Statele Unite ale Americii au trimis, din nou în România, la Câmpia Turzii, drone MQ-9 Reaper. Militarii americani vor executa misiuni de informații, supraveghere și cercetare în sprijinul operaţiilor NATO, iar Forţele Aeriene Române vor asigura sprijinul tehnic, operațional și logistic necesar desfăşurării misiunilor.
Dronele sunt folosite de mai mult timp în operațiuni militare și reprezintă viitorul. Acest lucru s-a văzut cel mai bine în conflictul din Nagorno-Karabah, unde azerii au folosit asemenea sisteme cărora armenii nu le-au putut face față. Pe lângă UAV-urile turcești Bayraktar TB2, azerii au beneficiat și de drone kamikaze Harop (dezvoltate de IAI - Israel Aerospace Industries), cât și de Skystriker (dezvoltate de Elbit Systems). Atât în Libia, Siria cât și în Nagorno-Karabah, aceste UAV-uri și-au îngenuncheat adversarii. Dronele kamikaze sunt esențiale întrucât efectuează atât misiuni de recunoaștere, identificare cât și de distrugere a țintei.
Avioanele de vânătoare rămân desigur un factor important în conflicte. În special cele de generația a V-a ori viitoarele aeronave de generația a VI-a. Există unele avantaje de necontestat a sistemelor UAV, fapt pentru care acestea sunt integrate în forțele aeriene ale marilor puteri, chiar și în sprijinul aeronavelor cu pilot. În primul rând UAV-urile pot fi operate de la sute de kilometri distanță iar cele mai mici sunt greu de interceptat de sistemele de apărare. Și, cel mai important, resursa umană. Dronele fiind aeronave fără pilot operate de la distanță, nu există niciun risc pentru militari.
În cele două războaie mondiale, cu precădere în cel de-al Doilea Război Mondial, aviația militară a reprezentant una din principalele forțe ale conflictului. Atât Puterile Axei, mai ales Germania nazistă, cât și Aliații au investit masiv în aeronave de vânătoare și bombardiere.
Dacă în Primul Război Mondial rolul avioanelor militare era mai mult de recunoaștere și sprijin aerian, în cel de-al Doilea Război Mondial aviația militară a devenit o componentă esențială a strategiei și tacticii militare.
Poate cel mai cunoscut moment în care forțele aeriene s-au confruntat în WWII a fost Bătălia Angliei. După succesul blitzkrieg-ului, Aliații au reușit miraculoasa evacuarea de la Dunkirk, dar capitularea Franței și victoriile lui Adolf Hitler pe frontul de vest au lăsat Marea Britanie aproape singură împotriva puternicei mașinării de război naziste.
Bătălia Angliei a însemnat în primul rând o confruntare între Luftwaffe și Royal Air Force. Operațiunea a debutat pe 10 iulie 1940 și a durat până pe 31 octombrie 1940, Germania nazistă nereușind să învingă Imperiul Britanic.
De departe cea mai dură luptă din timpul Bătăliei Angliei a fost pe 18 august 1940, ceea ce istoriografia numește The Hardest Day. Propaganda ambelor state a revendicat exagerat victoria, lucru obișnuit în epocă. Britanicii au pretins că au doborât 144 de avioane germane, practic de două ori mai mult decât cifrele reale indică între 69 și 71 de avioane doborâte. Pe de altă parte propaganda nazistă a transmis că forțele sale au pierdut doar 36 de aparate și au doborât 147 de avioane militare britanice. Cifra reală a avioanelor pierdute de britanici a fost între 67 și 68, cu toate că Londra nu a recunoscut decât 23.
Germanii au beneficiat de avioane de vânătoare Messerchmitt Bf 109 și BF 110C, care au luptat împotriva aeronavelor britanice Hurricane Mk I Spitfire Mk I. Luftwaffe a utilizat în Bătălia Angliei și bombardiere Heinkel He 111, Dornier Do 17, Junkers 88 și celebrele Junkers 87 Stuka.
