Așa cum specialiștii militarii occidentali observă, Iranul si-a transferat atenția de la atentate care presupun resurse umane serioase și riscuri pe măsură către atacuri cu drone kamikaze, care presupun un nivel de expunere redus și sunt extrem de greu de prevăzut.
În războaiele cu drone, propaganda poate fi la fel de importantă ca avansurile tehnologice reale. Toată lumea care construiește drone pare să se copieze reciproc. De exemplu, modelul Iranian Shahed S-171-jet este o copie a dronei americane Sentinel, desfășurată prima dată de către Teheran în 2014. După capturarea unei drone intacte americane Sentinel, de către forțele militare revoluționare de la Teheran, specialiștii iranienei au transformat modelul lor, devenind mult mai letal, Saegeh purtând până la patru rachete, capabile să doboare avioane de luptă sau să scufunde vase comerciale.
Ca urmare a doborârii dronei americane de către Iran în 2011, bătălia pentru supremația aeriană s-a mutat dintr-o lume care, până la acel moment, avea o singură superputere din punct de vedere a producției acestei arme. Momentul 2011 va duce la divizarea pieței între mai mulți producători de drone. Acest moment critic al evoluției militare a creat mai multe superputeri în domeniul utilizării dronelor. Analiștii sunt convinși că succesele iraniene au creat o singură supraputere în domeniul atacurilor teroriste cu drone kamikaze. Iranul, prin faptul că a reușit să pună mâna pe tehnologia americană a reușit să se instaleze confortabil în poziția de supraputere a dronelor kamikaze. Din nefericire un român nevinovat a plătit cu viața aceasta brutală schimbare de echilibru în ceea ce va deveni războiul dronelor.
Acest lucru a schimbat fundamental ecuația și amenințările pe care le reprezintă dronele. Scopul strategic al Iranului este să creeze o armată independentă de drone, la fel cum a făcut Israel în anii 1980, oferind Teheranului impunitatea militară de care se bucurase anterior doar armata americană.
Ca atare Iranul va doborî nu numai modelul stealth Sentinel ci și modelul și mai letal Global Hawk în 2019. Copiind tehnologia americană, atât de ușor obținută, Iran va face primul său test strategic prin atacul cu drone ordonat în Yemen. O dată cu acest atac întreaga lume a intrat într-o revoluție militară care a schimbat peste noapte echilibrul terorii în Orientul Mijlociu, dar mai ales, echilibru instabil obținut ca urmare a războiului împotriva terorismului, purtat timp de două decenii de către SUA. Iran a obținut o poziție unică de șantaj, de presiune și de maximizare a opțiunilor sale militare în întreaga sa regiune.
Pentru a ajunge la punctul de a se confrunta, în același timp cu Israel și SUA, Iran a parcurs un drum lung și sângeros. După Revoluția Islamică din 1979, noua putere islamică de la Teheran a moștenit cele mai modern drone americane cumpărate de către fostul Șah, ca parte a modernizării forțelor aeriene regale.
Dar noii lideri iranieni nu au avut timp să învețe cum să le folosească. La 22 septembrie 1980, avioane de război irakiene au lovit Iranul și a început războiul Iran-Irak. La acel moment Irakul era un gigant tehnologic. In raport cu Iranul. Avea la dispoziție un imens arsenal de arme sovietice, extrem de eficiente la acel moment precum și un sistem de comandă militar foarte bine pus la punct. Noile gărzi revoluționare religioase iraniene au ales să se folosească de dronele găsite în depozitele șahului.
În 1986, Qasem Soleimani, viitorul lider IRGC (asasinat în Ianuarie 2020), și-a condus oamenii prin canalele navigabile care leagă Iranul de Basra din Irak. Îl însoțeau tinerii războinici iranieni cu dronele lor kamikaze. Nouă sute patruzeci de misiuni au fost executate de IRGC iar peste 50.000 de fotografii au fost făcute.
