Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Cum ne coordonăm în caz de război major? De ce SUA nu și-a dorit niciodată cu adevărat o armată europeană independentă
Strategica
Data publicării:
În pofida valului de critici care se revarsă acum asupra Uniunii Europeene de pe ambele maluri ale marelui și frumosului ocean, trebuie spus că lucrurile nu stau chiar așa cum lasă de înțeles zeloasa administrație americană atunci când vine vorba de incapacitatea Europei de a-și dezvolta propria structură de apărare.
Grupul de Luptă al NATO constituit în România și condus de Franța. Foto: Ministerul Apărării din Franța
EXCLUSIV
Grupul de Luptă al NATO constituit în România și condus de Franța. Foto: Ministerul Apărării din Franța

În principal, europenii nu au fost nici mai puțin conștienți de realitatea geostrategică din ultimii ani, nici mai comozi în privința apărării decât aliații lor de peste marele și frumosul ocean, ci doar au valorizat și au crezut mai mult în parteneriatul aprofundat, aproape frățesc, cu SUA. Iar reacția de duminică, 17 februarie, a șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, care, aflat la pupitru, nu și-a mai putut abține lacrimile dezamăgirii, spune aproape totul despre încrederea sinceră a liderilor europeni în SUA. 

Deși pare că Europa a ales soluția convenabilă, pasând Americii responsabilitatea propriei apărări, în realitatea nu avea prea multe opțiuni și nu putea să facă cu mult mai mult, cât timp ținea la buna funcționare a Alianței Nord-Atlantice și la menținerea unor relații avansate cu SUA. 

Chiar și în aceste condiții Europa nu a stat cu mâinile încrucișate și, încă din 1998, prin Declarația de la Saint-Malo, Franța și Marea Britanie au susținut împreună o apărare europeană autonomă. Acest lucru a îngrijorat Washingtonul, care, prin vocea secretarului de stat Madeleine Albright, aproape că a impus renumitul principiu "3D": No Duplication (fără duplicarea structurilor NATO), No Decoupling (fără separare între SUA și Europa), No Discrimination (fără excluderea statelor NATO care nu sunt membre UE, precum Turcia).

Se poate spune că această declarație a pus bazele atitudinii SUA în următoarele decenii: o armată europeană era acceptabilă doar dacă nu ar fi afectat NATO. Iar acest lucru ar fi fost practic imposibil.

2. -imagine fara descriere- (armata_ue_21375900.jpg)

Apoi, un an mai târziu, după încheierea războiului din Kosovo, UE a decis să-și dezvolte Politica Europeană de Securitate și Apărare (PESA). SUA au considerat că și acest demers ar putea slăbi coeziunea NATO, iar secretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld, a criticat inițiativele europene de acest gen, declarând că NATO rămâne singurul cadru viabil pentru apărarea Europei.

Mai departe, în 2003, SUA au făcut presiuni pentru mecanismul Berlin Plus, care impunea ca orice operație militară a UE să folosească structurile NATO, forțând astfel UE să rămână dependentă de infrastructura NATO.

Mai recent, UE a lansat programele PESCO (Cooperarea Structurată Permanentă, în 2017) și Fondul European de Apărare (EDF, în 2019), menite să consolideze industria de apărare europeană. SUA au fost mai mult decât deranjate pentru că firmele americane nu aveau acces la contractele de apărare finanțate de UE, iar într-o scrisoare oficială, din 2019, Washingtonul a avertizat că aceste politici ar putea „slăbi cooperarea transatlantică și NATO”. În final, după presiuni, UE a permis anumite excepții pentru companiile americane, dar Washingtonul a rămas sceptic.

Acum poate părea greu de crezut, dar, timp de mulți ani, o armată a Uniunii Europene a fost văzută de Washington ca o structură care ar fi concurat cu NATO în mai multe moduri, iar acesta a fost unul dintre principalele motive pentru care SUA s-au opus frecvent unor astfel de inițiative. Concurența nu ar fi fost neapărat una directă, printr-un conflict între cele două structuri, ci una de tip politic, strategic și operațional, pe care administrațiile americane s-au străduit să o evite în maniere mai mult sau mai puțin elegante. 