Naziștii dețineau peste 2.000 de aparate, în timp ce britanicii doar 675. Problema Berlinului a fost însă că îi lipseau bombardierele strategice de mari dimensiuni care puteau efectua raiduri deasupra Angliei într-un singur zbor. Naziștii au decis ca avioanele Messerschmitt Bf 109 să efectueze misiuni de bombardament, dar strategia nu a funcționat.
Totodată, piloții Royal Air Force erau mult mai experimentați decât cei germani. Marea problemă pentru nemți, dar și pentru englezi, erau pierderi piloților de vânătoare. Deși avioane existau, experiența și mai ales pregătirea unui pilot care să decidă soarta bătăliei reprezenta cea mai importantă resursă.
Un asemenea scenariu pare departe în contextul sistemelor de azi. Dronele rezolvă problema factorului uman iar investițiile masive în sisteme UAV de ultimă generație sunt un obiectiv pentru marile puteri. Inclusiv SUA, Rusia sau China se axează pe astfel de tehnologii.
Din păcate România deși a cochetat cu UAV-urile nu pare să aibă un plan bine stabilit în achiziționarea de drone de luptă. Totuși, în cursul anului trecut ministrul Nicolae Ciucă a admis că țara noastră e interesată de asemenea sisteme. În contextul în care vom completa escadrila de F-16, ideal ar fi să achiziționăm și UAV-uri.
În regiune Polonia stă cel mai bine în ceea ce privește programul de UAV-uri. Polonezii au comandat deja în cadrul programelor lor drone și mini-drone cu rază scurtă de acțiune.
Mai mult, Varșovia are trei programe în curs de desfășurare pentru UAV-uri. Varșovia va achiziționa UAV-uri prin programul Gryf. Totodată, programul Zefir va înzestra Polonia cu drone de recunoaștere și luptă, în timp ce prin programul Albatros, Marina Poloniei va beneficia de drone cu decolare și aterizare pe verticală, cu rază scurtă de acțiune. Un alt stat din regiune care și-a manifestat interesul pentru UAV-uri este Cehia.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ucraina a primit până acest moment avioane F-16 Fighting Falcon și Mirage 2000 franceze, dacă vorbim strict de avioane occidentale. F-urile americane de altfel vor deveni „coloana vertebrală” a aviației militare ucrainene. Însă un alt avion occidental s-ar plia cel mai bine pe nevoile Ucrainei în contextul războiului rus de agresiune.
Forțele Aeriene Ucrainene au efectuat cu succes o lovitură aeriană asupra unei clădiri din regiunea rusă Kursk, despre care se crede că găzduiește personal militar rus, inclusiv operatori de drone. Lovitura de precizie, efectuată de un avion de vânătoare ucrainean MiG-29 înarmat cu o bombă ghidată de precizie AASM Hammer furnizată de Franța, marchează un alt exemplu în care armele occidentale avansate au impact semnificativ pe câmpul de luptă.
Compania finlandeză de radio și televiziune Yle a informat, pe 23.05.2025, citând surse proprii, că, în luna iunie, NATO va efectua primele lansări-test ale dronelor de cercetare strategică de tip RQ-4D Phoenix de la baza aeriană Pirkkala din Finlanda. Zborurile de testare vor dura câteva săptămâni, iar în prezent pregătirea infrastructurii necesare este în curs de finalizare la bază.
Ministrul polonez al apărării a dezvăluit astăzi (23.05.2025) că un bombardier tactic rusesc de tip Su-24 a fost interceptat de Forţele Aeriene ale Poloniei deasupra Mării Baltice noaptea trecută.
