Ca urmare a unei schimbări radicale care remodelează peisajul de securitate al Europei, Germania a început prima sa desfășurare de trupe pe termen lung în străinătate după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin inaugurarea joi, la Vilnius, a celei de a 45-a brigăzi blindate „Lituania”. Acest pas istoric, lăudat atât de Berlin, cât și de Vilnius, înseamnă o schimbare profundă în postura de apărare postbelică a Germaniei și un mesaj puternic pentru Rusia cu privire la angajamentul neclintit al NATO față de apărarea colectivă.

Un lansator de rachete ucrainean HIMARS a fost distrus recent la doar 10 kilometri de linia frontului, lângă orasul Ceasov Iar, în regiunea Donețk. Lovitura de precizie, surpinsa in imagini, arată sistemul furnizat de SUA deplasându-se pe un drum înainte de a fi lovit de o dronă rusească operată de Rubicon - o unitate de elită rusa care opereza sisteme fără pilot.

Generalul Ben Hodges, fostul comandant al Forțelor Terestre Americane din Europa, a lansat un avertisment clar pentru România: în cazul unui atac rusesc asupra NATO, Portul Constanța ar fi o țintă prioritară pentru bombardamente. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, unde generalul a subliniat necesitatea unei colaborări strânse a României cu vecinii săi.

Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.

Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a avertizat intr-un interviu acordat Digi24 despre multiplele pericole la adresa României, generate de Federația Rusă de la începutul războiului din Ucraina. Acesta a detaliat o serie de amenințări constante, de la perturbări electromagnetice la mine plutitoare și riscuri legate de infrastructura subacvatică.

Președintele ales Nicușor Dan a reiterat joi angajamentul ferm al României față de direcția pro-occidentală, subliniind necesitatea unei implicări mai active în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Declarațiile au fost făcute în marja celei de-a IX-a ediții a evenimentului "Black Sea and Balkans Security Forum", un eveniment de anvergură dedicat problemelor de apărare și securitate regională.

Pe măsură ce Statele Unite își reevaluează prezența militară la nivel global, o eventuală reducere a numărului de trupe americane desfăşurate în Europa a devenit un subiect intens discutat pentru aliații transatlantici. Recentele declarații ale fostului consilier pentru securitate națională H.R. McMaster și un studiu amplu al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) subliniază riscurile și costurile semnificative asociate cu o astfel de decizie.

În perioada 22-23 mai 2025, New Strategy Center va organiza cea de-a noua ediție a „Black Sea and Balkans Security Forum”, eveniment dedicat problemelor de apărare, securitate și relații internaționale privind regiunea extinsă a Mării Negre și a Balcanilor.

Un avertisment clar privind securitatea europeană a fost lansat de generalul în retragere H.R. McMaster, fost Consilier pentru Securitate Națională al președintelui Trump in primul mandat. Într-un interviu acordat Center for European Policy Analysis (CEPA), McMaster a subliniat că orice intenție de reducere a prezenței militare americane în Europa ar fi o mișcare periculoasă, ce ar încuraja puterile autoritare precum Rusia și China. El a criticat vehement argumentele pentru o retragere a Statelor Unite din Europa, în favoarea unei concentrări exclusive pe competiția cu China, considerându-le „greșite” și „miopice”.

La șapte zile de la preluarea mandatului de președinte, Donald Trump a emis un ordin executiv prin care a pus în mișcare ambițioasa inițiativă „Iron Dome for America”, cunoscută acum sub numele de proiectul „Domul de Aur”. Acest sistem de apărare de ultimă generație urmărește să protejeze SUA de atacurile cu rachete cu rază lungă de acțiune, făcând paralele cu renumitul Iron Dome din Israel, deși la o scară mult mai mare.

Președintele Donald Trump a anunțat miercuri, pe platforma sa de socializare Truth Social, nominalizarea lui Darryl Nirenberg pentru funcția de ambasador al Statelor Unite în România. Anunțul vine la scurt timp după retragerea ambasadoarei în exercițiu, Kathleen Kavalec.

Evaluarea apare într-un document de rating de țară privind capacitatea de îndatorare externă, emis de Agenția China Chengxin International Credit Rating (CCXI), specializată în evaluări economice la scară globală. Agenția chineză a avertizat, pe 12 mai, că ratingul Rusiei ar putea fi retrogradat ca urmare a escaladării  războiului ruso-ucrainean.

