Mai joi puteţi citi integral analiza scrisă de Rob Schmitz și publicată pe 20 aprilie 2025 de Radioul Public Național al SUA (NPR).
În vârful unui deal pietruit cu vedere la Dunăre și pe străzile medievale din Budapesta, grupuri de turiști privesc o ceremonie de schimbare a gărzii în fața unui castel baroc din secolul al XIII-lea. De cealaltă parte a pieței, echipele de construcții reconstruiesc un complex de palate vechi de secole, iar acolo este locul unde politicianul Akos Hadhazy își ghidează propriul tur. „Suntem la Castelul Buda și, dacă sunteți în căutarea unui loc simbolic pentru corupție, putere și risipă de bani publici, acesta este un loc frumos pentru asta”, spune Hadhazy în timp ce un grup de turiști chinezi trece pe acolo.
Hadhazy, care lucrează ca medic veterinar, este membru independent al parlamentului ungar. El oferă în mod curent tururi care prezintă ceea ce el și mulți critici susțin că este corupția guvernului premierului maghiar Viktor Orban.
„Birourile prim-ministrului și ale cabinetului său erau odată acolo jos, lângă clădirea parlamentului”, continuă el, arătând spre cealaltă atracție turistică importantă din Budapesta, cu turnuri ascuțite, aflată în depărtare, peste râu. „Dar Orban a decis că vrea să se mute aici, într-un castel. Chiar și Matyas Rakosi, cel mai brutal dictator comunist al Ungariei, a refuzat să-și mute biroul aici, dar Orban vrea să se joace de-a regele, așa că galeria națională va trebui în cele din urmă mutată din castel pentru a-i face loc.”
Toată această construcție, spune Hadhazy, arătând spre macaralele care se înalță deasupra dealului, reprezintă cadourile lui Orban către prieteni sub formă de contracte profitabile, asigurându-se în același timp că Orban își poate supraveghea „regatul” de deasupra capitalei.
Orban, în vârstă de 61 de ani, se află la al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru. În acest timp, el și aliații săi au demontat controalele și balanța democratică, au preluat controlul asupra mass-media, societății civile și universităților din țară și au consolidat puterea în sine și în partidul său Fidesz. Dezmembrarea democrației ungare este un subiect fascinant pentru politologii din întreaga lume - inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
Dar Hadhazy spune că prim-ministrul ungar este ușor de citit. „Nu este ca și cum Orban ar fi un politician genial”, spune el. „Și-a primit partiturile de la Vladimir Putin, care a venit la putere când prețurile petrolului erau mari, și a canalizat acei bani către oligarhi, iar în schimb aceștia au cumpărat presa independentă din Rusia. Orban a francizat acest model aici, în Ungaria, doar că a folosit fonduri ale Uniunii Europene.”
UE a început să înghețe aceste fonduri în 2022, dar nu înainte ca Orban și asociații săi loiali să preia controlul asupra unei mari părți a presei țării.
Când partidul Fidesz a recâștigat puterea în 2010, „prima țintă a fost presa”, explică jurnalistul de investigații maghiar Andras Petho. „Prima lege pe care au introdus-o în parlament a fost legea mass-media, care, inițial, se referea la reproiectarea sistemului de reglementare a mass-media.”
Petho, care conduce acum centrul de investigații Direkt36 din Budapesta, spune că guvernul lui Orban a aprobat rapid orice acord comercial al celor apropiați de Orban care doreau să preia companii media. În același timp, spune Petho, Orban a schimbat structura instituției media publice din Ungaria, permițând guvernului să elimine din instituție pe oricine era considerat neprietenos cu guvernul.
Fostul angajator al lui Petho, Origo, un site de știri digital, a fost, de asemenea, vândut unei companii deținute de fiul guvernatorului băncii centrale de atunci, care, spune Petho, l-a transformat în cele din urmă într-un site de propagandă. „Editorul a început să vină la noi cu cereri cu adevărat neobișnuite, rugându-ne să eliminăm articole de pe site, iar când am încercat să ripostăm, lucrurile au escaladat destul de repede.”
Petho spune că el și mulți alții din redacția lui Origo au demisionat.
Ceea ce a mai rămas din presa liberă a Ungariei poate fi găsit în colțurile și crăpăturile capitalei. Într-un apartament minuscul din centrul Budapestei, câteva zeci de jurnaliști de la foste ziare importante, care au fost, unul câte unul, forțate să se închidă de guvernul lui Orban, și-au format propriul ziar - Magyar Hang, sau Vocea Maghiară.