Dominanța aeriană a Americii se bazează pe capacitatea de a lovi orice țintă, în orice moment, de oriunde, și toate acestea fără a fi detectată. Ultimul element, adică capabilitățile de invizibilitate (stealth) sunt de fapt componenta-cheie a puterii aeriene americane care îi ține treji noaptea pe adversarii Statelor Unite. Iar când vorbim de avion „invizibil” referirea este semnătura radar redusă a acestora. F-35 precum F-22 sunt cele mai elocvente exemple.
Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.
Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.
După ce acumulase deja întârzieri serioase în programul de modernizare a avionului de antrenament IAR-99, în octombrie anul trecut directorul Avioane Craiova informa printr-un SMS că până la finalul anului va preda Armatei 5 din cele 10 avioane de antrenament. Se întâmpla în contextul în care jurnalistul Adelin Petrișor, cel care s-a interesat intens de programul IAR-99 de-a lungul timpului, publica un material despre situația celor 10 avioane care trebuiau modernizate. La șapte luni distanță, nici acesta precum nici liderul de sindicat al fabricii nu au răspuns apelurilor și solicitărilor lui Adelin Petrișor. Surpriză, niciun avion modernizat.
Două aeronave F-16 Fighting Falcon, din cele achiziționate de România de la Regatul Norvegiei, au aterizat joi, 22 mai, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu" din Câmpia Turzii. Acestea vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare din cadrul Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino", de la Mihail Kogălniceanu.
Industriile Aerospațiale Turcești (TUSAŞ) lucrează la extinderea testelor de zbor și la accelerarea producției de prototipuri ale avionului de vânătoare de a cincea generație din Turcia.
Un studiu recent de o echipă de cercetători şi experţi militari chinezi a stârnit controverse, identificând Boeing B-52 Stratofortress, un bombardier proiectat în anii 1950, drept cea mai semnificativă amenințare a Statelor Unite într-un eventual atac nuclear tactic împotriva Chinei. Publicat în revistei chinezi, Modern Defence Technology, cercetarea, condusă de Wang Bingqie de la Academia Forțelor Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare din Wuhan, a simulat o operațiune aeriană de penetrare a Forțelor Aeriene ale S.U.A. care viza flote navale chineze sau situri interne.
Portalul rusesc de propagandă topcor.ru a informat că o dronă de cercetare strategică a NATO de tip RQ-4D Phoenix, care a lucrat astăzi (21.05.2025) deasupra Mării Negre a fost forțată să se întoarcă la baza de dislocare permanentă de pe insula italiană Sicilia. Drona a pierdut contactul cu dispeceratul, comunicând codul de pericol 7600.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că bombardiere strategice rusești au efectuat un zbor care a durat mai mult de patru ore deasupra apelor neutre ale Mării Barents, în unele etape ale acestuia fiind însoțite de avioane de vânătoare ale unor țări străine.
Orașul Bodo din nordul Norvegiei este pe cale să devină un pivot central pentru operațiunile aeriene ale NATO, prim-ministrul Jonas Gahr Store anunțând recent că orasul norvegian va găzdui un nou Centru de Operații Aeriene Combinate (CAOC). Decizia subliniază o mișcare strategică de creștere a angajamentului aliat în Nordul Îndepărtat, o regiune cu o importanță geopolitică din ce in ce mai mare.
În cursul săptămânii trecute președintele Donald Trump a făcut o declarație care a provocat o undă de șoc în industria de apărare americană și a ridicat foarte multe sprâncene între cei conectați la domeniul apărării: SUA vor dezvolta un nou avion de luptă, F-55, care va lua locul F-35 Lightning II, cel mai de succes avion de generația a 5-a și totodată cel mai scump program de armament din istoria omenirii. La o săptămână de la acel anunț s-a așternut liniștea.
România și Polonia sunt, la momentul actual, singurele state de pe flancul estic al NATO care dețin efectiv și operează sisteme antiaeriene cu rază lungă de acțiune moderne, respectiv sistemul PATRIOT (MIM-104) de fabricație americană. Totuși, situația se va schimba în anii următori.
