Mai joi puteţi citi integral analiza scrisă de Rob Schmitz și publicată pe 20 aprilie 2025 de Radioul Public Național al SUA (NPR).
În vârful unui deal pietruit cu vedere la Dunăre și pe străzile medievale din Budapesta, grupuri de turiști privesc o ceremonie de schimbare a gărzii în fața unui castel baroc din secolul al XIII-lea. De cealaltă parte a pieței, echipele de construcții reconstruiesc un complex de palate vechi de secole, iar acolo este locul unde politicianul Akos Hadhazy își ghidează propriul tur. „Suntem la Castelul Buda și, dacă sunteți în căutarea unui loc simbolic pentru corupție, putere și risipă de bani publici, acesta este un loc frumos pentru asta”, spune Hadhazy în timp ce un grup de turiști chinezi trece pe acolo.
Hadhazy, care lucrează ca medic veterinar, este membru independent al parlamentului ungar. El oferă în mod curent tururi care prezintă ceea ce el și mulți critici susțin că este corupția guvernului premierului maghiar Viktor Orban.
„Birourile prim-ministrului și ale cabinetului său erau odată acolo jos, lângă clădirea parlamentului”, continuă el, arătând spre cealaltă atracție turistică importantă din Budapesta, cu turnuri ascuțite, aflată în depărtare, peste râu. „Dar Orban a decis că vrea să se mute aici, într-un castel. Chiar și Matyas Rakosi, cel mai brutal dictator comunist al Ungariei, a refuzat să-și mute biroul aici, dar Orban vrea să se joace de-a regele, așa că galeria națională va trebui în cele din urmă mutată din castel pentru a-i face loc.”
Toată această construcție, spune Hadhazy, arătând spre macaralele care se înalță deasupra dealului, reprezintă cadourile lui Orban către prieteni sub formă de contracte profitabile, asigurându-se în același timp că Orban își poate supraveghea „regatul” de deasupra capitalei.
Orban, în vârstă de 61 de ani, se află la al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru. În acest timp, el și aliații săi au demontat controalele și balanța democratică, au preluat controlul asupra mass-media, societății civile și universităților din țară și au consolidat puterea în sine și în partidul său Fidesz. Dezmembrarea democrației ungare este un subiect fascinant pentru politologii din întreaga lume - inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
Dar Hadhazy spune că prim-ministrul ungar este ușor de citit. „Nu este ca și cum Orban ar fi un politician genial”, spune el. „Și-a primit partiturile de la Vladimir Putin, care a venit la putere când prețurile petrolului erau mari, și a canalizat acei bani către oligarhi, iar în schimb aceștia au cumpărat presa independentă din Rusia. Orban a francizat acest model aici, în Ungaria, doar că a folosit fonduri ale Uniunii Europene.”
UE a început să înghețe aceste fonduri în 2022, dar nu înainte ca Orban și asociații săi loiali să preia controlul asupra unei mari părți a presei țării.
Când partidul Fidesz a recâștigat puterea în 2010, „prima țintă a fost presa”, explică jurnalistul de investigații maghiar Andras Petho. „Prima lege pe care au introdus-o în parlament a fost legea mass-media, care, inițial, se referea la reproiectarea sistemului de reglementare a mass-media.”
Petho, care conduce acum centrul de investigații Direkt36 din Budapesta, spune că guvernul lui Orban a aprobat rapid orice acord comercial al celor apropiați de Orban care doreau să preia companii media. În același timp, spune Petho, Orban a schimbat structura instituției media publice din Ungaria, permițând guvernului să elimine din instituție pe oricine era considerat neprietenos cu guvernul.
Fostul angajator al lui Petho, Origo, un site de știri digital, a fost, de asemenea, vândut unei companii deținute de fiul guvernatorului băncii centrale de atunci, care, spune Petho, l-a transformat în cele din urmă într-un site de propagandă. „Editorul a început să vină la noi cu cereri cu adevărat neobișnuite, rugându-ne să eliminăm articole de pe site, iar când am încercat să ripostăm, lucrurile au escaladat destul de repede.”
Petho spune că el și mulți alții din redacția lui Origo au demisionat.