„Nimeni nu a avut curajul să tipărească în Ungaria, așa că trebuie să găsim o tipografie în afara țării”, spune Csaba Lukacs, directorul general al săptămânalului. „Ziarul nostru este tipărit în Slovacia, la Bratislava, așa că trebuie să organizăm în fiecare săptămână transportul ziarului.”
Vocea Maghiară este finanțată aproape în întregime prin abonamente, spune Lukacs. El spune că este singurul ziar conservator din Ungaria care nu face parte din aparatul de propagandă al statului. „Nu primim publicitate nici măcar de la companii multinaționale”, spune el, „pentru că se tem că vor fi pedepsite de autoritățile fiscale sau de altcineva, iar jurnaliștii noștri nu au voie să meargă la conferințele de presă ale guvernului.”
Lukacs spune că guvernul a înlăturat libertatea presei într-un proces pas cu pas de-a lungul anilor.
„Nu suntem încă în Turcia, pentru că jurnaliștii nu vor fi încă închiși”, spune el. „Nu suntem în Rusia pentru că nimeni nu cade încă pe ferestre. Dar zi de zi ne apropiem.”
„Care sunt caracteristicile unei dictaturi?”, întreabă profesoara Agnes Kende studenții săi, în mare parte adulți de vârstă mijlocie, la un curs seral într-o sală elegantă din campusul Universității Central Europene din Budapesta.
„O persoană controlează puterea împreună cu familia sa”, oferă Éva Turonyi, asistentă medicală pensionară.
„Foarte bine”, spune Kende, notând ideea pe tablă.
„Într-o dictatură, puterea este centralizată, în timp ce într-o democrație este mai fragmentată”, spune Andrea Kovacs, asistentă la o companie locală de construcții.
„O putere mare, centralizată”, repetă Kende.
„Într-o dictatură, alegerile sunt irelevante”, oferă unul dintre puținii bărbați din clasă, Jeno Bak.
„Interesant”, spune Kende. „Permiteți-mi să întreb: Are cineva drept de vot într-o dictatură?”
Bak, în vârstă de 60 de ani, ridică mâna, iar Kende îl întreabă. „Am avut drept de vot, chiar și în epoca Kadar”, spune el, referindu-se la dictatorul comunist Janos Kadar, care a condus Ungaria timp de 32 de ani în timpul Războiului Rece. „Nu avea prea mult sens pentru că puteai alege dintr-o singură opțiune. Am jucat rolul «democrației».”
După sesiunea de brainstorming, clasa se împarte în grupuri mici, unde analizează discursuri cheie rostite de Stalin, Hitler, Mao și alți dictatori de-a lungul istoriei moderne. Cursul face parte din Programul Socrates de la Universitatea Central Europeană, unul dintre puținele programe care încă oferă cursuri la sediul instituției din Budapesta. CEU a fost forțată să-și mute programele de studii de la Budapesta într-un nou campus din Viena, după ce guvernul lui Orban a impus în parlament o lege în 2017 care a schimbat regulile pentru universitățile străine care operează în Ungaria. „În ciuda tuturor lucrurilor”, spune Laszlo Kontler, prorectorul CEU Budapesta, „suntem hotărâți să continuăm munca utilă aici cu toate părțile interesate din societatea civilă, partenerii academici acumulați de-a lungul a trei decenii și cu care legăturile nu sunt complet pierdute.”
Kontler, profesor de istorie, spune că guvernul lui Orban nu numai că a forțat universitățile străine precum CEU, dar în anii 2010 a preluat universitățile de stat prin numirea unor rectori care aveau o gamă largă de autoritate asupra finanțelor instituțiilor. „Deci acesta este un pas”, spune Laszlo, „dacă vreți, împotriva autonomiei academice a instituțiilor.”
Un alt pas, spune el, a fost că, sub conducerea lui Orban, universitățile de stat „s-au privatizat într-un mod foarte particular” - plasate sub conducerea unor consilii de administrație pline de persoane apropiate partidului Fidesz al lui Orban. „Li s-a promis că vor fi puse pe o bază financiară mai viabilă în schimbul acceptării practic a controlului sau supravegherii de către o combinație de persoane și forțe apropiate guvernului”, explică Laszlo. Printre instituțiile care au acceptat acest control guvernamental se numără unele dintre cele mai vechi și mai mari universități din Ungaria, cum ar fi Universitatea Corvinus, Universitatea de Artă și Design Moholy-Nagy și Universitatea Semmelweis.
