Statele Unite ale Americii au trimis, din nou în România, la Câmpia Turzii, drone MQ-9 Reaper. Militarii americani vor executa misiuni de informații, supraveghere și cercetare în sprijinul operaţiilor NATO, iar Forţele Aeriene Române vor asigura sprijinul tehnic, operațional și logistic necesar desfăşurării misiunilor.
Dronele sunt folosite de mai mult timp în operațiuni militare și reprezintă viitorul. Acest lucru s-a văzut cel mai bine în conflictul din Nagorno-Karabah, unde azerii au folosit asemenea sisteme cărora armenii nu le-au putut face față. Pe lângă UAV-urile turcești Bayraktar TB2, azerii au beneficiat și de drone kamikaze Harop (dezvoltate de IAI - Israel Aerospace Industries), cât și de Skystriker (dezvoltate de Elbit Systems). Atât în Libia, Siria cât și în Nagorno-Karabah, aceste UAV-uri și-au îngenuncheat adversarii. Dronele kamikaze sunt esențiale întrucât efectuează atât misiuni de recunoaștere, identificare cât și de distrugere a țintei.
Avioanele de vânătoare rămân desigur un factor important în conflicte. În special cele de generația a V-a ori viitoarele aeronave de generația a VI-a. Există unele avantaje de necontestat a sistemelor UAV, fapt pentru care acestea sunt integrate în forțele aeriene ale marilor puteri, chiar și în sprijinul aeronavelor cu pilot. În primul rând UAV-urile pot fi operate de la sute de kilometri distanță iar cele mai mici sunt greu de interceptat de sistemele de apărare. Și, cel mai important, resursa umană. Dronele fiind aeronave fără pilot operate de la distanță, nu există niciun risc pentru militari.
În cele două războaie mondiale, cu precădere în cel de-al Doilea Război Mondial, aviația militară a reprezentant una din principalele forțe ale conflictului. Atât Puterile Axei, mai ales Germania nazistă, cât și Aliații au investit masiv în aeronave de vânătoare și bombardiere.
Dacă în Primul Război Mondial rolul avioanelor militare era mai mult de recunoaștere și sprijin aerian, în cel de-al Doilea Război Mondial aviația militară a devenit o componentă esențială a strategiei și tacticii militare.
Poate cel mai cunoscut moment în care forțele aeriene s-au confruntat în WWII a fost Bătălia Angliei. După succesul blitzkrieg-ului, Aliații au reușit miraculoasa evacuarea de la Dunkirk, dar capitularea Franței și victoriile lui Adolf Hitler pe frontul de vest au lăsat Marea Britanie aproape singură împotriva puternicei mașinării de război naziste.
Bătălia Angliei a însemnat în primul rând o confruntare între Luftwaffe și Royal Air Force. Operațiunea a debutat pe 10 iulie 1940 și a durat până pe 31 octombrie 1940, Germania nazistă nereușind să învingă Imperiul Britanic.
De departe cea mai dură luptă din timpul Bătăliei Angliei a fost pe 18 august 1940, ceea ce istoriografia numește The Hardest Day. Propaganda ambelor state a revendicat exagerat victoria, lucru obișnuit în epocă. Britanicii au pretins că au doborât 144 de avioane germane, practic de două ori mai mult decât cifrele reale indică între 69 și 71 de avioane doborâte. Pe de altă parte propaganda nazistă a transmis că forțele sale au pierdut doar 36 de aparate și au doborât 147 de avioane militare britanice. Cifra reală a avioanelor pierdute de britanici a fost între 67 și 68, cu toate că Londra nu a recunoscut decât 23.
Germanii au beneficiat de avioane de vânătoare Messerchmitt Bf 109 și BF 110C, care au luptat împotriva aeronavelor britanice Hurricane Mk I Spitfire Mk I. Luftwaffe a utilizat în Bătălia Angliei și bombardiere Heinkel He 111, Dornier Do 17, Junkers 88 și celebrele Junkers 87 Stuka.
Naziștii dețineau peste 2.000 de aparate, în timp ce britanicii doar 675. Problema Berlinului a fost însă că îi lipseau bombardierele strategice de mari dimensiuni care puteau efectua raiduri deasupra Angliei într-un singur zbor. Naziștii au decis ca avioanele Messerschmitt Bf 109 să efectueze misiuni de bombardament, dar strategia nu a funcționat.
