Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Cum ne coordonăm în caz de război major? De ce SUA nu și-a dorit niciodată cu adevărat o armată europeană independentă
Strategica
Data publicării:
În pofida valului de critici care se revarsă acum asupra Uniunii Europeene de pe ambele maluri ale marelui și frumosului ocean, trebuie spus că lucrurile nu stau chiar așa cum lasă de înțeles zeloasa administrație americană atunci când vine vorba de incapacitatea Europei de a-și dezvolta propria structură de apărare.
Grupul de Luptă al NATO constituit în România și condus de Franța. Foto: Ministerul Apărării din Franța
EXCLUSIV
Grupul de Luptă al NATO constituit în România și condus de Franța. Foto: Ministerul Apărării din Franța

În principal, europenii nu au fost nici mai puțin conștienți de realitatea geostrategică din ultimii ani, nici mai comozi în privința apărării decât aliații lor de peste marele și frumosul ocean, ci doar au valorizat și au crezut mai mult în parteneriatul aprofundat, aproape frățesc, cu SUA. Iar reacția de duminică, 17 februarie, a șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, care, aflat la pupitru, nu și-a mai putut abține lacrimile dezamăgirii, spune aproape totul despre încrederea sinceră a liderilor europeni în SUA. 

Deși pare că Europa a ales soluția convenabilă, pasând Americii responsabilitatea propriei apărări, în realitatea nu avea prea multe opțiuni și nu putea să facă cu mult mai mult, cât timp ținea la buna funcționare a Alianței Nord-Atlantice și la menținerea unor relații avansate cu SUA. 

Chiar și în aceste condiții Europa nu a stat cu mâinile încrucișate și, încă din 1998, prin Declarația de la Saint-Malo, Franța și Marea Britanie au susținut împreună o apărare europeană autonomă. Acest lucru a îngrijorat Washingtonul, care, prin vocea secretarului de stat Madeleine Albright, aproape că a impus renumitul principiu "3D": No Duplication (fără duplicarea structurilor NATO), No Decoupling (fără separare între SUA și Europa), No Discrimination (fără excluderea statelor NATO care nu sunt membre UE, precum Turcia).

Se poate spune că această declarație a pus bazele atitudinii SUA în următoarele decenii: o armată europeană era acceptabilă doar dacă nu ar fi afectat NATO. Iar acest lucru ar fi fost practic imposibil.

2. -imagine fara descriere- (armata_ue_21375900.jpg)

Apoi, un an mai târziu, după încheierea războiului din Kosovo, UE a decis să-și dezvolte Politica Europeană de Securitate și Apărare (PESA). SUA au considerat că și acest demers ar putea slăbi coeziunea NATO, iar secretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld, a criticat inițiativele europene de acest gen, declarând că NATO rămâne singurul cadru viabil pentru apărarea Europei.

Mai departe, în 2003, SUA au făcut presiuni pentru mecanismul Berlin Plus, care impunea ca orice operație militară a UE să folosească structurile NATO, forțând astfel UE să rămână dependentă de infrastructura NATO.

Mai recent, UE a lansat programele PESCO (Cooperarea Structurată Permanentă, în 2017) și Fondul European de Apărare (EDF, în 2019), menite să consolideze industria de apărare europeană. SUA au fost mai mult decât deranjate pentru că firmele americane nu aveau acces la contractele de apărare finanțate de UE, iar într-o scrisoare oficială, din 2019, Washingtonul a avertizat că aceste politici ar putea „slăbi cooperarea transatlantică și NATO”. În final, după presiuni, UE a permis anumite excepții pentru companiile americane, dar Washingtonul a rămas sceptic.

Acum poate părea greu de crezut, dar, timp de mulți ani, o armată a Uniunii Europene a fost văzută de Washington ca o structură care ar fi concurat cu NATO în mai multe moduri, iar acesta a fost unul dintre principalele motive pentru care SUA s-au opus frecvent unor astfel de inițiative. Concurența nu ar fi fost neapărat una directă, printr-un conflict între cele două structuri, ci una de tip politic, strategic și operațional, pe care administrațiile americane s-au străduit să o evite în maniere mai mult sau mai puțin elegante. 

