Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Cum ne coordonăm în caz de război major? De ce SUA nu și-a dorit niciodată cu adevărat o armată europeană independentă
Strategica
Data publicării:
În pofida valului de critici care se revarsă acum asupra Uniunii Europeene de pe ambele maluri ale marelui și frumosului ocean, trebuie spus că lucrurile nu stau chiar așa cum lasă de înțeles zeloasa administrație americană atunci când vine vorba de incapacitatea Europei de a-și dezvolta propria structură de apărare.
Grupul de Luptă al NATO constituit în România și condus de Franța. Foto: Ministerul Apărării din Franța
EXCLUSIV
Grupul de Luptă al NATO constituit în România și condus de Franța. Foto: Ministerul Apărării din Franța

În principal, europenii nu au fost nici mai puțin conștienți de realitatea geostrategică din ultimii ani, nici mai comozi în privința apărării decât aliații lor de peste marele și frumosul ocean, ci doar au valorizat și au crezut mai mult în parteneriatul aprofundat, aproape frățesc, cu SUA. Iar reacția de duminică, 17 februarie, a șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, care, aflat la pupitru, nu și-a mai putut abține lacrimile dezamăgirii, spune aproape totul despre încrederea sinceră a liderilor europeni în SUA. 

Deși pare că Europa a ales soluția convenabilă, pasând Americii responsabilitatea propriei apărări, în realitatea nu avea prea multe opțiuni și nu putea să facă cu mult mai mult, cât timp ținea la buna funcționare a Alianței Nord-Atlantice și la menținerea unor relații avansate cu SUA. 

Chiar și în aceste condiții Europa nu a stat cu mâinile încrucișate și, încă din 1998, prin Declarația de la Saint-Malo, Franța și Marea Britanie au susținut împreună o apărare europeană autonomă. Acest lucru a îngrijorat Washingtonul, care, prin vocea secretarului de stat Madeleine Albright, aproape că a impus renumitul principiu "3D": No Duplication (fără duplicarea structurilor NATO), No Decoupling (fără separare între SUA și Europa), No Discrimination (fără excluderea statelor NATO care nu sunt membre UE, precum Turcia).

Se poate spune că această declarație a pus bazele atitudinii SUA în următoarele decenii: o armată europeană era acceptabilă doar dacă nu ar fi afectat NATO. Iar acest lucru ar fi fost practic imposibil.

2. -imagine fara descriere- (armata_ue_21375900.jpg)

Apoi, un an mai târziu, după încheierea războiului din Kosovo, UE a decis să-și dezvolte Politica Europeană de Securitate și Apărare (PESA). SUA au considerat că și acest demers ar putea slăbi coeziunea NATO, iar secretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld, a criticat inițiativele europene de acest gen, declarând că NATO rămâne singurul cadru viabil pentru apărarea Europei.

Mai departe, în 2003, SUA au făcut presiuni pentru mecanismul Berlin Plus, care impunea ca orice operație militară a UE să folosească structurile NATO, forțând astfel UE să rămână dependentă de infrastructura NATO.

Mai recent, UE a lansat programele PESCO (Cooperarea Structurată Permanentă, în 2017) și Fondul European de Apărare (EDF, în 2019), menite să consolideze industria de apărare europeană. SUA au fost mai mult decât deranjate pentru că firmele americane nu aveau acces la contractele de apărare finanțate de UE, iar într-o scrisoare oficială, din 2019, Washingtonul a avertizat că aceste politici ar putea „slăbi cooperarea transatlantică și NATO”. În final, după presiuni, UE a permis anumite excepții pentru companiile americane, dar Washingtonul a rămas sceptic.

Acum poate părea greu de crezut, dar, timp de mulți ani, o armată a Uniunii Europene a fost văzută de Washington ca o structură care ar fi concurat cu NATO în mai multe moduri, iar acesta a fost unul dintre principalele motive pentru care SUA s-au opus frecvent unor astfel de inițiative. Concurența nu ar fi fost neapărat una directă, printr-un conflict între cele două structuri, ci una de tip politic, strategic și operațional, pe care administrațiile americane s-au străduit să o evite în maniere mai mult sau mai puțin elegante. 