„Există cadre universitare excelente care fac o muncă credibilă din punct de vedere academic și la aceste universități”, subliniază Kontler, „dar totuși se întâmplă lucruri ciudate, care, dacă le punem cap la cap, nu pot fi considerate altceva decât o încălcare a autorității academice.”
„Trump a mers mai departe în două luni decât a putut Orban în 15 ani”
Anul acesta, confruntându-se cu o opoziție din ce în ce mai unită în parlament, care s-a raliat în spatele carismaticului avocat și politician Peter Magyar, atacurile lui Orban asupra mass-media, societății civile și libertății de întrunire au prins amploare. Pe 15 martie, într-un discurs care comemora revoluția din Ungaria din 1848 împotriva imperiului Habsburgic, Orban a spus: „Dezmembrăm mașinăria financiară care a folosit dolari corupți pentru a cumpăra politicieni, judecători, jurnaliști, organizații false ale societății civile și activiști politici.”
El a numit aceste grupuri niște ploșnițe împuțite care „au supraviețuit iernii” și trebuie eradicate. „Dacă există dreptate, și există, există un loc special în iad pentru ele”, a spus Orban.
Politologul Peter Kreko spune că Orban vizează ultimele bastioane ale democrației occidentale din Ungaria. „Singurul lucru pe care îl crede Orban este că Occidentul nu este capabil să supraviețuiască, iar practicile democratice și liberale ale Occidentului au slăbit Occidentul”, spune el.
Kreko a trasat procesul de 15 ani pe care Orban l-a parcurs pentru a demonta democrația din Ungaria. Orban a început, spune el, prin a slăbi instanțele din Ungaria, umplându-le cu loialiști. Apoi a exercitat presiuni asupra companiilor media, fie transformându-le în propagandă de stat, fie făcându-le să falimenteze. Apoi, spune Kreko, Orban a preluat controlul asupra universităților, numind lideri loiali lui.
Kreko spune că Orban s-a concentrat pe eliminarea oricărei instituții capabile să-i limiteze puterea în Ungaria și spune că vede asemănări cu modul în care președintele Trump își desfășoară al doilea mandat. Diferența, spune Kreko, constă în ritmul în care operează Trump. „Cred că Trump a mers mai departe în două luni decât a putut Orban în 15 ani”, au observat Kreko. „În Statele Unite, îmi amintește de o lovitură de stat constituțională, unde totul se întâmplă foarte rapid.”
În discursurile publice, Trump l-a numit pe Orban „fantastic”, „respectat” și a spus că „nimeni nu este un lider mai bun” decât prim-ministrul maghiar. Și, deși Orban s-a lăudat că partidul său i-a împărtășit strategiile consilierilor lui Trump, Kreko se îndoiește că ajutorul a fost foarte semnificativ.
El spune că Ungaria servește mai degrabă ca un tărâm conservator fantastic la care pot aspira republicanii MAGA. „Așadar: Ungaria ca țara în care nu ai imigranți, în care nu ai probleme de gen, în care ideologia de gen nu este atât de dominantă”, spune Kreko, „și în care valorile familiale sunt puternice. Deci, aceasta este în mod clar o construcție a Ungariei care nu are nicio legătură cu realitatea.” El spune că asta se datorează faptului că Ungaria este înconjurată de Europa și de societatea sa deschisă. Parada anuală a Pride din Budapesta, una dintre cele mai mari din Europa, se află acum în vizorul guvernului ungar. În martie, acesta a impus în parlament o nouă lege care interzice orice adunare care „promovează homosexualitatea”, afirmând că este necesară pentru „a proteja copiii”. Pe 14 aprilie, parlamentul a votat pentru modificarea constituției țării cu un limbaj similar.
Într-o cafenea din Budapesta, purtătoarea de cuvânt a Paradei Pride, Johanna Majercsik, spune că această nouă lege va merge probabil mai departe decât interzicerea paradei. „Dacă guvernul reușește să interzică un astfel de protest pașnic, asta înseamnă că în viitor vor putea interzice sau restricționa orice alt eveniment pașnic, orice altă demonstrație pașnică organizată de [alte] grupuri sociale”, spune ea.
Mulți alți maghiari sunt de acord. După adoptarea legii privind adunările publice în martie, zeci de mii de oameni au oprit traficul și au blocat podurile din capitală în ceea ce au devenit proteste săptămânale la Budapesta. Criticii legii și ai noului amendament constituțional spun că Orban folosește comunitatea LGBTQ+ ca instrument pentru a împiedica cetățenii maghiari să se întrunească liber în proteste pașnice, în special într-un moment în care opoziția față de guvernarea lui Orban începe să prindă avânt.