Totodată, piloții Royal Air Force erau mult mai experimentați decât cei germani. Marea problemă pentru nemți, dar și pentru englezi, erau pierderi piloților de vânătoare. Deși avioane existau, experiența și mai ales pregătirea unui pilot care să decidă soarta bătăliei reprezenta cea mai importantă resursă.
Un asemenea scenariu pare departe în contextul sistemelor de azi. Dronele rezolvă problema factorului uman iar investițiile masive în sisteme UAV de ultimă generație sunt un obiectiv pentru marile puteri. Inclusiv SUA, Rusia sau China se axează pe astfel de tehnologii.
Din păcate România deși a cochetat cu UAV-urile nu pare să aibă un plan bine stabilit în achiziționarea de drone de luptă. Totuși, în cursul anului trecut ministrul Nicolae Ciucă a admis că țara noastră e interesată de asemenea sisteme. În contextul în care vom completa escadrila de F-16, ideal ar fi să achiziționăm și UAV-uri.
În regiune Polonia stă cel mai bine în ceea ce privește programul de UAV-uri. Polonezii au comandat deja în cadrul programelor lor drone și mini-drone cu rază scurtă de acțiune.
Mai mult, Varșovia are trei programe în curs de desfășurare pentru UAV-uri. Varșovia va achiziționa UAV-uri prin programul Gryf. Totodată, programul Zefir va înzestra Polonia cu drone de recunoaștere și luptă, în timp ce prin programul Albatros, Marina Poloniei va beneficia de drone cu decolare și aterizare pe verticală, cu rază scurtă de acțiune. Un alt stat din regiune care și-a manifestat interesul pentru UAV-uri este Cehia.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
La 31 ianuarie 2025, ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov a dezvăluit că Țările de Jos vor furniza Ucrainei un alt lot de avioane de luptă F-16 în acest an. Declarația a fost făcută după o întâlnire la Haga cu ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, în cursul căreia cei doi oficiali au abordat îmbunătățirea capacităților aviatice ale Ucrainei și continuarea programelor de formare pentru piloții și tehnicienii ucraineni.
Dezinformarea rusă cu privire la F-35 Lighning II atinge un nivel greu de imaginat care i-a surprins până și pe americani. Iar noua teză a rușilor amintește de acel moment din 2018 când întreaga lume a plecat după fentă deoarece la parada militară din 1 decembrie organizată cu ocazia Zilei Naționale a României, avioane F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor noastre Aeriene nu au mai decolat.
Ucraina folosește acum bombe JDAM-ER de 500 de kilograme împotriva forțelor rusești și, în sfârșit, exista dovezi reale. Imagini apărute recent arată un Su-27 Flanker ucrainean lansând una dintre aceste bombe puternice. În timp ce livrările JDAM-ER către Kiev erau cunoscute, aceasta este prima dovadă confirmată că varianta de 500 de kg a acestei bombe este utilizata in lupta.
Presa rusă a informat că, în dimineața zilei de 01 februarie 2025, în districtul Yelets din regiunea Lipetsk, a avut loc “o coborâre de urgență” a unei rachete de croazieră supersonice Kh-22 de la bordul unui bombardier cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3. Aeronava îndeplinea o misiune bombardament asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Rachetele hipersonice Kinjal, utilizate de ocupant intens împotriva Ucrainei, sunt lansate de pe avioane de luptă MiG-31K. Însă rușii spun că ar putea să le integreze și pe avioanele de generația a 5-a Su-57, dar încă nu sunt pregătiți să plătească prețul unui „sacrificiu” important pe care Su-57 ar trebui să facă.
Suedia a lansat cu succes primul său satelit de comunicații militare în spațiu în august anul trecut. Abia vineri, guvernul suedez a anunțat că acesta este primul dintre câțiva sateliți de recunoaștere militară pe care țara scandinavă vrea să-i trimită pe orbită.
Forțele de apărare ale Ucrainei folosesc de mult timp drone, inclusiv cele care pot transporta bombe grele FAB-250 pentru lovituri pe teritoriul Rusiei.
Compania ucraineană Ukrspetssystems a prezentat o nouă versiune a dronei SHARK, e vorba de SHARK-M, într-o versiune îmbunătățită care va mări inclusiv raza de acțiune.
Suntem martorii unei situații în care o țară din UE (Grecia) cere explicații de fapt unui alt membru al UE (Franța) și îi solicită să nu furnizeze unui partener NATO comun (Turcia) rachete Meteor cu rază lungă de acțiune, deoarece Grecia are deja aceste rachete pe avioanele sale de luptă Rafale.