Publicarea lor în presa din întreaga lume, a reprezentant prima etapă din lungul război de propaganda pe care puterea de la Teheran îl va declanșa. La vremea aceea considerate arme exotice, dronele islamice își făceau intrarea în istoria militară a Orientului Mijlociu cu putere și mai ales cu o eficiență simbolică neașteptată. Eficiența atacurilor a fost la început redusă, dar Soleimani va reuși să producă destule daune armatei irakiene, mult superioară numeric și tehnologic, încât să devină primul cavaler al atacurilor cu drone din istoria regiunii. Ironia crudă a destinului va face ca el însuși să fie executat, decenii după atacurile sale, cu o dronă.
De- lungul timpului și ca urmare a izolării sale din ce în ce mai puternice pe piața internațională de armament, Iran a fost obligat să inoveze. În anii 1980, a construit Quds Mohajer, care a zburat pentru prima dată în 1985. În cele din urmă, inginerii iranieni vor construi sute de mici avioane fără pilot , care puteau fi transportate de doar doi soldați.
Asamblate la locul de inițiere a atacului, datorită imposibilei lor detectări radar sau prin metode umane clasice, Mohajer a devenit cu timpul una dintre cele mai mari amenințări teroriste pentru regiune. În 1986 a apărut produsul original iranian, care putea fi asamblat doar cu tehnologia locală denumită HESA Ababil. Au fost construite aproximativ 400 de drone Ababil.
Pentru a înțelege gravele pierderi tehnologice și militare suportate de către lumea occidentală la căderea șahului Pahlavi, compania HESA, care a construit modelul original, a fost fondată într-o fostă fabrică americană Textron, cunoscută pentru asamblarea de elicoptere Bell înainte de revoluția islamică.
Drona Ababil era un produs al vagabondajului tehnologic (termen folosit și astăzi pentru a caracteriza lipsa de unitate tehnologică a unui produs), tehnicienii iranieni efectiv adunând de aici și de acolo diverse elemente disparate. Arătând mai mult ca o rachetă de croazieră, drona poate fi lansată de catapulta de pe un camion. Astfel se obținea nu numai viteza de amplasare a dronei ci și dispersarea ei pe un câmp strategic larg, ca atare mult mai greu de distrus printr-o singură lovitură a unei tehnologii aeriene superioare, cum este cea israeliană spre exemplu. Astfel de drone similare au fost exportate în Liban și Yemen și folosite de grupările para militare pro iraniene de-a lungul următoarelor decenii.
Deși mai puțin cunoscut, specialiștii intelligence susțin ca Iran ar fi câștigat și o perspectivă informațională despre tehnologia folosită de către dronele israeliene prin intermediul a două aparate care au fost doborâte în Irak în războiul din 1991.
În ultimii ani, Iran ar fi putut avea acces la resturile modelului Predator în anul 2015, când unul a fost pierdut în Siria sau la modelul ScanEagle și Reaper doborâte în Yemen. Pentru înțelegerea aerodinamicii dronelor, tehnicienii iranieni nu au avut probleme să descifreze secretele datorită pozelor și prezentărilor publice.
Acolo unde au avut nevoie de informații directe, la care au avut acces ca urmare a incidentelor pe care le-am menționat mai devreme, a fost efortul de a construi rezistența dronelor sale și menținerea abilitățile lor de a efectua supravegherea, de a retransmite comunicațiile sau de a viza inamicii. De exemplu, tipul de materiale compozite, îndrumări și electro-optică pe care le aveau industriile de înaltă tehnologie din SUA și Israel nu sunt disponibile unui Iran aflat de decenii sub cele mai drastice sancțiuni internaționale tehnologice.
Cu toate acestea Iran a reușit să-și transforme modele Ababil și Mohajers în UAV-uri avansate. În 2008, forțele de menținere a păcii ONU au întrebat despre dronele pe care le-au văzut folosite în Sudan. Guvernul le-a spus că sunt Zagils, un model iranian Ababil-3 care a fost redenumit . Două astfel de drone au fost doborâte de grupările rebele aflate în plin conflict. Venezuela a cumpărat, de asemenea, Mohajer-2 iranian în 2007 pentru a le folosi pentru supravegherea granițelor sale.