Însă analiștii politici spun că Orban, apropiindu-se de sfârșitul celui de-al patrulea mandat consecutiv, pare să-și adapteze, încă o dată, strategia pas cu pas pentru a se menține la putere cât mai mult timp posibil. Mate Halmos, de la Budapesta, a contribuit la realizarea acestei analize.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Finlanda ar trebui să se „pregătească mental” pentru ca, în cele din urmă, relațiile cu Rusia să fie restabilite după încheierea războiului din Ucraina, a declarat luni președintele finlandez Alexander Stubb în timpul discuțiilor cu premierul britanic Keir Starmer.
Aviația tactică ucraineană a distrus un buncăr aflat lângă orașul Oleshky, folosit de trupele ruse, cu ajutorul a două bombe echipate cu kit-ul JDAM-ER. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe reţelele de socializare.
Guvernul suedez a prezentat, la 31 martie 2025, cel mai substanțial pachet de sprijin militar acordat Ucrainei până în prezent, care se ridică la aproape 1,39 miliarde EURO. Acest pachet răspunde în mod direct nevoilor presante ale Ucrainei de consolidare a capacităților în domenii precum apărarea aeriană, artileria, comunicațiile prin satelit și operațiunile navale. Combinat cu ajutorul anterior anunțat în 2025, sprijinul militar total al Suediei pentru Ucraina în acest an se ridică la 2,57 miliarde EURO. De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022, Suedia a contribuit cu aproximativ 7.39 de miliarde EURO la ajutorul militar acordat Ucrainei.
China a lansat marți dimineață un exercițiu militar masiv în apropiere de Taiwan, fără o notificare prealabilă. Potrivit armatei chineze, acesta este un avertisment pentru guvernul taiwanez, ai cărui membri i-a descris drept „separațiști” și „paraziți” care conduc insula către război.
Pe măsură ce SUA adoptă o poziție din ce în ce mai antagonică față de Europa, Regatul Unit și Franța se pregătesc să se ocupe de apărarea continentului fără implicarea americanilor. Președintele francez Emmanuel Macron a introdus conceptul de „autonomie strategică”, care vizează o Europă capabilă să se apere singură și să își promoveze agenda independent de sprijinul SUA. Cu toate acestea, țările aflate la raza de acțiune a artileriei ruse - cum ar fi Lituania, Letonia și Estonia - nu sunt încă pregătite să abandoneze cadrul transatlantic de apărare existent, chiar și cu conducerea tumultoasă a președintelui american Donald Trump.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Apropierea dintre Statele Unite și Rusia și îndepărtarea de NATO au relansat discuțiile la nivel internațional între vechii aliați - de la Berlin și Varșovia la Seul și Tokyo - cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, potrivit Financial Times. În conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), numărul statelor care dețin oficial arme nucleare este limitat la Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. India, Israelul și Pakistanul, care nu au semnat niciodată tratatul, au dezvoltat, de asemenea, arme nucleare, ca și Coreea de Nord, singura țară care s-a retras din NPT.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
O livrare de tancuri Abrams australiene second-hand către Ucraina s-ar putea confrunta cu posibile complicații după recentul îngheț temporar impus de președintele american Donald Trump asupra asistenței militare acordate națiunii devastate de război. În timp ce Departamentul australian al Apărării recunoaște că transferul militar internațional rămâne „complex”, ABC dezvăluie, de asemenea, că ministrul ucrainean al apărării Rustem Umierov este programat să viziteze în curând Canberra pentru a discuta despre sprijinul continuu al Australiei.
Astăzi, 23 martie 2025, în Riad, Arabia Saudită, au început negocierile trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina, având ca obiectiv principal stabilirea unui acord de încetare a focului în conflictul care durează de peste trei ani.
Germania a aprobat oficial un pachet masiv de ajutor militar în valoare de 3 miliarde EUR (3,25 miliarde USD) pentru Ucraina, după luni de amânări. Comisia pentru buget a parlamentului german a dat undă verde pentru echipamente de apărare esențiale, inclusiv muniție, drone, vehicule blindate și sisteme avansate de apărare aeriană.