Joi, 30 ianuarie, o aeronavă F-16 Fighting Falcon, achiziționată de România de la Regatul Norvegiei, a aterizat în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, completând astfel Escadrila 48 Vânătoare cu toate cele 16 aeronave.
Rușii vor să crească producția de avioane de vânătoare Su-57. Anunțul vine pe fondul faptului că după 15 ani de la primul zbor al unei aeronave de acest tip, considerată de ruși de generația a 5-a, nu au găsit încă piețe pentru exportul acestora.
Viceamiralul Daniel Cheever și-a exprimat încrederea în capacitatea Marinei SUA de a integra, până în 2026, noul UAV de realimentare în aripa aeriană, deși zborul sistemelor fără pilot de pe portavioane ridică multe provocări.
Armata rusă a lovit cu drone ținte civile și de infrastructură portuară din Ucraina joi dimineață, 30 ianuarie, în apropierea graniței cu România, în județul Tulcea. Sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au indicat creșterea numărului de drone în spațiul aerian ucrainean pe traiectorii de zbor din apropierea frontierei cu România, potrivit MApN.
Ucraina a primit avioane F-16 Fighting Falcon, deși nu într-un număr mare. Și într-o versiune mai veche, Block 15 trecute prin programul MLU (Mid-Life Update), versiune pe care o deține și România. Desigur, mult peste ceea ce zburau ucrainenii, F-16 e un pas mare înainte, chiar și în versiunea Block 15. Dar ar face față într-o confruntare aeriană cu Su-35, cel mai promovat avion de luptă al industriei ruse? Depinde.
Un avion de vânătoare american de generația a V-a, F-35, s-a prăbușit în Alaska pe 28 ianuarie. Pilotul s-a ejectat în siguranță, dar aeronava a fost grav avariată. Acesta este al treilea accident în care este implicat un avion F-35 în decurs de aproximativ un an.
Rusia își arată mușchii și patrulează deasupra Oceanului Arctic pe fondul tensiunilor privind regiunea strategică Groenlanda, pe care SUA doresc să o controleze.
Iranul a cumpărat avioane de luptă rusești Sukhoi Su-35, a declarat luni (27.01.2025) comandantul Corpului Gărzilor Revoluționare, Ali Shadhani.
În dimineața zilei de 21 ianuarie 2025, pe aerodromul Engels-2, aflat la aproximativ 700 de kilometri de front, a fost observată prezența a cel puțin cinci avioane de atac la sol Su-25, precum și a cel puțin două bombardiere strategice Tu-95MS, două Tu-160, două Tu-22M3 și un elicopter Mi-26 alături de un avion de transport Il-76. Anterior, la începutul lui decembrie pe aceeași bază aeriană au fost dislocate 9 avioane de luptă-bombardiere Sukhoi Su-34 din cele aproximativ 120 pe care rușii le dețin.
Su-35 e de departe cel mai promovat avion al industriei aeronautice ruse. Prezent intens și pe frontul din Ucraina, avion de generația 4++ este azi probabil cel mai performant avion de luptă rus, exceptând Su-57 despre care rușii spun că e de generația a 5-a, dar care are o istorie cel puțin complicată.
Gigantul american Lockheed Martin a primit un contract în valoare de 270 de milioane de dolari de la Forțele Aeriene ale SUA pentru a integra un sistem de senzori cu infraroșu defensivi de ultimă generație pe avionul F-22 Raptor.
Turcia se laudă că primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 a efectuat cu succes lansarea unei rachete.
În primele ore ale zilei de 15 ianuarie, Rusia a lansat un atac aerian complex împotriva Ucrainei, folosind peste 70 de drone de atac Shahed și mai mult de 40 de rachete de cel puțin 10 tipuri diferite. În timpul atacului a fost inclus un număr neconfirmat de rachete de croazieră Kh-55SM cu capacitate nucleară lansate din bombardierele strategice Tu-95MS. Atacul a vizat infrastructura de gaze din regiunile Harkov, Lviv și Ivano-Frankivsk din Ucraina, a recunoscut ulterior Kremlinul.