Iranul a construit mai multe generații din fiecare dintre aceste drone între anii 1980 și 2010. Toate au fost inițial limitate în raza lor de acțiune. În plus, rezervoarele lor erau mici . limitându-le astfel autonomia de zbor. După o tăcere de aproape un deceniu, la una din celebrările revoluției islamice din 2020, așa cum Iranul a obișnuit lumea, gărzile revoluționare au dezvăluit o gamă largă de noi modele Ababil-3 pentru forța aeriană și armată, susținând că dețin noi capacități tehnologice pentru asigurarea ghidajului GPS. Iranul dovedea clar că trecuse la etapa superioară tehnologică necesară nu numai obținerii supremației aeriene în regiune dar și deschizând practic drumul extinderii influnței sale peste granițele Orientului Mijlociu.
A arătat, de asemenea, o nouă dronă Karrar, asemănătoare unei rachete de croazieră. Teheranul a susținut că ar putea zbura 1.500 de kilometri și că dronele sale au atins acum înălțimi de trei kilometrii. Dronele iraniene prezentate aveau tehnologie avansată în utilizarea imaginilor video, a GIS și în creșterea autonomiei peste o sută de kilometri. Atât Israel cât și SUA au realizat că un nou jucător important în domeniu intrase în arenă. Iar gândurile acestuia nu erau deloc pașnice sau civilizate.
Scopul strategic declarat al Iranului, după crearea acestei noi forțe militare a dronelor, este de a le folosi pentru a își exploata poziția de putere maritimă regională. Teheran a schițat un arc de țări în care dorește să-și proiecteze influența sa militară.
Harta desenată de către Teheran începe cu „străinătatea apropiată” în Irak și se extinde în Siria, Liban, Yemen, Sudan, Gaza și Afganistan. Desigur dușmanul fundamental este Israel și prezența militară a SUA în regiune. Arabia Saudită nu numai că devine țintă necesară, conform strategiei militare iraniene dar este prima pe podiumul țărilor adversare, pentru parteneriatul strâns al saudiților cu Washington. Astfel, conform logicii iraniene Golful Persic și Golful Oman sunt primele spații maritime care se vor afla sub survolul dronelor kamikaze iraniene. Proiecția de putere militară a Teheranului nu mai este doar propagandă, dar devine extrem de reală.
Pentru a-i provoca pe americani, Iranul a stabilit o rețea de baze de drone de-a lungul și la sud de Strâmtoarea Hormuz. O nouă pistă de aterizare a fost construită la Jakigur în 2015.
Pe 12 ianuarie 2016, Iranul a trimis o dronă să survoleze legendarul portavion USS Harry Truman și numai puțin cunoscutul portavion francez Charles de Gaulle. Iranul a trimis noul său Shahed 129 pentru a efectua zborul , ceea ce a demonstrate că Iranul testa capacitățile dronei. Apoi, au trimis o dronă Sadegh zumzăind peste USS Nimitz în august 2017 în Golful Persic, în aprilie 2019 susținând că au zburat fără a fi reperați de către tehnologia americană peste USS Eisenhower.Mesajul este clar pentru toată lumea, Iran se impune direct în coastele Omanului și peste strâmtoarea Hurmuz. Nici o putere militară occidentală sau regională nu va putea opri avansul iranian în regiune. Se spune ca dronele ucid tăcut. Iranul a reușit să transforme aceste arme tăcute și atât de letale în cele mai comunicative forme ale propagandei sale.
Problema cu care se confruntă SUA, Israel și alte țări este că nu există o apărare imediată și eficientă împotriva atacului cu drone. Toată lumea a cheltuit energie și timp pentru a echipa militar dronele în vederea uciderii dușmanului uman de pe teren.
Iranul, cu ale sale drone kamikaze, a intrat pe un câmp tactic unde nu există astăzi o tehnologie anti dronă efectivă. Iran a lovit exact unde doare cel mai mult, atunci când dronele sale au penetrat sistemul de apărare aerian ultramodern saudit cumpărat din SUA, lovind unul dintre cele mai mari parcuri petroliere din regat. Atunci Teheranul a dovedit că opțiunea sa strategică de a dezvolta drone kamikaze care să lovească infrastructura economică a unui stat, mai degrabă decât oameni, este cea care va face cel mai mult rău regiunii.
Cazul vasului comercial unde comandatul român și-a pierdut viața demonstrează pericolul noului război iranian dus cu drone.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un avion de patrulare antisubmarin de tip P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a efectuat, pe 11.11.2025, o nouă misiune de cercetare deasupra Mării Negre.