Dar să vedem ce ar fi generat în termeni reali crearea unei armate europene și care sunt principalele moduri în care aceasta ar fi intrat în competiție cu NATO.

 

Suprapunerea structurilor de comandă și luare a deciziilor

 

3. Sursă foto... (belgia-armata-nato-armata-europeana_12790800.jpg)

Primul aspect care ar fi creat nemulțumiri conducerii militare americane imediat după apariția sa ar fi fost crearea unor structuri de comandă paralele. NATO are deja o structură militară integrată, cu un lanț de comandă clar, condus în mare parte de SUA. Crearea unui cartier general militar al UE și a unor comandamente europene proprii ar fi dus la apariția a două structuri paralele, ceea ce ar fi complicat și îngreunat răspunsul rapid la crize.

Cu toate acestea, în 2011, Franța și Germania au propus constituirea unui cartier general al UE pentru operații militare. Așa cum era de aștepta, SUA, dar și Marea Britanie (încă membră a UE) s-au opus vehement, argumentând că acest lucru ar slăbi NATO, iar proiectul a fost blocat.

Dacă UE și NATO ar avea două structuri de comandă diferite, statele europene ar fi fost nevoite să aleagă între ele în caz de criză. Astfel, într-o situație precum o invazie a Rusiei, ar fi apărut riscul ca NATO și UE să nu reacționeze coordonat la niciun nivel de răspuns militar.

 

Dublarea resurselor și a logisticii. Cheltuieli nejustificate pentru UE

 

Este evident că dacă NATO și UE ar fi avut două structuri militare separate, acest lucru ar fi însemnat pentru Europa cheltuieli suplimentare și risipă de resurse.

Spre exemplu, NATO are deja o Forță de Reacție Rapidă și unități desfășurate în Europa de Est, elemente la care participă deopotrivă SUA și țările UE. Dacă statele UE și-ar fi creat propria armată, ar fi trebuit să investească în infrastructură nouă, centre de comandă separate și logistică proprie, în loc să sprijine structurile NATO deja existente.

SUA și-au exprimat de multe ori îngrijorarea că țările europene nu investesc suficient în apărare, însă au lăsat tot timpul să se înțeleagă că este vorba de investiții în forțele NATO, nicidecum în într-o structură strict europeană. Dacă UE ar fi redirecționat fondurile către o armată proprie, ar fi existat riscul ca statele UE să nu mai contribuie suficient la NATO, slăbind capacitatea alianței.

 

Reducerea influenței SUA în Europa. Creșterea importanței militare europene

 

4. -imagine fara descriere- (armata-europeana_24472000.jpg)

SUA sunt liderul NATO și își exercită influența geopolitică prin această alianță. Dacă UE și-ar fi construit propria armată, Washingtonul ar fi pierdut un instrument cheie de control asupra securității europene.

Același președinte Macron, care acum încearcă să trezească rapid liderii europeni rămași groggy după declarațiile făcute de vicepreședintele american JD Vance la Munchen, a propus în 2018 o „armată europeană” care să fie în măsură să se apere inclusiv împotriva SUA. Trump, aflat în primul său mandat, a reacționat furios, declarând că „NATO este suficient, iar Europa trebuie să plătească mai mult pentru securitate, nu să creeze structuri alternative.”

Dacă Europa și-ar fi consolidat o politică militară independentă, aceasta ar fi putut acționa fără aprobarea SUA, ceea ce ar fi redus influența americană în luarea deciziilor strategice. Washingtonul s-a temut că o armată europeană ar fi putut ajunge să fie mai apropiată de Franța și Germania decât de NATO.

 

Dificultatea coordonării în cazul unei crize internaționale

 

Dacă UE și NATO ar fi avut două structuri de apărare separate, s-ar fi putut ajunge la neînțelegeri și întârzieri în cazul unei crize. Cel mai bun exemplu este cel din 2011, când, în timpul intervenției NATO în Libia, Franța și Marea Britanie au lansat atacuri înainte ca NATO să ia o decizie finală. 

În cazul unei amenințări la adresa unui stat european cine ar fi răspuns mai repede: UE sau NATO? În plus, dacă UE și NATO ar fi avut reguli diferite de angajare în luptă, ar fi fost posibil ca unele state europene să refuze să urmeze ordinele NATO, ceea ce iarăși ar fi slăbit alianța.

