Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Cu o Polonie înarmată până în dinți, Rusia s-ar putea orienta către Axa sudică. De ce România nu e totuși o țintă ușoară, cu F-16, Patriot și HIMARS-uri
Industrie de apărare
Data actualizării:
Data publicării:
Flancul estic al NATO a devenit, după invazia Rusiei în Ucraina, principala zonă de consolidare a apărării colective a Alianței. Polonia și România sunt pilonii de bază ai acestui flanc, fiecare având un rol strategic diferit. Polonia este poarta de intrare terestră spre Europa Centrală și de Vest, o țară cu o lungă graniță comună cu Rusia (exclava Kaliningrad) și Belarus. România controlează flancul sudic al NATO, cu acces direct la Marea Neagră, o zonă de importanță vitală pentru securitatea Alianței. Ambele țări și-au asumat angajamentul de a atinge și chiar de a depăși ținta NATO de 2% din PIB alocat apărării, însă strategiile și vitezele de modernizare diferă semnificativ.
Tragere cu un sistem HIMARS al României Sursă foto: Forțele Terestre Române
EXCLUSIV
Tragere cu un sistem HIMARS al României Sursă foto: Forțele Terestre Române

Strategia de înarmare a Poloniei

 

Polonia a adoptat un plan de înarmare ultra-rapid, motivat de proximitatea sa istorică și geografică față de Rusia, precum și de o percepție acută a amenințării. Strategia se bazează pe achiziții masive de echipamente de la lideri mondiali (în special SUA și Coreea de Sud), având ca scop transformarea armatei poloneze într-una dintre cele mai puternice din Europa.

Astfel, Polonia a depășit deja 4% din PIB pentru apărare, un nivel fără precedent în cadrul NATO, bani cu care au fost semnate contracte masive pentru tancuri M1 Abrams și K2 Black Panther, obuziere K9, avioane de luptă F-35, sisteme de rachete HIMARS, dar și elicoptere și sisteme de apărare antiaeriană Patriot.

Această abordare reflectă o viziune conform căreia o forță militară copleșitoare este cea mai sigură formă de descurajare.

 

Strategia de înarmare a României

Sistem de apărare antiaerian şi antirachetă cu rază lungă de acțiune de tiă Patriot. Foto: Forțele Aeriene Române

România a demarat, de asemenea, un amplu proces de modernizare, dar cu un ritm mai lent și o abordare mai ponderată. Achizițiile sunt eșalonate pe o perioadă mai lungă, în funcție de capacitățile bugetare și de o strategie care pune accent pe un mix de modernizare a echipamentelor existente și de noi achiziții.

În acest context, România a menținut un nivel aproximativ constant de investiții de 2% din PIB pentru apărare. Printre cele mai importante achiziții se numără avioanele F-16, sistemele de rachete Patriot, sisteme de rachete de apărare de coastă NSM, modernizarea fregatelor și înzestrarea cu corvete.

Strategia României este mai puțin afișată și pare să pună un accent deosebit pe securitatea maritimă și aeriană. Abordarea este departe de a fi una de "șoc și groază", căci se dorește axată pe coerență, planificare pe termen lung și achiziții care să acopere vulnerabilitățile specifice flancului sud-estic.

 

Polonia se înarmează până în dinți, iar România...cu răbdare

Obuziere poloneze / Ministerul polonez al apărării

Faptul că Polonia se înarmează mai rapid și mai masiv decât România, în timp ce preocupările legate de intențiile Rusiei persistă, poate conduce la mai multe scenarii strategice.

1. Un prim scenariu este cel al descurajării regionale consolidate. Potrivit acestui scenariu, care pare cel mai bine acceptat în Europa, de reînarmarea accelerată a Poloniei beneficiază întregul flanc estic, inclusiv România.

O forță poloneză robustă acționează ca un scut major, descurajând orice intenție agresivă a Rusiei în regiune. Într-o viziune a apărării integrate, o armată poloneză puternică reduce presiunea pe toți membrii Alianței. Sub acest scenariu, investițiile Poloniei înseamnă mai multă siguranță pentru toți.

2. Al doilea scenariu evidențiază crearea unei asimetrii strategice care generează la rândul ei un acces diferențiat la resursele de luptă ale NATO. Există riscul ca ritmul diferit de modernizare între România și Polonia să creeze o asimetrie strategică între cele două țări. O armată poloneză super-echipată, cu peste 1.000 de tancuri moderne și sute de avioane de luptă, ar putea deveni polul de consum pentru resursele militare ale NATO. În cazul unei crize, eforturile Alianței s-ar putea concentra pe consolidarea "scutului" polonez, lăsând România și flancul sudic (care mai include Bulgaria și Turcia) cu mai puține resurse imediate. Această asimetrie ar putea forța România să se bazeze mai mult pe propriile capacități, fără a beneficia pe deplin de fluxurile de muniție, echipamente și trupe ale Alianței.