Ceea ce a mai rămas din presa liberă a Ungariei poate fi găsit în colțurile și crăpăturile capitalei. Într-un apartament minuscul din centrul Budapestei, câteva zeci de jurnaliști de la foste ziare importante, care au fost, unul câte unul, forțate să se închidă de guvernul lui Orban, și-au format propriul ziar - Magyar Hang, sau Vocea Maghiară.
„Nimeni nu a avut curajul să tipărească în Ungaria, așa că trebuie să găsim o tipografie în afara țării”, spune Csaba Lukacs, directorul general al săptămânalului. „Ziarul nostru este tipărit în Slovacia, la Bratislava, așa că trebuie să organizăm în fiecare săptămână transportul ziarului.”
Vocea Maghiară este finanțată aproape în întregime prin abonamente, spune Lukacs. El spune că este singurul ziar conservator din Ungaria care nu face parte din aparatul de propagandă al statului. „Nu primim publicitate nici măcar de la companii multinaționale”, spune el, „pentru că se tem că vor fi pedepsite de autoritățile fiscale sau de altcineva, iar jurnaliștii noștri nu au voie să meargă la conferințele de presă ale guvernului.”
Lukacs spune că guvernul a înlăturat libertatea presei într-un proces pas cu pas de-a lungul anilor.
„Nu suntem încă în Turcia, pentru că jurnaliștii nu vor fi încă închiși”, spune el. „Nu suntem în Rusia pentru că nimeni nu cade încă pe ferestre. Dar zi de zi ne apropiem.”
„Care sunt caracteristicile unei dictaturi?”, întreabă profesoara Agnes Kende studenții săi, în mare parte adulți de vârstă mijlocie, la un curs seral într-o sală elegantă din campusul Universității Central Europene din Budapesta.
„O persoană controlează puterea împreună cu familia sa”, oferă Éva Turonyi, asistentă medicală pensionară.
„Foarte bine”, spune Kende, notând ideea pe tablă.
„Într-o dictatură, puterea este centralizată, în timp ce într-o democrație este mai fragmentată”, spune Andrea Kovacs, asistentă la o companie locală de construcții.
„O putere mare, centralizată”, repetă Kende.
„Într-o dictatură, alegerile sunt irelevante”, oferă unul dintre puținii bărbați din clasă, Jeno Bak.
„Interesant”, spune Kende. „Permiteți-mi să întreb: Are cineva drept de vot într-o dictatură?”
Bak, în vârstă de 60 de ani, ridică mâna, iar Kende îl întreabă. „Am avut drept de vot, chiar și în epoca Kadar”, spune el, referindu-se la dictatorul comunist Janos Kadar, care a condus Ungaria timp de 32 de ani în timpul Războiului Rece. „Nu avea prea mult sens pentru că puteai alege dintr-o singură opțiune. Am jucat rolul «democrației».”
După sesiunea de brainstorming, clasa se împarte în grupuri mici, unde analizează discursuri cheie rostite de Stalin, Hitler, Mao și alți dictatori de-a lungul istoriei moderne. Cursul face parte din Programul Socrates de la Universitatea Central Europeană, unul dintre puținele programe care încă oferă cursuri la sediul instituției din Budapesta. CEU a fost forțată să-și mute programele de studii de la Budapesta într-un nou campus din Viena, după ce guvernul lui Orban a impus în parlament o lege în 2017 care a schimbat regulile pentru universitățile străine care operează în Ungaria. „În ciuda tuturor lucrurilor”, spune Laszlo Kontler, prorectorul CEU Budapesta, „suntem hotărâți să continuăm munca utilă aici cu toate părțile interesate din societatea civilă, partenerii academici acumulați de-a lungul a trei decenii și cu care legăturile nu sunt complet pierdute.”
Kontler, profesor de istorie, spune că guvernul lui Orban nu numai că a forțat universitățile străine precum CEU, dar în anii 2010 a preluat universitățile de stat prin numirea unor rectori care aveau o gamă largă de autoritate asupra finanțelor instituțiilor. „Deci acesta este un pas”, spune Laszlo, „dacă vreți, împotriva autonomiei academice a instituțiilor.”