Cele mai mari puteri militare din Europa elaborează planuri pentru a prelua treptat mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului în locul Statelor Unite, a relatat Financial Times, facand referire la patru oficiali europeni din domeniul apărării. Ziarul scrie că aceasta include și o propunere a administrației președintelui american Donald Trump de a transfera aceste responsabilități statelor europene în următorii cinci până la zece ani.
Realpolitik reprezintă așa-zisul pragmatism politic. Se bazează mai mult pe circumstanțe decât pe teorii politice, deși în fundal există întotdeauna o anumită tendință dată de un curent politic. Nu este nimic nou pentru că acest mod de a face politică datează din cele mai vechi timpuri. Unele curente sau teorii politice sunt menite să nu se manifeste niciodată în practică deoarece sunt catalogate drept utopii.
Într-un interviu acordat controversatului jurnalist american Tucker Carlson, publicat vineri, 21 martie, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, a declarat că autoritățile ucrainene au convenit să organizeze alegeri prezidențiale. "Da, o vor face. Au fost de acord în privința asta. Vor fi alegeri în Ucraina", a răspuns Witkoff întrebării puse de Carlson, fără a preciza cine anume de la Kiev și-a dat acordul sau când ar putea avea loc alegerile. Kievul nu a comentat până în prezent aceste declarații.
Un efort evident de a disemina informații false cu privire la conflictul din Ucraina a fost descoperit recent în urma încercărilor unor surse afiliate Rusiei de a prezenta drept autentică o primă pagină modificată a ziarului Hull Daily Mail. Pe imaginea falsă se afirmă în mod inexact că 70 000 de soldați ucraineni au pierit „în zadar” în regiunea Kursk - o astfel de afirmație fiind complet ruptă de realitate.
O posibilă zonă unde Rusia ar putea declasa o agresiune împotriva NATO s-ar putea să nu fie statele baltice, ci nordul bătrânului continentului . Oficialii ruși au făcut chiar afirmații într-o formă sau alta împotriva Norvegiei pentru presupusa „militarizare” a Svalbard, deși Tratatul Svalbard din 1920 prevede statutul demilitarizat al insulei.
Au fost publicate primele imagini din satelit cu baza aeriană strategică „Engels” unde Rusia are stationate cateva bombardiere Tu-95MS și Tu-160. Imagini din satelit de înaltă rezoltuie au dezvăluit rezultatul real al recentului atac din 20 martie, efectuate de fortele ucrainene cu o serie de drone cu raza lunga de actoiune.
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Uniunea Europeană a publicat Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, recunoscând Rusia drept o amenințare fundamentală și prezentând un plan de dezvoltare strategică pentru consolidarea capacităților de apărare atât ale UE, cât și ale Ucrainei în următorii cinci ani. Acest lucru este afirmat în Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, care a fost publicată de Comisia Europeană.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la națiunile europene să își regândească dependența de echipamentele militare fabricate în America, îndemnându-le să înlocuiască avioanele de luptă F-35 ale Lockheed Martin cu Rafale ale Franței și să renunțe la echipamentele americane.
Autoritățile ruse au raportat un atac „masiv” al dronelor ucrainene asupra bazei aeriene Engels din regiunea Saratov în cursul nopții, Ministerul rus al Apărării susținând că a doborât 54 de drone deasupra zonei. „Saratov și Engels au suferit astăzi cel mai masiv atac cu drone din toate timpurile”, a scris Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, pe Telegram. Oficialul rus a vorbit despre un incendiu puternic izbucnit pe aerodrom, dar și despre pagube la aproximativ 30 de case din zonă.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Încercările administrației americane de a găsi soluții de compromis pentru încheierea păcii în Ucraina au o aparență pozitivă atunci când sunt privite teoretic și sunt raportate la normalitatea societăților care trăiesc în pace, însă devin total nerealiste și chiar fac mai mult rău evoluției procesului de pace atunci când sunt aduse în planul realității din teren, respectiv al situației concrete dintre Ucraina și Rusia.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „pozitive” recentele remarci ale SUA care sugerează că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, vorbind în cadrul unui briefing organizat pe 21 aprilie, potrivit The Guardian.
Viktor Orban se află în cel de-al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Ungariei. În acest timp, el a desființat mecanismele democratice de control și echilibru, a preluat controlul asupra mass-mediei, societății civile și universităților din țară și a consolidat puterea pentru el și partidul său Fidesz. Rob Schmitz de la Radioul Public Național al SUA (NPR) analizează modul în care dezmembrarea pas cu pas de către Orban a democrației din Ungaria a devenit un punct de fascinație pentru politologii din întreaga lume, inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
China ar fi testat o bombă non-nucleară cu hidrogen, marcând un progres notabil în capacitățile sale militare. Testul a implicat un dispozitiv de 2 kilograme care utilizează hidrură de magneziu, un material solid de stocare a hidrogenului, care, la activare, a produs o minge de foc susținută depășind 1 000 de grade Celsius timp de peste două secunde - de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente de TNT.