3. Scenariul al treilea are în vedere presiunea asupra României pentru accelerarea modernizării. Acțiunile Poloniei pot genera o presiune internă și externă pe România. La nivel intern, dezbaterea publică și cea politică s-ar intensifica, cerând Guvernului să crească ritmul de achiziții adecvate. La nivel extern, NATO ar putea solicita o aliniere mai rapidă a României la standardele de interoperabilitate și la capacitățile noilor achiziții, solicitând un efort bugetar sporit și, posibil, sacrificând alte domenii de investiții. Ritmul rapid de înarmare al Poloniei ar putea deveni o "motivație" pentru România de a-și grăbi propriul plan de modernizare.

4. Scenariul patru considerat de interes evidențiază faptul că flancul estic poate beneficia de o apărare complementară, nu competitivă. Aceasta ar fi o variantă optimă. În loc să se ajungă la o competiție, cele două state ar putea coopera pentru dezvoltarea unor capacități complementare: Polonia investește masiv în forțele terestre și aeriene pentru a contracara o potențială invazie, în timp ce România se concentrează pe apărarea Mării Negre și a infrastructurii critice (rachete antinavă, apărare antiaeriană și cyber-securitate). Această diviziune a rolurilor ar face cele două armate să se completeze reciproc, sporind considerabil puterea de descurajare a întregii Alianțe.

În concluzie, deși ritmul de înarmare al Poloniei ar putea crea o anumită asimetrie, acesta poate fi văzut, în mare parte, ca un factor de stabilitate pentru întregul flanc estic al NATO. Succesul pe termen lung va depinde de capacitatea României și Poloniei de a-și coordona strategiile militare într-o viziune de apărare complementară.

 

Și totuși, poate acest decalaj să încurajeze un atac rusesc pe axa România?

Elicoptere de transport ale Armatei ruse / Foto: ministerul apărării

Ipoteza că diferența de ritm în înarmare ar putea încuraja un atac rusesc pe flancul sudic este un subiect de analiză bazat în principal pe logica țintirii slăbiciunilor, potrivit căreia, dacă Polonia devine o "fortăreață inexpugnabilă", Rusia ar căuta o cale de ocolire și ar alege axa României.

Un atac pe flancul sudic ar putea într-adevăr servi mai multor obiective strategice pentru Rusia.

  1. În primul rând, pentru a testa (mai profund) unitatea NATO. O acțiune militară pe scară limitată împotriva României ar fi o testare directă a hotărârii Alianței de a activa Articolul 5.

  2. Apoi, printr-o astfel de acțiune, ar fi vizat controlul Mării Negre. O ofensivă în această zonă ar urmări controlul asupra rutei de export a cerealelor ucrainene și ar extinde influența Rusiei în regiunea Mării Negre.

  3. Nu în ultimul rând, ar reprezenta o diversiune strategică, pentru că un atac pe flancul sudic obligă NATO să-și împartă resursele și atenția între două sau mai multe fronturi, creând astfel o presiune logistică și operațională masivă asupra Alianței.

De cealaltă parte, există unele aspecte care fac din scenariul atacării directe a României unul mai puțin probabil.

  1. În primul rând  este vorba de cât de mult este dispusă Rusia să riște activarea Articolului 5 din cadrul acordului NATO, care foarte probabil ar conduce la un răspuns masiv și coordonat din partea Alianței.

  2. Apoi, deși aflate în plină dezvoltare, nu sunt de neglijat nici capabilitățile de apărare ale României: Chiar și cu un ritm mai lent de dezvoltare militară, România nu este o țintă ușoară. Are o armată modernizată cu F-16, Patriot, HIMARS, NSM, urmează să achiziționeze tancurile americane M1A2 Abrams și aeronavele F-35, găzduiește trupe americane și franceze la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și la Cincu, și deține sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu.

  3. Nu în ultimul rând, un atac asupra României reprezintă nu doar o provocare, ci o adevărată vulnerabilitate logistică pentru Rusia.

O ofensivă majoră pe flancul sudic ar necesita un efort logistic rusesc enorm, care ar putea fi extrem de vulnerabil la atacuri din Ucraina și din Marea Neagră.

