Însă cu fiecare tranșă de ajutor trimisă către Ucraina, statele susținătoare și în special contributorul principal, SUA, își sporesc așteptările privind rezultatul final al luptelor și devin tot mai puțin dispuse să accepte că eforturile făcute ar putea fi în zadar.
La acest moment, implicarea și mizele au trecut de punctul în care părțile, și nu este vorba doar de cele beligerante, puteau reveni la starea inițială considerând că nu au fost semnificativ afectate. Investițiile făcute - prin viețile umane pierdute de ucraineni și prin sacrificiile economice globale greu de calculat, împing acum războiul doar înainte.
În situația actuală, este foarte clar că Ucrainei nu i se poate refuza niciun fel de ajutor militar, cu condiția ca acesta să fie realmente util pe câmpul de luptă și să nu conducă la escaladarea conflictului. Acestea sunt practic cele două limite în care se înscrie sprijinul militar pentru Ucraina, iar F-16 nu se încadrează în ele, oricât de disponibil ar fi avionul de luptă în rândul statelor susținătoare.
În prezent Ucraina a reușit oarecum să-și stabilizeze forțele aeriene cu ajutorul avioanelor de luptă MiG-29 primite din Slovacia și Polonia. Monitorizarea în timp a evoluției echipării cu aceste avioane arată că Ucraina poate opera aproximativ 100 de MiG-29. Însă acestea reprezintă o sumă eterogenă de avioane uzate, scoase din stadiul de conservarea pe termen lung, câteva avioane modernizate la nivel local, precum și avioanele slovace și poloneze care au mai beneficiat de unele modernizări.
Înainte de invazia rusă, Ucraina avea aproximativ 50 de MiG-29 operabile, în mare parte modele sovietice nemodernizate. În 2009, Uzina de reparații de avioane de stat din Lviv a modificat 18 MiG-uri la stadiul de MiG-29MU1, echipându-le cu stații radio standard NATO, sisteme GPS și radare noi care au permis extinderea razei de căutare de la 70 de km la 100 km.
În mai bine de un an de lupte grele, ucrainenii au pierdut cel puțin 18 avioane MiG-29, dar eforturile depuse pentru reactivarea avioanelor aflate în conservare se pare că au compensat aceste pierderi și chiar au extins numărul total de MiG-uri operabile în serviciul de luptă ucrainean, deși sunt probabil cele mai puțin modernizate din flota de MiG-29 a Ucrainei.
Aproximativ 33 de avioane MiG-29 din Slovacia și Polonia promit acum să întărească forța de luptă aeriană ucraineană. Avioanele slovace sunt modernizate aproximativ la același standard ca și cele MiG-29MU1 ucrainene.
Primul lot de MiG-29 poloneze, care probabil nu depășește 20 de aparate, a sosit în Ucraina în urmă cu aproximativ o săptămână. Avioanele poloneze, pe care Varșovia le înlocuiește cu o combinație de F-16 și F-35, vin cu upgrade-uri extinse: transpondere moderne, GPS și senzori de avertizare radar, stații radio în standard NATO, o nouă avionică și, poate cel mai semnificativ, o interfață digitală de date MIL STD 1553 care ar trebui să permită avioanelor să utilizeze muniție ghidată prin GPS, cum ar fi bombele cu planare JDAM (Joint Direct Attack Munition) pe care Ucraina le primește din Statele Unite. De altfel, Forțele Aeriene ale Ucrainei au avut recent, pe 4 martie, prima confirmare a utilizării acestor bombe în lupte.
MiG-urile mai puțin avansate din Ucraina pot utiliza JDAM-uri, dar numai după ce se montează interfața de date
Ucrainenii sunt recunoscători pentru MiG-urile primite, însă insistă să considere că F-16 este o soluție mult mai potrivită situației tactice cu care se confruntă. „Cu F-16 am putea controla atât aerul, cât și mările și uscatul, pentru a ne proteja infanteria”, declara recent un pilot ucrainean de MiG-29.
De peste ocean, însă, lucrurile se văd altfel. Concluziile trase cu mai multă obiectivitate arată că sistemele de apărare antiaeriană deținute de ambele părți ale conflictului sunt atât de eficiente încât piloții care zboară cu avioane de luptă de generația a patra aleg rareori să atace pozițiile inamice, deoarece șansele de succes sau de supraviețuire sunt minime.