Dar să vedem ce ar fi generat în termeni reali crearea unei armate europene și care sunt principalele moduri în care aceasta ar fi intrat în competiție cu NATO.

 

Suprapunerea structurilor de comandă și luare a deciziilor

 

3. Sursă foto... (belgia-armata-nato-armata-europeana_12790800.jpg)

Primul aspect care ar fi creat nemulțumiri conducerii militare americane imediat după apariția sa ar fi fost crearea unor structuri de comandă paralele. NATO are deja o structură militară integrată, cu un lanț de comandă clar, condus în mare parte de SUA. Crearea unui cartier general militar al UE și a unor comandamente europene proprii ar fi dus la apariția a două structuri paralele, ceea ce ar fi complicat și îngreunat răspunsul rapid la crize.

Cu toate acestea, în 2011, Franța și Germania au propus constituirea unui cartier general al UE pentru operații militare. Așa cum era de aștepta, SUA, dar și Marea Britanie (încă membră a UE) s-au opus vehement, argumentând că acest lucru ar slăbi NATO, iar proiectul a fost blocat.

Dacă UE și NATO ar avea două structuri de comandă diferite, statele europene ar fi fost nevoite să aleagă între ele în caz de criză. Astfel, într-o situație precum o invazie a Rusiei, ar fi apărut riscul ca NATO și UE să nu reacționeze coordonat la niciun nivel de răspuns militar.

 

Dublarea resurselor și a logisticii. Cheltuieli nejustificate pentru UE

 

Este evident că dacă NATO și UE ar fi avut două structuri militare separate, acest lucru ar fi însemnat pentru Europa cheltuieli suplimentare și risipă de resurse.

Spre exemplu, NATO are deja o Forță de Reacție Rapidă și unități desfășurate în Europa de Est, elemente la care participă deopotrivă SUA și țările UE. Dacă statele UE și-ar fi creat propria armată, ar fi trebuit să investească în infrastructură nouă, centre de comandă separate și logistică proprie, în loc să sprijine structurile NATO deja existente.

SUA și-au exprimat de multe ori îngrijorarea că țările europene nu investesc suficient în apărare, însă au lăsat tot timpul să se înțeleagă că este vorba de investiții în forțele NATO, nicidecum în într-o structură strict europeană. Dacă UE ar fi redirecționat fondurile către o armată proprie, ar fi existat riscul ca statele UE să nu mai contribuie suficient la NATO, slăbind capacitatea alianței.

 

Reducerea influenței SUA în Europa. Creșterea importanței militare europene

 

4. -imagine fara descriere- (armata-europeana_24472000.jpg)

SUA sunt liderul NATO și își exercită influența geopolitică prin această alianță. Dacă UE și-ar fi construit propria armată, Washingtonul ar fi pierdut un instrument cheie de control asupra securității europene.

Același președinte Macron, care acum încearcă să trezească rapid liderii europeni rămași groggy după declarațiile făcute de vicepreședintele american JD Vance la Munchen, a propus în 2018 o „armată europeană” care să fie în măsură să se apere inclusiv împotriva SUA. Trump, aflat în primul său mandat, a reacționat furios, declarând că „NATO este suficient, iar Europa trebuie să plătească mai mult pentru securitate, nu să creeze structuri alternative.”

Dacă Europa și-ar fi consolidat o politică militară independentă, aceasta ar fi putut acționa fără aprobarea SUA, ceea ce ar fi redus influența americană în luarea deciziilor strategice. Washingtonul s-a temut că o armată europeană ar fi putut ajunge să fie mai apropiată de Franța și Germania decât de NATO.

 

Dificultatea coordonării în cazul unei crize internaționale

 

Dacă UE și NATO ar fi avut două structuri de apărare separate, s-ar fi putut ajunge la neînțelegeri și întârzieri în cazul unei crize. Cel mai bun exemplu este cel din 2011, când, în timpul intervenției NATO în Libia, Franța și Marea Britanie au lansat atacuri înainte ca NATO să ia o decizie finală. 