Dar să vedem ce ar fi generat în termeni reali crearea unei armate europene și care sunt principalele moduri în care aceasta ar fi intrat în competiție cu NATO.

 

Suprapunerea structurilor de comandă și luare a deciziilor

 

3. Sursă foto... (belgia-armata-nato-armata-europeana_12790800.jpg)

Primul aspect care ar fi creat nemulțumiri conducerii militare americane imediat după apariția sa ar fi fost crearea unor structuri de comandă paralele. NATO are deja o structură militară integrată, cu un lanț de comandă clar, condus în mare parte de SUA. Crearea unui cartier general militar al UE și a unor comandamente europene proprii ar fi dus la apariția a două structuri paralele, ceea ce ar fi complicat și îngreunat răspunsul rapid la crize.

Cu toate acestea, în 2011, Franța și Germania au propus constituirea unui cartier general al UE pentru operații militare. Așa cum era de aștepta, SUA, dar și Marea Britanie (încă membră a UE) s-au opus vehement, argumentând că acest lucru ar slăbi NATO, iar proiectul a fost blocat.

Dacă UE și NATO ar avea două structuri de comandă diferite, statele europene ar fi fost nevoite să aleagă între ele în caz de criză. Astfel, într-o situație precum o invazie a Rusiei, ar fi apărut riscul ca NATO și UE să nu reacționeze coordonat la niciun nivel de răspuns militar.

 

Dublarea resurselor și a logisticii. Cheltuieli nejustificate pentru UE

 

Este evident că dacă NATO și UE ar fi avut două structuri militare separate, acest lucru ar fi însemnat pentru Europa cheltuieli suplimentare și risipă de resurse.

Spre exemplu, NATO are deja o Forță de Reacție Rapidă și unități desfășurate în Europa de Est, elemente la care participă deopotrivă SUA și țările UE. Dacă statele UE și-ar fi creat propria armată, ar fi trebuit să investească în infrastructură nouă, centre de comandă separate și logistică proprie, în loc să sprijine structurile NATO deja existente.

SUA și-au exprimat de multe ori îngrijorarea că țările europene nu investesc suficient în apărare, însă au lăsat tot timpul să se înțeleagă că este vorba de investiții în forțele NATO, nicidecum în într-o structură strict europeană. Dacă UE ar fi redirecționat fondurile către o armată proprie, ar fi existat riscul ca statele UE să nu mai contribuie suficient la NATO, slăbind capacitatea alianței.

 

Reducerea influenței SUA în Europa. Creșterea importanței militare europene

 

4. -imagine fara descriere- (armata-europeana_24472000.jpg)

SUA sunt liderul NATO și își exercită influența geopolitică prin această alianță. Dacă UE și-ar fi construit propria armată, Washingtonul ar fi pierdut un instrument cheie de control asupra securității europene.

Același președinte Macron, care acum încearcă să trezească rapid liderii europeni rămași groggy după declarațiile făcute de vicepreședintele american JD Vance la Munchen, a propus în 2018 o „armată europeană” care să fie în măsură să se apere inclusiv împotriva SUA. Trump, aflat în primul său mandat, a reacționat furios, declarând că „NATO este suficient, iar Europa trebuie să plătească mai mult pentru securitate, nu să creeze structuri alternative.”

Dacă Europa și-ar fi consolidat o politică militară independentă, aceasta ar fi putut acționa fără aprobarea SUA, ceea ce ar fi redus influența americană în luarea deciziilor strategice. Washingtonul s-a temut că o armată europeană ar fi putut ajunge să fie mai apropiată de Franța și Germania decât de NATO.

 

Dificultatea coordonării în cazul unei crize internaționale

 

Dacă UE și NATO ar fi avut două structuri de apărare separate, s-ar fi putut ajunge la neînțelegeri și întârzieri în cazul unei crize. Cel mai bun exemplu este cel din 2011, când, în timpul intervenției NATO în Libia, Franța și Marea Britanie au lansat atacuri înainte ca NATO să ia o decizie finală. 

