În ultimele zile s-a vorbit mult despre câteva numiri pe care ministrul Economiei Radu Miruță (USR) le-a făcut în Consiliul de Administrație al societății Avioane Craiova S.A.
Așa cum specialiștii militarii occidentali observă, Iranul si-a transferat atenția de la atentate care presupun resurse umane serioase și riscuri pe măsură către atacuri cu drone kamikaze, care presupun un nivel de expunere redus și sunt extrem de greu de prevăzut.
În războaiele cu drone, propaganda poate fi la fel de importantă ca avansurile tehnologice reale. Toată lumea care construiește drone pare să se copieze reciproc. De exemplu, modelul Iranian Shahed S-171-jet este o copie a dronei americane Sentinel, desfășurată prima dată de către Teheran în 2014. După capturarea unei drone intacte americane Sentinel, de către forțele militare revoluționare de la Teheran, specialiștii iranienei au transformat modelul lor, devenind mult mai letal, Saegeh purtând până la patru rachete, capabile să doboare avioane de luptă sau să scufunde vase comerciale.
Ca urmare a doborârii dronei americane de către Iran în 2011, bătălia pentru supremația aeriană s-a mutat dintr-o lume care, până la acel moment, avea o singură superputere din punct de vedere a producției acestei arme. Momentul 2011 va duce la divizarea pieței între mai mulți producători de drone. Acest moment critic al evoluției militare a creat mai multe superputeri în domeniul utilizării dronelor. Analiștii sunt convinși că succesele iraniene au creat o singură supraputere în domeniul atacurilor teroriste cu drone kamikaze. Iranul, prin faptul că a reușit să pună mâna pe tehnologia americană a reușit să se instaleze confortabil în poziția de supraputere a dronelor kamikaze. Din nefericire un român nevinovat a plătit cu viața aceasta brutală schimbare de echilibru în ceea ce va deveni războiul dronelor.
Acest lucru a schimbat fundamental ecuația și amenințările pe care le reprezintă dronele. Scopul strategic al Iranului este să creeze o armată independentă de drone, la fel cum a făcut Israel în anii 1980, oferind Teheranului impunitatea militară de care se bucurase anterior doar armata americană.
Ca atare Iranul va doborî nu numai modelul stealth Sentinel ci și modelul și mai letal Global Hawk în 2019. Copiind tehnologia americană, atât de ușor obținută, Iran va face primul său test strategic prin atacul cu drone ordonat în Yemen. O dată cu acest atac întreaga lume a intrat într-o revoluție militară care a schimbat peste noapte echilibrul terorii în Orientul Mijlociu, dar mai ales, echilibru instabil obținut ca urmare a războiului împotriva terorismului, purtat timp de două decenii de către SUA. Iran a obținut o poziție unică de șantaj, de presiune și de maximizare a opțiunilor sale militare în întreaga sa regiune.
Pentru a ajunge la punctul de a se confrunta, în același timp cu Israel și SUA, Iran a parcurs un drum lung și sângeros. După Revoluția Islamică din 1979, noua putere islamică de la Teheran a moștenit cele mai modern drone americane cumpărate de către fostul Șah, ca parte a modernizării forțelor aeriene regale.
Dar noii lideri iranieni nu au avut timp să învețe cum să le folosească. La 22 septembrie 1980, avioane de război irakiene au lovit Iranul și a început războiul Iran-Irak. La acel moment Irakul era un gigant tehnologic. In raport cu Iranul. Avea la dispoziție un imens arsenal de arme sovietice, extrem de eficiente la acel moment precum și un sistem de comandă militar foarte bine pus la punct. Noile gărzi revoluționare religioase iraniene au ales să se folosească de dronele găsite în depozitele șahului.
În 1986, Qasem Soleimani, viitorul lider IRGC (asasinat în Ianuarie 2020), și-a condus oamenii prin canalele navigabile care leagă Iranul de Basra din Irak. Îl însoțeau tinerii războinici iranieni cu dronele lor kamikaze. Nouă sute patruzeci de misiuni au fost executate de IRGC iar peste 50.000 de fotografii au fost făcute.