Un alt pas, spune el, a fost că, sub conducerea lui Orban, universitățile de stat „s-au privatizat într-un mod foarte particular” - plasate sub conducerea unor consilii de administrație pline de persoane apropiate partidului Fidesz al lui Orban. „Li s-a promis că vor fi puse pe o bază financiară mai viabilă în schimbul acceptării practic a controlului sau supravegherii de către o combinație de persoane și forțe apropiate guvernului”, explică Laszlo. Printre instituțiile care au acceptat acest control guvernamental se numără unele dintre cele mai vechi și mai mari universități din Ungaria, cum ar fi Universitatea Corvinus, Universitatea de Artă și Design Moholy-Nagy și Universitatea Semmelweis.
„Există cadre universitare excelente care fac o muncă credibilă din punct de vedere academic și la aceste universități”, subliniază Kontler, „dar totuși se întâmplă lucruri ciudate, care, dacă le punem cap la cap, nu pot fi considerate altceva decât o încălcare a autorității academice.”
„Trump a mers mai departe în două luni decât a putut Orban în 15 ani”
Anul acesta, confruntându-se cu o opoziție din ce în ce mai unită în parlament, care s-a raliat în spatele carismaticului avocat și politician Peter Magyar, atacurile lui Orban asupra mass-media, societății civile și libertății de întrunire au prins amploare. Pe 15 martie, într-un discurs care comemora revoluția din Ungaria din 1848 împotriva imperiului Habsburgic, Orban a spus: „Dezmembrăm mașinăria financiară care a folosit dolari corupți pentru a cumpăra politicieni, judecători, jurnaliști, organizații false ale societății civile și activiști politici.”
El a numit aceste grupuri niște ploșnițe împuțite care „au supraviețuit iernii” și trebuie eradicate. „Dacă există dreptate, și există, există un loc special în iad pentru ele”, a spus Orban.
Politologul Peter Kreko spune că Orban vizează ultimele bastioane ale democrației occidentale din Ungaria. „Singurul lucru pe care îl crede Orban este că Occidentul nu este capabil să supraviețuiască, iar practicile democratice și liberale ale Occidentului au slăbit Occidentul”, spune el.
Kreko a trasat procesul de 15 ani pe care Orban l-a parcurs pentru a demonta democrația din Ungaria. Orban a început, spune el, prin a slăbi instanțele din Ungaria, umplându-le cu loialiști. Apoi a exercitat presiuni asupra companiilor media, fie transformându-le în propagandă de stat, fie făcându-le să falimenteze. Apoi, spune Kreko, Orban a preluat controlul asupra universităților, numind lideri loiali lui.
Kreko spune că Orban s-a concentrat pe eliminarea oricărei instituții capabile să-i limiteze puterea în Ungaria și spune că vede asemănări cu modul în care președintele Trump își desfășoară al doilea mandat. Diferența, spune Kreko, constă în ritmul în care operează Trump. „Cred că Trump a mers mai departe în două luni decât a putut Orban în 15 ani”, au observat Kreko. „În Statele Unite, îmi amintește de o lovitură de stat constituțională, unde totul se întâmplă foarte rapid.”
În discursurile publice, Trump l-a numit pe Orban „fantastic”, „respectat” și a spus că „nimeni nu este un lider mai bun” decât prim-ministrul maghiar. Și, deși Orban s-a lăudat că partidul său i-a împărtășit strategiile consilierilor lui Trump, Kreko se îndoiește că ajutorul a fost foarte semnificativ.
El spune că Ungaria servește mai degrabă ca un tărâm conservator fantastic la care pot aspira republicanii MAGA. „Așadar: Ungaria ca țara în care nu ai imigranți, în care nu ai probleme de gen, în care ideologia de gen nu este atât de dominantă”, spune Kreko, „și în care valorile familiale sunt puternice. Deci, aceasta este în mod clar o construcție a Ungariei care nu are nicio legătură cu realitatea.” El spune că asta se datorează faptului că Ungaria este înconjurată de Europa și de societatea sa deschisă. Parada anuală a Pride din Budapesta, una dintre cele mai mari din Europa, se află acum în vizorul guvernului ungar. În martie, acesta a impus în parlament o nouă lege care interzice orice adunare care „promovează homosexualitatea”, afirmând că este necesară pentru „a proteja copiii”. Pe 14 aprilie, parlamentul a votat pentru modificarea constituției țării cu un limbaj similar.