 

Riscul divizării între statele europene și NATO

 

5. Photo sour... (nato-armata-nato_16722100.jpg)

Nu toate statele UE sunt membre NATO și viceversa, iar acest aspect ar fi creat cu siguranță fracturi în securitatea europeană. Turcia, membră NATO, dar nu și UE, s-a opus constant inițiativelor europene de apărare, deoarece se temea că ar fi fost exclusă de la deciziile de securitate ale continentului. De asemenea, Marea Britanie - membră NATO, dar ieșită din UE din 2020 - s-a aliniat de multe ori cu poziția SUA, argumentând că o armată europeană ar crea diviziuni între aliați.

Este aproape sigur că, dacă UE ar fi decis să acționeze fără NATO, unele state europene, precum România, Polonia, sau țările baltice, ar fi preferat NATO, în timp ce Franța și Germania ar fi constituit un nucleu de promovare a unei strategii europene independente. Acest lucru ar fi creat o divizare în Europa, ceea ce ar fi slăbit coeziunea Occidentului în fața amenințărilor externe reprezentate de Rusia sau China.

 

Concluzie: Armata europeană o problemă mai complicată decât pare la prima vedere

 

Problema privind crearea unei armate a Uniunii Europene este, așadar, mai complicată decât pare la prima vedere. Aflată la intersecția dintre autonomia strategică europeană și coeziunea transatlantică, acesta nu încape în perspectiva îngustă în care încearcă să o îndese noua administrație americană. În timp ce europenii au căutat să-și consolideze capacitățile de apărare, SUA au privit cu scepticism aceste inițiative, temându-se de o posibilă slăbire a NATO. 