În cazul unei amenințări la adresa unui stat european cine ar fi răspuns mai repede: UE sau NATO? În plus, dacă UE și NATO ar fi avut reguli diferite de angajare în luptă, ar fi fost posibil ca unele state europene să refuze să urmeze ordinele NATO, ceea ce iarăși ar fi slăbit alianța.

 

Riscul divizării între statele europene și NATO

 

5. Photo sour... (nato-armata-nato_16722100.jpg)

Nu toate statele UE sunt membre NATO și viceversa, iar acest aspect ar fi creat cu siguranță fracturi în securitatea europeană. Turcia, membră NATO, dar nu și UE, s-a opus constant inițiativelor europene de apărare, deoarece se temea că ar fi fost exclusă de la deciziile de securitate ale continentului. De asemenea, Marea Britanie - membră NATO, dar ieșită din UE din 2020 - s-a aliniat de multe ori cu poziția SUA, argumentând că o armată europeană ar crea diviziuni între aliați.

Este aproape sigur că, dacă UE ar fi decis să acționeze fără NATO, unele state europene, precum România, Polonia, sau țările baltice, ar fi preferat NATO, în timp ce Franța și Germania ar fi constituit un nucleu de promovare a unei strategii europene independente. Acest lucru ar fi creat o divizare în Europa, ceea ce ar fi slăbit coeziunea Occidentului în fața amenințărilor externe reprezentate de Rusia sau China.

 

Concluzie: Armata europeană o problemă mai complicată decât pare la prima vedere

 

Problema privind crearea unei armate a Uniunii Europene este, așadar, mai complicată decât pare la prima vedere. Aflată la intersecția dintre autonomia strategică europeană și coeziunea transatlantică, acesta nu încape în perspectiva îngustă în care încearcă să o îndese noua administrație americană. În timp ce europenii au căutat să-și consolideze capacitățile de apărare, SUA au privit cu scepticism aceste inițiative, temându-se de o posibilă slăbire a NATO. 