Președintele Donald Trump a avut o zi diplomatică intensă luni, vorbind cu liderul rus Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în încercarea de a opri „baia de sânge” din Ucraina. Cu toate acestea, rezultatele apelurilor au fost neconcludente, cu puține semne de progres real către o încetare a focului sau o pace durabilă.

Canalul de televiziune de stat Belarus 1 a informat, pe 20.05.2025, citând surse din cadrul Ministerului Apărării al republicii, că exercițiul ruso-belarus Vest-2025 (Zapad-2025), programat pentru luna septembrie, va fi asociat cu exercițiile Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care se vor desfășura și pe teritoriul Republicii Belarus.

Două legi esențiale pentru consolidarea apărării naționale a României, vizând controlul spațiului aerian și desfășurarea misiunilor militare pe timp de pace, au fost promulgate astăzi. Decizia a fost semnată prin decret de președintele interimar Ilie Bolojan, eliminând obstacole legislative majore în calea acțiunii Armatei României în fața amenințărilor cu drone.

Principalele intenții ale președintelui rus Vladimir Putin privind modul în care vrea să țină sub control negocierile de pace devin tot mai evidente. Acesta este convins că, până la sfârșitul anului, trupele ruse vor putea să depășească apărarea ucraineană și să controleze complet cele patru regiuni ale Ucrainei - Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie.

După eșecul contraofensivei mult-anticipate din vara anului 2023, care nu a reușit să penetreze decisiv liniile rusești puternic fortificate, Ucraina și aliații săi se confruntă cu o întrebare strategică crucială: este o nouă operațiune ofensivă majoră posibilă sau chiar necesară pentru a obține victoria împotriva forțelor de ocupație ruse? Opiniile experților militari și analiștilor politici sunt, așa cum era de așteptat, profund divizate, reflectând mizele uriașe și riscurile asociate unei astfel de decizii.

Eficiența sprijinului european pentru Ucraina se confruntă cu critici dure din partea unor oficiali europeni, fostul ministru lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a facut recent o evaluare dură a eforturilor actuale, care vizează în special „Coaliția celor dispusi”. Remarcile sale evidențiază o nerăbdare în rândul unor aliați cu privire la ritmul și conținutul asistenței occidentale.

În contextul în care administrația Trump pare nerăbdătoare să treacă la retragerea trupelor americane din Europa, se ridică tot mai multe semne de întrebare privitoare la implicațiile directe ale unui astfel de proces.

Perspectivele unei soluții pașnice a conflictului din Ucraina rămân sumbre, în condițiile în care ambițiile imperiale ale președintelui rus Vladimir Putin par să fie principalul obstacol. Aceasta este evaluarea tranșantă a fostului Secretar american al Apărării, Robert Gates, exprimată recent într-un interviu acordat CBS. Analiza lui Gates vine pe fondul unor tentative diplomatice eșuate și al presiunilor pentru negocieri directe, inclusiv din partea președintelui american Donald Trump.

Din când în când este bine să ne reamintim de eroii noștri, să le privim faptele cu atenție și să le înțelegem semnificațiile și ecoul în timp. Unii dintre ei au activat în „Careul de Aşi”, porecla dată celei mai renumite unități a Marinei Regale Române din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Negociatorii ruşi la discuţiile de pace de la Istanbul au cerut Ucrainei să-şi retragă trupele din toate regiunile ucrainene revendicate de Moscova înainte ca Rusia să fie de acord cu o încetare a focului, a declarat sâmbătă pentru Reuters un înalt oficial ucrainean familiarizat cu discuţiile.

În topul succeselor militare realizate de Ucraina în cei peste trei ani de război declanșat de Federația Rusă se numără cu siguranță cel pe mare. Azi, Flota rusă de la Marea Neagră e ținută, la propriu, în șah și împinsă, departe de linia frontului. Fără nicio navă de suprafață sau fără submarine, ucrainenii au reușit să scufunde zeci de nave mai mari sau mai mici ruse, folosindu-se de drone sau rachete. Inclusiv „mândria” Flotei ruse de la Marea Neagră, crucișătorul Moskva, a fost scufundat. Dar în 2022, în primele etape ale invaziei pe scară largă, lucrurile stăteau diferit. Ucrainenii povestesc cum rușii au ajuns în zona României, dar dezvăluie și câte nave ruse de luptă mai sunt azi în Crimeea ocupată.