Publicarea lor în presa din întreaga lume, a reprezentant prima etapă din lungul război de propaganda pe care puterea de la Teheran îl va declanșa. La vremea aceea considerate arme exotice, dronele islamice își făceau intrarea în istoria militară a Orientului Mijlociu cu putere și mai ales cu o eficiență simbolică neașteptată. Eficiența atacurilor a fost la început redusă, dar Soleimani va reuși să producă destule daune armatei irakiene, mult superioară numeric și tehnologic, încât să devină primul cavaler al atacurilor cu drone din istoria regiunii. Ironia crudă a destinului va face ca el însuși să fie executat, decenii după atacurile sale, cu o dronă.
De- lungul timpului și ca urmare a izolării sale din ce în ce mai puternice pe piața internațională de armament, Iran a fost obligat să inoveze. În anii 1980, a construit Quds Mohajer, care a zburat pentru prima dată în 1985. În cele din urmă, inginerii iranieni vor construi sute de mici avioane fără pilot , care puteau fi transportate de doar doi soldați.
Asamblate la locul de inițiere a atacului, datorită imposibilei lor detectări radar sau prin metode umane clasice, Mohajer a devenit cu timpul una dintre cele mai mari amenințări teroriste pentru regiune. În 1986 a apărut produsul original iranian, care putea fi asamblat doar cu tehnologia locală denumită HESA Ababil. Au fost construite aproximativ 400 de drone Ababil.
Pentru a înțelege gravele pierderi tehnologice și militare suportate de către lumea occidentală la căderea șahului Pahlavi, compania HESA, care a construit modelul original, a fost fondată într-o fostă fabrică americană Textron, cunoscută pentru asamblarea de elicoptere Bell înainte de revoluția islamică.
Drona Ababil era un produs al vagabondajului tehnologic (termen folosit și astăzi pentru a caracteriza lipsa de unitate tehnologică a unui produs), tehnicienii iranieni efectiv adunând de aici și de acolo diverse elemente disparate. Arătând mai mult ca o rachetă de croazieră, drona poate fi lansată de catapulta de pe un camion. Astfel se obținea nu numai viteza de amplasare a dronei ci și dispersarea ei pe un câmp strategic larg, ca atare mult mai greu de distrus printr-o singură lovitură a unei tehnologii aeriene superioare, cum este cea israeliană spre exemplu. Astfel de drone similare au fost exportate în Liban și Yemen și folosite de grupările para militare pro iraniene de-a lungul următoarelor decenii.
Deși mai puțin cunoscut, specialiștii intelligence susțin ca Iran ar fi câștigat și o perspectivă informațională despre tehnologia folosită de către dronele israeliene prin intermediul a două aparate care au fost doborâte în Irak în războiul din 1991.
În ultimii ani, Iran ar fi putut avea acces la resturile modelului Predator în anul 2015, când unul a fost pierdut în Siria sau la modelul ScanEagle și Reaper doborâte în Yemen. Pentru înțelegerea aerodinamicii dronelor, tehnicienii iranieni nu au avut probleme să descifreze secretele datorită pozelor și prezentărilor publice.
Acolo unde au avut nevoie de informații directe, la care au avut acces ca urmare a incidentelor pe care le-am menționat mai devreme, a fost efortul de a construi rezistența dronelor sale și menținerea abilitățile lor de a efectua supravegherea, de a retransmite comunicațiile sau de a viza inamicii. De exemplu, tipul de materiale compozite, îndrumări și electro-optică pe care le aveau industriile de înaltă tehnologie din SUA și Israel nu sunt disponibile unui Iran aflat de decenii sub cele mai drastice sancțiuni internaționale tehnologice.
Cu toate acestea Iran a reușit să-și transforme modele Ababil și Mohajers în UAV-uri avansate. În 2008, forțele de menținere a păcii ONU au întrebat despre dronele pe care le-au văzut folosite în Sudan. Guvernul le-a spus că sunt Zagils, un model iranian Ababil-3 care a fost redenumit . Două astfel de drone au fost doborâte de grupările rebele aflate în plin conflict. Venezuela a cumpărat, de asemenea, Mohajer-2 iranian în 2007 pentru a le folosi pentru supravegherea granițelor sale.