EDGE, principalul grup de apărare și tehnologie avansată din Emiratele Arabe Unite, este aproape de a încheia un acord important cu Ministerul de Interne din Angola pentru implementarea unui program național cuprinzător de securizare a frontierelor, bazat pe cele mai recente tehnologii fabricate în bogatul stat arab.
Cehia rămâne unul dintre marii susținători ai luptei Ucrainei pentru supraviețuire. Chiar dacă noua conducere politică de la Praga are o orientare mai apropiată de cea a Slovaciei, sprijinul societății civile cehe rămâne unul extrem de puternic.
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) lansează o nouă dezinformare cu scopul de a provoca neîncrederea NATO față de Ucraina. Însă, după multitudinea de falsuri și probleme grave create de Rusia la nivel mondial, nimeni nu mai crede poveștile inventate de serviciile rusești de informații sau de conducerea de la Kremlin.
Polonia, România și Danemarca implementează noul sistem Merops, fabricat în SUA, pentru a-și consolida apărarea împotriva dronelor rusești de pe flancul estic al NATO.
Această desfășurare a SUA abordează recentele incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO, care au expus vulnerabilități și costul ridicat al metodelor tradiționale de interceptare cu avioane de vânătoare.
Ucraina reia discuțiile despre utilitatea aeronavelor turbopropulsate de atac EMB 314 Super Tucano ca soluție pragmatică în lupta împotriva dronelor kamikaze Shahed, o nevoie resimțită tot mai acut pe măsură ce aceste drone devin tot mai numeroase.
Comandamentul Forțelor Aeriene ale SUA din Europa și Africa (USAFE-AFAFRICA) a anunțat că, pe 08.11.2025, bombardiere strategice de tip B-52H Stratofortress aparținând Bazei Aeriene Barksdale din Louisiana au sosit la Baza Aeriană Morón din Spania. Aeronavele vor desfășura operațiuni de antrenament multilateral alături de Finlanda, Lituania și Suedia, precum și de alți aliați și parteneri, ca parte a misiunii “Bomber Task Force Europe 26-1”.
Nu e niciun secret că nici Avioane Craiova, precum nici ROMAERO - două companii de stat -, nu traversează de decenii cea mai bună perioadă. Avioane Craiova spre exemplu e responsabilă de modernizarea ultimelor avioane de antrenament IAR-99 la standardul Șoim, un program care înregistrează întârzieri record. În tot acest context, întrebarea logică e dacă nu cumva aceste companii ar trebui privatizate? Poate statul retehnologiza cu adevărat industria aeronautică românească?
Guvernul elen analizează extinderea flotei sale de avioane de luptă franceze Rafale, într-un moment în care Turcia își consolidează capacitățile aeriene printr-un acord istoric cu Marea Britanie pentru achiziția a 20 de aparate Eurofighter Typhoon, dotate cu rachete de ultimă generație cu rază lungă Meteor. Concomitent turcii vor achiziționa și 24 de avioane Eurofighter Typhon în uz din Golf.
Corporația de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.11.2025, că UAC (Corporația întrunită producătoare de avioane) a livrat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
Forțele Aeriene Ruse, potrivit unor surse ucrainene, au modificat bombele sovietice cunoscute sub numele de KAB, care anterior aterizau la doar 70-90 km de linia frontului, pentru a le permite să lovească ținte aflate mai adânc în teritoriul Ucrainei. Conform serviciilor secrete ucrainene, raza de acțiune a acestor bombe a fost mărită până la 200 de kilometri.
Spania a parafat unul dintre cele mai mari acorduri de apărare semnate vreodată de Turcia cu un stat membru al Uniunii Europene. Cabinetul spaniol a aprobat un contract uriaș, în valoare de 3,12 miliarde de euro, pentru achiziționarea a 45 de avioane de antrenament și de atac ușor HÜRJET, dezvoltate de Turkish Aerospace Industries (TAI).
Belgia ia primele măsuri. Armata belgiană a primit ordin să doboare dronele neidentificate care zboară deasupra bazelor sale, a anunțat luni șeful Apărării belgiene, Frederik Vansina.
Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat, pe 04 noiembrie, că Rusia a lansat un număr record de bombe de aviație dirijate asupra Ucrainei în luna octombrie.
