Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Cum s-a ajuns în acest moment periculos al istoriei? Marile puteri mondiale nu ascultă de calculele obișnuite de realpolitik mai ales în momentele critice
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Realpolitik reprezintă așa-zisul pragmatism politic. Se bazează mai mult pe circumstanțe decât pe teorii politice, deși în fundal există întotdeauna o anumită tendință dată de un curent politic. Nu este nimic nou pentru că acest mod de a face politică datează din cele mai vechi timpuri. Unele curente sau teorii politice sunt menite să nu se manifeste niciodată în practică deoarece sunt catalogate drept utopii. 
A 68 a comemorare a Zilei Z / U.S. Army photo by Staff Sgt. Sharilyn Wells
EXCLUSIV
A 68 a comemorare a Zilei Z / U.S. Army photo by Staff Sgt. Sharilyn Wells

Despre altele se spune că nu a venit încă vremea lor și sunt păstrate în sertare, în timp ce unele sunt aplicate dar cu ajustări mai mult sau mai puțin inspirate la realitatea de zi cu zi, manifestându-se ca realpolitik. Desigur, raportul costuri-beneficii reprezintă un factor important în decizia dacă se pune în practică sau cât de mult se pune, dintr-o anumită orientare politică. Unele lucruri pot fi făcute iar altele nu pot fi făcute, aceasta este realpolitikul obișnuit și oportunist de zi cu zi, pe care îl fac liderii în vremurile obișnuite. Iar această perioadă obișnuită reprezintă cam 80 - 90% din timpul nostru.

De exemplu, modul în care oamenii și-au trăit viața în secolul 20 a fost stabilit în câteva momente cheie ale istoriei. Primul război mondial a durat patru ani iar al doilea șase ani. Marea criză economică din perioada interbelică s-a derulat pe patru ani. Impulsul de a se forma NATO a durat doi ani, iar mișcările decisive de la finalul Războiului Rece o jumătate de an, în timp ce primul război din Golf – o jumătate din an. Dacă se adună și războaiele din fosta Iugoslavie, toate aceste momente excepționale s-au derulat pe o perioadă de aproximativ 20 ani și ele au trasat cadrul general în care majoritatea oamenilor secolului 20 și-au trăit viața. Ele au dictat și evoluțiile de pe celelalte continente.

Marile momente ale istoriei, în care se decide pentru următorii zeci de ani, au fost de regulă tensionate și însoțite de mari tragedii. Ele nu au putut fi prezise prin realpolitik deoarece astfel de evenimente dramatice au reprezentat scenariul cel mai rău de care nimeni nu vrea să audă. Costurile unui război sunt atât de mari încât îi determină pe oamenii cerebrali, care fac realpolitik, să afirme cu mare încredere și, desigur, bazat pe cifre, că nu va fi război. Cu toate acestea, războaiele au existat iar inerția imprimată de realpolitikul vremurilor pașnice, s-a dovedit a fi fatală.

De exemplu, politicienii din perioada interbelică au fost convinși că nu va mai veni nimic de mărimea Primului Război Mondial. S-au înșelat pentru că au crezut că Germania nu este are suficientă putere economică și militară și nu poate suporta costurile. În 1990, Irakul a ocupat Kuweitul. Realpolitikul a fost luat prin surprindere pentru că toate calculele spuneau că Saddam Hussein nu ar face așa ceva pentru că are prea multe de pierdut. Și totuși, a făcut-o, sfidând realpolitikul. În 1914, Imperiul Austro-Ungar a declanșat Primul Război Mondial, sfidând calculele de realpolitik sau echivalentul a ceea ce era atunci. Viena știa că o așteaptă o puternică opoziție a Antantei și risca să fie învinsă, chiar dacă avea Germania de partea sa.

