Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Cum ne coordonăm în caz de război major? De ce SUA nu și-a dorit niciodată cu adevărat o armată europeană independentă
Strategica
Data publicării:
În pofida valului de critici care se revarsă acum asupra Uniunii Europeene de pe ambele maluri ale marelui și frumosului ocean, trebuie spus că lucrurile nu stau chiar așa cum lasă de înțeles zeloasa administrație americană atunci când vine vorba de incapacitatea Europei de a-și dezvolta propria structură de apărare.
Grupul de Luptă al NATO constituit în România și condus de Franța. Foto: Ministerul Apărării din Franța
EXCLUSIV
Grupul de Luptă al NATO constituit în România și condus de Franța. Foto: Ministerul Apărării din Franța

În principal, europenii nu au fost nici mai puțin conștienți de realitatea geostrategică din ultimii ani, nici mai comozi în privința apărării decât aliații lor de peste marele și frumosul ocean, ci doar au valorizat și au crezut mai mult în parteneriatul aprofundat, aproape frățesc, cu SUA. Iar reacția de duminică, 17 februarie, a șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, care, aflat la pupitru, nu și-a mai putut abține lacrimile dezamăgirii, spune aproape totul despre încrederea sinceră a liderilor europeni în SUA. 

Deși pare că Europa a ales soluția convenabilă, pasând Americii responsabilitatea propriei apărări, în realitatea nu avea prea multe opțiuni și nu putea să facă cu mult mai mult, cât timp ținea la buna funcționare a Alianței Nord-Atlantice și la menținerea unor relații avansate cu SUA. 

Chiar și în aceste condiții Europa nu a stat cu mâinile încrucișate și, încă din 1998, prin Declarația de la Saint-Malo, Franța și Marea Britanie au susținut împreună o apărare europeană autonomă. Acest lucru a îngrijorat Washingtonul, care, prin vocea secretarului de stat Madeleine Albright, aproape că a impus renumitul principiu "3D": No Duplication (fără duplicarea structurilor NATO), No Decoupling (fără separare între SUA și Europa), No Discrimination (fără excluderea statelor NATO care nu sunt membre UE, precum Turcia).

Se poate spune că această declarație a pus bazele atitudinii SUA în următoarele decenii: o armată europeană era acceptabilă doar dacă nu ar fi afectat NATO. Iar acest lucru ar fi fost practic imposibil.

2. -imagine fara descriere- (armata_ue_21375900.jpg)

Apoi, un an mai târziu, după încheierea războiului din Kosovo, UE a decis să-și dezvolte Politica Europeană de Securitate și Apărare (PESA). SUA au considerat că și acest demers ar putea slăbi coeziunea NATO, iar secretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld, a criticat inițiativele europene de acest gen, declarând că NATO rămâne singurul cadru viabil pentru apărarea Europei.

Mai departe, în 2003, SUA au făcut presiuni pentru mecanismul Berlin Plus, care impunea ca orice operație militară a UE să folosească structurile NATO, forțând astfel UE să rămână dependentă de infrastructura NATO.

Mai recent, UE a lansat programele PESCO (Cooperarea Structurată Permanentă, în 2017) și Fondul European de Apărare (EDF, în 2019), menite să consolideze industria de apărare europeană. SUA au fost mai mult decât deranjate pentru că firmele americane nu aveau acces la contractele de apărare finanțate de UE, iar într-o scrisoare oficială, din 2019, Washingtonul a avertizat că aceste politici ar putea „slăbi cooperarea transatlantică și NATO”. În final, după presiuni, UE a permis anumite excepții pentru companiile americane, dar Washingtonul a rămas sceptic.

Acum poate părea greu de crezut, dar, timp de mulți ani, o armată a Uniunii Europene a fost văzută de Washington ca o structură care ar fi concurat cu NATO în mai multe moduri, iar acesta a fost unul dintre principalele motive pentru care SUA s-au opus frecvent unor astfel de inițiative. Concurența nu ar fi fost neapărat una directă, printr-un conflict între cele două structuri, ci una de tip politic, strategic și operațional, pe care administrațiile americane s-au străduit să o evite în maniere mai mult sau mai puțin elegante. 

Dar să vedem ce ar fi generat în termeni reali crearea unei armate europene și care sunt principalele moduri în care aceasta ar fi intrat în competiție cu NATO.