Europa încearcă febril să își recâștige autonomia în domeniul apărării, conștientă brusc de cât de periculos de mult s-a bazat pe Statele Unite, inclusiv în zona vitală a informațiilor. Războiul brutal al Rusiei în Ucraina a acționat ca un duș rece, iar acum Germania face o mișcare strategică majoră: Berlinul își va suplimenta semnificativ flota de avioane de spionaj, o decizie cu implicații directe și pentru Kiev.
Ministerul Apărării de la Varșovia a confirmat o veste care, deși pare tehnică, are o rezonanță strategică majoră: încă două avioane F-35A Lightning II destinate Poloniei au efectuat primele zboruri de test. În total, șapte aparate au ieșit de pe linia de asamblaj a Lockheed Martin.
Rusia continuă să terorizeze porturile ucrainene de la Dunăre, la doar câteva sute de metri de teritoriul României. În noaptea de duminică spre luni (3-4 noiembrie), două valuri de atacuri rusești au vizat din nou infrastructura portuară, provocând explozii puternice pe malul ucrainean și punând în alertă maximă forțele NATO dislocate în țara noastră.
România a semnat azi oficial contractul prin care Olanda donează, la prețul simbolic de un euro, o escadrilă de avioane F-16 Fighting Falcon. E vorba de escadrila aflată la Baza 86 Aeriană Borcea și care va continua să fie utilizată în cadrul Centrului de pregătire de aici, unde piloți români și ucraineni fac trecerea pe F-16. Această donație a fost anunțată în exclusivitate, pe surse, de publicația noastră încă din primăvara acestui an și ulterior confirmată de MApN la summitul NATO din această vară.
Corporația întrunită constructoare de avioane din Rusia (UAC) a efectuat o nouă livrare de avioane de luptă multirol de tip Su-35S către Forțele Aerocosmice Ruse (VKS). Acest lucru a fost anunțat sâmbătă (01.10.2025) pe canalul oficial de Telegram al UAC.
Guvernul Taiwanului ia în calcul măsuri legale împotriva companiilor americane care produc avioanele de luptă F-16V - cea mai modernă versiune a F-16 Block 70 -, după ce livrarea celor 66 de avioane noi, achiziționate din Statele Unite ale Americii, a suferit întârzieri semnificative.
Pentru prima dată, un soldat american - nu un pilot calificat - a planificat și executat misiuni reale în cadrul unor exerciții militare, utilizând elicopterul Black Hawk pilotat opțional (OPV).Un militar american cu zero experiență de pilotaj a controlat un elicopter Black Hawk
Flota aeriană a Ucrainei ar putea deveni una dintre cele mai importante din Europa.
Planurile oficialilor ucraineni conturează o flotă completă de 250 de avioane de luptă noi va deveni baza modernizării aviației militare și o garanție a securității Ucrainei pentru anii următori. Asta înseamnă că aeronavele ar urma să se adauge F-urilor 16 aflate în uz, care au fost deja promise de Danemarca, Belgia sau Norvegia.
Presa franceză s-a amuzat copios în ultimele zile pe seama Belgiei, resuscitând vechea rivalitate printr-o clasică "blague belge" (glumă belgiană). Subiectul? O achiziție de 5,6 miliarde de euro pentru 34 de avioane de luptă F-35, fabricate în SUA. Ironia, potrivit publicațiilor franceze, este că Belgia, o țară mică, și-a cumpărat avioane de ultimă generație pe care nu ar avea unde să le antreneze, spațiul său aerian fiind prea aglomerat și prea mic pentru a nu paraliza aviația civilă.
Contractul semnat de Turcia pentru avioane Eurofighter dă un imbold industriei aeronautice europene care pregătește o ofertă de cooperare industrială în speranța ca va reuși să ia fața F-35 Lightning II în celălalt capăt al Europei.
Avionul experimental X-59 QueSST al NASA a efectuat primul său zbor marți. Avionul supersonic, dar silențios, construit pentru NASA de Lockheed Martin, a efectuat primul său zbor de testare deasupra deșertului din sudul Californiei.