În cazul unei amenințări la adresa unui stat european cine ar fi răspuns mai repede: UE sau NATO? În plus, dacă UE și NATO ar fi avut reguli diferite de angajare în luptă, ar fi fost posibil ca unele state europene să refuze să urmeze ordinele NATO, ceea ce iarăși ar fi slăbit alianța.

 

Riscul divizării între statele europene și NATO

 

5. Photo sour... (nato-armata-nato_16722100.jpg)

Nu toate statele UE sunt membre NATO și viceversa, iar acest aspect ar fi creat cu siguranță fracturi în securitatea europeană. Turcia, membră NATO, dar nu și UE, s-a opus constant inițiativelor europene de apărare, deoarece se temea că ar fi fost exclusă de la deciziile de securitate ale continentului. De asemenea, Marea Britanie - membră NATO, dar ieșită din UE din 2020 - s-a aliniat de multe ori cu poziția SUA, argumentând că o armată europeană ar crea diviziuni între aliați.

Este aproape sigur că, dacă UE ar fi decis să acționeze fără NATO, unele state europene, precum România, Polonia, sau țările baltice, ar fi preferat NATO, în timp ce Franța și Germania ar fi constituit un nucleu de promovare a unei strategii europene independente. Acest lucru ar fi creat o divizare în Europa, ceea ce ar fi slăbit coeziunea Occidentului în fața amenințărilor externe reprezentate de Rusia sau China.

 

Concluzie: Armata europeană o problemă mai complicată decât pare la prima vedere

 

Problema privind crearea unei armate a Uniunii Europene este, așadar, mai complicată decât pare la prima vedere. Aflată la intersecția dintre autonomia strategică europeană și coeziunea transatlantică, acesta nu încape în perspectiva îngustă în care încearcă să o îndese noua administrație americană. În timp ce europenii au căutat să-și consolideze capacitățile de apărare, SUA au privit cu scepticism aceste inițiative, temându-se de o posibilă slăbire a NATO. 