Într-o cafenea din Budapesta, purtătoarea de cuvânt a Paradei Pride, Johanna Majercsik, spune că această nouă lege va merge probabil mai departe decât interzicerea paradei. „Dacă guvernul reușește să interzică un astfel de protest pașnic, asta înseamnă că în viitor vor putea interzice sau restricționa orice alt eveniment pașnic, orice altă demonstrație pașnică organizată de [alte] grupuri sociale”, spune ea.
Mulți alți maghiari sunt de acord. După adoptarea legii privind adunările publice în martie, zeci de mii de oameni au oprit traficul și au blocat podurile din capitală în ceea ce au devenit proteste săptămânale la Budapesta. Criticii legii și ai noului amendament constituțional spun că Orban folosește comunitatea LGBTQ+ ca instrument pentru a împiedica cetățenii maghiari să se întrunească liber în proteste pașnice, în special într-un moment în care opoziția față de guvernarea lui Orban începe să prindă avânt.
Însă analiștii politici spun că Orban, apropiindu-se de sfârșitul celui de-al patrulea mandat consecutiv, pare să-și adapteze, încă o dată, strategia pas cu pas pentru a se menține la putere cât mai mult timp posibil. Mate Halmos, de la Budapesta, a contribuit la realizarea acestei analize.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Statele Unite ale Americii au mobilizat în Caraibe o forță militară fără precedent în ultimele decenii, într-o desfășurare care amintește de tensiunile Războiului Rece.
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Donald Trump a întocmit o listă confidențială de posibile ținte ce pot fi lovite în Venezuela, în acest moment fiind așteptat doar ordinul președintelui american.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Prezența chineză în zonele de conflict din Africa s-a transformat dintr-o simplă sursă de armament într-o rețea transnațională integrată care susține logistic și financiar economiile violente de pe continent. Deși analizele anterioare au confirmat deja prezența pe scară largă în mâinile grupărilor militante a armelor de calibru mic fabricate în China, dezvăluind fragilitatea mecanismelor de control, problema este mult mai profundă decât simpla mișcare fizică a armelor.
O decizie a Pentagonului de a întrerupe rotația unei brigăzi americane în România a provocat o fractură neașteptată și severă la Washington. Într-o mișcare rară, cei mai puternici doi republicani din comisiile de apărare ale Congresului au emis o declarație comună extrem de dură, prin care nu doar că se opun deciziei, dar acuză administrația Trump de subminarea propriei strategii și de trimiterea unui semnal periculos Moscovei.
O declarație de o fermitate rar întâlnită în cancelariile europene, venită din partea ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, a declanșat o replică diplomatică imediată de la Moscova. Într-un interviu acordat publicației belgiene De Morgen, Francken a afirmat fără echivoc că un atac rusesc asupra sediului NATO ar atrage represalii devastatoare.
Un incident de securitate, ținut inițial ascuns, a avut loc în sudul Estoniei, la doar 30 de kilometri de granița cu Federația Rusă. Două drone neidentificate au survolat cazarmele militare de la Reedo, o bază care găzduiește unități de elită ale armatei americane. Forțele aliate au reacționat imediat, neutralizând una dintre aeronave. Evenimentul nu este un simplu incident local, ci un semnal clar al presiunii hibride tot mai mari asupra flancului estic al NATO și un test direct al vitezei de reacție aliate.
După ce informațiile cu privire la retragerea unei părți a militarilor americani au apărut în presa internațională, datele au fost confirmate și de Ministerul Apărării Naționale. E vorba mai exact despre prezența rotativă de la Mihail Kogălniceanu, stabilită așadar imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, ne întoarcem la prezența americană dinainte de 2022.
„România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa”, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN). Cu alte cuvinte e vorba de retragerea unei părți din trupele americane prezente la noi.
O „scrisoare de consolare” primită de la Washington. Asta a obținut Germania pentru a-și proteja propria infrastructură energetică de sancțiunile propriului său aliat, Statele Unite. Situația, confirmată de ministrul german al economiei, Katherina Reiche, este o demonstrație perfectă a ceea ce înseamnă să nu duci o treabă la bun sfârșit.