Iranul a construit mai multe generații din fiecare dintre aceste drone între anii 1980 și 2010. Toate au fost inițial limitate în raza lor de acțiune. În plus, rezervoarele lor erau mici . limitându-le astfel autonomia de zbor. După o tăcere de aproape un deceniu, la una din celebrările revoluției islamice din 2020, așa cum Iranul a obișnuit lumea, gărzile revoluționare au dezvăluit o gamă largă de noi modele Ababil-3 pentru forța aeriană și armată, susținând că dețin noi capacități tehnologice pentru asigurarea ghidajului GPS. Iranul dovedea clar că trecuse la etapa superioară tehnologică necesară nu numai obținerii supremației aeriene în regiune dar și deschizând practic drumul extinderii influnței sale peste granițele Orientului Mijlociu.
A arătat, de asemenea, o nouă dronă Karrar, asemănătoare unei rachete de croazieră. Teheranul a susținut că ar putea zbura 1.500 de kilometri și că dronele sale au atins acum înălțimi de trei kilometrii. Dronele iraniene prezentate aveau tehnologie avansată în utilizarea imaginilor video, a GIS și în creșterea autonomiei peste o sută de kilometri. Atât Israel cât și SUA au realizat că un nou jucător important în domeniu intrase în arenă. Iar gândurile acestuia nu erau deloc pașnice sau civilizate.
Scopul strategic declarat al Iranului, după crearea acestei noi forțe militare a dronelor, este de a le folosi pentru a își exploata poziția de putere maritimă regională. Teheran a schițat un arc de țări în care dorește să-și proiecteze influența sa militară.
Harta desenată de către Teheran începe cu „străinătatea apropiată” în Irak și se extinde în Siria, Liban, Yemen, Sudan, Gaza și Afganistan. Desigur dușmanul fundamental este Israel și prezența militară a SUA în regiune. Arabia Saudită nu numai că devine țintă necesară, conform strategiei militare iraniene dar este prima pe podiumul țărilor adversare, pentru parteneriatul strâns al saudiților cu Washington. Astfel, conform logicii iraniene Golful Persic și Golful Oman sunt primele spații maritime care se vor afla sub survolul dronelor kamikaze iraniene. Proiecția de putere militară a Teheranului nu mai este doar propagandă, dar devine extrem de reală.
Pentru a-i provoca pe americani, Iranul a stabilit o rețea de baze de drone de-a lungul și la sud de Strâmtoarea Hormuz. O nouă pistă de aterizare a fost construită la Jakigur în 2015.
Pe 12 ianuarie 2016, Iranul a trimis o dronă să survoleze legendarul portavion USS Harry Truman și numai puțin cunoscutul portavion francez Charles de Gaulle. Iranul a trimis noul său Shahed 129 pentru a efectua zborul , ceea ce a demonstrate că Iranul testa capacitățile dronei. Apoi, au trimis o dronă Sadegh zumzăind peste USS Nimitz în august 2017 în Golful Persic, în aprilie 2019 susținând că au zburat fără a fi reperați de către tehnologia americană peste USS Eisenhower.Mesajul este clar pentru toată lumea, Iran se impune direct în coastele Omanului și peste strâmtoarea Hurmuz. Nici o putere militară occidentală sau regională nu va putea opri avansul iranian în regiune. Se spune ca dronele ucid tăcut. Iranul a reușit să transforme aceste arme tăcute și atât de letale în cele mai comunicative forme ale propagandei sale.
Problema cu care se confruntă SUA, Israel și alte țări este că nu există o apărare imediată și eficientă împotriva atacului cu drone. Toată lumea a cheltuit energie și timp pentru a echipa militar dronele în vederea uciderii dușmanului uman de pe teren.
Iranul, cu ale sale drone kamikaze, a intrat pe un câmp tactic unde nu există astăzi o tehnologie anti dronă efectivă. Iran a lovit exact unde doare cel mai mult, atunci când dronele sale au penetrat sistemul de apărare aerian ultramodern saudit cumpărat din SUA, lovind unul dintre cele mai mari parcuri petroliere din regat. Atunci Teheranul a dovedit că opțiunea sa strategică de a dezvolta drone kamikaze care să lovească infrastructura economică a unui stat, mai degrabă decât oameni, este cea care va face cel mai mult rău regiunii.
Cazul vasului comercial unde comandatul român și-a pierdut viața demonstrează pericolul noului război iranian dus cu drone.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În ultimele zile s-a vorbit mult despre câteva numiri pe care ministrul Economiei Radu Miruță (USR) le-a făcut în Consiliul de Administrație al societății Avioane Craiova S.A.