Uniunea Europeană și-a arătat în multe rânduri slăbiciunile atunci când s-a pus problema unității de acțiune. “Uniți în diversitate” este o deviză pe cât de frumoasă pe atât de greu de pus în practică, cei doi termeni aproape antonimi fiind cel mai adesea interpretați conjuctural de statele UE, țări care nu au scăpat încă de deprinderile formate în sutele de ani de naționalism rigid sau, în cazul celor mai puternice, de imperialism.
La sfârșitul anului trecut, pe reţele de socializare au apărut informații despre două noi avioane chinezești din așa-zisa „nouă generație” J-50 și JH-XX, ceea ce a determinat Pentagonul să admită că Beijingul ar putea fi, în cele din urmă, prima în „cursa” pentru avioanele de luptă generaţia a VI-a. În plus, SUA a recunoscut ulterior avantajul de 12 ori mai mare pe care China îl are la capitolul aviație în Pacific, iar problema principală nu ţine strict doar de numărul de aeronave.
Bombele aeriene nucleare americane, în cea mai recentă versiune - B61-12, au fost dislocate pe poziții avansate, a anunțat șeful Agenției Naționale de Securitate Nucleară (NNSA), Jill Gruby. „Noile B61-12 sunt în totalitate desfășurate avansat” („The new B61-12 gravity bombs are fully forward deployed” – original în engleză)'', a spus Gruby, pe 16 ianuarie, la o conferință găzduită de Institutul Hudson.
Pentru prima dată, două avioane de luptă norvegiene F-35 au fost desfășurate pentru a proteja spațiul aerian polonez pe 15 ianuarie, ca răspuns la aeronavele rusești implicate în atacuri asupra Ucrainei, potrivit Comandamentului aerian al NATO. Incidentul a marcat prima intervenție operațională a avioanelor norvegiene pentru apărarea activă a spațiul aerian al Poloniei.
În dimineața zilei de 17 ianuarie, forțele ruse au reluat o serie de atacuri cu drone în Ucraina împotriva unor obiective civile și a infrastructurii portuare din apropierea frontierei cu România, în județul Tulcea.
Compania americană din industria de apărare Raytheon va începe producția unui sistem Patriot destinat Olandei. Bateria antiaeriană va înlocui Patriotul donat Ucrainei.
Rolul avionului Su-57 pe frontul din Ucraina a crescut de la începutul anului, conform jurnaliștilor și bloggerilor ruși. Alyona Zhilina, o jurnalistă rusa, afirmă că atacul asupra Ucrainei din 14 ianuarie susține aceste afirmații.
Rezervele uriașe de bombe sovietice ale Rusiei ar fi inutile fără componentele străine folosite pentru transformarea bombelor gravitaționale în arme ”inteligente”, cu ajutorul modulelor de ghidare și planare.
În Arabia Saudită au avut loc discuții între reprezentanți ai Ucrainei și ai Statelor Unite, care au condus la decizia Casei Albe de a relua schimbul de informații și sprijinul militar. Aceste informații au fost dezvăluite pe site-ul oficial al administraţie prezidenţiale de la Kiev. Ucraina s-a arătat dispusă să accepte sugestia SUA privind o încetare imediată a focului cu o durată de 30 de zile. Această încetare a focului poate fi prelungită prin acordul reciproc al părților, sub rezerva acceptării și punerii în aplicare simultane de către Federația Rusă. Cu toate acestea, nici americani şi nici ucrainenii nu au precizat dacă s-a rediscutat ideea că Ucraina să facă concesii teritoriale Rusiei.
Înainte de a fi luată decizia de a păstra aeronavele de luptă Eurofighter Typhoon Tranche 1 (versiunea 1) care vor fi retrase din serviciul de luptă britanic, Ministerul Apărării din Regatul Unit a analizat „de mai multe ori” oportunitatea de a le furniza Ucrainei.
Schimbările politice care au avut loc în Germania - apropierea lui Donald Trump de Rusia și șansele tot mai mari ca Europa să fie lăsată singură să facă față unei potențiale agresiuni rusești - au dus la o schimbare izbitoare în atitudinea Berlinului față de capacitățile sale de apărare. Acum, Germania nu numai că este pregătită să investească în Forțele Armate Germane, ci și să facă acest lucru fără nicio limită. Și aceasta este o descriere literală, deoarece înseamnă abolirea așa-numitei „frâne a datoriei” - o regulă care limitează împrumuturile bugetare.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la țările UE să cumpere arme europene cu ajutorul unui nou program european de împrumut. Vorbind marți în fața deputaților europeni, ea a declarat că, în cadrul planului REARM Europe, UE creează o nouă facilitate de împrumut pentru statele membre de până la 800 de miliarde EUR.