Acum, dilema nu mai este dacă UE trebuie să-și dezvolte propriile structuri de apărare, ci cum poate face acest lucru fără să afecteze alianțele existente. În prezent, menținerea acestui echilibru depinde într-o mare măsură de modul cum administrația Trump valorizează componenta geostrategică reprezentată de Europa, însă, pe termen mediu și lung, UE, care și-a învățat lecția, își va regândi cu siguranță poziția față de SUA, căutând soluții prin care să mențină relațiile transatlantice dar să se și autosecurizeze în fața schimbărilor bruște de direcție ale politicii externe americane.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Un arsenal nuclear pe flancul de est al NATO: Președintele Poloniei îndeamnă SUA să mute focoasele nucleare pe teritoriul polonez
SUA reia complet furnizarea de rachete pentru sistemele HIMARS aflate in Ucraina: Sunt pachetele de ajutor militat aprobate de administrația Joe Biden
“Omuleții verzi” au apărut în regiunea Kursk din Rusia: Putin și Gherasimov s-au deplasat în zona frontului din regiunea de la frontiera cu Ucraina
Ofensiva din Kursk dovedește că Putin nu caută pacea: Mai poate miza Ucraina pe un schimb de teritorii în viitoarele discuţii de pace cu Rusia?
Comisia Europeană pune la bătaie 150 de miliarde de euro pentru sectorul apărării. Victor Negrescu: România trebuie să obţină minim 20 de miliarde de euro
Face sau nu Ucraina concesii teritoriale? Rezultatele întâlnirii din Arabia Saudită dintre americani şi ucraineni: SUA reia imediat asistența militară pentru Ucraina și schimbul de informații
Perspective privind industria europeană de apărare: Ţările UE ar trebui să cumpere echipamente militare fabricate în Europa, mai degrabă decât din Statele Unite
Ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar doborî un avion european? Expert britanic: Întrebarea e dacă ne aventurăm într-un mare război pentru că un pilot a tras o rachetă din greșeală
La discuţiile din Arabia Saudită, SUA negociază de pe poziţii de forţă cu Ucraina: Va trebui să facă concesii teritoriale ca parte a oricărei reglementări pașnice
Vechea ordine mondială a fost distrusă! Fostul comandant suprem al Forțelor Armate Ucrainene: Stabilirea unui nou cadru de securitate în Europa este de nerealizat fără Ucraina
Negocierile din Arabia Saudită pentru a pune capăt războiului din Ucraina: Acordul minier semnat între Washington și Kiev, suficient pentru a restabili ajutorul acordat ucrainenilor
Flota ucraineană de avioane Mirage 2000 este înzestrată cu bombe de înaltă precizie: Franța a confirmat furnizarea de muniţii ghidate AASM
Germanii se tem că SUA ar putea să ”stingă lumina” pentru F-35 folosite de europeni: ”Kill switch este mai mult decât un zvon”
Trump destabilizează și “micul NATO”. Australia este foarte aproape să rămână fără submarinele nucleare americane, deși a fost forțată să refuze și să umilească Parisul
Flota rusă din Marea Neagră primește drone navale Katran. Sursa foto: X/YouTube.
EXCLUSIV
Umilită în Marea Neagră de o țară fără nicio navă de luptă, măreața Flotă a Rusiei se schimbă: Se fac primii pași spre o flotă a dronelor
Sfârșitul superiorității aeriene? De ce SUA au spus „stop” dezvoltării unui viitor avion de luptă de generația a 6-a
Ucraina „s-ar putea să nu supraviețuiască” invaziei pe scară largă a Rusiei, cu sau fără sprijinul american. Trump: Indiferent de rezultatul războiului, SUA își vor banii înapoi
Sistemul CA-95 românesc a fost integrat în apărarea antiaeriană a Ucrainei: Chiar dacă este depășit din punct de vedere tehnologic, rămâne eficient în combaterea dronelor
Niciodată gubernie rusă! Polonia vrea arma nucleară și o armată de jumătate de milion de oameni
Trump nu poate asigura pacea în Ucraina fără Europa. Altfel riscăm să ne trezim cu Rusia la Gurile Dunării și cu un război major în Europa în următorii ani
SUA vor taxa toate navele care au legătură cu China și cer aliaților să facă la fel / Beijingul marchează puncte: ”Marile puteri nu ar trebui să-i hărțuiască pe cei slabi”
EXCLUSIV
Între SUA, Europa și războiul hibrid rus: Planurile lui Narîșkin pentru România | Prof. Radu Carp, la Obiectiv EuroAtlantic cu Tudor Curtifan
Harta Europei / pexels, aliaksei lepik
EXCLUSIV
Mai valorează ceva tratatele internaționale, în ziua de astăzi?
EXCLUSIV
Cel mai negru scenariu: Încercarea de a retrage SUA din NATO, o greșeală neforțată. Juridic e foarte greu, dar nu e neovie de retragere efectivă pentru a produce un cutremur în Alianță
China alocă 7,2% pentru apărare și anunță: Dacă America vrea orice fel de război, suntem gata să luptăm până la capăt
Zelenski îi întinde bărbătește mâna lui Trump: Incidentul din Biroul Oval, regretabil. Ucraina vrea discuții pentru un acord „în orice moment și în orice format''
Statele Unite şi-au pus aliații europeni într-un con de umbră. Polonia: Nu s-au consultat cu niciunul dintre aliații săi NATO cu privire la suspendarea ajutorului militar acordat Ucrainei
Ambasada Ucrainei în România, mesaj de mulţumire: Le mulțumim autorităților române, care au demonstrat din nou sprijinul față de poporul ucrainean
Dictatul de la Washington: Ucraina ar trebui să cedeze teritorii, iar Rusia să accepte forțele de menținere a păcii europene

