Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Cum ne coordonăm în caz de război major? De ce SUA nu și-a dorit niciodată cu adevărat o armată europeană independentă
Strategica
Data publicării:
În pofida valului de critici care se revarsă acum asupra Uniunii Europeene de pe ambele maluri ale marelui și frumosului ocean, trebuie spus că lucrurile nu stau chiar așa cum lasă de înțeles zeloasa administrație americană atunci când vine vorba de incapacitatea Europei de a-și dezvolta propria structură de apărare.
Grupul de Luptă al NATO constituit în România și condus de Franța. Foto: Ministerul Apărării din Franța
EXCLUSIV
Grupul de Luptă al NATO constituit în România și condus de Franța. Foto: Ministerul Apărării din Franța

În principal, europenii nu au fost nici mai puțin conștienți de realitatea geostrategică din ultimii ani, nici mai comozi în privința apărării decât aliații lor de peste marele și frumosul ocean, ci doar au valorizat și au crezut mai mult în parteneriatul aprofundat, aproape frățesc, cu SUA. Iar reacția de duminică, 17 februarie, a șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, care, aflat la pupitru, nu și-a mai putut abține lacrimile dezamăgirii, spune aproape totul despre încrederea sinceră a liderilor europeni în SUA. 

Deși pare că Europa a ales soluția convenabilă, pasând Americii responsabilitatea propriei apărări, în realitatea nu avea prea multe opțiuni și nu putea să facă cu mult mai mult, cât timp ținea la buna funcționare a Alianței Nord-Atlantice și la menținerea unor relații avansate cu SUA. 

Chiar și în aceste condiții Europa nu a stat cu mâinile încrucișate și, încă din 1998, prin Declarația de la Saint-Malo, Franța și Marea Britanie au susținut împreună o apărare europeană autonomă. Acest lucru a îngrijorat Washingtonul, care, prin vocea secretarului de stat Madeleine Albright, aproape că a impus renumitul principiu "3D": No Duplication (fără duplicarea structurilor NATO), No Decoupling (fără separare între SUA și Europa), No Discrimination (fără excluderea statelor NATO care nu sunt membre UE, precum Turcia).

Se poate spune că această declarație a pus bazele atitudinii SUA în următoarele decenii: o armată europeană era acceptabilă doar dacă nu ar fi afectat NATO. Iar acest lucru ar fi fost practic imposibil.

2. -imagine fara descriere- (armata_ue_21375900.jpg)

Apoi, un an mai târziu, după încheierea războiului din Kosovo, UE a decis să-și dezvolte Politica Europeană de Securitate și Apărare (PESA). SUA au considerat că și acest demers ar putea slăbi coeziunea NATO, iar secretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld, a criticat inițiativele europene de acest gen, declarând că NATO rămâne singurul cadru viabil pentru apărarea Europei.

Mai departe, în 2003, SUA au făcut presiuni pentru mecanismul Berlin Plus, care impunea ca orice operație militară a UE să folosească structurile NATO, forțând astfel UE să rămână dependentă de infrastructura NATO.

Mai recent, UE a lansat programele PESCO (Cooperarea Structurată Permanentă, în 2017) și Fondul European de Apărare (EDF, în 2019), menite să consolideze industria de apărare europeană. SUA au fost mai mult decât deranjate pentru că firmele americane nu aveau acces la contractele de apărare finanțate de UE, iar într-o scrisoare oficială, din 2019, Washingtonul a avertizat că aceste politici ar putea „slăbi cooperarea transatlantică și NATO”. În final, după presiuni, UE a permis anumite excepții pentru companiile americane, dar Washingtonul a rămas sceptic.

Acum poate părea greu de crezut, dar, timp de mulți ani, o armată a Uniunii Europene a fost văzută de Washington ca o structură care ar fi concurat cu NATO în mai multe moduri, iar acesta a fost unul dintre principalele motive pentru care SUA s-au opus frecvent unor astfel de inițiative. Concurența nu ar fi fost neapărat una directă, printr-un conflict între cele două structuri, ci una de tip politic, strategic și operațional, pe care administrațiile americane s-au străduit să o evite în maniere mai mult sau mai puțin elegante. 

Dar să vedem ce ar fi generat în termeni reali crearea unei armate europene și care sunt principalele moduri în care aceasta ar fi intrat în competiție cu NATO.