Într-o concluzie finală, putem spune că în timp ce diferențele de ritm de înarmare dintre Polonia și România pot crea anumite provocări strategice, acestea conduc mai mult la consolidarea apărării colective, decât să o afecteze. Riscul unui atac direct pe flancul sudic, în special asupra României, este ușor încurajat de acest decalaj, dar reprezintă un scenariu cu probabilitate scăzută, cu atât mai scăzută cu cât alianța NATO își întărește capacitatea de reacție și își demonstrează solidaritatea față de aliați.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Revoluția tehnologică a industriei ucrainene de apărare, pe masa noastră: Parteneriat cu Romarm pentru drone ce pot fi produse în România
O dronă ucraineană a lovit turnul de răcire de la centrala nucleară Novovoronezh: Rusia, obligată să-şi intensifice apărarea antidronă la siturile nucleare
Generația a şasea de avioane, anunț mult aşteptat: Pentagonul ,,dezgheață'' programul F/A-XX pentru supremaţia aeriană în fața Chinei
Cehia intenționează să predea Ucrainei circa 30 de tancuri modernizate T-72M4CZ, comparabile cu cele mai avansate tancuri rusești de tip T-90M
Orban privatizează industria de apărare din Ungaria. Un apropiat al premierului maghiar preia controlul
S-a „scurs” o imagine rară cu avionul rus Su-75 Checkmate. Deși caută să resusciteze Su-57, rușii par să insiste pentru un avion de generația a 5-a cu un singur motor
Așa arată viitorul: Noile drone Nomad cu decolare și aterizare verticală, de dimensiunea elicopterelor Black Hawk (Foto/Video)
Compania ucraineană Ukroboronprom se transformă într-un formidabil producător modern de arme. Imagine: Ukraine Business News Twitter / Screengrab
EXCLUSIV
Ucraina trece de la ajutor militar la export de armament: Întrebarea de 35 de miliarde de dolari și marea schimbare de paradigmă a industriei de apărare
”40% din armele de pe front sunt ucrainene”. Kievul, obligat să devină un colos în producția de armament: Producția de obuziere Bohdana s-a dublat în ultimul an
Gigantul german Hensoldt multiplică producția de radare: 1.000 de unități anual din 2027 pentru a susține apărarea ucraineană și cererea globală
Cum acoperă Rusia pierderile masive în Ucraina: Rachete de export și sisteme de bruiaj, deturnate din contracte militare cu state partenere
Plonjare în unghi de 90 de grade. Ucrainenii atrag atenția: Pentru a trece de Patriot, Rusia a modificat rachetele hipersonice Kinjal și cele Iskander-M
Rușii recunosc succesul Cehiei, cu inițiativa privind munițiile, dar speră într-un scenariu Robert Fico. ”Rolul Pragăi se va diminua după victoria opoziției”
O nouă livrare în Europa de F-16 Block 70, cea mai modernă versiune a F-16. Jumătate din numărul de avioane comandate de Slovacia a fost bifat
Tancurile României se „bat” cu achiziția de F-35. Ce știm despre program și cum tancurile intră fulgerător în topul celor mai mari achiziții din istoria României
Europa se pregătește de războiul dronelor. O companie cu ADN românesc obține o investiție de 6.5 milioane de euro pentru dezvoltarea de noi sisteme UAV și integrarea AI
Compania Lockheed Martin, acord cu Pentagonul privind vânzarea a până la 296 de avioane de vânătoare F-35
MApN cere oficial aprobare pentru mega-achiziția destinată forţelor terestre: Peste 200 de tancuri noi și o gură de oxigen de 6,5 miliarde de euro pentru industria de apărare
Geopolitică şi avioane: Răspunsul SUA la F-35 se amână, iar restricţionarea accesului la motorul F110 expune vulnerabilitatea Turciei în cursa aeriană cu Grecia și Israel
Într-un final primul IAR-99 modernizat de Avioane Craiova a zburat și va efectua trageri în poligon. Rămân însă semne de întrebare privind întârzierile record
Tancuri K2 Panther, imagine cu caracter ilustrativ
EXCLUSIV
În sfârșit, tancuri. România demarează achiziția a 216 tancuri noi iar a doua veste bună e că vor fi produse în România
Economia rusă, iluzia prosperității: Cum militarizarea forțată a societăţii ascunde recesiunea industrială
Paradoxul Kievului: Exportul de armament sprijină achiziția de armament 
F-16 ale României cu sisteme MEROPS? Ce sunt sistemele de ultimă generație MEROPS, care vor proteja România de dronele și avioanele Rusiei
Dronele ucrainene interceptoare, baza „zidului european al dronelor”: Marea Britanie le produce în masă pentru a contracara agresiunea rusă
Franța a primit șah în programul viitorului avion de generația a 6-a: Marea Britanie atrage Germania în programul GCAP pe fondul crizei franco-germane
Independența aeriană: Cum schimbă CA-1 Europa de la Helsing piața dronelor de luptă – O soluție 100% europeană (VIDEO)
Dependența României de Serbia e mult mai „adâncă”: Explozibilii vin de fapt și din China. Cu eticheta schimbată în Vietnam
România confirmă că vrea să construiască o fabrică de drone cu fonduri SAFE, în parteneriat cu Ucraina
În Estonia se poate: Parc industrial, dedicat sectorului apărării. România are minim un an de întârziere la Fabrica de pulberi de la Victoria