Statele Unite se confruntă cu o probabilitate tot mai mare a unui conflict militar major cu China în următorii ani, un scenariu care, spre deosebire de angajamentele externe recente, ar putea avea repercusiuni directe și disruptive pe teritoriul american. Aceasta este avertizarea tot mai apăsată transmisă de oficiali militari de rang înalt, pe măsură ce tensiunile legate de Taiwan continuă să escaladeze, iar Beijingul își accelerează pregătirile militare.

Statele Unite ale Americii vor începe discuții cu aliații europeni privind o posibilă reducere a numărului de trupe americane staționate pe continent, a anunțat vineri ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker. Aceste discuții sunt planificate să demareze "mai târziu în acest an", după summitul NATO din iunie de la Haga, a precizat Whitaker.

Rapoarte apărute în luna mai 2025 indică o intensificare semnificativă a desfășurărilor de trupe rusești și o expansiune rapidă a infrastructurii militare de-a lungul graniței cu Finlanda. Această activitate, confirmată de imagini satelitare și surse de informații occidentale, stârnește îngrijorări majore în rândul NATO și al statelor vecine, semnalând o potențială schimbare strategică în regiune ce amintește periculos de mult de preludiul invaziei din Ucraina din 2022.

Boris Johnson, fostul prim-ministru al Marii Britanii, a lansat critici dure la adresa politicienilor occidentali din perioada mandatului președintelui Joe Biden, afirmând că le-a lipsit "curajul" de a sprijini pe deplin Ucraina în timpul războiul de agresiune declanşat de Rusia. Comentariile sale vin într-un moment crucial, marcat de propuneri recente de negocieri de pace și de incertitudini legate de viitorul sprijin occidental.  

Inovația continuă în cadrul Task Force X, iar cea mai recentă realizare promite să transforme modul în care sunt desfășurate misiunile militare moderne.

Tensiunile din Orientul Mijlociu reverberează tot mai puternic și în Europa, în contextul evoluțiilor recente dintre Israel și Iran. Invitat la Digi24, ambasadorul Israelului în România a tras un semnal de alarmă în privința amenințării reprezentate de regimul teocrat de la Teheran și a subliniat că intervențiile militare ale statului israelian vizează distrugerea capacităților nucleare iraniene. Iranul a fost la doar câțiva centimetri de a obține armament nuclear, fapt ce reprezintă o amenințare nu doar pentru Israel și Orientul Mijlociu, dar și pentru Europa.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat, duminică seara, că liderii G7 vor discuta despre noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă dictatorul rus Vladimir Putin nu acceptă negocierile de încetare a focului.

Lipsa de profesionalism a MApN sub conducerea ministrului Angel Tîlvăr are consecințe pe mai multe decenii față de programul de înzestrare al României. Iar un exemplu elocvent de „viziune strategică de mare anvergură” e rezentant de cazul elicopterelor H215M. După ani în care România a trecut la „și altele” înzestrarea cu elicoptere moderne, flota actuală fiind deja îmbătrânită și depășită tehnologic, o viitoare alegere a H215 a ridicat multe sprâncene. Mai ales în contextul în care modelul nu doar că nu mai e achiziționat pe piața externă, dar există programe care deja pregătesc o generație viitoare de elicoptere ce au la bază tehnologii de ultimă oră și lecții ale conflictelor moderne, inclusiv războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei.

Israelul a atacat sediul Ministerului iranian de Externe din Teheran, rănind mai mulţi civili, potrivit unei surse din cadrul Ministerului de Externe. Tot în această noapte, Iranul a lovit și el puternic Tel Avivul.

Pe măsură ce războiul din Ucraina remodelează doctrina militară, Polonia, stat aflat în prima linie pe flancul estic al NATO, nu doar că ia notițe, ci scrie deja următorul capitol pentru armata sa. Polonia își asamblează o nouă „Forță de Drone” formidabilă, o inițiativă atât de ambițioasă încât a atras atenția unuia dintre cei mai inovatori contractori militari din Statele Unite.