Acum, dilema nu mai este dacă UE trebuie să-și dezvolte propriile structuri de apărare, ci cum poate face acest lucru fără să afecteze alianțele existente. În prezent, menținerea acestui echilibru depinde într-o mare măsură de modul cum administrația Trump valorizează componenta geostrategică reprezentată de Europa, însă, pe termen mediu și lung, UE, care și-a învățat lecția, își va regândi cu siguranță poziția față de SUA, căutând soluții prin care să mențină relațiile transatlantice dar să se și autosecurizeze în fața schimbărilor bruște de direcție ale politicii externe americane.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Turcia vrea să controleze o bază strategică lovită de aviația Israelului: Posibila desfășurarea a sistemului rusesc S-400 poate irita mult SUA
Generalul Christopher Cavoli, avertisment pentru administratia Trump: Rusia este un negociator extrem de strategic, chiar și cu privire la chestiunile mărunte
SUA transmit un mesaj clar în Orient: O aripă suplimentară de F-35 ajunge în regiune, după ce jumătate din flota de bombardiere B-2 a fost dislocată într-un punct cheie
Bonjour Franța, goodbye America? Europa, România și de ce umbrela nucleară franceză deasupra Europei e mai mult o declarație politică | Ștefan Popescu, la Obiectiv EuroAtlantic
Marco Rubio încearcă să liniștească aliații europeni îngrijorați de angajamentul SUA față de NATO, în timp ce Trump trimite mesaje contradictorii
Polonia, puterea militară a Europei, susţine că nu este pregătită pentru un război de lungă durată. General polonez: După o lună, armata poloneză își va pierde capabilităţile militare
Partea României în planul ambițios al Europei de reînarmare: Punctul esențial al strategiei noastre e Marea Neagră
Bombardiere „stealth” B-2 și avioane de realimentare, dislocate de SUA la baza din Diego Garcia, punct-cheie pentru operațiunile din Orient (Foto/Video)
Finlanda înțelege că e sub ”tirania geografiei”: Cu 1.300 de km de graniță cu Rusia, industria militară finlandeză se folosește inclusiv de experiența angajaților Nokia
NATO ar fi suspendat discuțiile privind recalibrarea strategiei față de Rusia, în timp ce SUA fac presiuni pentru un acord de pace în Ucraina
Politica UE de reînarmare ”made în Europe” nemulțumește Washingtonul. ”Metoda Trump” ar putea face ca Europa să piardă pe toată linia
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, afirmă că țara sa ar trebui să se „pregătească mental” pentru restabilirea legăturilor cu Rusia
Atacurile cu JDAM-ER ale Ucrainei continuă: Un MiG-29 ucrainean a distrus un punct de comandă al trupelor ruse (Video)
Suedia aprobă un ajutor militar record pentru Ucraina, inclusiv sisteme de apărare aeriană, artilerie și comunicații prin satelit
China lansează exerciții militare în jurul Taiwanului, care seamănă o blocadă navală. Filipine: Dacă i se întâmplă ceva Taiwanului, noi vom fi implicaţi
Dacă nu se acționează, „este doar retorică”: Statele baltice nu se grăbesc să se rupă de SUA şi sunt sceptice cu privire la leadershipul Vest-European
Europa trebuie să se descurce singură. Descurajarea Rusiei nu este o prioritate americană, arată un document secret al Pentagonului
Controlul Arcticii trece și prin Finlanda. SUA va cumpăra spărgătoare de gheață de la principalul producător al acestui tip de nave
Olandezii nu se mint singuri și avertizează: Putin are nevoie doar de un an pentru a mobiliza o armată uriașă împotriva NATO
Canada intră în bătălia pentru Arctica, investind miliarde de dolari în tehnologie pe care puțin o au: Radare JORN cu bătaie peste orizont
Două escadrile „vecine”: De ce baza celei de-a treia escadrile de F-16 a României va fi la Kogălniceanu, la doar 90 de km de cea de-a doua?
Grupul de Luptă al NATO din România se află sub comanda Franței. În acest sens francezii au dislocat în România tehnică militară, printre care tancuri franceze Leclerc și blindate. Sursa foto: Twitter French Forces in Romania.
EXCLUSIV
În mâinile cui lăsăm apărarea Europei: Franța manifestă voinţă, dar are capacitatea necesară pentru a coordona inițiativele de apărare la nivel european?
Ne mai putem baza pe umbrela nucleară a SUA? Noile abordări americane de politică externă ar putea crește numărul puterilor nucleare la 25 de state
Presa sârbă anunță că Belgradul și Budapesta ar putea intra în alianță militară, ca răspuns la acordul recent semnat între Croația, Albania și Kosovo
Incertitudine cu privire la tancurile Abrams australiene donate Ucrainei: Joaca lui Donald Trump de-a asistența militară a dus la blocarea unui hub logistic din Polonia
De ce a renunțat Ucraina la arme nucleare deși știa că Rusia va ataca. Ioana Bercean: Dreptul internațional e cea mai înșelată mireasă
Germania aprobă un pachet major de ajutor militar pentru Ucraina, după luni de amânări: Mai multe rachete şi sisteme de apărare aeriană Iris-T pe ucraineni
Europa, plan pentru a prelua mai mult din responsabilitatea SUA în NATO: Ar fi nevoie de cinci până la zece ani de creștere a cheltuielilor pentru a înlocui majoritatea capacităților militare
A 68 a comemorare a Zilei Z / U.S. Army photo by Staff Sgt. Sharilyn Wells
EXCLUSIV
Cum s-a ajuns în acest moment periculos al istoriei? Marile puteri mondiale nu ascultă de calculele obișnuite de realpolitik mai ales în momentele critice
SUA forțează alegerile în Ucraina. Trimisul special american susține că autoritățile ucrainene vor organiza alegeri prezidențiale, deși Kievul nu confirmă