Exclusă din programul F-35 Lightning II după ce a continuat achiziția de sisteme S-400, Turcia s-a văzut în situația ingrată de a căuta soluții pentru modernizarea forțelor aeriene în contextul în care flota sa de F-16 este îmbătrânită. După ani de negocieri și blocaje, Turcia a ales varianta europeană Eurofighter Typhoon. Detaliile achiziției, inclusiv cele tehnice, sunt cel puțin interesante.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat prima utilizare în luptă a rachetelor Flamingo și Ruta. El a informat apoi că Ucraina planifică mai multe teste cu aceste arme în acest an.
Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Una dintre lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina este necesitatea unei forțe europene credibile de rachete de artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.
Practic, în cazul unui conflict de mare intensitate, întreaga capacitate de lovire la distanță lungă depinde de rachetele americane; nu există încă o muniţie europeană pe scară largă care să înlocuiască rachetele GMLRS și ATACMS. Dar situația e pe cale să se schimbe.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
Răsturnare de situație și lovitură grea pentru industria aeronautică din China, care e pe punctul să piardă o bătălie comercială istorică în fața Eurofighter, deși victoria avioanelor chineze J-10 părea sigură.
Trupele ucrainene au recucerit părți din orașul Kupiansk, în provincia nord-estică Harkov, și mai multe sate din jurul acestuia, într-o operațiune care a încercuit unități ruse, a anunțat un comandant al armatei ucrainene, potrivit agențiilor Agerpres și Reuters. Orașul a fost revendicat de Rusia în urmă cu trei săptămâni, Moscova anunțând ocuparea sa completă.
România se află în fața unei decizii care va defini nu doar viitorul armatei sale, ci și al economiei pentru multi ani de acum in colo. Programul de achiziție a noilor Vehicule de Luptă ale Infanteriei (IFV) a devenit un câmp de bătălie între gigantul german Rheinmetall și competitorul sud-coreean Hanwha Aerospace. Iar dacă privim dincolo de broșurile frumos colorate, oferta venită de la Seul este surprinzător de incomodă pentru competitorii europeni consacrați.
Liderul de la Phenian, Kim Jong Un, a participat la o ceremonie publică organizată în capitala nord-coreeană pentru a marca revenirea unui detașament de geniști militari care a acționat în regiunea Kursk, unde ar fi participat la operațiuni de deminare și sprijin logistic pentru forțele ruse. Potrivit agenției de presă de stat KCNA, Kim a lăudat „eroismul colectiv” al soldaților și le-a conferit distincții, inclusiv post-mortem pentru militarii căzuți în timpul misiunii.
Un exercițiu militar recent cu avioane F-16 trimise la Câmpia Turzii și F-35 în Țările Baltice confirmă noua doctrină americană: în cazul unui conflict cu Rusia, U.S. Air Force nu va mai opera exclusiv de pe aerodromurile mari din Vest, ci din puncte de realimentare rapidă de pe flancul estic.
Olanda comandă sistemele Skyranger 30 de la compania Rheinmetall, recunoscând indirect că rachetele scumpe sunt inutile împotriva roiurilor de drone ieftine. Astfel, Haga a înțeles o lecție rezultată în urma conflictului din Ucraina: nu poți doborî la infinit drone de 500 de dolari cu rachete care costa milioane. Soluția este revenirea la sisteme de apărare ceva mai ieftine, dar adaptate nevoilor actuale.
Președintele american Donald Trump s-a confruntat cu o înfrângere cauzată chiar de republicani într-un vot în Senatul statului Indiana, un stat republican.
Portalul rusesc de propagandă topwar.ru a informat, pe 12.12.2025, că partea rusă deține informații potrivit cărora armata ucraineană încearcă din nou să desfășoare echipamente de cercetare și comunicații pe Insula Șerpilor din Marea Neagră. Ultima dată, această bucată mică de piatră a fost folosită de Direcția Principală de Informații (GUR) a Ministerului Apărării al Ucrainei în această vară.
O lovitură chirurgicală asupra unei baze aeriene „impenetrabile” dezvăluie vulnerabilitățile tot mai mari ale logisticii Moscovei. „Fantomelor” Kievului nu le scapă nimic: de la avioane de transport la radarele care ar trebui să le protejeze, toate au ajuns să fie vizate de atacuri cu drone.