Ce învățături se pot trage din aceste câteva exemple? Marile imperii/puteri mondiale nu ascultă de calculele obișnuite de realpolitik mai ales în momentele critice din istorie pentru că ele au capabilități secrete însemnate care nu sunt cuantificate de către adversari sau aliați și, în plus, fiind mari puteri, posibilitățile lor de manipulare informațională și constrângere economică sunt unele la scară mare. A doua lecție de învățat este că și țările mai mici, în anumite momente ale istoriei, sfidează și ele realpolitikul și fac lucruri neobișnuite. Din ce cauze, aceste țări cu resurse umane și economice mai mici, adoptă comportamente bizare, este de analizat în fiecare caz. În unele situații cred că au o oportunități istorice, în timp ce în altele sunt manipulate cu grijă de marile puteri.

Și totuși ce este acest realpolitik până la urmă? După cum spune primul cuvânt din sintagmă este scenariul cel mai apropiat de realitate – ce se poate face și ce nu se poate în funcție de capabilitățile și informațiile strategice deținute de cineva și de adversarul său. Politicienii lucrează cu o paletă relativ mare de scenarii, de la cel mai bun la cel mai rău, iar pe undeva pe la mijloc se află și scenariul considerat cel mai probabil. De cel mai rău scenariu fug toți pentru că este prea costisitor în absolut tot, în timp ce speră la cel mai favorabil cu condiția să nu fie prea mare efortul. Dar, considerându-se bine ancorați în realitate, politicienii din democrații preferă o variantă cu un raport costuri-beneficii rezonabil pe termen scurt, astfel încât să fie aleși pentru un nou mandat.

Politicienii din dictaturi (sau într-un termen la modă – autocrații, care vrea să le dea tiranilor o față umană) sunt scutiți de aceste constrângeri și pot planifica, cu grijă și în secret, cele mai negre scenarii, inimaginabile pentru politicienii din democrații, iar aceasta este cea de-a treia lecție care trebuie învățată despre realpolitik. Prin natura lor dictaturile sunt cele mai corupte instituții din istorie. Ele se pot menține doar printr-o verticală a terorii, răspândită la nivel de stat. Dacă modul lor malefic de a concepe organizarea societății tinde să se răspândească și în țările vecine sau dacă se manifestă într-o țară care este o mare putere militară, atunci pericolul este cu atât mai mare la adresa celorlalte țări, fiind doar o chestiune de timp până când se va materializa.

 

Soft și hard realpolitik

 

Să ne imaginăm că un asteroid, de mărimea celui care a lovit Pământul pe vremea dinozaurilor, se îndreaptă către Terra. A fost descoperit din timp, de la zeci de milioane de kilometri distanță. Se lansează spre el o sondă spațială care reușește să-i devieze traiectoria suficient de mult pentru a nu lovi Pământul. Au existat unele costuri însemnate pentru a pregăti și lansa satelitul dar beneficiul de a salva umanitatea a meritat din plin. Amenințarea a putut fi înlăturată din timp cu un efort minim și cu o soluție elegantă fără daune colaterale (soft efort), pentru că a existat o certitudine asupra amenințării. Este un exemplu de soft realpolitik.

În cazul doi, asteroidul mortal a fost descoperit la un milion de km distanță. Misiunile de deviere nu mai sunt fezabile și singura modalitate rămâne distrugerea lui, cu condiția să fie posibil. Este o abordare frontală, dură (hard) care poate genera resturi, unele putându-se prăbuși pe Terra dar fără să ducă la extincție. Costurile sunt foarte mari dar suportabile și în plus, se poate salva omenirea. S-a ajuns în această situație de mare amenințare pentru că nu s-a putut stabili din timp dacă meteoritul reprezintă o amenințare sau nu. Este un exemplu de hard realpolitik.

Să comparăm cele două cazuri cu spectrul amenințării cu cel treilea război mondial în urma invadării total neprovocate a Ucrainei de către Rusia.

Dacă, acum 20 - 30 de ani, se conștientiza mai bine cauzele și implicațiile tot ce se întâmplă în Rusia – primul și al doilea război cecen, declarația președintelui Putin potrivit căreia destrămarea URSS a fost cea mai mare catastrofă geopolitică precum și alte semne clare că Rusia nu merge într-o direcție pașnică – era posibilă o măsură sau un set de măsuri din categoria soft realpolitik.