Ştiri Recomandate

Poziție rară a SUA după ce Coreea de Nord a recunoscut oficial că participă la războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei
Primul blindat 4x4 Cobra II „made in Romania”, în timp record. 90% e totul gata iar producția de serie începe anul acesta cu apogeul de 1.5 blidate pe zi
UE va prelungi schema de subvenții pentru muniție pentru încă un an
Cheltuielile militare mondiale, la un nivel record în 2024. Germania este campioana înarmărilor în Europa, spun datele SIPRI
Trump face valuri și spune că Zelenski e dispus să renunțe la Crimeea. Președintele SUA îi cere lui Putin să oprească focul
Război pe gheață: SUA au băgat frica în singura țară din Europa fără armată, dar membră NATO și o forțează să se înarmeze
Coreea de Nord dezvăluie noua navă de război construită în 400 de zile ”cu propria noastră tehnologie”
Zelenski îi contrazice pe oficialii ruși care au anunțat „eliberarea Kurskului”. Ucraina susține că trupele sale încă luptă în vestul Rusiei
Ce trebuie să învățăm din complicatul drum al Turciei către Eurofighter. Încă scrie „drum închis” în germană pe ușa care duce la Eurofighter
Rusia susține că va distruge imediat „rămășițele îmbrăștiate” ale Armatei Ucrainei din regiunea rusă Kursk, anunțând „eliberarea regiunii”
O explozie de proporții a avut loc într-un port important din Iran. Accidentul are probabil la bază manipularea necorespunzătoare a combustibililor pentru rachete
Care pace? Rusia schimbă tactica și pregătește „ofensiva de vară 2025” folosind în premieră roiuri de motociclete împotriva dronelor ucrainene
Operațiune agresivă a Rusiei în Canal: Nave de război conduse de fregata Golovko au intrat în apele britanice. Navele de luptă britanice au răspuns imediat
Diplomație în casa lui Dumnezeu. Trump trece în premieră la un discurs dur împotriva Rusiei, dar propunerea de „pace” a SUA taie în carne vie în Ucraina
Polonia acuză că un elicopter militar rusesc a încălcat spațiul aerian de deasupra apelor teritoriale poloneze din Marea Baltică
Putin, gata să negocieze? După întâlnirea cu Zelenski, Trump pare că a descifrat în cele din urmă stilul de operare al Kremlinului: Nu exclud varianta ca Putin să vrea să mă inducă în eroare
În timp ce Patriotul european SAMP/T devine mai ager cu radarul Ground Fire 300, Thales convinge a cincea țară NATO să cumpere fratele mai mic: Ground Master 200
Rușii anunță că au recuperat complet regiunea Kursk de la Forțele Armate ale Ucrainei
Efectul Trump. Aderarea Ucrainei la NATO nu mai este menționată în raportul anual al Alianței
Fără o bază permanentă în Mediterana, navele din Flota rusă se văd obligate să acosteze temporar în porturi din Egipt și chiar Algeria
România a cheltuit pentru Apărare cu 50% mai mult decât în 2023, confirmă NATO. Principalele programe de înzestrare ale Armatei
Rusia și Ucraina, aproape de un acord istoric? Zelenski spune că este deschis negocierilor teritoriale doar după încetarea necondiționată a focului
Chinezii îi răspund lui Trump: Eliminați tarifele, abia apoi vom negocia încheierea războiului comercial
Cosmos 2553 se ”rostogolește”. Sateliltul rușilor care ajuta la programul armei nucleare anti-satelit a început să se rotească incontrolabil în spațiu
Planul de pace al lui Trump în 16 puncte confirmă toate zvonurile. Ucraina și Europa prezintă un text diferit privind încheierea războiului
„Suntem deschiși, trimiteți inspectori”. Zelenski respinge dezinformările privind deturnarea ajutorului militar și confirmă că schimbul de informații a ajutat la îmbunătățirea armelor SUA
Rusia mediatizează arestarea unui cetățean român pentru spionaj. MAE român: Este vorba despre cazul de acum patru luni
NATO vrea un ''zid de drone'' pe flancul estic, dar care nu cuprinde şi România: Aproape 3000 de kilometri lungime vor fi acoperiţi cu drone de supraveghere și sisteme anti-UAV
În România vor fi produse 800 de blindate 4x4 Cobra II. Otokar a intrat într-un joint venture cu Automecanica Mediaș
pixel