 

Suprapunerea structurilor de comandă și luare a deciziilor

 

3. Sursă foto... (belgia-armata-nato-armata-europeana_12790800.jpg)

Primul aspect care ar fi creat nemulțumiri conducerii militare americane imediat după apariția sa ar fi fost crearea unor structuri de comandă paralele. NATO are deja o structură militară integrată, cu un lanț de comandă clar, condus în mare parte de SUA. Crearea unui cartier general militar al UE și a unor comandamente europene proprii ar fi dus la apariția a două structuri paralele, ceea ce ar fi complicat și îngreunat răspunsul rapid la crize.

Cu toate acestea, în 2011, Franța și Germania au propus constituirea unui cartier general al UE pentru operații militare. Așa cum era de aștepta, SUA, dar și Marea Britanie (încă membră a UE) s-au opus vehement, argumentând că acest lucru ar slăbi NATO, iar proiectul a fost blocat.

Dacă UE și NATO ar avea două structuri de comandă diferite, statele europene ar fi fost nevoite să aleagă între ele în caz de criză. Astfel, într-o situație precum o invazie a Rusiei, ar fi apărut riscul ca NATO și UE să nu reacționeze coordonat la niciun nivel de răspuns militar.

 

Dublarea resurselor și a logisticii. Cheltuieli nejustificate pentru UE

 

Este evident că dacă NATO și UE ar fi avut două structuri militare separate, acest lucru ar fi însemnat pentru Europa cheltuieli suplimentare și risipă de resurse.

Spre exemplu, NATO are deja o Forță de Reacție Rapidă și unități desfășurate în Europa de Est, elemente la care participă deopotrivă SUA și țările UE. Dacă statele UE și-ar fi creat propria armată, ar fi trebuit să investească în infrastructură nouă, centre de comandă separate și logistică proprie, în loc să sprijine structurile NATO deja existente.

SUA și-au exprimat de multe ori îngrijorarea că țările europene nu investesc suficient în apărare, însă au lăsat tot timpul să se înțeleagă că este vorba de investiții în forțele NATO, nicidecum în într-o structură strict europeană. Dacă UE ar fi redirecționat fondurile către o armată proprie, ar fi existat riscul ca statele UE să nu mai contribuie suficient la NATO, slăbind capacitatea alianței.

 

Reducerea influenței SUA în Europa. Creșterea importanței militare europene

 

4. -imagine fara descriere- (armata-europeana_24472000.jpg)

SUA sunt liderul NATO și își exercită influența geopolitică prin această alianță. Dacă UE și-ar fi construit propria armată, Washingtonul ar fi pierdut un instrument cheie de control asupra securității europene.

Același președinte Macron, care acum încearcă să trezească rapid liderii europeni rămași groggy după declarațiile făcute de vicepreședintele american JD Vance la Munchen, a propus în 2018 o „armată europeană” care să fie în măsură să se apere inclusiv împotriva SUA. Trump, aflat în primul său mandat, a reacționat furios, declarând că „NATO este suficient, iar Europa trebuie să plătească mai mult pentru securitate, nu să creeze structuri alternative.”

Dacă Europa și-ar fi consolidat o politică militară independentă, aceasta ar fi putut acționa fără aprobarea SUA, ceea ce ar fi redus influența americană în luarea deciziilor strategice. Washingtonul s-a temut că o armată europeană ar fi putut ajunge să fie mai apropiată de Franța și Germania decât de NATO.

 

Dificultatea coordonării în cazul unei crize internaționale

 

Dacă UE și NATO ar fi avut două structuri de apărare separate, s-ar fi putut ajunge la neînțelegeri și întârzieri în cazul unei crize. Cel mai bun exemplu este cel din 2011, când, în timpul intervenției NATO în Libia, Franța și Marea Britanie au lansat atacuri înainte ca NATO să ia o decizie finală. 

În cazul unei amenințări la adresa unui stat european cine ar fi răspuns mai repede: UE sau NATO? În plus, dacă UE și NATO ar fi avut reguli diferite de angajare în luptă, ar fi fost posibil ca unele state europene să refuze să urmeze ordinele NATO, ceea ce iarăși ar fi slăbit alianța.