Pe 19 mai, ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a purtat discuții, la Kiev, cu Joseph DeAntona, vicepreședintele Raytheon pentru sisteme terestre și de apărare antiaeriană.
Lockheed Martin Skunk Works și Ministerul Apărării din Danemarca (MAD) au finalizat cu succes o demonstrație live de interoperabilitate a aeronavei F-35. Acesta este un nou succes dintr-o serie de demonstrații ale operațiunilor multidomeniu (MDO) care dovedesc capacitatea avionului F-35 de a servi ca un puternic multiplicator de forță, permițând aliaților să desfășoare rapid capabilități gata de utilizare pentru a conecta sisteme pe întregul teatru de operațiuni.
AIM-120 AMRAAM, racheta aer-aer care a intrat în serviciul SUA în 1991, însă de atunci dezvoltată și upgradată în versiuni de ultimă generație, a fost copiată recent de un stat rival SUA. Și nu, nu este China, așa cum am tinde să credem, mai ales în contextul în care chinezii au un spionaj industrial uluitor și reușesc să copieze tehnologii americane.
Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat pierderea contactului cu un avion de luptă F-16 în timpul unei misiuni de luptă pe timp de noapte, desfășurată în zorii zilei de 16 mai. Incidentul a avut loc în contextul respingerii unui atac aerian masiv inamic, subliniind riscurile constante la care sunt expuși piloții ucraineni în apărarea spațiului aerian național.
Sursele de monitorizare a aviației au semnalat faptul că, pe 17.05.2025, o dronă americană de cercetare de tip RQ-4B Global Hawk a îndeplinit o misiune specifică deasupra apelor neutre ale Mării Negre. Aceasta marchează revenirea dronelor în această zonă, unde nu au mai zburat de aproape 11 luni, respectiv din 24 iunie 2024.
Un lot suplimentar de avioane de luptă sovietice MiG-29, pe care Polonia le retrage din serviciul Forțelor Aeriene, ar putea fi transferat în Ucraina, a declarat însărcinatul cu afaceri polonez la Kiev, Piotr Lukasiewicz, într-un interviu acordat publicației European Pravda. Polonia deja a livrat alte avioane MiG-29 către Ucraina, fiind de fapt statul care a spart gheața.
Forțele Aeriene și Lockheed Martin sunt în discuții pentru a accelera atribuirea simultană a două contracte subsecvente - Loturile 18 și 19 - în cadrul Programului avionului F-35 Joint Strike Fighter.
Un avion B-52 al Forțelor Aeriene Americane, care urma să efectueze, pe 16 mai, un survol la joasă altitudine în Letonia a fost amânat datorită vremii severe.
Rezultatele conflictului aerian dintre India și Pakistan au arătat adevărata putere a armelor chineze. Indienii au pierdut cel puțin un Dassault Rafale, mândria Forțelor Aeriene Franceze.
Propaganda rusă analizează din toate unghiurile posibile anunțul recent al Franței cu privire la extinderea „umbrelei nucleare” deasupra Europei. Și, în ciuda poziției moderate ale României, voinței politice sau a lipsei de cadru legislativ, România totuși deschide o listă scurtă în care se mai află, desigur, și Polonia stat cu un narativ mult mai pregnant care tocmai ce a semnat un acord militar bilateral cu Franța. Experții ruși rostesc numele României folosind două argumente.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei a informat, pe 16.05.2025, că un avion de vânătoare de tip F-16 s-a prăbușit în timpul unei misiuni executate pe timp de noapte.
Despre primul avion de producție franceză de tip Rafale căzut în luptă s-au scris zeci de pagini și analize. Este vorba desigur despre un Rafale pierdut de India în timpul atacului asupra Pakistanului. Informația a fost ulterior confirmată și de oficiali americani, sub protecția anonimatului, pentru Reuters. Pe social media au apărut și imagini cu epava avionului, dar ele au fost puse sub semnul întrebării. O întreagă telenovelă la care India a reacționat.