Budapesta face demersuri active pentru a crea o nouă alianță în interiorul Uniunii Europene, formată din state sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.
Avertismentul ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, este tranșant și depășește granițele imediate ale conflictului din Ucraina. Într-un interviu oferit The Guardian, Hakkanen subliniază o realitate geopolitică fundamentală: înfrângerea Rusiei în Ucraina nu este doar o necesitate regională, ci un factor critic pentru descurajarea agresiunii Chinei în Indo-Pacific. Cele două teatre de operații, aparent distincte, sunt, în viziunea Helsinkiului, profund interconectate.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Ziarul rusesc de propagandă "Vzgljad" a întocmit și publicat săptămâna aceasta un material intitulat „Evaluare a guvernelor inamice” pentru a arăta diferența dintre țările care se opun în mod conștient Rusiei și cele care au fost „forțate împotriva voinței lor de circumstanțe politice externe”.
România este este "retrogradată în urna" țărilor obligate să sprijine Ucraina.
Ucraina şi Grecia au semnat duminică la Atena un acord pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) americane către Kiev în perioada decembrie 2025 - martie 2026, înţelegere menită să satisfacă nevoile Ucrainei pe timpul iernii, în timp ce Rusia continuă bombardarea infrastructurilor energetice ucrainene, transmite Agerpres.
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a oferit administrației americane controlul asupra majorității rezervelor de petrol ale țării sale, a aflat The New York Times.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat, duminică, că se aşteaptă la un "acord istoric cu Franţa", menționând că se lucrează la consolidarea aviației și apărării aeriene ucrainene.
Suedia va construi încă două submarine moderne (clasa A26) pentru a consolida securitatea în zona Baltică. Flota suedeză va crește la 5 submarine.
Serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) a făcut publică recent intenția Moscovei de a importa 12.000 de muncitori nord-coreeni până la sfârșitul anului pentru producția internă de drone de atac de tip Shahed (cunoscute în Rusia sub numele de "Gheran" sau "Gerbera").
Emisarul preşedintelui american pentru Africa, Massad Boulos, a declarat sâmbătă, într-o discuţie cu AFP, că războiul din Sudan a provocat 'cea mai mare criză umanitară din lume', el denunţând "atrocităţi inacceptabile", potrivit Agerpres.
Oficialii ucraineni au menționat că Rusia lansează zilnic 200-250 de bombe aeriene deasupra teritoriului Ucrainei și va ajunge probabil la 120 de mii de unități produse până la sfârșitul lui 2025.
De asemenea, Moscova vrea să crească la 400 de km raza de acțiune pentru unele bombe cu planare.
Soluțiile la această problemă pot fi dronele interceptoare.
Serviciile secrete ucrainene au anunțat că au atacat calea ferată transsiberiană a Rusiei. Conform unui mesaj al serviciilor de informații HUR, scopul era de a bloca livrările de muniție către Rusia pe această rută.
Vehiculele blindate moderne au devenit o provocare economică uriașă, programele de înarmare cu astfel de echipamente rivalizând ca amploare cu cele pentru avioanele de vânătoare, o schimbare radicală care redesenează harta cheltuielilor globale pentru apărare.
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.
Coreea de Nord și-a redus cu peste jumătate aprovizionarea cu obuze de artilerie către Rusia în acest an, au declarat serviciile de informații ucrainene, a declarat pentru Reuters Vadym Skibitsky, șef adjunct al serviciului de informații militare HUR din Ucraina.
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
În noaptea de 14 noiembrie, dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol din portul rusesc Novorossiisk.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 14.11.2025, trupele ruse au lansat o nouă serie de lovituri în adâncimea teritoriului Ucrainei, întrebuințând atât rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac.
Un Su-30 s-a prăbușit joi în Karelia, nord-vestul Rusiei. Accidentul a fost confirmat de Ministerul Apărării, relatează agenția de știri TASS. Cei doi membri ai echipajului au murit.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Tot mai multe indicii arată că România a pus în mecanismul SAFE programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI), un program ce vizează înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul.