 

Suprapunerea structurilor de comandă și luare a deciziilor

 

3. Sursă foto... (belgia-armata-nato-armata-europeana_12790800.jpg)

Primul aspect care ar fi creat nemulțumiri conducerii militare americane imediat după apariția sa ar fi fost crearea unor structuri de comandă paralele. NATO are deja o structură militară integrată, cu un lanț de comandă clar, condus în mare parte de SUA. Crearea unui cartier general militar al UE și a unor comandamente europene proprii ar fi dus la apariția a două structuri paralele, ceea ce ar fi complicat și îngreunat răspunsul rapid la crize.

Cu toate acestea, în 2011, Franța și Germania au propus constituirea unui cartier general al UE pentru operații militare. Așa cum era de aștepta, SUA, dar și Marea Britanie (încă membră a UE) s-au opus vehement, argumentând că acest lucru ar slăbi NATO, iar proiectul a fost blocat.

Dacă UE și NATO ar avea două structuri de comandă diferite, statele europene ar fi fost nevoite să aleagă între ele în caz de criză. Astfel, într-o situație precum o invazie a Rusiei, ar fi apărut riscul ca NATO și UE să nu reacționeze coordonat la niciun nivel de răspuns militar.

 

Dublarea resurselor și a logisticii. Cheltuieli nejustificate pentru UE

 

Este evident că dacă NATO și UE ar fi avut două structuri militare separate, acest lucru ar fi însemnat pentru Europa cheltuieli suplimentare și risipă de resurse.

Spre exemplu, NATO are deja o Forță de Reacție Rapidă și unități desfășurate în Europa de Est, elemente la care participă deopotrivă SUA și țările UE. Dacă statele UE și-ar fi creat propria armată, ar fi trebuit să investească în infrastructură nouă, centre de comandă separate și logistică proprie, în loc să sprijine structurile NATO deja existente.

SUA și-au exprimat de multe ori îngrijorarea că țările europene nu investesc suficient în apărare, însă au lăsat tot timpul să se înțeleagă că este vorba de investiții în forțele NATO, nicidecum în într-o structură strict europeană. Dacă UE ar fi redirecționat fondurile către o armată proprie, ar fi existat riscul ca statele UE să nu mai contribuie suficient la NATO, slăbind capacitatea alianței.

 

Reducerea influenței SUA în Europa. Creșterea importanței militare europene

 

4. -imagine fara descriere- (armata-europeana_24472000.jpg)

SUA sunt liderul NATO și își exercită influența geopolitică prin această alianță. Dacă UE și-ar fi construit propria armată, Washingtonul ar fi pierdut un instrument cheie de control asupra securității europene.

Același președinte Macron, care acum încearcă să trezească rapid liderii europeni rămași groggy după declarațiile făcute de vicepreședintele american JD Vance la Munchen, a propus în 2018 o „armată europeană” care să fie în măsură să se apere inclusiv împotriva SUA. Trump, aflat în primul său mandat, a reacționat furios, declarând că „NATO este suficient, iar Europa trebuie să plătească mai mult pentru securitate, nu să creeze structuri alternative.”

Dacă Europa și-ar fi consolidat o politică militară independentă, aceasta ar fi putut acționa fără aprobarea SUA, ceea ce ar fi redus influența americană în luarea deciziilor strategice. Washingtonul s-a temut că o armată europeană ar fi putut ajunge să fie mai apropiată de Franța și Germania decât de NATO.

 

Dificultatea coordonării în cazul unei crize internaționale

 

Dacă UE și NATO ar fi avut două structuri de apărare separate, s-ar fi putut ajunge la neînțelegeri și întârzieri în cazul unei crize. Cel mai bun exemplu este cel din 2011, când, în timpul intervenției NATO în Libia, Franța și Marea Britanie au lansat atacuri înainte ca NATO să ia o decizie finală. 

În cazul unei amenințări la adresa unui stat european cine ar fi răspuns mai repede: UE sau NATO? În plus, dacă UE și NATO ar fi avut reguli diferite de angajare în luptă, ar fi fost posibil ca unele state europene să refuze să urmeze ordinele NATO, ceea ce iarăși ar fi slăbit alianța.