Aeronavele F-16 pe care Ucraina le solicită nu ar avea mai multe șanse să supraviețuiască sau să fie mai eficiente împotriva sistemelor antiaeriene ruse decât MiG-29, Su-27 sau Su-25 utilizate în prezent de ucraineni.
Folosirea de către rusi a sistemelor antiaeriene S-300 și S-400, recunoscute ca foarte performante împotriva aeronavelor care nu beneficiază de tehnologie stealth, i-a forțat pe piloții ucraineni fie să zboare în afara razei de acțiune a acestora, fie să evolueze mai mult la altitudini foarte mici, impactul general al acțiunilor aeriene fiind astfel unul foarte scăzut.
Avioanele de generația a patra sunt considerate de experți capabilități excelente în mediile de luptă de complexitate scăzută și medie, cum ar fi recentele conflicte din Afganistan, Irak și Siria, dar, neavând protecție stealth, acestea sunt complet depășite într-un mediu cu amenințare antiaeriană ridicată, cum este acum spațiul aerian de deasupra Ucrainei.
Încă de la începutul anului au apărut informaţii neoficiale că Rusia intenționează să înlocuiască modelele mai vechi de avioane de luptă utilizate pe frontul din Ucraina cu mai modernele Su-30, Su-35 și Su-57. Ulterior, a fost confirmat oficial faptul că mai multe avioane Su-35 a fost desfăşurate pe aerodromurile aflate în apropierea frontierei cu Ucraina.
Potrivit unui oficial ucrainean, “avionul de luptă Su-35 echipat cu un radar foarte eficient și cu rachete cu rază lungă de acţiune, a început să fie folosit pentru a ataca aeronavele ucrainene, precum și pentru misiuni de sprijin la sol”.
Schimbarea de strategie privind întrebuințarea în luptele din Ucraina a aviației tactice ruse era de așteptat, de vreme ce, tot din cauza eficacității apărării antiaeriene, nici rușii nu au reușit menținerea unei superiorități aeriene clare în spațiul ucrainean.
Însă apărarea antiaeriană ucraineană nu este la nivelul celei ruse, S-400 făcând totuși diferența, după cum loturile mixte de MiG-29 ucrainene nu se pot compara cu escadrilele de Su-35 pe care Rusia pare tot mai determinată să le arunce în luptă.
Dacă noua abordare a Kremlinului va începe să dea rezultate, iar superioritatea aeriană rusă se va concretiza și va da semne că tinde către obținerea supremației aeriene, cel mai probabil Ucraina nu va mai fi lăsată de occident să se apere doar cu complexele sovietice S-300P/PS/PT, Buk-M1 și S-125 Pechora sau cu câteva sisteme Patriot și NASAMS alături de sute de FIM-92 Stinger portabile, ci va primi într-adevăr mult așteptatul F-16 pentru a compensa deficitul de forțe de luptă din aer.
Odată decizia luată, există trei arme în portofoliul F-16 care pot înclina balanța în favoarea Forțelor Aeriene ale Ucrainei: Racheta antiradiolocație de mare viteză (HARM), Bomba cu diametru mic (SDB) și Racheta comună de tip aer-sol (JASSM).
HARM-urile utilizate de piloți bine antrenați ar putea suprima S-400-urile rusești, dar ar fi necesar ca avioanele să zboare suficient de aproape pentru a-i determina pe operatorii de pe S-400 să-și pornească sistemele de urmărire. Totuși, piloții experimentați consideră că există riscuri asumate într-un astfel de duel și susțin că singurele avioane de vânătoare capabile să angajeze S-400 fără pierderi sunt cele de generația a cincea, concepute special pentru acest gen de luptă.
SBD-urile, cu aripi care se deschid după ce sunt eliberate, pot să planeze zeci de kilometri. Cea mai recentă versiune (SDB II) poate chiar urmări și lovi ținte mobile. Distanța pe care SDB-urile pot plana este determinată de altitudinea și viteza la care sunt eliberate. Și în acest caz, însă, chiar și la cea mai mare rază de acțiune a acestora, un avion de luptă de generația a patra (cu suprafațe efectivă de reflexie relativ mare, între 1-8 m2) riscă să fie detectat și angajat de S-400 înainte de a putea elibera aceste muniții.
JASSM-urile sunt rachete de croazieră subsonice, pe care F-16 versiunea Block 50/52 le poate utiliza direct, iar Block-urile anterioare au nevoie doar de software-ul adecvat și de certificarea de zbor.