La o lună de la debutul operației militare "Rough Rider", campania intensă de lovituri aeriene americane împotriva țintelor Houthi din Yemen, președintele Donald Trump aștepta rezultate concrete. Faza inițială, concentrată pe neutralizarea sistemelor de apărare aeriană și a liderilor Houthi, reprezenta doar prima parte a planului general al șefului Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), generalul Michael Kurilla, estimat la opt până la zece luni. Cu toate acestea, în ciuda a peste 1.000 de ținte atinse și a eliminării unor figuri cheie din centrul rebelilor Houthi, operațiunea s-a dovedit a fi mult mai costisitoare și periculoasă decât se anticipase.
Conflictul reaprins dintre India și Pakistan a adus și o premieră: Primul avion de producție franceză de tip Rafale, aflat sub comanda aviației militare indiene, ar fi fost doborât de un J-10 de producție chineză, care a lansat o rachetă PL-15. Informațiile privind pierderile indiene, chiar în urma unui atac masiv lansat de India, au fost confirmate doar de către Ministerul Apărării din Pakistan. Au existat semne de întrebare dacă chiar sunt reale, mai ales că nu au apărut foarte multe imagini cu resturile avionului iar cele apărute au fost imediat puse sub semnul întrebării. Verdictul a venit.
Marți, 1 iulie, dronele ucrainene au atacat Uzina Electromecanică Kupol din orașul rusesc Ijevsk, situat la aproximsativ 1.300 de kilometri de Ucraina.
Forțele ucrainene au oprit înaintarea trupelor ruse în regiunea Sumi și încă mai dețin un cap de pod în raionul Glushkovsky din regiunea Kursk. Anunțul a fost făcut, pe 30 iunie, de Statul Major General (SMG) ucrainean, după ce Wall Street Journal (WSJ) a relatat, duminică, că înaintarea rușilor în Sumi a fost posibilă și pentru că pozițiile ucrainene de apărare nu au fost amenajate corespunzător.
Conflictul dintre Rusia și Azerbaidjan s-a adâncit și mai mult după ce anchetatorii din orașul industrial rusesc Ekaterinburg au efectuat săptămâna trecută o serie de raiduri asupra etnicilor azeri suspectați de implicare în crime nerezolvate din trecut, inclusiv crime în serie.
Într-un moment ce scoate în evidență o contradicție strategică periculoasă pe flancul estic al NATO, Ministerul Apărării Naționale din România a atribuit un contract de 10,1 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro) companiei de stat CFR Marfă pentru „transport militar feroviar”. Problema? Infrastructura pe care se vor deplasa aceste transporturi este „jalnică”, după cum a spus la începutul anului generalului american Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa.
Într-o demonstrație clară de forță și determinare, Norvegia își va disloca în Polonia, în această toamnă, cele mai avansate avioane de vânătoare, Lockheed Martin F-35A Lightning II. Misiunea lor este una extrem de precisă si are ca obiectiv să formeze un scut deasupra celui mai important nod logistic pentru ajutorul militar occidental destinat Ucrainei – aeroportul Rzeszow-Jasionka.
Armata ucraineană pare să fi orchestrat unul dintre cele mai complexe și ample atacuri cu rachete de la distanță de până acum, lovind simultan ținte militare în teritoriile ocupate și în mai multe regiuni din interiorul Rusiei. Operațiunea, care a avut loc aseara, nu este doar o simplă răzbunare, ci o demonstrație clară a capacităților în creștere ale Kievului de a proiecta forță adânc în spatele liniilor inamice și de a testat limitele sistemelor de apărare aeriană rusești.
