 155 mm. BAE din Marea Britanie va fi ”senior partner” în proiect
Războiul dronelor ieftine: Când sistemele de miliarde de dolari ale NATO se luptă cu drone de 10.000 de dolari
Ministrul ucrainean al Apărării: Războiul trebuie terminat, Rusia nu trebuie lăsată să atace din nou
Lovitură dată de ucraineni în inima exporturilor rusești: Atac cu peste 200 de drone la cel mai mare terminal petrolier din Marea Baltică
Compania MBDA caută soluţii pentru contracararea celor mai noi ameninţări pe care le aduce câmpul de luptă modern: Sistemul Crossbow de atac în adâncime va intra în producție în 2026
Rusia și Belarus au început exercițiul strategic “Vest-2025”. La manevre participă și grupe operative și contingente militare din state ale OTSC și SCO
Al doilea bombardier B-21 Raider a decolat. Statele Unite accelerează testele pentru a-și consolida forța aeriană
Mesaj al Europei pentru Rusia: Avioane Rafale și Eurofighter, trimise pentru a securiza cerul Poloniei. „Atacul cu drone rusești a fost un test. L-am trecut”
Varșovia suflă și-n iaurt: 40.000 de soldați polonezi, trimiși la granița de est pe timpul manevrelor ruso-belaruse
Kaan devine un program internațional pentru a concura cu F-35? De ce o putere din Orient s-a alăturat Turciei deși are „ADN occidental” în aviația militară
Pierdere importantă și pentru Kiev: Un avion Su-27 s-a prăbușit zona controlată de Ucraina din regiunea Zaporojie
Un singur cuvânt pentru care România ar avea mari probleme într-un atac cu drone ca în Polonia: Prepay
Netanyahu: Nu va exista un stat palestinian
Camera Reprezentanților a aprobat cheltuielile SUA de apărare pentru 2026. Peste 16%, alocați pentru cercetare-dezvoltare
„Barajul nordic” de F-35. Un vecin al Rusiei pregăteșe un arsenal serios pentru flota de F-35: Peste 400 de rachete AIM-120, în cea mai modernă versiune D-3
pixel