 

Riscul divizării între statele europene și NATO

 

5. Photo sour... (nato-armata-nato_16722100.jpg)

Nu toate statele UE sunt membre NATO și viceversa, iar acest aspect ar fi creat cu siguranță fracturi în securitatea europeană. Turcia, membră NATO, dar nu și UE, s-a opus constant inițiativelor europene de apărare, deoarece se temea că ar fi fost exclusă de la deciziile de securitate ale continentului. De asemenea, Marea Britanie - membră NATO, dar ieșită din UE din 2020 - s-a aliniat de multe ori cu poziția SUA, argumentând că o armată europeană ar crea diviziuni între aliați.

Este aproape sigur că, dacă UE ar fi decis să acționeze fără NATO, unele state europene, precum România, Polonia, sau țările baltice, ar fi preferat NATO, în timp ce Franța și Germania ar fi constituit un nucleu de promovare a unei strategii europene independente. Acest lucru ar fi creat o divizare în Europa, ceea ce ar fi slăbit coeziunea Occidentului în fața amenințărilor externe reprezentate de Rusia sau China.

 

Concluzie: Armata europeană o problemă mai complicată decât pare la prima vedere

 

Problema privind crearea unei armate a Uniunii Europene este, așadar, mai complicată decât pare la prima vedere. Aflată la intersecția dintre autonomia strategică europeană și coeziunea transatlantică, acesta nu încape în perspectiva îngustă în care încearcă să o îndese noua administrație americană. În timp ce europenii au căutat să-și consolideze capacitățile de apărare, SUA au privit cu scepticism aceste inițiative, temându-se de o posibilă slăbire a NATO. 