Ştiri Recomandate

Rusia și-a epuizat o mare parte din rezervele de tancuri: Industria rusă de apărare nu acoperă pierderile de blindate pe care trupele ruse le înregistrează pe câmpul de luptă
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, afirmă că țara sa ar trebui să se „pregătească mental” pentru restabilirea legăturilor cu Rusia
Operațiunea Lunar Hail: Cum a lovit Ucraina podul din Crimeea cu rachete ATACMS, având sprijinul agențiilor militare și de informații americane
Atacurile cu JDAM-ER ale Ucrainei continuă: Un MiG-29 ucrainean a distrus un punct de comandă al trupelor ruse (Video)
Suedia aprobă un ajutor militar record pentru Ucraina, inclusiv sisteme de apărare aeriană, artilerie și comunicații prin satelit
De la Iron Dome la Iron Beam: Implementarea sistemului de arme laser „Scutul de lumină” va duce apărarea antiaeriană a Israelului la următorul nivel
China lansează exerciții militare în jurul Taiwanului, care seamănă o blocadă navală. Filipine: Dacă i se întâmplă ceva Taiwanului, noi vom fi implicaţi
Încă o țară din Europa decide să cumpere rachete israeliene. PULS, pe lista scurtă a mai multor state
Polonia vrea mai mult Patriot: Acordul cu SUA de 2 miliarde de dolari marchează faza 2 a programului antiaerian Wisla
Și totuși, F-35. O putere nucleară din Europa urmează drumul Germaniei către F-35. Și tot din același motiv
Ministrul chinez a mers în Rusia: „Prieteni pentru totdeauna, niciodată dușmani”
UE pregătește răspunsul la tarifele lui Trump: ”Avem un plan puternic de represalii”
Viitoarea coaliție din Germania pregătește curățenia de primăvară: Măsuri dure împotriva cailor troieni din UE, iar Ungaria e prima pe listă
Dacă nu se acționează, „este doar retorică”: Statele baltice nu se grăbesc să se rupă de SUA şi sunt sceptice cu privire la leadershipul Vest-European
În timp ce mai multe state europene discută despre posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, rușii încep campania de încorporări de primăvară
Trump a revenit la sentimente mai bune și spune că „Putin își va face partea sa de înțelegere” în negocierile privind Ucraina
Un ''frate mai mare'' pentru sistemul HIMARS : SUA şi Germania dezvoltă împreună o nouă generație de lansatoare de rachete GMARS cu rază de acțiune de 400 km
Tancul francez Leclerc XLR va fi dotat cu un sistem de inteligență artificială pentru detectarea și identificarea țintelor
Pot europenii să facă față Rusiei chiar și fără SUA? Diferența e uriașă, chiar dacă Moscova aplică tactica demoralizării Europei
În ciuda tensiunilor legate de Groenlanda, Danemarca ia în considerare extinderea flotei sale de avioane F-35: O achiziţie suplimentară este „absolut logică”
Pentru a contracara amenințările hipersonice, Europa va lua decizii cheie cu privire la viitorul program de rachete interceptoare HYDEF
”Generalul Armaghedon” s-a ridicat la înălțimea reputației: Surovikin propunea utilizarea armelor nucleare împotriva Ucrainei
„Nu puteți număra, cât putem noi produce”. Ucraina va produce 5 milioane de drone și mai multe obuziere decât toate țările NATO la un loc
Independența de armament american: În premieră un F-16 a lovit chirurgical cu o rachetă de croazieră turcă SOM-J (Video). Urmează integrarea pe KAAN
Marine Le Pen, găsită vinovată de delapidare și nu va putea candida la funcția de președinte
Navă de tip OPV sau corvetă ușoară turcă din clasa Hisar, foto: Turkish Century @X via Turkish Navy
EXCLUSIV
Cum își găurește România colacul de salvare. Avem noi informații despre corvetele cumpărate din Turcia: Fără rachete NSM?
Ucraina ar putea avea alegeri prezidențiale în această vară
Trump amenință că va bombarda Iranul dacă nu ajunge la un acord privind dosarul nuclear. Iranul și-a răspândit rachete în toată țara, pentru a fi lansate în caz de escaladare
Europa trebuie să se descurce singură. Descurajarea Rusiei nu este o prioritate americană, arată un document secret al Pentagonului
Trump s-a enervat și pe ruși. După ce Putin trage de timp, Trump amenință cu tarife de 25% pe exportul de petrol dacă nu acceptă un acord cu Ucraina
Trump îl avertizează pe Zelenski că Ucraina va avea „probleme uriașe” dacă nu semnează acordul de minerale. La Kiev multe voci denunță un „act colonial”
pixel