Se putea investi mai mult în transmiterea valorilor democrației spre elita politică din Rusia. De asemenea, investițiile în mecanismele rusești de funcționare și control a economiei de piață puteau fi o soluție. Reacțiile prompte de sancționare, cu măsuri concrete economice, venite din partea Occidentului ori de câte ori se încălcau drepturile omului, puteau face parte din măsurile soft, la fel cu presiunea constantă pe partea de tăiere a blindatelor de luptă rusești pe măsură ce erau scoase din uz.

Este posibil să fi existat costuri mai mari cu astfel de măsuri soft din anii 1990 și 2000 față de ceea ce era atunci normal dar, comparat cu ceea ce se confruntă omenirea acum, erau infinit mai mici. Realpolitik-ul a evaluat greșit totul. Riscul s-a transformat în amenințare pentru că realpolitikul nu a avut profunzimea sau voința să înțeleagă implicațiile pe termen lung, limitându-se la păstrarea bunului trai al acelor vremuri.

Acum, după ce amenințarea s-a manifestat și ne-a adus direct în apropierea celui de-al treilea război mondial, cu o Rusie foarte hotărâtă și mobilizată, mai rămân la dispoziție doar metodele de hard realpolitik. Rusia a spus clar ce vrea, iar acest lucru duce clar la distrugerea atât a lumii libere, cât și a speranței oamenilor simpli de peste tot că o vor duce cândva mai bine, ei sau măcar generațiile următoare.

A nega intențiile Rusiei, spunând că nu va ataca vreodată militar lumea liberă, este o iluzie. La fel s-a dovedit o minciună și cuvântul dat de talibani către SUA, atunci când administrația Trump a decis să se retragă din Afganistan. Pe baza cuvântului talibanilor au fost lăsați foarte mulți oameni pașnici și onești pe mâna unor tirani care au inversat, rapid, tot ceea ce reușise să facă bun SUA vreme de 20 de ani.

Desigur, atacarea militară a NATO în forma actuală, este o misiune grea dar nu imposibilă pentru Rusia, cel mai mare expert din lume în tehnici și tactici hibride. Dar, în aproape toate țările NATO și ale Uniunii Europene s-au început mișcări de ieșire din aceste organizații. De exemplu, în cazul României, dacă se iese din NATO și UE, cum se intenționa să se facă prin referendum, țara rămâne la mila Rusiei.

Pe lângă pierderile economice uriașe suferite în urma unui asemea proces, a te baza pe un tratat încheiat cu un regim dictatorial este cea mai mare eroare istorică pe care o poate face o țară de talia economică și militară a României, în loc de a căuta să rămână în sânul unei alianțe cu țări democratice. Dar dacă, țările ies ele singure din NATO și UE, Washingtonul și Bruxelles-ul nu mai au nicio vină. SUA sunt absolvite de obligația apărării reciproce și pot dormi liniștite. Însă, este extrem de ciudat și îngrijorător că tocmai SUA încurajează aceste tendințe de ieșire din UE și din NATO prin trimiterea de mesaje în sprijinul liderilor politici din Europa care vor ca NATO și UE să dispară.

Cum s-a ajuns în acest punct periculos al istoriei? Sau folosind exprimarea celor care folosesc limbajul și comportamentul agresiv așa cum respiră, aducându-l și în parlamente: Cum naiba de s-a ajuns în acest punct blestemat al istoriei? Prin acest realpolitik marcat de conjunctură și oportunism bazat pe câștiguri imediate și nu pe construcții de durată cu mare rezistență în timp bazate pe viziuni pe termen lung în care câștigul vine mai încet cu multă muncă și trudă dar este sigur, exact așa s-a ajuns în acest punct periculos al istoriei.

Este posibil ca generațiile care au luat decizii în anii 1990 și 2000 să fie oarecum scuzate în fața istoriei, pentru că viitorul nu era prea bine conturat dar, generațiile de acum care văd clar ce se întâmplă, nu vor găsi clemență în fața istoriei dacă nu fac în prezent ceea ce trebuie făcut și cât timp mai poate fi făcut.