Acum, dilema nu mai este dacă UE trebuie să-și dezvolte propriile structuri de apărare, ci cum poate face acest lucru fără să afecteze alianțele existente. În prezent, menținerea acestui echilibru depinde într-o mare măsură de modul cum administrația Trump valorizează componenta geostrategică reprezentată de Europa, însă, pe termen mediu și lung, UE, care și-a învățat lecția, își va regândi cu siguranță poziția față de SUA, căutând soluții prin care să mențină relațiile transatlantice dar să se și autosecurizeze în fața schimbărilor bruște de direcție ale politicii externe americane.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Războiul dronelor la Marea Neagră: Ucrainenii au efectuat un atac strategic cu drone navale, menit să paralizeze infrastructura logistică a Rusiei (FOTO/VIDEO)
Analiză critică a generalului Valeri Zalujnîi: De ce a fost prea mare costul ofensivei militare din Kursk pentru Forțelor Armate Ucrainene?
Șeful diplomației americane avertizează Rusia să încheie războiul cât mai rapid – „vor fi costuri dacă se continuă agresiunea”
Ucraina lovește Rusia în „inima” militară: Imagini care confirmă distrugerea mai multor elemente ale sistemului Iskander (FOTO)
Marco Rubio clarifică poziția NATO: Interceptare, nu doborâre, pentru avioanele rusești care ne încalcă spațiul aerian
F-35 cu arme nucleare în Flancul Estic? Estonia revine cu oferta de a găzdui avioane cu capacitate nucleară
România și Ucraina încep să se coordoneze privind doborârea în comun a dronelor rusești de la graniță
Forțele pentru Operaţii Speciale ale Ucrainei au lovit un sistem rusesc S-400, o nouă lovitură strategică în adâncimea teritoriului inamic
Escaladare a tensiunilor în Caraibe: Venezuela își etalează arsenalul militar rusesc, avioane Su-30MK2 echipate cu rachete supersonice, pentru a contracara prezența navală a SUA
„Ați fost avertizați” și „nu veniți să vă plângeți”: Cum a inspirat Radoslaw Sikorski NATO prin discursul său ferm și neechivoc împotriva Rusiei la ONU
Rusia și-a exprimat disponibilitatea de a prelungi cu un an Tratatul START; La schimb, Putin cere SUA ”să nu ia măsuri care ar putea perturba echilibrul existent”
Germania formează două noi brigăzi de recunoaștere: Tancurile grele Leopard 2 revin în prim-plan
Stocuri uriașe de drone și muniții rusești distruse pe front de trupele ucrainene
"Iron Defender-25": Proiectăm suficientă descurajare într-un singur exerciţiu militar? Analiză despre pregătirea trupelor NATO în fața războiul hibrid rusesc
Atac fără precedent în Crimeea (FOTO/VIDEO): Unitățile de forţe pentru operaţii speciale ucrainene au distrus pentru prima dată aeronave rusești Be-12 Chayka
Provocările lui Vladimir Putin la adresa noastă: De la un „accident” la o strategie deliberată de intimidare a NATO
De la ChatGPT și TikTok la finanțare din Moscova. Mașinăria secretă a propagandei ruseşti care vrea să manipuleze alegerile din Republica Moldova
F-16 Fighting Falcon aflate în dotarea Forțelor Aeriene Române. Foto: Ministerul Apărării Naționale
EXCLUSIV
Securitatea României depinde mai mult de responsabilitatea fiecăruia dintre noi, decât de F-16 sau Abrams. Acum, "ce-o fi, o fi" a devenit un risc național
Primarul orașului ucrainean Mîkolaiv: Nu subestimați „previzibilitatea prostiei”. Credeți că Rusia nu va avea curaj să atace NATO, dar o poate face tocmai pentru că sunt suficient de stupizi să o facă
Serbia vrea să fie puterea militară din regiune: Demonstrație cu tancuri rusești, avioane Rafale și lasatoare PULS capabile să lovească orice capitală din Balcani
Moment istoric în Europa: Japonia a dislocat aici în premieră avioane F-15 care au zburat alături de Eurofighter Typhoon (FOTO)
Două direcții cruciale: România construiește o fabrică de drone și începe exploatarea grafenului. Resursă care le lipsește multora și e esențială în conflictele viitorului
Rușii sunt îndemnați să îndure pentru că „bugetul militar” va continua încă 5-8 ani
Rolul de stat proxy al Belarusului este în creștere și capătă noi valențe. Minskul a informat în timp real Polonia că era ținta dronelor ruse
Analiză OSINT: Cum a construit Rusia un nou complex de lansare a dronelor lângă Ucraina și de ce e un indiciu că războiul dronelor intră într-o nouă etapă
„Zidul dronelor” se ridică: Statele europene se întorc cu faţa către lecțiile de război ale Ucrainei după atacul rusesc asupra Poloniei
Ionuț Moșteanu: Armata României trebuie să fie capabilă să reziste pe cont propriu până vine „cavaleria”. Piloții și militarii ucraineni vor continua să se pregătească la noi
Lumea se reconfigurează iar SUA nu pot concura cu China fără aliați. Mircea Geoană: Trebuie să ținem și noi pasul. Fie ne vom scufunda strategic, fie vom prospera
Sursă foto: Rueconomics.ru
EXCLUSIV
Rusia lansează noile rachete hipersonice Zircon ca un atac geopolitic clar asupra SUA. America e obligată să se trezească, altfel riscă să piardă trenul
„Vrem să luăm înapoi baza militară Bagram”. Pentru a contracara influența Chinei, Donald Trump vrea ca Armata SUA să revină în Afganistan