Este așadar foarte probabil ca F-16 să ajungă în Ucraina cât timp războiul este încă în desfășurare, însă doar dacă forțele aeriene ruse reușesc să controleze spațiul aerian disputat și în funcție de nivelul la care ajung să dețină acest control.
Până la F-16, capacitatea de interdicție aeriană ucraineană va fi foarte probabil întărită progresiv cu sisteme antiaeriene și muniție performantă, până la limita posibilităților de susținere. Nu este exclus ca, înainte de a apela la F-16, SUA să încerce chiar să faciliteze ucrainenilor angajarea acelor ținte din adâncimea apărării ruse care au valoare ridicată pentru acțiunile aeriene, iar în acest scop să decidă transferul de drone mari de atac, precum MQ-1 Predator sau MQ-9 Reaper.
Este clar nevoie de flexibilitate în decizii, dar mai importantă este înțelegerea corectă a situației din teren. Dacă se decide introducerea în luptă a unei capabilități precum F-16, acesta trebuie să se facă la momentul optim. Mai devreme ar putea reprezenta o intervenție costisitoare cu un impact extrem de redus asupra evoluției războiului, iar mai târziu aeronava s-ar putea confrunta cu o rezistență aeriană și antiaeriană consolidată care i-ar limita semnificativ posibilitățile de acțiune.
Determinarea acestui moment presupune o estimare adecvată a cursului războiului, astfel încât să permită începerea din timp și sincronizarea activităților de furnizare a avioanelor cu cele de pregătire a piloților, tehnicienilor și infrastructurii de zbor.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Într-o perioadă în care F-35 „cucerește” Europa, guvernul spaniol a oficializat la finalul anului 2024 un acord cu Agenția de Management pentru Eurofighter și Tornado din cadrul NATO (NETMA) pentru achiziționarea a 25 de avioane Eurofighter. Pe Eurofighter mizează și Italia care a comandat 24 de avioane în același timp cu Spania.
Forțele Aeriene ale SUA redeschid competiția pentru Next-Generation Ejection Seat (NGES), care vizează achiziția unui nou scaun catapultabil destinat aeronavelor F-16.
O informație care ridică multe sprâncene a apărut recent în presa internațională iar veștile nu par să fie foarte bune pentru Rusia și Su-35, cel mai promovat produs al industriei ruse de apărare în materie de aviație militară.
2024 a fost unul din cei mai buni ani în ceea ce privește înzestrarea Armatei României, moment care a culminat cu semnarea celui mai mare contract de înzestrare din istoria Armatei noastre, e vorba desigur de achiziția de avioane de luptă de tip F-35 Lightning II de generația a 5-a.
Avionul chinez de antrenament L-15 Flacon (în denumirea chineză JL-10) a reușit să se impună în fața competitorilor europeni într-un stat din Africa de Nord. E vorba de Maroc.
Ucraina a primit deja avioane de luptă F-16 Fighting Falcon de producție americană pe care le utilizează intens, în special în operațiuni de apărare, în care F-urile americane sunt folosite pentru a intercepta rachetele lansate intens de ocupantul rus. Însă pe lângă F-16 ucrainenii vor primi un nou tip de avion occidental.
Forțele Aeriene Turce vor primi primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 operațional de la Turkish Aerospace Industries (TAI), ceea ce reprezintă o etapă importantă în eforturile Turciei de a dezvolta sisteme aeriene fără pilot autohtone. Livrarea, anunțată pe contul de X al Turkish Century la 26 decembrie 2024, reprezintă un pas esențial în modernizarea capacităților militare ale armatei turce, după succesul modelelor anterioare din seria Anka. Anka-3 este proiectat să fie o platformă aeriană performantă, capabilă să îndeplinească diverse misiuni, de la recunoaștere și supraveghere la atacuri de precizie.
Presa rusă a informat că, pe 26.12.2024, Forțele Aeriene ale Ucrainei au executat lansări de rachete cu bazare aeriană în direcția teritoriului rus. Potrivit serviciilor rusești de monitorizare a situației aeriene, misiunea ar fi fost efectuată de cel puțin 12 avioane de luptă ucrainene.
O aeronavă de luptă fără pilot necunoscută, însoțită de un avion de luptă J-20, a fost observată zburând deasupra orașului chinez Chengdu. Imaginile cu aeronava au fost publicate de martori oculari. Prototipul neidentificat a efectuat probabil primul său zbor cu trenul de aterizare deschis, ceea ce este tipic pentru primele etape de testare. Zborul a fost efectuat de pe aerodromul fabricii cu același nume a companiei de stat Chengdu Aircraft Industry Group, care este dezvoltatorul și producătorul întregii linii de avioane chineze de luptă și drone de recunoaștere și de atac.