Zilele trecute în o parte din media românească s-a declanșat ceea ce putem numi „isteria Iron Dome” după ce unele publicații au scris despre faptul că în programul SHORAD/VSHORAD țara noastră va achiziționa celebrul sistem israelian, informație preluată și de unele publicații internaționale. Dar lucrurile au devenit și mai interesante în contextul în care Ministerul Apărării Naționale a transmis că nu e nici Iron Dome și nici Spyder. Așadar ce achiziționează România?
Avioanele de vânătoare multirol Saab JAS 39C/D Gripen au participat la operațiuni de luptă în timpul confruntărilor în curs dintre Thailanda și Cambodgia.
Într-o mișcare ce se vrea cu potențial de a schimba echilibrul strategic de putere în Asia de Vest, Iranul a efectuat primul test operațional al sistemului de apărare aeriană S-400 Triumf de fabricație rusească, o piatră de hotar majoră care are ca obiectiv capacitatea țării de a opera ceea ce rușii și iranienii numesc „cel mai avansat sistem sol-aer (SAM)”, într-un scenariu real.
Aeronave Eurofighter Typhoon ale Luftwaffe (Forțele Aeriene Germane) au aterizat la Mihail Kogălniceanu, în Constanța. În contextul geopolitic complicat generat de războiul rus de agresiune și de provocările repetate ale Rusiei care testează spațiul aerian aliat pe întregul Flanc Estic, misiunea aviației militare germane va fi protejarea spațiului Alianței. Avioanele Eurofighter germane vor efectua misiuni de Poliție Aeriană în România alături de avioanele F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române (ROAF).
Pentru prima oară a fost fotografiat un avion de luptă rusesc Su-35S aflat în misiune de luptă și integrând noile rachete aer-aer R-77M.
Într-o demonstrație complexă de forță și interoperabilitate, forțele aeriene din Franța, Marea Britanie și Belgia au executat o misiune de supraveghere strategică deasupra Mării Negre săptămâna trecută, pe 23 iulie. Operațiunea, care a implicat un grup aerian substanțial de avioane de luptă, cisterne și platforme de avertizare timpurie și control (AWACS), subliniază vigilența sporită a NATO pe flancul estic și determinarea aliaților de a asigura libertatea de navigație într-o zonă maritimă tensionată.
În timpul războiului de 12 zile cu Iranul, SUA au folosit peste 100 de rachete THAAD, dezvăluind o lipsă critică de interceptoare și o amenințare la adresa securității globale.
Rusia visează de mai bine de trei ani să facă ceea ce Israelul a reușit în Războiul de 12 Zile împotriva Iranului: Dominația aeriană. În ciuda faptului că aviația militară rusă e superioară celei ucrainene, atât din perspectivă tehnologică, dar mai ales din perspectivă numerică, Forțele Aeropsațiale Ruse nu au reușit sub nicio formă să domine spațiul aerian ucrainean. Cum s-a ajuns aici?
Elbit Systems Ltd. a anunțat astăzi că a obținut un contract în valoare de aproximativ 260 de milioane de dolari din partea Airbus Defence and Space, pentru a furniza sistemele de autoprotecție J-MUSIC™ (Directed Infrared Counter Measures – DIRCM), care vor fi instalate pe aeronavele de transport A400M Atlas ale Forțelor Aeriene Germane.
Ca răspuns direct la amenințarea constantă a loviturilor rusești asupra bazelor aeriene, Ucraina a dezvoltat o nouă linie de apărare pentru flota sa de F-16, implementând complexe mobile de mentenanță și comandă. Acest proiect vital, rodul parteneriatului dintre fundația „Come Back Alive” și Ministerul ucrainean al Apărării, transformă o vulnerabilitate majoră într-un avantaj tactic, permițând avioanelor de luptă să opereze de pe locații impredictibile și să evite astfel detectarea și distrugerea.
După ce a pierdut contractul pentru avionul de generația a șasea în fața rivalului Boeing, Lockheed Martin contraatacă cu o nouă viziune pentru cel mai de succes produs al său. CEO-ul Jim Taiclet propune transformarea F-35 într-o „punte” tehnologică spre viitorul F-47, o soluție menită să acopere un posibil decalaj de capabilități de până la zece ani.