Ceea ce se întâmplă acum în democrații pare un fel de realpolitik care fie ignoră realitatea amenințării, fie cedează șantajului nuclear, fie este de partea amenințării. Hârtia de turnesol va fi raportarea la războiul ruso-ucrainean. Probabil, va fi momentul în care vor cădea toate măștile. Cel mai probabil, ne vom convinge că Rusia vrea  pacea doar în termenii ei, adică Ucraina să fie slabă, iar flancul estic al NATO să fie vulnerabilizat. Dacă se acceptă acest lucru înseamnă că lumea liberă se vede ea însăși o amenințare la adresa Rusiei, lucru complet neadevărat.

Pe principiul că Rusia nu trebuie să fie înconjurată, atunci regiunile chineze de la granița cu Rusia ar trebui cu timpul transformate în țări independente neutre, iar țări din Asia Centrală precum Mongolia, Kazahstanul etc. sau din Caucazul de Sud nu ar trebui niciodată să aspire la alianțe economice și militare care deranjează Moscova. Vom vedea dacă, China va fi capabilă să iasă din anonimat și să se manifeste și altfel decât ca un aghiotant al Rusiei. Deja, Beijingul, prin ceea ce a făcut până acum în privința războiul ruso-ucrainean, tinde să devină marele mut al istoriei care nu are opinii proprii deși este membru permanent al Consiliului de Securitate.