 

Riscul divizării între statele europene și NATO

 

5. Photo sour... (nato-armata-nato_16722100.jpg)

Nu toate statele UE sunt membre NATO și viceversa, iar acest aspect ar fi creat cu siguranță fracturi în securitatea europeană. Turcia, membră NATO, dar nu și UE, s-a opus constant inițiativelor europene de apărare, deoarece se temea că ar fi fost exclusă de la deciziile de securitate ale continentului. De asemenea, Marea Britanie - membră NATO, dar ieșită din UE din 2020 - s-a aliniat de multe ori cu poziția SUA, argumentând că o armată europeană ar crea diviziuni între aliați.

Este aproape sigur că, dacă UE ar fi decis să acționeze fără NATO, unele state europene, precum România, Polonia, sau țările baltice, ar fi preferat NATO, în timp ce Franța și Germania ar fi constituit un nucleu de promovare a unei strategii europene independente. Acest lucru ar fi creat o divizare în Europa, ceea ce ar fi slăbit coeziunea Occidentului în fața amenințărilor externe reprezentate de Rusia sau China.

 

Concluzie: Armata europeană o problemă mai complicată decât pare la prima vedere

 

Problema privind crearea unei armate a Uniunii Europene este, așadar, mai complicată decât pare la prima vedere. Aflată la intersecția dintre autonomia strategică europeană și coeziunea transatlantică, acesta nu încape în perspectiva îngustă în care încearcă să o îndese noua administrație americană. În timp ce europenii au căutat să-și consolideze capacitățile de apărare, SUA au privit cu scepticism aceste inițiative, temându-se de o posibilă slăbire a NATO. 