Armata Statelor Unite ale Americii anunţă că se pregăteşte să facă un pas calculat, dar esențial, în cursa tot mai acerbă a înzestrării cu sisteme de arme hipersonice. În timp ce prima sa unitate de rachete „Dark Eagle”, capabile să atingă viteze de peste Mach 5, este încă în faza de testare, Pentagonul a confirmat deja planurile pentru a doua baterie. Aceasta urmează să fie declarată operațională în ultimul trimestru al anului fiscal 2026, conform unui raport recent al agenției federale independente GAO (Government Accountability Office).

În ultimele două nopţi, cerul Israelului a fost brăzdat de o ploaie rachete iraniene. Aproximativ 150 până la 200 de rachete balistice au fost lansate de Iran spre ținte militare și civile, ceea ce s-a dovedit un test pentru rețeaua de apărare aeriană multi-stratificată a Israelului. Așa cum era de așteptat, sistemele precum Arrow și David's Sling au intrat în acțiune.

În timp ce oficialii vorbesc despre "parteneriat strategic" și "interoperabilitate", realitatea de pe teren, din România și până în Germania, sună altfel: zgomotul motoarelor de tanc, bubuitul artileriei și freamătul elicopterelor de atac. Exercițiul "Saber Guardian 25", cu cei aproximativ 10.000 de militari ai săi, nu este doar un antrenament. Este un mesaj puternic și clar, transmis în limbajul universal al puterii militare, iar destinatarul principal se află la Kremlin.

Sâmbătă, pe Constitution Avenue, nu a defilat doar Armata Statelor Unite. A defilat o anume viziune asupra Americii – una cu blindaj greu, susținută de zgomotul motoarelor cu turbină și aprobată personal de președintele Donald Trump. Parada aniversară a 250 de ani de la înființarea Armatei SUA, o producție care a costat zeci de milioane de dolari, a fost, în esență, spectacolul lui Donald Trump. Și, la fel ca majoritatea acțiunilor președintelui, a divizat națiunea americană pe care forțele armate au jurat să o apere.

Rusia înregistrează o nouă lovitură în Mali, după ce mercenarii care acționează în cadrul binecunoscutului Corp African au suferit pierderi mari în confruntările armate cu membrii Frontului pentru Eliberarea Azawadului (FLA). Luptele au avut loc în apropierea zonei Anomalen, regiunea Aguel-hoc, unde luptătorii FLA au atacat un convoi militar rus, distrugând mai multe vehicule și ucigând un număr neprecizat de mercenari. Informațiile locale indică faptul că forțele ruse se deplasau cu echipament militar când au fost prinse într-o ambuscadă bine coordonată.

În cursul nopții de 15.06.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele kamikaze, militarii ruși au întrebuințat rachete balistice și de croazieră, dar și rachete hipersonice Kinjal.

După ani de dezvoltare în spatele unui văl de secretomanie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au oferit publicului o primă imagine a viitorului său arsenal de descurajare: noua rachetă de croazieră stealth cu capacitate nucleară, AGM-181A Long-Range Standoff (LRSO). Imaginea, deși doar o randare digitală, confirmă ceea ce experții bănuiau de mult: noua armă este proiectată pentru o singură misiune principală - să penetreze cele mai avansate și dense sisteme de apărare aeriană, precum cele ale Rusiei și Chinei, și să livreze o lovitură nucleară.

Aliații direcți de nivel statal ai Rusiei, în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, sunt Iranul și Coreea de Nord. Pe lângă aceștia există și un aliat care se disimulează în jucător neutru, acesta fiind China. Orice lovitură încasată de unul dintre acești aliați importanți ai Rusiei, este una pe care Moscova o resimte din plin, deoarece pune la îndoială capacitatea ei de a gestiona amplul război hibrid pe care l-a lansat împotriva Occidentului.  

O unitate ucraineană de apărare antiaeriană, proaspăt echipată cu sistemul german IRIS-T, a transformat prima sa misiune de luptă într-o demonstrație de forță. Într-o singură confruntare, unitatea a interceptat și distrus șapte rachete de croazieră rusești, stabilind un nou record de eficiență și semnalând o schimbare calitativă în capacitatea Ucrainei de a-și proteja spaţiul aerian.