O nouă inițiativă militară europeană denumită „Operation Sky Shield ” a fost propusă pentru a proteja Ucraina împotriva atacurilor cu rachete și drone rusești. Elaborat de experți militari din Europa, planul propune desfășurarea a 120 de avioane de luptă pentru a proteja Kievul și vestul Ucrainei, concentrându-se pe zone critice precum Odesa, Lviv și centralele nucleare operaționale ale țării.
Șefii armatelor din peste 30 de țări s-au reunit marți la Paris pentru discuții privind crearea unei forțe internaționale care să descurajeze viitoarea agresiune rusă, odată ce încetarea focului este stabilită.
Decizia autorităților române de a nu permite participarea la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, delegitimizează procesul electoral din România, spune Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Statele Unite și Ucraina au ajuns la un acord privind o încetare a focului de 30 de zile, conform unui anunț oficial al Departamentului de Stat american.
Anilor mulți de secetă în care suedezii de la Gripen nu au reușit să vândă avioane de luptă Gripen li se adaugă și un gram mare de ghinion. Asta pentru că tocmai motoarele americane ale Gripen au „îngropat” o afacere de miliarde. Cum s-a ajuns aici și de ce istoria s-ar fi putut scrie diferit?
Politicienii polonezi arată ce înseamnă puterea exemplului. Premierul Donald Tusk a informat membrii Consiliului de Miniștri (Guvernului) că funcționarii din ministere și cei ai guvernului vor efectua pregătire militară.
Ucraina are nevoie de rachete aer-aer cu rază lungă de acțiune pentru aeronave, precum și diverse alte sisteme, pentru o utilizare mai eficientă a F-16.
Judecătorii Curţii Constituţionale au respins marţi contestaţia depusă de Călin Georgescu, fiind menţinută decizia Biroului Electoral Central de invalidare a candidaturii sale la alegerile prezidenţiale din luna mai, au declarat pentru Agerpres surse din interiorul CCR.
Azi a avut loc un moment istoric la Câmpia Turzii. E vorba de ceremonia prilejuită de finalizarea înzestrării cu aeronave F-16 Fighting Falcon a Escadrilei 48 Vânătoare, unitate nou înființată în cadrul Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”. Totodată, ministrul Angel Tîlvăr a confirmat ceea ce DefenseRomania a anunțat în exclusivitate privind discuțiile despre modernizarea avioanelor la următoarea configurație, proces ce va avea loc în România și în care va fi implicată industria noastră de apărare.
Președintele Donald Trump a anunțat marți că va a dubla tarifele așteptate la importurile de oțel și aluminiu din Canada, ca răzbunare pentru taxele impuse de statul Ontario la electricitatea livrată SUA.
Nu doar că a încălcat dreptul internațional, dar a încălcat și distrus ordinea europeană de după război, spune Merkel despre Putin.
Utilizarea de către ruși a aeronavei aeropurtate de avertizare timpurie și control (AEW&C) A-50 poate indica pregătiri pentru un nou atac masiv asupra Ucrainei. Acest lucru a fost precizat în cadrul unei remarci pentru canalul YouTube RBC-Ucraina de către un militar din cadrul Forțelor Armate Ucrainene de Apărare Teritorială, expertul militar Oleksandr Musienko. Acesta a subliniat că atacurile masive ale Rusiei asupra Ucrainei sunt un lucru firesc, mai ales în contextul în care Statele Unite au suspendat transferul de ajutor către Ucraina, precum și schimbul de informații.
Delegații ucraineni și americani își încep discuțiile la Jeddah pe 11 martie, într-o întâlnire care va avea probabil un impact major asupra viitorului sprijin al Washingtonului pentru Kiev și orice efort de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.„Întâlnirea cu echipa SUA a început foarte constructiv; lucrăm pentru o pace justă și durabilă”, a declarat șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak.
Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit a criticat SUA pentru „distrugerea” ordinii mondiale existente, remarci care vin în contextul în care Ucraina încearcă să își repare relația cu SUA după o întâlnire problematică între Volodimir Zelenski și Donald Trump. Valerii Zaluzhnîi, care a fost destituit din funcția de șef al armatei ucrainene anul trecut, dar care deține acum o poziție diplomatică a avertizat împotriva încercării SUA de a ajunge la un compromis cu Rusia.