La finalul spătămânii trecute, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, desfășurat la Romexpo, a avut loc lansarea volumului „Analiza conflictului din Ucraina din perspectiva modelului actorului rațional”, semnat de maior doctor Sînziana Iancu, membru corespondent al Academiei de Științe ale Securității. Cartea, publicată de Centrul Tehnic Editorial al Armatei, s-a bucurat de suces, stocul fiind epuizat în doar câteva zile. Potrivit reprezentanților editurii, aceasta a reprezentat una dintre cele mai bine vândute lucrări din colecțiile recente.
Israelul își consolidează relațiile de securitate cu Marocul în contextul extinderii cooperării strategice cu state prietene din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pe baza normalizării relațiilor și a intereselor mutuale de securitate.
Războiul viitorului nu mai este o teorie, ci o realitate testată recent în Germania. Noul sistem Nemyx, dezvoltat de compania Auterion, permite roiurilor de drone coordonate de un soft AI să distrugă simultan ținte multiple, sfidând bruiajul electronic. Această revoluție tehnologică forțează armatele europene să răspundă la următoarea întrebare: suntem pregătiți pentru era în care roiurile de drone rescriu regulile războiului, sau rămânem blocați în strategiile trecutului?
Poliția militară din Republica Cehă desfășoară o anchetă legată de proiectul Nemesis, inițiativă prin care se strângeau fonduri pentru producerea și livrarea de drone FPV către forțele armate ucrainene.
O investigație jurnalistică recentă vine sa spulbere mitul invincibilității aparatului de securitate rusesc, dezvăluind că soarta lumii se află în mâinile unor bărbați de vârstă mijlocie, cu ipoteci, conturi pe site-uri de matrimoniale și rude în Statele Unite.
Marea Caspică nu mai e un loc sigur pentru Flota Rusă. În ciuda problemelor mari pe care forțele armate ucrainene le au pe front, în special în zona Donbas, maritim hărțuirea Rusiei a ajuns până în Marea Caspică. Dacă în Marea Neagră flota rusă e ținută în șah de dronele ucrainene, în premieră au loc operațiuni „în valuri” și în Marea Caspică.
Președintele SUA, Donald Trump, și-a confirmat intenția de a se alătura acordării de garanții de securitate Ucrainei, ca parte a unui potențial acord de pace.
Lituania a comandat 30 de obuziere de 155 mm de tip Caesar de la grupul franco-german KNDS, care se adaugă altor 18 piese de acest fel achiziţionate în 2022, a anunţat grupul de apărare într-un comunicat, fără a preciza suma la care se ridică noua comandă, informează agențiile Agerpres și AFP.
Războiul se schimbă cu o viteză uluitoare iar scenarii ce păreau „ieri” sience fiction sunt în prag de a deveni realitate. Azi cu siguranță ne îndreptăm spre a patra generație a războiului în care state vor fi îngenuncheate doar din operațiuni cyber. În prezent suntem în generația a 3-a, în care războiul kinetic și cel cyber se îmbină, iar generalul de brigadă IDF (r.) Yossi Karadi, directorul general al Directoratului Național de Cyber al Israelului, explică cu subiect și predicat ce va urma, dând exemplul Rusiei care, în prima fază a războiului împotriva Ucrainei a încercat să folosească componenta cyber pentru a paraliza Ucraina, în detrimentul aviației militare.
Producția avioanelor Su-57 și dezvoltarea bombardierului strategic rusesc PAK DA Poslannik sunt în urmă. Programele emblematice, pe care Kremlinul le promovează ca dovadă a rezistenței sale la sancțiunile occidentale, sunt blocate, printre altele, din cauza lipsei de echipamente de inginerie de precizie. Prin urmare, Rusia încearcă să ocolească sancțiunile prin intermediul aliatului său tradițional, Serbia, dar, în mod surprinzător, și cu ajutorul echipamentelor din Taiwan.
Un raport clasificat scurs în presa americană dezvăluie că cea mai scumpă navă de război din istorie - portavionul american USS Gerald R. Ford - este vulnerabilă în fața arsenalului de rachete hipersonice al Chinei, transformând proiecția de forță americană într-un eventual dezastru.
Comandantul suprem al NATO (SACEUR) va efectua o vizită la Cincu, în România. Generalul american Alexus G. Grynkewich (SACEUR) va fi însoțit în vizita sa de Șeful Armatei României.