Statele Unite și-au reafirmat angajamentul de a consolida pilonul estic al NATO, semnând ieri, 25 iulie, un acord pentru a oferi Poloniei garanții în valoare de 4 miliarde de dolari prin programul de Finanțare Militară Externă (FMF). Deși oficial fondurile sunt destinate „modernizării forțelor armate poloneze”, surse americane citate de publicația Defence24.pl indică faptul că finanțarea este direct legată de ambițiosul program de modernizare a flotei de avioane F-16C/D la standardul avansat F-16V.
Forțele Aeriene Regale Thailandeze (RTAF) au executat ieri, 24 iulie, lovituri aeriene cu avioane F-16 împotriva unor poziții militare cambodgiene, marcând cea mai serioasă escaladare a conflictului la frontieră dintre cele două națiuni din ultimul deceniu.
O decizie recentă a Departamentului de Stat al SUA, care aprobă o vânzare militară de 172 de milioane de dolari către Ucraina, scoate în evidență un paradox al conflictului: eficiența remarcabilă a sistemului de rachete MIM-23 HAWK, vechi de peste 60 de ani. Pachetul, anunțat pe 23 iulie 2025 și destinat mentenanței acestor sisteme, confirmă rolul pe care această platformă, proiectata in perioada Războiului Rece, continuă să-l joace în apărarea spațiului aerian ucrainean.
Relația SUA-Ucraina în materie de cooperare militară merge în ambele sensuri și nu se rezumă doar la achiziția de tehnică de luptă americană. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a ajuns la un acord cu președintele american Donald Trump privind achiziția de drone ucrainene de către Statele Unite.
Ucraina a primit confirmarea că va primi trei sisteme Patriot din cele 10 necesare. Germania și-a confirmat disponibilitatea de a livra două sisteme, iar Norvegia și-a confirmat disponibilitatea de a livra unul, a declarat Volodimir Zelenski.
Forțele Aeriene ale SUA nu vor cumpăra avioane de vânătoare F-35 în cantități mari până la finalizarea producției Blocului 4, a declarat șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, David Allvin. Pentagonul va prelua doar 44 dintre acestea în acest an și doar 26 în următorul an fiscal.
Impasul în care se află proiectul european FCAS (Future Combat Aircraft System) privind dezvoltarea aeronavei de luptă de generația a șasea ar putea fi depășit până la sfârșitul lunii august, după cum rezultă în urma întâlnirii de joi, 24 iulie, dintre cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron.
Într-o nouă demonstrație de forță în Arctica, Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) a mobilizat o forță considerabilă de avioane de luptă, inclusiv F-35 și F-16, pentru a intercepta o formație de patru aeronave militare rusești pe 22 iulie. Aeronavele rusești, constând din două bombardiere strategice Tupolev Tu-95MS „Bear” și două avioane de vânătoare Suhoi Su-35 „Flanker”, operau în Zona de Identificare a Apărării Aeriene a Alaskăi (ADIZ), un spațiu aerian internațional monitorizat îndeaproape de Statele Unite și Canada din motive de securitate națională.
Unități ale armatei thailandeze s-au ciocnit cu trupe cambodgiene joi dimineață devreme într-o zonă a frontierei lor disputate, au relatat Reuters și AFP, citând declarații ale ambelor părți.
Guvernul german a deschis calea pentru furnizarea de avioane Eurofighter Typhoon către Turcia.
Turcia a dezvăluit marți prima sa rachetă balistică hipersonică, Tayfun, în ziua de deschidere a Târgului Internațional al Industriei de Apărare (IDEF) 2025 de la Istanbul, la care participă și DefenseRomania.
Ucraina a pierdut marți primul dintre avioanele de vânătoare Mirage 2000 livrate de Franța țării invadate de Rusia. Accidentul a fost cauzat de o defecțiune tehnică în timpul unei misiuni, pilotul ejectându-se la timp.
MISTRAL 3 are, de acum înainte, capacitatea de a lovi ținte navale. Racheta poate opri ambarcațiuni FIAC (Fast Inshore Attack Craft) și alte nave de mici dimensiuni, inclusiv nave de suprafață fără pilot (USV) datorită îmbunătățirilor aduse sistemelor de control al zborului, ghidare și procesare a imaginilor.