Prăbușirea unui avion azer Embraer ERJ-190 lângă Aktau, Kazahstan, în ziua de Crăciun, a stârnit numeroase speculații, unii susținând că ar putea fi implicată armata. Aeronava, operată de Azerbaidjan Airlines și înregistrată cu numărul 4K-AZ65, era pe ruta Baku-Grozny și transporta 62 de pasageri și cinci membri ai echipajului.
Primele avioane de vânătoare F-35A ale Forțelor Aeriene Poloneze au sosit la Baza Ebbing din Fort Smith, Arkansas, a Gărzii Naționale Aeriene a SUA, a anunțat Władysław Kosiniak-Kamysz, ministrul polonez al Apărării, pe pagina sa de pe rețeaua X.
Un avion de atac rusesc de tip Su-25 s-a ciocnit, la propriu, în zbor, cu o dronă de recunoaştere în timp ce efectua misiuni deasupra regiunii Donețk, Ucraina, unde ocupantul forțează avansul pe Frontul de Est.
Corporația de stat Rostec din Federația Rusă a informat, pe 23.12.2024, că Ministerul rus al Apărării a primit de la întreprinderile de profil noi loturi de avioane de vânătoare de generația a cincea de tip Su-57 și de bombardiere de front Su-34. (Video)
Avioanele de vânătoare JAS 39 Gripen ale Forțelor Aeriene Regale Tailandeze au reușit o performanță excelentă în exercițiile comune cu avioanele Su-27 ale Forțelor Aeriene ale Armatei de Eliberare a Poporului din China (PLAAF). Astfel, în cadrul unor simulări de dogfight (n.r. - lupte aeriene), tailandezii care pilotau avioane Gripen au reușit să „doboare” 41 de Su-27 și au fost „doborâți” de 9 ori.
Forumurile platformei de gaming War Thunder sunt în centrul unei alte controverse în urma scurgerii de documente clasificate legate de sistemele radar ale aeronavei Eurofighter Typhoon.
Lockheed Martin a semnat un contract cu Departamentul de Apărare (DoD) al SUA pentru producția 145 de avioane de vânătoare F-35 Lightning II de generația a cincea.
Frank Kendall, Secretarul Forțelor Aeriene, gata să-și părăsească funcția luna viitoare, consideră că eforturile sale de a promova dronele autonome care vor însoți avioanele cu pilot — programul Collaborative Combat Aircraft (CCA)— va fi cel mai revoluționar dintre numeroasele programe pe care le-a lansat.
România deține o escadrilă completă de F-16 Fighting Falcon, e vorba de Escadrila 53 Vânătoare de la Baza 86 Borcea. Alte două escadrile vor lua naștere din 32 de F-uri achiziționate din Norvegia și sunt în prezent în curs de formare. Avioanele deși sunt în uz sunt modernizate, dar acest lucru nu le-a ferit de criticile „experților” care arată cu degetul că România nu a cumpărat avioane noi.
Belgia și-a amânat planurile de a transfera avioane de luptă F-16 către Ucraina, invocând o lipsă de piloți instruiți și de piese de schimb esențiale. Primele două aeronave, programate inițial pentru livrare până la sfârșitul anului 2024, nu vor fi transferate în acest an, a confirmat ministrul belgian al apărării, Ludivine Dedonder, la 19 decembrie 2024.
La 18 decembrie 2024, două avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Royal Air Force (RAF) au aterizat la baza aeriană Murted de lângă Ankara, Turcia, pentru a fi evaluate de autoritățile turce. Acest lucru survine ca urmare a interesului exprimat de Turcia de a achiziționa 40 de avioane Eurofighter Typhoon pentru a-și moderniza forțele aeriene, ca soluție provizorie în așteptarea pregătirii operaționale a TAI KAAN, avionul de vânătoare de generația a V-a pe care îl construiește industria aeronautică turcă.
Un sistem Rheinmetall pentru combaterea dronelor la distanță foarte apropiată a fost testat într-un exercițiu comun cu reprezentanții Comandamentului Central al Armatei SUA și ai Forțelor Armate din Arabia Saudită.
Putin a promovat ceea ce a spus el că este invincibilitatea noii rachete hipersonice a Rusiei.