În cei peste trei ani care s-au scurs de la invazia pe scară largă a Ucrainei, rușii s-au adaptat și au apelat la mai multe metode, unele chiar arhaice, mai ales după ce ucrainenii au reușit să lovească cu succes infrastructura militară din Federație. Astfel au reapărut trenuri și vagoane blindate folosite pentru a transporta echipamentul militar pe frontul ucrainean, deseori țintite de dronele ucrainene. Un astfel de eveniment s-a produs recent din nou, doar că ucrainenii nu sunt siguri ce au lovit. Căci vagon sau tren nu era.
Făcând un pas îndrăzneț care a făcut vâlvă în spațiul geopolitic european, Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizația Națiunilor Unite și fost ambasador în Germania, l-a îndemnat pe viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, să aloce 30 % din aviația militară și din mijloacele terestre ale Bundeswehr către forțele armate ale Ucrainei.
Aviația militară turcă e într-un moment dificil. Exclusă din programul F-35 Lightning II, ca urmare a achiziției de sisteme rusești S-400, turcii caută de mult timp soluții pentru a remedia marea problemă, îmbătrânirea flotei de luptă. În acest sens s-a decis în cele din urmă și aprobat achiziționarea de F-16 Block 70, precum și a unor kituri de modernizare a flotei actuale de F-16, tot la standardul Block 70 Viper, cel mai modern. Dar în fața tergiversărilor americane și a timpului îndelungat de livrare, turcii optează și pentru achiziția de avioane europene Eurofighter.
Uniunea Europeană (UE) lucrează la o propunere de a introduce restricţii la unele exporturi către SUA ca posibilă tactică de represalii în războiul comercial costisitor iniţiat de preşedintele Donald Trump luna trecută, transmite Bloomberg.
Ministrul american al apărării, Pete Hegseth, implicat într-o breşă de securitate luna trecută, a împărtăşit informaţii despre o lovitură în Yemen cu un alt grup pe mesageria Signal, au relatat duminică mai multe media americane, potrivit Agerpres și France Presse.
Așa-numitul “armistițiu de Paște” a fost declarat sâmbătă de președintele rus, Vladimir Putin, în primul rând, pentru a păstra favoarea omologului său american, Donald Trump. Acest lucru a fost anunțat astăzi (20.04.2025) de ediția rusă a site-ului BBC, care rezumă reacțiile oficialilor ucraineni, experților occidentali și bloggerilor militari ruși.
Principalii vinovați pentru majoritatea Bradley-urilor ucrainene care au fost distruse sau avariate sunt dronele ieftine rusești cu explozibili.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
România are în derulare, 27 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe, iar programul PATRIOT este în capul listei de priorități.
Incursiunile avioanelor rusești în apropierea teritoriului NATO sunt din ce în ce mai dese, într-un moment în care discuțiile dintre SUA și Rusia privind încetarea focului în Ucraina sunt în impas.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Rusia e departe de performanțele înregistrate de americani în ceea ce privește avioanele de generația a 5-a precum F-35 Lightning II sau F-22 Raptor, dar, la fel ca în marile războaie pe care le-a purtat, rușii mizează pe număr nu pe performanță. Lucru pe care îl vedem și în Ucraina, unde Rusia nu ține cont de numărul de morți și de pierderi.
Drona ”Lancet” este, poate, cea mai notabilă inovație militară a rușilor din ultimii ani. Capabil să pândească nedetectată în aer, Lancet s-a dovedit letală pentru blindatele ucrainene, așa că modelul nu avea cum să nu fie preluat și de industria militară occidentală.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
„Golden Dome” este viziunea ambițioasă a lui Trump de a construi un scut orbital antirachetă, iar Elon Musk, prin SpaceX, joacă un rol tehnologic și politic central în acest proiect. În timp ce Musk ar putea aduce inovație și rapiditate în desfășurare, implicarea sa ridică mari semne de întrebare privind transparența proiectului. În mod ironic, deși Musk a negat pe platforma X implicarea directă, toate datele sugerează contrariul, indicând un rol cheie în viitorul scutului spațial al Americii.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