Dacă nu zice nimic concret, poate ar fi bine să se retragă din acest post de mare răspundere pentru toată omenirea nu doar pentru ea. Vom vedea dacă SUA mai sunt cu adevărat dispuse să susțină democrația în lume, așa cum au susținut-o toate administrațiile americane de până acum sau bagă capul în nisip ca struțul deși deține de departe cea mai capabilă forță militară a planetei și este cea mai mare și complexă economiei a lumii în stare doar ea – economia, să producă modificări geopolitice de amploare.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Franța are trei submarine nucleare în Oceanul Planetar și capacitatea de a lovi oricând Rusia. Marea întrebare e dacă blufează după ce deschide umbrela nucleară
Trump încarcă nota aliaților din Asia, care ar putea fi obligați să plătească în plus pentru staționarea militarilor americani în Coreea de Sud și Japonia
Vasile Bănescu, în studiourile DefenseRomania @Screenshot DefenseRomania
EXCLUSIV
Răstignirea, învierea lui Iisus, propagandă și războiul în numele Lui. Vasile Bănescu: Rusia ca antihrist într-o credință răsturnată | Obiectiv EuroAtlantic cu Tudor Curtifan
O explozie a afectat o facilitate unde Northrop Grumman dezvoltă motoare de rachete
Mimarea păcii: Rusia încă plănuiește să lanseze asupra Ucrainei o nou ofensivă militară în această vară
O înregistrare video arată un atac rusesc cu drone FPV asupra Ucrainei, coordonat de la Moscova: Propaganda rusă este acuzată de neglijenţă pentru divulgarea acestor informaţii
Planul de construcție navală al U.S. Navy, semnat de Trump: Pentru a contracara China, Statele Unite au nevoie de o flotă gigant de peste 350 de nave
Contractul care-i ţine pe militarii americani în Europa? NATO achiziționează un sistem militar bazat pe AI de la compania americană Palantir
Schimbare de atitudine pentru Germania: Rachete Taurus pentru Ucraina care trebuie să treacă în ofensivă. Mai mult, Podul Crimeei ar putea fi lovit
Turcia a anunțat o întâlnire între reprezentanții Rusiei și Ucrainei privind Inițiativa Mării Negre
Amploarea conflictului din Ucraina nu mai poate fi ignorată de Statele Unite. Sprijinul militar pe care China și Coreea de Nord îl oferă Rusiei creează un risc de securitate chiar și în Pacific
Rusia îmbină tacticile de luptă sovietice cu utilizarea dronele pentru a respinge acțiunile forţelor ucrainene: Forţele ruse preferă războiul de uzură
Președintele american nu poate obține pacea în Ucraina cât timp administrația sa nu are o viziune unitară. Este Steve Witkoff veriga slabă din echipa Trump?
Complexitatea frontului din Ucraina scoate la iveală minusurile tancurilor Leopard, dar vechiul sistem german Gepard a depăşit toate aşteptările
Marea Britanie și Franța îi vor prezenta lui Trump planul „Forței de reasigurare” în Ucraina în câteva săptămâni
Exercițiul militar NATO 2019. Sursa Foto: Foreign Brief.com.
EXCLUSIV
Proiect ipotetic de pace: Statele Unite propun „modelul vest-german” pentru soluţionarea conflictului din Ucraina
Să ne pregătim pentru modificarea geografiei? Statele Unite ar dori să anexeze Groenlanda apelând la un scenariu hibrid - utilizarea campaniilor publicitare și a rețelelor de socializare
Unde calcă Rusia apar şi tensiuni geopolitice: Imaginile din satelit confirmă că ruşii au mutat avioane de luptă Su-35S din Egipt în Algeria (Foto)
Profesorul Adrian Papahagi, la Obiectiv EuroAtlantic cu Tudor Curtifan
EXCLUSIV
Adrian Papahagi, despre wokeism, Europa și cum a ajuns „un băiat” la Înalta Poartă a SUA ca emisar să reprezinte România | Obiectiv EuroAtlantic, la DefenseRomania
Guvernul chinez a elaborat Carta Albă privind problemele din relațiile economice și comerciale cu SUA
Transferul submarinelor SUA în Australia ar putea fi reevaluat. Washingtonul vrea asigurări că aliații nu vor ezita să se implice într-o confruntare contra Chinei
Rusia lui Putin vrea ca Balcanii de Vest să fie următorul său „loc de joacă”: Este în interesul său să desfășoare aici războaie cibernetice și hibride
Un ordin executiv al Casei Albe vizează accelerarea vânzărilor de armament și reducerea birocrației: Ce vrea Donald Trump de la industria americană de apărare?
O posibilă misiune de menținere a păcii în Ucraina, tot mai aproape de stabilit: Kievul cere trupe străine pe uscat, în aer și pe mare
Angajamente nerespectate: Ucraina a primit jumătate din sistemele Patriot pe care le-a solicitat partenerilor occidentali, iar furnizarea de rachete este și mai deficitară
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Ce înseamnă incursiunea militară a Ucrainei în regiunea rusă Belgorod: Impactul imediat a fost deturnarea resurselor militare ruse alocate pentru alte zone ale liniei de front
US Army, prezentă la o paradă militară în Polonia. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Varșovia
EXCLUSIV
Tarife, securitate națională și mondială - SUA intră în competiţie cu o Chină care nu mai este mulțumită de statutul său mondial
Pentru ce se pregătesc Statele Unite la baza Diego Garcia? Activitatea devine tot mai intensă şi are legătură cu desfăşurarea bombardierelor stealth B-2 Spirit
O lege necesară: Militarii români care luptă ca mercenari devin istorie. Rodeanu: Mercenariatul modern e dublă loialitate, propagandă și dezinformare 
Europa, ținută în șah de sabotajele rusești din Marea Baltică. Dronele, radarele și navele de patrulare ale NATO nu pot bloca toate tentativele de sabotaj