În seara zilei de joi, 11.12.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a participat la o consfătuire cu comandanții militari privind situația din zona “operației militare speciale” (adică războiul din Ucraina), cu accent pe situația din nordul așa numitei "Republici Populare" Donețk (RPD).
Ultimele remarci ale secretarului general NATO sunt un semn clar că "toată lumea de la Bruxelles s-a aliniat împotriva eforturilor de pace ale preşedintelui american Donald Trump" şi, prin urmare, guvernul ungar îi cere lui Mark Rutte să "înceteze să alimenteze tensiunile de război", a declarat vineri pe Facebook ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, citat de agențiile Agerpres și MTI.
Generalul ucrainean Oleksandr Sîrskîi nu este de acord cu evaluările potrivit cărora, Rusia este în avantaj pe câmpul de luptă. Această ipoteză este falsă și nu poate fi folosită ca pârghie pentru a i se impune Ucrainei o pace injustă. Trupele ucrainene adoptă tactici prudente prin care își limitează pierderile în schimbul maximizării celor adverse.
Informațiile recente apărute în presa internațională dezvăluie că administrația președintelui american Donald Trump ar avea în vedere o strategie de a determina patru țări din Uniunea Europeană să se îndepărteze de blocul comunitar și să se alinieze mai strâns Statelor Unite, ca parte a unui plan controversat denumit neoficial „Make Europe Great Again”.
Pentru generalii americani, care pun accentul pe tehnologia invizibilă (stealth) și pe sistemele de război electronic prezente pe avioanele de generația a cincea și, mai nou, a șasea, legendarul A-10 Thunderbolt II - cunoscut de trupele de la sol drept „Warthog” (Mistrețul) - este o relicvă a Războiului Rece care refuză să se pensioneze. Săptămâna aceasta, Congresul SUA s-a asigurat că această legendă a aviaţiei militare americane va continua să zboare și să fie relevantă pentru Forțele Aeriene ale SUA.
Ministrul suedez al Apărării avertizează că un eventual acord de pace nu va accelera livrarea avioanelor Gripen-E către Ucraina din cauza limitărilor industriale. Totuși, Stockholm-ul ia în calcul o soluție de tranziție rapidă cu modelele Gripen C și D.
Viitorul câmp de luptă, oricare ar fi acesta, nu va mai fi dominat de batalioane mari de infanterie, ci de un nou tip de militar: soldatul care acţionează individual care, asistat de inteligența artificială, orchestrează roiuri autonome de drone. Aceasta este previziunea lui Achi, CEO-ul companiei ucrainene de apărare Ark Robotics, care avertizează că trecerea de la controlul manual la cel autonom este inevitabilă pentru a fi succesul în războaiele moderne.
Suntem următoarea ţintă a Rusiei, a declarat joi secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a apreciat că mult prea mulţi aliaţi nu simt urgenţa ameninţării ruse, transmite Reuters. Rutte le-a cerut aliaţilor să-şi crească rapid cheltuielile şi producţia pentru apărare pentru a preveni un război purtat de Rusia, care ar putea fi "de amploarea războiului pe care l-au îndurat bunicii şi străbunicii noştri".
Serviciul de Informații al Apărării din Danemarca (DDIS) a catalogat Statele Unite drept o potențială amenințare la adresa securității naționale, o premieră istorică într-un raport oficial al unui stat membru NATO. Documentul, publicat miercuri, marchează o deteriorare fără precedent a încrederii transatlantice, semnalând că Washingtonul nu mai este privit la Copenhaga doar ca un protector, ci și ca o sursă de instabilitate.
În dimineața zilei de 11 decembrie, regiunea Mării Negre a fost din nou în centrul unei activități semnificative de culegere de informații, cu mai multe active ISR (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance) care au operat simultan în sprijinul conștientizării situației NATO de-a lungul flancului estic al Alianței.
Generalul în retragere Philip Breedlove, fost Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa, a lansat un avertisment clar pentru Washington: abandonarea aliaților europeni ar fi o eroare strategică majoră, lăsând Statele Unite vulnerabile în fața unor amenințări globale pe care nu le poate gestiona singură.