Ungaria a finalizat programul de înzestrare cu elicoptere de tip H225M, produse de francezii de la Airbus. Sunt într-adevăr elicoptere moderne, dar are oare acum Ungaria cea mai modernă flotă de elicoptere din Europa, așa cum se laudă Budapesta?
Statele Unite au readus arme nucleare tactice în Marea Britanie pentru prima dată în ultimii 15 ani, o desfăşurare neconfirmată oficial, dar care marchează o întărire a posturii de descurajare a NATO. Pe fondul tensiunilor în creştere cu Rusia, această desfășurare, raportată de multiple surse, reprezintă cea mai semnificativă recalibrare a capabilităților nucleare aliate în Europa de la finalul Războiului Rece.
În noaptea de duminică spre luni, 20 spre 21 iulie, în jurul orei 03.00, sistemele de supraveghere radar ale Ministerului Apărării Naționale au semnalat ținte aeriene care au evoluat pe diferite traiecte de zbor în spațiul aerian ucrainean, la nord de frontiera cu România, în apropiere de zona Maramureș - Suceava. Patru avioane ucrainene au intrat neintenționat și în spațiul aerian al țării noastre, fiind ridicate două avioane F-16 ale României și două Eurofighter Typhoon ale Italiei, stat partener care efectuează aici misiuni de Poliție Aeriană.
DefenseRomania a participat la ziua Aviației, sărbătorită duminică, la Monumentul Eroilor Aerului din Piaţa Aviatorilor.
Compania americană Lockheed Martin a anunțat, pe 16 iulie, teste de zbor reușite cu noul său produs destinat loviturilor de masă cu muniții ieftine la distanțe medii și lungi.
Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat astăzi (03.09.2025) că este gata pentru o întâlnire cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, cu condiția ca acesta să fie bine pregătit. În același timp, el i-a cerut liderului ucrainean să vină la Moscova pentru a discuții bilaterale, a scris Reuters. Zelenski, a cărui țară rezistă agresiunii ruse de patru ani, l-a încurajat de mult timp pe Putin să organizeze o întâlnire, pe care președintele american, Donald Trump, a cerut-o până acum fără succes. Ministrul ucrainean de externe, Andriy Sybiha, a numit inacceptabilă propunerea de astăzi pentru o întâlnire la Moscova.
Deși se pretinde neutră în conflictul din Ucraina, China se dovedește a fi un pilon vital al mașinăriei de război a Rusiei, asigurând un flux constant de componente pentru producția de drone. O investigație detaliată a publicației The Telegraph scoate la lumină o rețea complexă de companii chineze care, în ciuda sancțiunilor internaționale, au furnizat Rusiei materiale esențiale în valoare de peste 63 de milioane de dolari în perioada 2023-2024. Acestea au ajuns direct la producătorii de drone, în special la cei implicați în fabricarea temutelor UAV-uri de tip Shahed.
În timp ce lumea liberă se pregătește să ajute la reconstrucția forțelor aeriene ucrainene, o întrebare majoră planează asupra viitorului aviației de luptă a Kievului: ce avioane vor umple golul lăsat de război? Pe lângă deja mult-discutatele F-16 americane, o altă opțiune prinde contur, una de origine suedeză: avioanele de vânătoare JAS 39 Gripen. O posibilă soluție strategică sau doar o distragere de la planul principal?
Ucraina, o țară asaltată de război, face un pas strategic de anvergură, transformându-se dintr-un simplu beneficiar de ajutor militar într-un furnizor esențial de soluții de apărare pentru Europa. Compania ucraineană Fire Point, cunoscută pentru racheta de croazieră „Flamingo” care a lovit ținte rusești, se pregătește să inaugureze o fabrică de combustibil solid pentru rachete în Danemarca. O mutare care subliniază schimbarea paradigmatică în relația dintre Kiev și Occident.
Într-o declarație care a generat mult ecou, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a rostit recent cuvinte ce descriu o realitate strategică neașteptată. „La începutul războiului, o treime din armele folosite în Ucraina proveneau din Bulgaria”, a spus oficialul, aducând în lumină un parteneriat discret, dar esențial. Această afirmație, deși a generat interpretări diverse în spațiul public, subliniază rolul crucial pe care l-a jucat și îl joacă în continuare industria de apărare bulgară în susținerea Kievului.