Ştiri Recomandate

Ucraina expune o rețea ungară de spionaj. Budapesta era interesată de reacția locuitorilor Transcarpatiei la o posibilă ocupare a regiunii de către trupe ungare ”de menținere a păcii”
Armata română, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pregătindu-se să treacă Prutul. Sursă foto: Wikipedia
EXCLUSIV
Putea România să se oprească la Nistru în 1941? Ziua Victoriei și războiul readus de Rusia în Europa | Istoricul Adrian Niculescu, la Obiectiv EuroAtlnatic
Primul dogfight cu avioane de generația 4.5? Oficiali americani confirmă pe surse că un J-10 de producție chineză a doborât un Rafale
Administrația Trump: Rusia nu va primi teritorii pe care nu le-a cucerit încă
Cum reușesc rușii să producă pe bandă rulantă rachete de croazieră Kh-101 și să bată recordul producției. Totul depinde de ajutorul pe sub masă primit de la un aliat
Sistem de apărare antiaeriană SPYDER. Photo source: Rafael
EXCLUSIV
Un alt program major al României se îndreaptă cu viteză în gard. În achiziția sistemelor SHORAD/VSHORAD a rămas o singură companie, dar și ea e neconformă
Habemus Papam: Papa Leon al XIV-lea. Cardinalul Robert Francis Prevost, primul papă american din istorie
Rușii refuză pacea, dar șantajează. Kremlinul vrea să fie „liniște” la parada lui Putin și spune că „multe depind de asta” în armistițiul cu Ucraina
SUA și Marea Britanie au anunțat încheierea unui nou acord comercial. Trump anunță detaliile
Bătălia titanilor: India vs. Pakistan. Care armată e mai puternică și are avantajul? Și chiar au fost doborâte 3 avioane Rafale ca muștele?
Încă luptăm în cel de-al Doilea Război Mondial iar fiecare țară are percepții diferite asupra lui. Rusia crede că l-ar fi câștigat și singură
SUA accelerează în cursa pentru Marte și ar putea lansa o rachetă chiar anul viitor
Rachete AIM-120 pentru F-16 pe ambele maluri ale Dunării. Bulgaria urmează exemplul României pentru noile sale F-16 în cea mai modernă versiune posibilă
Flancul Estic, ”minat” anti-Rusia. Lituania se retrage oficial din Acordul privind minele antipersonal. „Rusia este o amenințare militară semnificativă pentru noi”
Foto: Ministerul de Externe al Franței via Ambasada Franței la Washington D.C.
EXCLUSIV
Indestructibilitatea de-a lungul secolelor: contribuția Ucrainei în victoria asupra nazismului secolului al XX-lea și a rașizmului din prezent
Cât cheltuie Europa pentru pensiile militare
Comisia Europeană lansează consultări împotriva tarifelor americane și va lansa o dispută la Organizația Mondială a Comerțului
Administrația Trump schimbă tonul față Moscova: Rusia criticată aspru în Consiliul de Securitate al ONU
Stația de armament Agil, produsă în România, în centrul atenţiei la o expoziției internațională: Transformă orice vehicul într-o platformă militară de luptă
Demonstrație uimitoare de inovație în război: Lecția pe care Ucraina a predat-o doborând două avioane Su-30SM cu drone
Puterea politică, un instrument încă de neînțeles pentru cei mai mulți dintre noi
Josep Borrell, îndemn la ruperea de America lui Trump: Statele Unite nu mai sunt aliatul Europei, ci au devenit un adversar
Ucraina deschide ușa negocierilor de pace, dar insistă pe o incetare totală a focului: Suntem realiști şi înțelegem că unele probleme vor trebui discutate la masa negocierilor
Se ciocnesc două curente în GOP: Intervenționiștii și adepții reținerii în politica externă. Epoca post-Trump în Partidul Republican va adânci falia
Germania vrea să aloce până la 63 de miliarde de euro pe echipamente militare în 2025. Berlinul are banii, dar industria de apărare încă nu produce suficient
Orice e bine primit. SUA au construit tancuri M10 Booker cu care nu au ce face, dar prima care ridică mâna e Ucraina
Serviciile de informații americane au primit instrucțiuni să-și intensifice spionajul asupra Groenlandei. Danemarca își convoacă ambasadorul
Dronele ucrainene au lovit fabrici de armament și baze aeriene din Rusia. Au fost țintite, inclusiv facilități de producție pentru sistemele Grad, Urgan și Smerch
Analiză asupra grupului rus de manipulare a informațiilor ,,Storm-1516'': Cum influențează Rusia alegerile și dezbaterea publică europeană?
Portavionul USS Truman pierde încă un F/A-18F Super Hornet. Este al treilea avion pierdut în ultimele luni
D.J. Vance consideră că Rusia cere prea mult de la Ucraina, dar își dorește pacea
pixel