Acum, dilema nu mai este dacă UE trebuie să-și dezvolte propriile structuri de apărare, ci cum poate face acest lucru fără să afecteze alianțele existente. În prezent, menținerea acestui echilibru depinde într-o mare măsură de modul cum administrația Trump valorizează componenta geostrategică reprezentată de Europa, însă, pe termen mediu și lung, UE, care și-a învățat lecția, își va regândi cu siguranță poziția față de SUA, căutând soluții prin care să mențină relațiile transatlantice dar să se și autosecurizeze în fața schimbărilor bruște de direcție ale politicii externe americane.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Donald Trump: Statele Unite sunt mai aproape de încheierea unui acord privind Ucraina cu una dintre părțile implicate în conflict, dar cu cealaltă parte “lucrurile nu sunt atât de bune”
Kremlinul mizează pe o participare internațională mare la parada de la Moscova. China confirmă prezența președintelui Xi
Pentru a ţine China la distanţă, Taiwanul va primi de la Statele Unite lansatoare de rachete antinavă Harpoon: Livrarea acestora ar trebui urgentată până nu este prea târziu
Cum au reuşit ucrainenii să doboare avioane ruseşti Su-30 cu o dronă navală Magura: Au fost utilizate în premieră rachete AIM-9 Sidewinder
Foto: Ministerul Apărării Naționale (MApN)
EXCLUSIV
Un mandat foarte greu pentru viitorul președinte al României, indiferent cine va fi el: De la războiul din Ucraina până la relația cu SUA și Europa
Alegerile din România sub semnul întrebării: Presa internațională şi factorii de decizie se uită la provocările cu care se confruntă procesul electoral
Calul troian digital al Rusiei a intrat pe porțile democraţiei din România: Ofensiva Telegram şi TikTok pentru erodarea integrității procesului electoral
Polonia nu vrea să fie luată prin surprindere de o agresiune militară a Rusiei: Opţiunea armelor nucleare este pe masă, ca parte a unui pact de apărare semnat cu Franţa
În ritmul actual, Rusia are nevoie de 230 de ani și peste 70% din populația sa actuală pentru a ocupa întreg teritoriul Ucrainei
Se spală Statele Unite pe mâini cu medierea negocierilor de pace din Ucraina? Administrația Trump şi-a asumat un obiectiv care naşte multă frustrare
În ciuda întârzierilor ajutorului militar occidental, inginerii ucraineni au sprijinit Armata ucraineană: Ruşii au încasat 7000 de atacuri cu diferite tipuri de drone şi arme ucrainene
Noul SACEUR? Cine e generalul Alexus Grynkewich, fost pilot de F-16 și F-22 cu o bună reputație, susținut de Pentagon pentru cea mai înaltă funcție militară din Europa
Armata rusă vrea un cadou pentru dictator. Rușii au intensificat acțiunile pe direcția Pokrovsk, intenționând, probabil, să captureze poziții importante până pe 9 mai
J.D. Vance: În următoarele 100 de zile, SUA vor organiza negocieri directe între părțile implicate în conflictul din Ucraina
Marea Britanie, în faţa unui scenariu de război: Apărarea sa antiaeriană nu poate rezista unui atac masiv cu 160 de rachete
Țară mică cu inima mare, Letonia alimentează constant fluxul de drone spre Ucraina. Kievul apreciază, dar încurajează susținerea producției direct în Ucraina
Turcia şi Spania se alătură Inițiativei celor Trei Mări, din care şi România face parte, ca parteneri strategici
Un tanc Leopard în timpul unui exercițiu militar NATO în Korzeniewo, nordul Poloniei. Sursa foto: Wojtek Radwanski/Getty Images.
EXCLUSIV
NATO se luptă să se reconstruiască într-o lume tot mai plină de amenințări: Statele europene trebuie să depăşească bariera birocratică şi să treacă la reînarmare
Pentru pe scenariu militar se pregătesc Statele Unite? O desfășurare permanentă a avioanelor F-35A în Coreea de Sud, luată în considere de U.S. Air Force
Rusia se pregătește să ”elibereze” teritorii NATO: Armata rusă extinde baze militare la frontiera scandinavă și stochează aproape toată producția de tancuri T-90M
,,A NATO Mare Nostrum” - De ce Rusia este tot mai interesată să-şi proiecteze puterea în Marea Baltică?
Restabilirea de către SUA a poziției de lider militar în faţa Chinei are un preţ: Congresul SUA propune o investiție masivă de 150 de miliarde de dolari în domeniul apărării
Rusia așteaptă un semnal din Ucraina cu privire la negocierile directe: “Moscova este gata să negocieze cu Kievul fără condiții prealabile”
NATO vrea un ''zid de drone'' pe flancul estic, dar care nu cuprinde şi România: Aproape 3000 de kilometri lungime vor fi acoperiţi cu drone de supraveghere și sisteme anti-UAV
Marea Britanie ar putea reveni asupra deciziei de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina: Nivelul propus anterior de 10.000 de militari, considerat acum prea mare?
Ce dacă sunt vechi: Australiei i se recomandă să negocieze cu Statele Unite despre cumpărarea unor bombardiere strategice B-1B Lancer sau B-2 Spirit
 Soldaţi ruşi îmbrăcaţi în uniforme fără însemne care au apărut pentru prima oară în timpul anexării peninsulei ucrainene Crimeea în 2014
EXCLUSIV
Aşa arată o forţare în direcţia unei capitulări: Ucraina ar rămâne fără opţiuni prea bune de negociere dacă SUA recunoaște Crimeea ca fiind a Rusiei
La presiunea Statelor Unite, Israelul ar fi oprit un atac iminent asupra instalațiilor nucleare ale Iranului: Forţele israeliene aveau nevoie de un puternic sprijin militar american
Un angajament din 2018 uitat de SUA | În timp ce rachetele ruseşti lovesc Ucraina, Trump susține că pacea cu Rusia este aproape încheiată