Avioanele de luptă Eurofighter Typhoon au fost dezvoltate la mijlocul anilor 1990 de un consorțiu european format din industriile de apărare din Marea Britanie, Germania, Italia și Spania.
Atacurile asupra rafinăriilor au declanșat o criză a combustibililor și au oprit exporturile lucrative de gaze ale Moscovei - pe măsură ce presiunea asupra președintelui rus de a începe negocierile crește.
Ucraina a început să utilizeze inteligența artificială în drone, lansând „roiuri” întregi de drone pentru a ataca pozițiile rusești, o tehnologie inovatoare care a marcat viitorul războiului, potrivit WSJ.
În peisajul tot mai complex al războiului modern, tehnologia militară se adaptează cu o viteză uluitoare. La recenta expoziție MSPO, un produs a atras atenția experților, sugerând o lecție învățată din experiența dură a câmpului de luptă ucrainean: Ground Launched Small Diameter Bomb (GLSDB). Dezvoltată printr-un parteneriat între gigantul suedez Saab și Boeing, muniția cu rază lungă de acțiune a fost prezentată într-o versiune revizuită, alături de o soluție de lansare neconvențională, mascată într-un container de marfă.
China a marcat 80 de ani de la victoria împotriva Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial, cu o paradă militară în Beijing. DF-61, noua rachetă balistică intercontinentală, a fost prezentată pentru prima dată.
India a semnat, în 2018 ,un acord de 5,5 miliarde de dolari cu Rusia pentru cinci sisteme de rachete sol-aer cu rază lungă de acțiune S-400 Triumf.
Foștii premieri ai României Adrian Năstase și Viorica Dăncilă au mersla Beijing, pentru a participa la parada militară ce comemorează 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei în al Doilea Război Mondial.
Ministrul Apărării a anunțat că Armata României monitorizează zonele de la Dunăre unde agresorul rus atacă constant infrastructura portuară a Ucrainei, precizând că Forțele Navale patrulează constant, dar a explicat și de ce România nu doboară dronele ruse, în ciuda faptului că ele sunt identificate și nu de puține ori sunt ridicate inclusiv avioane militare de luptă românești sau aliate, în timpul acestor atacuri.
Inginerul Iuri Ivașeckin, care a participat la crearea avioanelor Su-25 și SSJ-100, a decedat în Rusia, la vârsta de 91 de ani.
În timpul testelor efectuate la Camp Atterbury, Indiana, sistemul Leonidas a neutralizat un roi de 49 de drone în doar câteva secunde.
Rusia a lansat un atac aerian masiv asupra Ucrainei în cursul nopţii de marţi spre miercuri, rănind cel puţin patru lucrători feroviari şi determinând Polonia să ridice de la sol avioane de luptă, au declarat miercuri autorităţile ucrainene şi poloneze.
Preşedintele chinez Xi Jinping a declarat miercuri că China este "de neoprit", într-un discurs rostit înainte de o uriaşă defilare militară la Beijing care a comemorat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial la care au participat liderii rus şi nord-coreean, Vladimir Putin şi Kim Jong Un, scrie Agerpres.
Forțele Aeriene Ucrainene fac un pas important spre reducerea dependenței de armamentul extern, prin integrarea unei versiuni proprii a bombelor ghidate rusești UMPK pe avioanele de vânătoare MiG-29. Dezvoltată de Medoid Design Bureau, această muniție, care transformă bombele "oarbe" sovietice în arme ghidate cu precizie, reprezintă o soluție pragmatică și rentabilă pentru a continua atacurile tactice împotriva forțelor rusești.
O investigație a Serviciului Militar de informații al Ucrainei (GUR) a scos la iveală o rețea complexă prin care Rusia reușește să-și modernizeze și să-și susțină producția de armament, în ciuda sancțiunilor internaționale. Documentele publicate de ucraineni arată că peste 260 de unități de echipamente de înaltă tehnologie, provenite din țări NATO și din alte state europene și asiatice, sunt folosite de Uralvagonzavod, principalul producător de tancuri al Rusiei.