Acum, dilema nu mai este dacă UE trebuie să-și dezvolte propriile structuri de apărare, ci cum poate face acest lucru fără să afecteze alianțele existente. În prezent, menținerea acestui echilibru depinde într-o mare măsură de modul cum administrația Trump valorizează componenta geostrategică reprezentată de Europa, însă, pe termen mediu și lung, UE, care și-a învățat lecția, își va regândi cu siguranță poziția față de SUA, căutând soluții prin care să mențină relațiile transatlantice dar să se și autosecurizeze în fața schimbărilor bruște de direcție ale politicii externe americane.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Marea Britanie vede în Kosovo o potențială piață de armament. Cu toate asigurările primite, Serbia ar putea reacționa mai dur ca în urmă cu trei ani
Să fie propagandă, dar să ştim şi noi: Rusia susține că are acum o apărare antirachetă îmbunătățită împotriva atacurilor ucrainene cu ATACMS şi Storm Shadow
Ucraina insistă că nu va accepta aderarea la U.E ca înlocuitor al NATO: Sunt respinse orice „alternative” propuse
Iranul lucrează pentru a accelera dezvoltarea unei arme nucleare
Kellogg, mediatorul lui Trump, îi taie lui Zelenski orice urmă de speranţă: Ucraina „nu-și va recăpăta arsenalul de arme nucleare''
Ținta este Flota rusă din Marea Neagră. Câte avioane Mirage au fost transferate în Ucraina şi ce misiuni vor îndeplini acestea?
Armata SUA desfășoară sute de militari în Arctica pentru a-și consolida interesele strategice
Sursă foto: US Army Facebook / Harta: Iranian Diplomacy Irdiplomacy.ir
EXCLUSIV
La ce masă și cu cine se așează România în noua ordine mondială care se naște: Un nou Război Rece? | Ioana Bercean, la Obiectiv EuroAtlantic
Bilanț sumbru al Rusiei în Kurskul ocupat de ucraineni: Pentru prima dată în 80 de ani rușii pierd mii de soldați și sute de tancuri, adânc în teritoriul rus
Zelenski: Dacă SUA nu este pregătită să ne accepte în NATO, să ne dea arme nucleare
De ce nu ne putem încrede în intențiile politice ale Rusiei după un acord de încetare a focului în Ucraina? Gitanas Nauseda: Ruşii vor folosi această pauză pentru a-și consolida forţa militară
Turcia intenționează să stabilească două baze militare în Siria și să desfășoare avioane de luptă F-16
Arctica înghețată devine următul „punct fierbinte”? Aliații, nevoiți să se adapteze războiului dronelor în Arctica pentru a „recupera” avansul Rusiei
Cu piloții în prima linie luptând în tranșee? Frontul din Ucraina se clatină, dar ucrainenii încă rezistă valurilor de atacuri ruse
Armata SUA va achiziționa aproximativ 700 de obuze M109A7 până în 2050, ca parte a efortului major de modernizare a artileriei
EXCLUSIV
De ce au „scos” rușii România de la împărțirea Ucrainei? Ciochinaru: E teza că suntem „pedepsiți”, dar îngrijorarea mare e că „deja cu România s-a vorbit”
Sursă foto: Forțele Aeriene Române - ROAF
EXCLUSIV
Cum ar trebui să reacționeze România dacă SUA retrag brigada Stryker de la Kogălniceanu? „Un singur soldat american e azi mai important decât miile de soldați europeni”
Armata rusă
EXCLUSIV
Cum ar putea arăta viitoarea strategie a Occidentului în raport cu Rusia: Aceasta trebui descurajată militar pentru încă 40 de ani, iar Ucraina trebuie consolidată
Forțele Aeriene ale SUA desfășoară avioane F-16 în Groenlanda în cadrul unui exercițiu de pregătire pentru zona arctică: Interesul lui Trump de a cumpăra Groenlanda „nu este o glumă”
Rusia se înarmează după denunțarea Tratatului INF: Producție de serie pentru noile rachete Iskander, în versiune cu rază de acțiune de 1.000 km
Profesorul Ștefan Ciochinaru analizează la DefenseRomania harta revizionistă propusă de Rusia pentru împărțirea Ucrainei, o Cutie a Pandorei foarte periculoasă și utilizată pentru a destabiliza Europa
EXCLUSIV
Rusia deschide Cutia Pandorei în cel mai periculos moment pentru Europa după 1945: Împărțirea Ucrainei | Prof. Ștefan Ciochinaru vine la Obiectiv EuroAtlantic
România, Ambasadă Punct de Contact NATO la Tokyo. România și Japonia au discutat pași concreți pentru a duce Parteneriatul Strategic la următorul nivel
Ucraina folosește o ,,armată fantomă'' de tancuri Leopard pentru a păcăli forţele ruse (Foto): Utilizarea de false echipamente militare a avut un impact psihologic major
Serviciul britanic de informații al Apărării a analizat atacurile ucrainenilor asupra depozitului de petrol rusesc de la baza aeriană Engels
Ordinele lui Trump au derutat inclusiv Pentagonul. Departamentul va întrerupe temporar asistența financiară străină, Ucraina putând fi principala victimă
Forțele speciale ale Ucrainei le-au oferit rușilor o noapte dificilă. Ținte militare cruciale lovite, precum și sistemul de conducte din Marea Baltică
Aproximativ 90 de rachete Patriot au fost trimise din Israel în Ucraina, cu implicarea Statelor Unite
Așa arată orașul Marinka din Ucraina, „eliberat” de ruși după ce a fost literalmente ras de pe fața pământului. Multe altele sunt în aceeași situație. Photo: Presidential Office of Ukraine
EXCLUSIV
Așa arată „eliberarea rusă”: Cucerirea a moloz și dărâmături. Hossu: Umanitatea nu a fost pregătită pentru raderea de pe fața pământului a unor orașe întregi
Războiul de iarnă și conceptul unic "Sisu", esențial în cultura militară finlandeză (Video): Armata Finlandei se antrenează să îndure condiții extreme
Armata SUA a primit undă verde să dezvolte un sistem de tip Iron Dome: Trebuie să începem imediat construirea unui scut modern de apărare antirachetă