Confruntată cu realitatea brutală a războiului din Ucraina, unde resturi de drone rusești au căzut în mod repetat pe teritoriul său, România pare că accelerează masiv construcția unui scut antiaerian modern și stratificat. Printr-o serie de programe de înzestrare în valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro, ţara noastră se pregătește să închidă o vulnerabilitate critică în arhitectura sa de securitate.
La Kazan, în inima complexului militar-industrial al Rusiei, imagini recente din satelit dezvăluie o activitate intensă. Kremlinul investește aproximativ un miliard de euro pentru a extinde masiv uzina de aviație care produce și modernizează bombardierele sale strategice Tu-160 „Blackjack” și Tu-22M3 „Backfire”. O nouă hală de producție, cu o suprafață de 19.000 de metri pătrați, echivalentul a trei terenuri de fotbal, este construită pe repede înainte. Pe hârtie, planul este grandios. În realitate, este un pariu disperat.
Armata Statelor Unite ale Americii face un pariu calculat în cursa înarmării hipersonice. În loc să mizeze totul pe arme strategice, mari și extrem de costisitoare, a decis să echipeze legendarul său sistem de artilerie HIMARS cu o rachetă hipersonică mai mică, mai ieftină și mai agilă: Blackbeard Ground Launch (GL).
Serviciile secrete americane au interceptat o conversație telefonică confidențială între doi înalți oficiali iranieni care încercau să înțeleagă de ce atacurile americane asupra instalațiilor nucleare ale Republicii Islamice au fost mai puțin distructive decât se aștepta Teheranul, a relatat The Washington Post duminică, 29 iunie, citând mai multe surse de încredere.
Trupele ruse controlează deja întreaga regiune Lugansk, a declarat în seara zilei de luni (30.06.2025), Leonid Pasechnik, șeful administrației de ocupație a regiunii ucrainene, potrivit agenției de știri ruse Interfax. Kievul nu a comentat afirmațiile sale, iar declarații similare ale părților beligerante nu pot fi verificate independent în condiții de război. Dacă informațiile sunt confirmate, regiunea Lugansk va fi prima regiune ucraineană ocupată complet de Rusia de la invazia sa în țara vecină în 2022, a notat AP.
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.Varșovia vrea să fie superputere regională în producția de muniții: Compania autohtonă PGZ, contract pentru obuze de 155 și 120 mm
Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.
Dronele Shahed sunt folosite de ruși pe scară largă, dar Kievul ar putea să neutralizeze în curând problema.
Ministerul Apărării al Ucrainei a testat cu succes și a aprobat pentru utilizare în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei noului complex terestru robotizat fără pilot autohton Muraha (ucr. Мураха). În traducere din limba ucraineană, „Furnica”.
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.
Rușii au adunat până la 50.000 de soldați în regiunea Sumî din Ucraina, depășindu-i numeric de trei ori pe apărătorii ucraineni, a relatat duminică Wall Street Journal (WSJ). Trupele rusești se află în prezent la aproximativ 19 kilometri de capitala regională.
La o săptămână după bombardamentul american de weekendu-trecut, iranienii s-au întors la instalația nucleară de la Fordow. Majid Takht-Ravanchi, secretarul ministrului de externe iranian, a declarat pentru BBC că negocierile suplimentare cu SUA ar fi posibile doar dacă Statele Unite se angajează să nu mai comită atacuri similare.
O acuzație dură, venită recent din partea unui înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, zguduie lumea tehnologiei: DeepSeek, startup-ul chinez de inteligență artificială care a uimit Silicon Valley, nu mai este doar un concurent comercial pentru chatboții americani cu inteligență artificială. Potrivit Washingtonului, DeepSeek a devenit un instrument al armatei chineze și al aparatului de informații de la Beijing, care utilizează o rețea de companii-fantomă pentru a eluda sancțiunile americane și pentru a facilita accesul la tehnologii moderne.