Sikorsky, o companie din grupul Lockheed Martin, a validat cu succes sistemele de control avansat care permit zborul unui sistem aerian fără echipaj (UAS) cu aripă cu rotor atât în modul elicopter, cât și în modul avion.
Șefii de stat major din numeroase țări care sprijină Ucraina se întâlnesc în cursul zilei de marți la Paris pentru a discuta despre desfășurarea de soldați pentru a securiza un posibil acord de pace între Kiev și Moscova, transmite Agerpres și DPA.
Ucraina are o viziune clară pentru încetarea treptată a războiului, convenită cu partenerii săi, iar coordonarea acestui plan va fi în centrul discuțiilor cu partea americană în Arabia Saudită, a declarat o sursă familiarizată cu pregătirile delegației ucrainene pentru discuțiile cu Statele Unite în Arabia Saudită pentru redacţia de limba ucrainean al Voice of America.
Franța a confirmat, la 10 martie 2025, că avioanele de luptă Mirage 2000-5F operate de Forțele Aeriene Ucrainene vor fi echipate cu bombe ghidate AASM, sporind astfel capacitatea Ucrainei de a efectua atacuri de precizie pe durata conflictului actual cu Rusia.
Timp de secole, Rusia a considerat Marea Neagră drept un obiectiv strategic important, o poartă către Mediterană și o arteră vitală pentru comerț și proiecția puterii sale militare. Flota rusă din Marea Neagră, cu baza istorică în Sevastopol, Crimeea, a fost piatra de temelie a acestei ambiții. Cu toate acestea, războiul actual din Ucraina a modificat dramatic importanța strategică a flotei, expunându-i vulnerabilitățile și diminuându-i substanţial prezența în apele Mării Negre, fiind una dintre ţintele preferate ale forţelor ucrainene.
Sistemul franco-italian de apărare antiaeriană SAMP/T, care este considerat un analog al americanului Patriot, ar putea avea probleme la interceptarea rachetelor balistice. Motivul ar putea fi rachetele interceptoare folosite în prezent.
Președintele interimar Ilie Bolojan a subliniat că România nu lucrează cu scenarii privind un atac direct al Federației Ruse, dar a amintit că la nivelul NATO planuri de apărare includ toate scenariile posibile iar la aceste planuri au contriuit și forțele armate ale României.
Statele Unite nu au încetat să ofere Ucrainei informațiile de informații necesare apărării acesteia, a declarat reprezentantul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff.
Veste bună pentru industria de apărare din Europa, și în special pentru industria aeronautică din Franța: Avioanele de luptă franceze Rafale M au reușit să „învingă” F/A-18E Hornet americane.
Marea Britanie este cel mai belicos stat din lume, susține serviciul rus de informații externe (SVR), acuzând Londra că saboteazî eforturile SUA de a asigura pacea în Ucraina.
Germanii se tem că avioanele de luptă F-35 de generația a cincea pe care doresc să le achiziționeze ar putea fi inutile în cazul unei rupturi cu Washington, deoarece americanii le-ar putea dezactiva de la distanță.
Începând din 2024, Forțele Aeriene ale SUA au întrerupt implementarea inițiativei NGF (Next Generation Fighter) privind avioanele de luptă de generația a VI-a, care face parte din programul mai amplu NGAD (Next Generation Air Dominance). Această decizie a fost luată pentru a reevalua viabilitatea proiectului. Potrivit unor surse consultate de revista americana The War Zone, în urma discuțiilor cu diverși oficiali militari americani, evaluarea a scos la iveală informații esențiale, în special în ceea ce privește importanța menținerii superiorității aeriene în viitoarele scenarii de luptă.
Importurile tuturor statelor europene de arme au crescut cu 155%, în perioada 2020-2024, iar Ucraina a devenit cel mai mare importator de arme din lum,e în urma invaziei Rusiei din 2022, potrivit unui raport publicat luni de SIPRI, un important think-tank privind analiza conflictelor.
La o primă vedere, părea că administrația Trump reușește cu grație să își autosaboteze interesele militare strategice doar în relația cu Europa, prin subminarea activității NATO. Dar unda neîncrederii s-a propagat rapid atingând aproape cu aceeași amplitudine și fratele mai mic al NATO, așa cum mai este cunoscută alianța AUKUS bazată pe un acord în care se presupunea că SUA vor lupta umăr la umăr cu Australia și Marea Britanie pentru protejarea Indo-Pacificului.