Industria de apărare a Ucrainei a ridicat în sfârșit vălul de pe una dintre cele mai așteptate arme cu rază lungă de acțiune. La expoziția de armament MSPO 2025 din Polonia, JSC Ukrainian Defense Industry (UDI) a dezvăluit oficial specificațiile rachetei Palianîtsia, o "rachetă-dronă" dezvoltată de ucraineni, proiectată pentru a lovi adânc în teritoriul inamic.
Într-o Europă care se clatină sub amenințarea unui război prelungit, Germania pare să joace un joc dublu, navigând cu prudență între solidaritatea declarată cu Ucraina și propriile interese, sau cel puțin, propriile temeri. Recentele declarații ale oficialilor de la Berlin ridică semne de întrebare serioase cu privire la coerența strategică a Europei și la angajamentul său pe termen lung.
În contextul unei agitații tot mai mari la granița estică a NATO, Polonia, una dintre țările europene cu cele mai mari cheltuieli pentru apărare, a dezvăluit un nou proiect ambițios. Este vorba despre o rachetă de croazieră, supranumită Lanca (Sulița), o armă care se dorește a fi un pas major spre independența strategică a Varșoviei.
Săptămâna trecută Federația Rusă a folosit pentru prima oară drone maritime pe Dunăre, unde au lovit nava de cercetare ucraineană Simferopol, chiar la gurile de vărsare a Dunării, în imediata apropiere a apelor teritoriale române. Incidentul nu doar că marchează o premieră în acest sens, dar ridică serioase îngrijorări cu privire la capacitatea Rusiei de a-și adapta capabilitățile și de a periclita securitatea și interesele României în regiune, inclusiv prin viitoare acte de sabotaj și operațiuni hibride.
Ultimele ore se scurg înainte de parada militară, una dintre cele mai mari din lume, cu peste două milioane de soldați, care va avea loc în inima Beijingului. Marele spectacol, care marchează cea de-a 80-a aniversare a capitulării Japoniei Imperiale la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, este o oportunitate de a demonstra capacitatea tot mai mare a Chinei de a rivaliza cu Statele Unite într-un potențial conflict.
La sfârșitul lunii august, un vehicul aerian fără pilot (UAV) de tipul RQ-4B Global Hawk a devenit o siluetă recurentă deasupra Mării Negre, un spațiu strategic unde rivalitatea dintre marile puteri se desfășoară cu o intensitate sporită. Aparent un simplu zbor de recunoaștere, această misiune scoate la iveală o strategie complexă și riscantă a Statelor Unite, care continuă să manevreze între nevoia de a-și susține aliații și pericolele unei confruntări directe.
Chiar și după summitul din august dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump din Alaska, Moscova pare să nu fie mai aproape de a pune capăt invaziei sale în Ucraina.
În noaptea de 02.09.2025, drone rusești au lovit facilitățile din partea portuară a orașului Izmail din Odesa, care se află pe malul Dunării. Surse ucrainene susțin că Forțele Armate ruse au efectuat în zonă cel mai masiv atac cu drone aeriene de la începutul războiului.
Potrivit Statului Major General al Apărării Naționale Elene, avioanele turcești F-16, înarmate cu rachete aer-aer, au încălcat reglementările de trafic aerian intrând în spațiul de informare a zborurilor (FIR)al Greciei, fără plan de zbor, dar nu au pătruns în spațiul aerian național grec. În plus, un avion turc ATR-72 și un elicopter militar au intrat, de asemenea, în aceeași zi în FIR fără autorizație. Nu au fost raportate exerciții militare turcești programate în zonă, astfel că Atena acuză Ankara de noi provocări în Mediterană.
Există tensiuni între China, Iran și India, membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), scrie jurnalistul Robert Spencer de la The Times în articolul „Sub demonstrația de fraternitate la summitul SCO, tensiunile dintre autocrați cresc”.
În noaptea de 1 spre 2 septembrie, în jurul orei 23.00, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un atac aerian al Federației Ruse asupra infrastructurii portuare din Ucraina, la nord de Brațul Chilia al Dunării, județul Tulcea.
Cheltuielile pentru armament în Uniunea Europeană vor atinge un nou record în acest an, ajungând la 381 de miliarde de euro, a anunţat marţi Agenţia Europeană de Apărare (AEA), relatează Agerpres.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a comentat declarația președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform căreia aliații ar putea desfășura trupe pe teritoriul Ucrainei, dupăîncheierea conflictului.