Ştiri Recomandate

B61-13, bomba nucleară finalizată de SUA cu un an mai devreme, va fi utilizată exclusiv de bombardierul de generația a 6-a B-21 Raider
Sisteme Patriot suplimentare pentru Ucraina? SUA și NATO colaborează pentru a găsi soluții de transfer
Trump interzice universității Harvard să înscrie studenți străini: Mii de studenți trebuie să se transfere sau să părăsească America
IAR-99SM, scenariu de comedie. Întârzieri la întârzieri. La alte întârzieri. Avioane Craiova a cerut un nou grafic de livrare deși modernizarea avioanelor trebuia finalizată deja
Câteva mii de rachete balistice ar fi descurajat Rusia să atace. Ucraina spune că e gata să reia producția și amintește că a produs inclusiv temutele R-36 ”Satan”
Încep să vină avioanele pentru Escadrila 571 Aviație Vânătoare. Încă două F-16 au aterizat în România
Serviciile GRU au accesat constant camere de supraveghere de pe teritoriul României. Nicușor Dan: Principala amenințare este securitatea cibernetică. Voi discuta cu factorii responsabili
Șeful Armatei Române, generalul Vlad: "Pericole constante de la Rusia" – De la Spoofing GPS la mine plutitoare în Marea Neagră
Oficialii ruși din Kursk i-au cerut lui Putin să cucerească regiunea ucraineană Sumî
De ce bombardierul american B-52, care a debutat în perioada Războiul Rece, îngrijorează China mai mult decât avioanele stealth F-22 şi F-35?
Acordurile dintre UE și Marea Britanie, punct de plecare pentru o cooperare strânsă în domeniul apărării
Turcii accelerează dezvoltarea ”Kaan” care ar trebui să țină loc de F-35: Primele informații despre motorul autohton care va fi integrat pe avionul de generația a cincea
Cererile maximaliste ale Moscovei cu privire la Ucraina sunt tot mai clare: Putin nu vrea pace pentru că el crede că Rusia câștigă războiul din Ucraina
Nicușor Dan la Black Sea Forum: Eu văd România consolidată intern şi mai activă pe plan extern în UE și NATO
Polonia arată că înțelege importanța armelor pe avioane de ultimă generație: Bombe ghidate GBU-39/B, pentru F-16 Viper și viitoarele F-35
O imagine a fondatorului Telegram Durov în timpul unei festivități desfășurate la 1 Mai în 2018. Sursa foto: Kovalev Peter/TASS via ZUMA.
EXCLUSIV
Cine a băgat Telegram în casele şi în telefoanele românilor? Platforma rusească de mesagerie a devenit un ,,câmp de luptă'' al manipulării utilizatorilor
Europa la răscruce: Între o posibilă reducere a prezenţei militare a SUA și nevoia de autonomie strategică cu costuri enorme
Garnizoanele construite acum de ruși la granița cu Finlanda sunt doar începutul. General finlandez: După încheierea războiului, vor aduce trupele care au luptat în Ucraina
Navă de tip OPV sau corvetă ușoară turcă din clasa Hisar, foto: Turkish Century @X via Turkish Navy
EXCLUSIV
Anomalia România: Cât plătim pentru corveta din Turcia, refuzată de o altă țară, și pe care nici măcar nu puteam integra rachetele americane NSM
Forțele IDF din Cisiordania au deschis focul asupra unui convoi diplomatic în care se afla și reprezentantul României. MAE român a discutat cu ambasadorul Israelului și a cerut clarificări
O dronă NATO RQ-4D ar fi pierdut legătura cu baza în timp ce zbura în Marea Neagră. Rușii se laudă că ar fi fost „ajutată” de Armata rusă
Ilie Bolojan, la ultima conferință înainte ca Nicușor Dan să își preia mandatul: Întărirea industrie de apărare și politici predictibile cu cei doi piloni esențiali pentru România: UE și NATO
Industria rusă de apărare, lovită unde o doare mai tare: Ucrainenii au atacat o fabrică de microcipuri din regiunea Oriol
Și totuși, războiul viitorului implică elicoptere: Tehnologia X2 de pe S-97 Raider a creat un „monstru rapid” capabil să scape de atacurile MANPAD la viteză de peste 400 km/h
Lavrov este supărat că Armenia cumpără arme franceze
România rămâne interesantă pentru investitorii americani: SIG Sauer, discuții la Guvern privind proiecte de investiții în industria de armament
Începe „Black Sea and Balkans Security Forum”, cel mai mare eveniment dedicat securității din regiune. DefenseRomania, partener NSC
Rușii merg la intimidare: Două bombardiere Tu-95MS au patrulat cu armament la bord, deasupra Mării Barents
Avertisment clar împotriva reducerii prezenței militare americane în Europa. Generalul McMaster: Rusia aşteaptă cu nerăbdare să dăm dovadă de slăbiciune
Alegerile prezidențiale din Polonia, 2025. Sursa foto: wiadomosci.onet.pl.
EXCLUSIV
Polonia, sub asediu cibernetic rusesc înaintea turului II al alegerilor prezidențiale: Interferenţa digitală rusă se combate cu încurajarea publicului să raporteze dezinformările
Bază militară norvegiana Boda va găzdui un nou centru de comandă aeriană NATO, consolidând prezența aliată în Nordul Îndepărtat
Donald Trump îl nominalizează pe Darryl Nirenberg drept viitorul ambasador al SUA în România
pixel