În pofida sancțiunilor occidentale, exporturile Rusiei către cei mai mari 20 de parteneri comerciali ai săi au crescut cu 18%, ajungând la 330 de miliarde de dolari în timpul războiului din Ucraina, potrivit unui raport ajustat la inflație publicat pe 13 iunie de Institutul de Economie Germană din Koln. Acesta a comparat datele exporturilor Rusiei în anii 2021 și 2024.

Printr-un singur atac complex, lansat în primele ore ale zilei de vineri, 13 iunie, Israelul pare să fi realizat imposibilul: a decapitat vârful ierarhiei militare iraniene și a neutralizat cea mai mare parte a arsenalului iranian de rachete balistice înainte ca acesta să poată fi folosit. Operația, denumită „Leul Răsare” (Rising Lion), reprezintă o regândire fundamentală a modului în care Israelul îşi proiectează puterea militară în Orientul Mijlociu. Acționând pe baza informațiilor că un atac iranian era iminent, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au pariat totul pe o lovitură preventivă de o amploare fără precedent. Miza a fost uriașă: dacă operațiunea eșua, Israelul s-ar fi confruntat cu un baraj de sute de rachete. Dacă reușea, ar fi putut anihila amenințarea pentru anii următori.

România, aflată în prima linie a NATO în fața unei Rusii tot mai agresive, face un pariu uriaș pe viitorul forțelor sale aeriene: achiziția avionului de generația a cincea, F-35 Lightning II. Pe hârtie, este o mișcare strategică esențială si de dorit sa fie implementată cât mai repede. În realitate, aceste avioane invizibile pe radar riscă să devină cele mai scumpe piese de muzeu dacă nu vor avea unde să aterizeze. Într-o intervenție la conferința DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania, Cătălin Podaru, CEO-ul Leviatan Group – una dintre companiile românești care construiește infrastructura critică pentru apărare – a tras un semnal de alarmă. Mesajul său a fost cât se poate de clar: România riscă să-și submineze propriile eforturi de înzestrare din cauza unui inamic intern redutabil nummit birocrație.

Ucraina are un nou as balistic în mânecă. Și este unul creat acasă. După ani de dezvoltare rachetă balistică ucraineană cu rază scurtă de acțiune, Sapsan, a trecut testul focului în luptă și a intrat în producția de serie. Pentru planificatorii militari de la Kremlin, aceasta este o veste extrem de proastă. În luna mai 2025, o rachetă Sapsan a lovit cu succes o facilitate militară rusă la o distanță de aproape 300 de kilometri, validându-și astfel capacitățile într-un mediu de luptă real. Confirmarea vine de la Valentin Badrak, directorul think-tank-ului ucrainean Centrul pentru Studii Armate, Conversie și Dezarmare, care a subliniat că nu mai există „niciun obstacol” în calea producției de serie pentru această armă.

Într-un climat internațional marcat de tensiuni strategice și de o cascadă de escaladări militare, atacul Israelului asupra instalațiilor nucleare din Iran a declanșat un val de reacții, speculații și analize. Ioana Constantin Bercean, cercetător și poate cea mai importantă voce din România pe dosarele Orientului Mijlociu, oferă o evaluare extrem de tranșantă asupra evenimentelor, dezvăluind complexitatea și riscurile unui conflict ce depășește granițele regionale. Iar ceea ce va urma va fi un test major pentru DonaldTrump care, amintește cercetătoarea, „a câștigat al doilea mandat pe un discurs anti-război”, dar America ar putea fi atrasă într-un conflict în regiune.

Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a informat, pe 13.06.2025, că avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Britanice au fost ridicate în aer pentru a escorta o aeronavă de cercetare rusească de tip Il-20, în spațiul aerian polonez situate deasupra Mării Baltice.

Vineri seara, sirenele care au răsunat peste Tel Aviv și Ierusalim nu au anunțat un atac limitat al unui proxy, ci baraje de rachete balistice lansate direct de pe teritoriul iranian. A fost răspunsul previzibil, dar terifiant, la ceea ce Israelul a numit "Operațiunea Rising Lion" – un atac preventiv de o anvergură și o îndrăzneală uluitoare.