Ştiri Recomandate

Divizia 101 Aeropurtată a SUA, aflată la Mihail Kogălniceanu
EXCLUSIV
Tabloul global de securitate: De ce au fost retrași și unde vor merge militarii americani din România?
Cadou otrăvit: Rușii se oferă să oprească luptele de lângă Pokrovsk
Rușii au lovit infrastructura civilă din Sumî. Cu o zi înainte, atacurile rusești au avariat liniile electrice a două centrale nucleare
Retragerea parțială a trupelor SUA din țara noastră, parte dintr-un plan mai amplu: SUA reduc numărul de militari și din alte state
Ecouri ale războiului din Ucraina. Kievul își închide ambasada la Havana din cauza "complicității" Cubei în agresiunea rusă
Polonia își cimentează rolul de pilon strategic pe Flancul Estic. Varșovia va deveni hub regional pentru motoarele avioanelor F-15EX
Războiul F-35 vs. Rafale, deghizat în "glume". De ce râd francezii de avioanele belgienilor și cum demontează Bruxellesul narațiunea Parisului
Mobilitate militară accelerată: UE și NATO refac infrastructura pentru a facilita deplasarea convoaielor grele pe flancul estic
Momentul strategic al Ankarei: Tancul Altay a intrat în producție (VIDEO). O victorie a industrie de apărare a Turciei care redesenează ecuația militară regională
Eurofighter, pe val dintr-un capăt în celălalt al continentului. Europa ridică ștachete și vrea să ia fața F-35 într-un stat care a pus semnul de întrebare pe F-35
România va achiziționa în comun sisteme antiaeriene Mistral 3. Într-un final contractul urmează să fie semnat anul acesta
"Arme fantomă" în era digitală: O nouă amenințare de securitate se naște pe Facebook și Discord
România e prima țara europeană care integrează radarele Q-53 pe sisteme HIMARS. Lupta contrabaterie, cu tehnologie de ultimă generație
Navele de luptă ale Europei vor doborî din 2029 drone cu laser iar în viitor și rachete. Fregata Sachsen a efectuat cu succes mai multe teste laser
Lukoil a găsit un cumpărător pentru activele sale internaționale
Trump: Reducerea prezenței militare americane în România nu este foarte importantă
Coreea de Sud intră în clubul select al statelor care dețin submarine cu propulsate nucleară
Ordonanța privind investițiile în industria de apărare, pe masa Guvernului
Rușii, nouă lovitură cu rachete asupra Ucrainei. Apărarea antiaeriană poloneză în alertă
SUA și China au convenit să reducă tarifele vamale
Trump a ordonat Pentagonului să reia imediat testele nucleare americane
Avionul supersonic silențions X-59 al NASA, testat în zbor pentru prima dată
România, un „aliat puternic” ignorat! Lideri republicani de top denunță retragerea brigăzii SUA din ţara noastră: „Un semnal greșit transmis Rusiei”
ANALIZĂ: De la minele din Congo la cripto. Sistemul financiar ilicit din China care susține economiile de război din Africa
Războiul declarațiilor pe axa Bruxelles-Moscova. Ministrul belgian al Apărării: „Dacă Putin atacă NATO, ștergem Moscova de pe hartă”
Rusia a inventat (iar) o armă „unică în lume”. Lumea așteaptă să vadă dacă funcționează mai bine decât cele de pe front
Test la frontiera NATO. Trupele americane din Estonia au doborât o dronă misterioasă lângă o bază strategică, la un pas de Rusia
Bătălia pentru Pokrovsk, poarta spre Donețk: Rusia a concentrat 11.000 de militari pentru a încercui și captura orașul ucrainean
Intersecția dintre ''mercenariat românesc'' și războiul hibrid rusesc: De ce încearcă actori proxy ai Rusiei să blocheze extrădarea lui Horațiu Potra în România
Miza uriașă a „Ferrari-ului F-35”. Lockheed Martin pariază pe modernizare în fața costurilor NGAD: Tehnologie de generația a 6-a pentru a menține dominația aeriană a SUA
Dronele Ucrainei care au ținut în șah „marea” flotă rusă, și în dotarea României? Proiectele comune pe care Ucraina le-a propus României prin SAFE
Reacția NATO după retragerea a 40% din militarii americani din România: Ajustările SUA nu sunt neobișnuite, Alianța își păstrează capacitate de descurajare
pixel