Teheranul pare că și-a pierdut răbdarea. După ani de așteptare pentru avioanele de luptă rusești Su-35 care nu au mai sosit, Iranul își reorientează strategia de achiziții militare către Beijing. Surse multiple indică faptul că negocierile pentru achiziționarea avionului de luptă multirol chinez Chengdu J-10C, supranumit în cercurile de apărare „Ucigașul de Rafale”, s-au intensificat, semnalând o schimbare majora în peisajul geostrategic din Orientului Mijlociu.
Blocul este convins că restricțiile împotriva Federației Ruse în condițiile actuale ar trebui menținute și, dacă este necesar, consolidate.
Comunitatea ucraineană din București a organizat, pe 28 iunie 2025, un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul a avut loc în fața Teatrului Odeon din București și a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.
Armata Statelor Unite ale Americii accelerează eforturile pentru a construi o armată de lansatoare de rachete ,,robotizate'', o mișcare menită să sporească letalitatea și să protejeze soldații în fața amenințărilor unui viitor conflict de mare intensitate. Într-o mișcare decisivă, Biroul pentru Capacități Rapide și Tehnologii Critice (RCCTO) al U.S. Army a inaintat o solicitare pentru un nou program ambițios, denumit Common Autonomous Multi-Domain Launcher (CAML).
La recentul summit NATO de la Haga, într-o mișcare mai puţin aşteptata ce a evidenţiat o falie strategică în interiorul alianței, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut direct omologului său francez, Emmanuel Macron, să deblocheze un acord crucial pentru apărarea aeriană a Turciei. Miza: accesul la sistemul european de rachete sol-aer SAMP/T, o componentă vitală pe care Ankara o consideră esențială pentru ambițiosul său program național, denumit „Cupola de Oțel” (Steel Dome).
Regatul Unit a anunțat recent că va trimite Ucrainei un nou pachet de asistenta militara care consta in sisteme de apărare aeriană. Ajutorul oferit de Marea Britanie include 350 de rachete avansate cu rază scurtă de acțiune (ASRAAM) și cinci lansatoare mobile suplimentare, cunoscute sub numele de sistemul Raven. Valoarea acestui pachet este 70 de milioane de lire sterline si nu va fi suportat de contribuabilul britanic, ci va fi acoperit din dobânzile generate de activele rusești înghețate în Marea Britanie.
„Recunoștința” pe care statul rus o arată față de trupurile neînsuflețite ale tinerilor căzuți în războiul din Ucraina este doar una declarativă. Mormintele acestora din diferite localități și regiuni sunt tratate de autorități cu orice, însă mai puțin cu respect.
Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Asif, a respins recentele speculații din mass-media care sugerau că Islamabadul a semnat un acord cu China pentru achiziționarea avionului de vânătoare de generația a cincea J-35A.
Într-un comunicat de presă postat pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat faptul că, “în noaptea de 29 iunie 2025, ocupanții ruși au lansat din nou un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei (în total, peste 500 de ținte aeriene)”.
În plină tensiune între Iran și Israel, după o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene, atacuri la care au luat în premieră parte și SUA după decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul cu bombardiere strategice B-2 Spirit, planează o întrebare majoră care alimentează atât cercurile diplomatice, cât și cele de intelligence: unde se află uraniul îmbogățit de la Natanz și alte situri? Și cât a reușit desigur America să distrugă infrastructura nucleară iraniană și să dea „înapoi” programul nuclear iranian.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat duminică că Occidentul nu a învins niciodată Rusia şi că nici de data aceasta nu va reuşi, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Kârgâzstan, Jeenbek Kulubaiev, în oraşul kârgâz Cholpon-Ata, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit proiectului de buget dedicat apărării pentru 2025 al Germaniei, Berlinul a alocat 1,48 miliarde de euro pentru achiziționarea suplimentară a unor vehicule de luptă pentru infanterie Puma (IFV), o gură de oxigen pentru Rheinmetall și Krauss-Maffei Wegmann, dezvoltatorul programului.