După decenii de eșecuri costisitoare și miliarde de dolari irosiți, Armata Statelor Unite pare, în sfârșit, pe drumul cel bun pentru a înlocui legendarul, dar depășitul, vehicul de luptă al infanteriei M2 Bradley. Gigantii din domeniul apararii, American Rheinmetall și General Dynamics Land Systems (GDLS), au primit undă verde pentru a trece la următoarea etapă, cea de Inginerie și Dezvoltare (EMD), a programului XM30.

Timp de peste un deceniu, narațiunea oficială a fost simplă și convenabilă din punct de vedere politic: sistemele de apărare antirachetă ale NATO din Europa, în special facilitățile terestre AegisAshore din România și Polonia, erau acolo pentru a proteja continentul de amenințări cu rachete balistice cu rază lungă de acțiune venite din Orientul Mijlociu, adică din Iran, iar mai nou dinspre Federaţia Rusa. Discuțiile purtate în prezent în spatele ușilor închise la sediul NATO nu vizează o simplă actualizare, ci o reconfigurare fundamentală a modului în care Alianța se apără în fata amenințărilor aeriene. 

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a reconfirmat că actualul guvern german „nu ia în considerare” furnizarea de rachete de croazieră Taurtus către Ucraina, în pofida faptului că Kievul solicită de mult timp aceste rachete cu raza de acțiune de peste 500 km, cu care ar putea lovi ținte în adâncimea teritoriului Rusiei.

În primăvara lui 2023, România și Turcia au semnat contractul prin încredințare directă G2G (Guvern la Guvern) privind achiziția de drone turcești de tip Bayraktar TB2. Iar vestea bună e că sunt deja livrate toate dronele. Acest lucru a fost confirmat în exclusivitate de Excelența Sa Özgür Kıvanç Altan, ambasadorul Turciei în România, în cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania.

Când ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a admis pe 13 iunie că Europa trebuie să se pregătească pentru o reducere a sprijinului militar american, nu a făcut doar o declarație politică. A tras un semnal de alarmă care reverberează în fabricile de armament, în statele occidentale și pe linia frontului din Ucraina. „Da, este corect. Așa ar fi, și trebuie să ne ocupăm de asta,” a spus Pistorius.

Asaltul israelian masiv asupra Iranului, din dimineaza zilei de vineri, a fost mult mai mult decât un raid aerian la scară largă. A fost o operațiune sofisticată, pe mai multe niveluri, care a inclus un element uluitor de tip ''coloana a cincea'': celule de comando conduse de Mossad care au lansat drone și rachete de precizie de la baze secrete aflate pe teritoriul iranian.

Israel a demarat o operațiune militară extinsă nemaiîntâlnită în ultimele trei decenii, numită „Operation Rising Lion” („Leul care se ridică”). Zeci de facilități iraniene au fost lovite de aviația militară israeliană. Dar israelienii nu au lovit doar facilitățile nucleare ale Iranului, ci au decimat, la propriu, conducerea militară iraniană.

În cadrul conferinței „DefenseRomania Security Dialogue 2025”, organizată de Defense Romania la București, ambasadorul Ucrainei în România, Excelența Sa Ihor Prokopchuk, a susținut un discurs despre realitățile de pe front, nevoile militare urgente ale Ucrainei și pericolul direct reprezentat de Rusia pentru întreaga regiune. Inclusiv pentru România. Discursul acestuia a avut loc în panelul ambasadorilor, unde mai mulți șefi de misiuni diplomatice au participat la invitația DefenseRomania.

În urmă cu puțin timp lovituri aeriene masive israeliene au vizat mai multe obiective militare în nord-vestul Iranului, relatează televiziunea de stat iraniană. Israelul a atacat cu avioane de luptă mai multe ținte din Iran.

Ceremonia solemnă de predare a submarinului diesel-electric Yakutsk din cadrul Proiectului 636.3 către Forțele Navale ale Federației Ruse a avut loc, pe 11.06.2025, la Șantierul naval al Amiralității (parte a Corporației întrunite producătoare de nave), relatează un corespondent al agenției de presă de stat TASS.