Ştiri Recomandate

Lovite 42% din rafinăriile ruse: Serviciile americane de informaţii au ajutat Ucraina să efectueze atacuri cu succes. Măsurile disperate ale Moscovei pentru piața de combustibil
„În căutarea celui mai apropiat mecanic”: Submarinul rusesc avariat „Novorossiysk” devine motiv de ironie la vârful NATO
Costul războiului se inversează pentru Rusia: Ucraina primește sistemul de apărare antiaeriană Skyranger 35, finanțat din activele rusești înghețate
Zelenski spune ce zone din Rusia vor fi vizate de atacurile cu rachete Tomahawk
„Castorul Curajos”: Exercițiul NATO care supune tancurile Leopard 2 la cel mai greu test. Miza – „coloana vertebrală” a apărării pe Flancul Estic
Triumful neconvențional: Cum a devenit Donald Trump „președintele păcii” și miza următoarei faze a acordului Israel-Hamas
Armata României nu vrea elicoptere H215M, considerate prea vechi, deși francezii le-ar produce în țară. Iar pentru H225M francezii nu vor să ofere licență
Ascensiunea Coreei de Sud: De ce vrea compania Hanwha să fabrice artilerie K9A2 și obuze direct în SUA, luând fața giganților locali
Strategia sinucigașă a Germaniei lui Merkel: Antrenament modern pentru trupele ruse, promisiuni de echipamente militare și acces la documente clasificate
Lovitură în inima logisticii ruse din Crimeea. Dronele Ucrainei „au aprins” rezervorul care alimentează mașinăria de război a Armatei ruse din sudul Ucrainei
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Photo source: Presidency of the Republic of Türkiye
EXCLUSIV
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan vine în România
Rusia vrea să „spargă” zidul spre Europa cu T-90: Producția de tancuri, cu motoarele turate la maximum. 2036, anul zero?
Toți ostaticii israelieni au fost eliberați din Fâșia Gaza. „Acordul Trump” pentru pace va fi concretizat la summitul din Egipt
Danemarca, acord pentru încă 16 avioane F-35. Flota daneză va cuprinde și drone de luptă colaborative
Rusia anunță că dezvoltă o „armă minune” pe care o va prezenta curând. Arme „minuni” au mai fost și tancurile T-14 sau avioanele Su-57
Submarinul rusesc Novorossiisk, a ieșit din nou la suprafață în largul coastelor Franței. Moscova neagă o posibilă avarie
Livrarea Tomahawk, tot mai aproape. Trump avertizează că e pregătit să ajute Ucraina dacă Putin nu oprește războiul
Star Wars 2.0 | China susține că are deja un concurent la sistemul antirachetă ”Golden Dome”
Excelența Sa, Özgur Kivanç Altan, ambasadorul Turciei în România, în dialog cu Tudor Curtifan. Photo: DefenseRomania
EXCLUSIV
Relațiile politice și militare dintre România și Turcia, principalul nostru aliat în regiune | ES Özgur Kivanç Altan, ambasadorul Turciei, în exclusivitate la DefenseRomania
Din tranșeea tăcerii la tribuna Europei: Un fost militar român înfruntă monștrii trecutului și indiferența prezentului
Mirage 2000D, în noua configurare RMV sau pe scurt „Vânătorul de drone”. Ce îmbunătățiri au adus francezii după ce au studiat războiul purtat de ruși
Hamas a capitulat. Gruparea teroristă a acceptat să predea conducerea Fâșiei Gaza după războiul cu Israelul
Oficial ucrainean: Definiția victoriei nu ar fi granițele din 1991 ci distrugerea regimului Putin. „Ursulețul rus de hârtie” nu poate lupta singur împotriva Europei
Atenție, România: HIMARS e devastator, lucru simțit și de ruși, și poate câștigă războaie. Dar cu o condiție
Israelul va distruge „orașul subteran” din Gaza după eliberarea ostaticilor. Distrugerea tunelurilor, condiție pentru demilitarizarea Fâșiei
Basarabia sau Transilvania? O decizie militară greșită care a adus victoria totală: România intră în război lăsând deschisă o graniță de 1.000 de km și apoi colapsează
Summitul păcii în Gaza dintre Israel și Hamas va fi prezidat de Trump în Egipt. Iranul, aliat al grupării teroriste Hamas, se declară sceptic privind armistițiul
U.S. Army dă asigurări că niciun picior de soldat american nu va fi dislocat în Fâșia Gaza
Ucrainenii ne confirmă temerile: Eficiența Patriot s-a prăbușit la 6% după ce rușii au tras „lozul norocos” pentru rachetele hipersonice Kinjal lansate de pe MiG-31K
Lukașenko a ordonat verificarea nivelului de pregătire al Armatei. Mai multe unități militare au fost aduse la „cel mai înalt nivel de pregătire pentru luptă”
Britanicii au „scanat” Rusia. Avioane RC-135 și P-8 Poseidon, sprijinite de americani, au survolat granițele Rusiei. Tranzitând apoi România și Marea Neagră
În halele fabricilor de armament din România cresc copaci, la propriu. Fabrica de pulberi Pirochim Victoria deține recordul cu 0 activitate
pixel