Ştiri Recomandate

Ucraina dă direcția războiului viitorului. Gen. american Petraeus: E un miracol cum un stat fără Marină scufundă o treime din navele Rusiei din Marea Neagră
Grupul de Luptă al NATO constituit în România și condus de Franța. Foto: Ministerul Apărării din Franța
EXCLUSIV
Cum ne coordonăm în caz de război major? De ce SUA nu și-a dorit niciodată cu adevărat o armată europeană independentă
Cine e Friedrich Merz, cel mai probabil viitorul cancelar al Germaniei. Critic dur al Rusiei a cerut rachete Taurus pentru Ucraina și vrea ca Germania să-și asume rolul de lider în Europa
GERMANIA ALEGE: Primele rezultate ale scrutinului / LIVE. CDU câștigă, dar un viitor guvern nu va fi negociat ușor
După ce a fost numit dictator, Zelenski îl îndeamnă pe Trump să verifice ce părere au americanii. Zelenski spune că va preda puterea, dar nu lui Putin
În acest final de săptămână ocupantul rus a bătut recordul numărului de drone cu care a atacat. Pentru prima dată de la începutul invaziei Rusia a folosit 250 de rone
Pe hârtie aviația militară ucraineană nu mai există: Rușii au „doborât” încă trei MiG-29. Pe cifrele date de ruși, Ucraina nu ar mai trebui să aibă niciun avion
Aflat în vizită la Washington, președintele Duda transmite că prezența SUA în Polonia și Europa Centrală trebuie consolidată
Trei ani de crime de război ruse în Ucraina. Marș de solidaritate pentru Ucraina desfășurat la București: „Rusia, stat terorist”
Marea Britanie vrea să strângă șurubul în jurul Rusiei. Plan major de sancțiuni pentru erodarea mașinăriei ruse de război, la trei ani de la invadarea Ucrainei
Rușii își comasează trupe masive în Belarus pentru un exercițiu major cu 13.000 de soldați. Un scenariu care amintește de invadarea Ucrainei de pe direcția Belarus
Blindat amfibiu Saur 2, la Automecanica Moreni. Phot source: Forbes
EXCLUSIV
Motivul real pentru care Armata României a refuzat să cumpere blindate amfibii Saur 2 românești
Olandezii au nave de luptă de ultimă generație „made in Romania”. Nava Den Helder construită la Galați a fost livrată Marinei Olandei
Hamas a eliberat 6 ostatici. Unul din ei e cetățean român și a fost răpit dramatic în timpul cumplitelor masacre asupra Israelului
”Acesta este de-a dreptul terorism”. După ce Ucraina nu a mai prelungit contractul cu Gazprom, rachetele și dronele rusești au paralizat infrastructura de gaze a țării
Ucraina a prezentat în premieră racheta de croazieră care costă cât o mașină second hand cumpărată de români de la o „bătrânică din Germania”
Hurezeanu a discutat cu americanii: SUA nu doar că nu se vor retrage din România, dar își vor mări prezența militară în bazele noastre
Câte bombe de mare precizie GBU-39 cumpără România pentru avioanele F-16. „Sunt suficiente pentru doar câteva zile de război. Probabil e o primă etapă”
Trump a schimbat șeful Statului Major al SUA. Noul șef al Armatei americane e generalul Caine, pilot de avioane de luptă
Keith Kellogg a jucat rolul polițistului bun la Kiev: “Președintele Zelenski este un lider combativ și curajos al unei țări care este în război cu Rusia”
Compania Saab continuă să analizeze posibilitatea furnizării de avioane Gripen către Ucraina - mai întâi second-hand, apoi noi
Dacă SUA nu mai ajută Ucraina, Europa va avea nevoie de până la 350 de miliarde de dolari, iar 30 000 de militari nu sunt suficienți
Un NATO tot îngrijorat a organizat exerciții de luptă pe scară largă în România, pe măsură ce poziția SUA față de Europa se schimbă sub Trump
Forțele Aeriene ale SUA nu renunţă prea uşor la F-22 Raptor: Compania Pratt & Whitney începe modernizarea tuturor motoarelor avioanelor de generaţia a V-a
”Nu schimbăm cursul”. Rubio i-a sunat pe politicieni europeni pentru a calma tensiunile
Negocieri peste capul europenilor. Reuters dezvăluie că oamenii lui Putin și ai lui Trump s-au întâlnit în secret în Elveția în ultimele câteva luni
Avione de luptă de tip F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române. Photo source: Baza 86 Aeriană Borcea
EXCLUSIV
Unde vor fi modernizate la noua configurație M6.6, avioanele F-16 ale României? Vestea bună vine de la Bacău, unde discuțiile avansează
Europenii stau la masa copiilor. Șeful Rheinmetall explică de ce liderii europeni au fost lăsați pe dinafară
EXCLUSIV
România și sferele de influență. O lume multipolară: Cum vor juca SUA, Rusia, Europa sau China? Valentin Naumescu, la Obiectiv EuroAtlantic
Microsoft, susținută de DARPA, anunță un microprocesor cuantic revoluționar. ”Majorana 1” folosește o nouă stare a materiei
”Nu sunt exerciții, sunt testări”. China exersează manevre ce includ aterizări în apropierea Taiwanului, avertizează amiralul american
pixel