Comandamentul nord-american de apărare aerospațială (NORAD) a raportat la 18 decembrie că a detectat și urmărit patru aeronave militare rusești care operează în zona de identificare a apărării aeriene din Alaska (ADIZ).
În cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Bratislava, ministrul slovac al apărării, Robert Kaliňák, a declarat, pe 17.12.2024, că al treilea avion de vânătoare de tip F-16 produs în SUA a aterizat săptămâna trecută pe aerodromul Kuchyna de lângă Malacky. Potrivit precizărilor ministrului, alte două aeronave de acest tip vor fi primite în luna februarie și încă patru ar trebui să sosească în luna august a anului viitor.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 17.12.2024, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Polonia face pași importanți în direcția modernizării capacităților sale de apărare prin achiziționarea a trei sisteme americane MQ-9B SkyGuardian Remotely Piloted Aircraft (RPA) de la General Atomics Aeronautical Systems. Anunțată la 16 decembrie 2024, această achiziție este menită să consolideze capacitățile de culegere de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR) ale Poloniei, care sunt esențiale pentru a răspunde provocărilor de securitate actuale. Împreună cu dronele, contractul include două stații de control la sol (CGCS) și un pachet de asistență SkyGuardian, pe o durată de trei ani, care asigură funcționarea și întreținerea acestor sisteme fără întreruperi.
India ar putea face o alegere surpriză în privința viitoarelor aeronave de luptă pe care Forțele Aeriene doresc să le achiziționeze. Cele mai mari șanse pare să le aibă varianta propusă de Suedia, cu aeronava JAS-39 Gripen.
În primele ore ale zilei de 14 decembrie, o operațiune de sabotaj ucraineană îndrăzneață ar fi lovit un element-cheie al forțelor aerospațiale ruse la baza aeriană Krimsk. Potrivit Direcției principale de informații a Ucrainei (GUR), misiunea a urmărit să provoace daune semnificative aviației militare ruse.
Avioanele Su-27 ucrainene vizează obiecte importante din punct de vedere strategic ale Federației Ruse, utilizând muniție americană, mai exact mortalele bombe cu planare GBU-39 SDB.
În luna mai a acestui an președintele în funcție al SUA Joe Biden a anunțat oficial că Ucraina va primi avioane de luptă F-16 Fighting Falcon, după mai multe luni în jurul acestor avioane de luptă s-a creat o întreagă telenovelă. Așa cum ne așteptam încă de atunci, F-16 nu a fost un game changer în Ucraina, dar e binevenit pentru ca forțele de apărare ucrainiene să facă față atacului brutal și neprovocat al ocupantului rus.
Joi, 6 februarie, Rusia ar fi încercat să lanseze o rachetă balistică Oreșnik spre Kiev, dar aceasta a căzut pe teritoriul rus, relatează Forbes.
Olanda a livrat Ucrainei avioane F-16 suplimentare, a raportat joi de Ministerul Ucrainean al Apărării, care nu a precizat câte echipamente a primit, relatează Reuters.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
În Iran, o echipă secretă de oameni de știință explorează opțiuni pentru a ajunge la o armă nucleară mai rapid, chiar dacă ar trebui să fie mai puțin perfectă. În acest timp, președintele Iranului explică clar că vrea să negocieze un nou acord nuclear și face eforturi pentru o schimbare în relațiile cu administrația SUA.
Keith Kellogg, trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, a respins posibilitatea ca Ucraina să-și recapete statutul de putere nucleară într-un interviu acordat Fox News pe 6 februarie. „Șansa ca ei (n.r. ucrainenii) să-și recapete armele nucleare este undeva între mică și nulă”, a declarat Kellogg. „Să fim sinceri, amândoi știm că acest lucru nu se va întâmpla”.
Joi, 6 februarie, ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a declarat că, pe lângă avioanele de luptă franceze Mirage 2000, Ucraina a primit și avioane F-16 din Țările de Jos. „Forțele Aeriene Ucrainei au fost întărite cu o armă mult așteptată - primele avioane de luptă franceze Mirage 2000 și F-16 din Regatul Țărilor de Jos”, a precizat Umerov. Ministrul ucrainean al Apărării a menționat că aceste aeronave de luptă moderne sunt deja în Ucraina și vor începe în curând să execute misiuni de luptă.
Forțele Aeriene Poloneze au realizat o etapă importantă în cadrul eforturilor lor de modernizare. Astfel, pe 31 ianuarie 2025 un pilot polonez a zburat pentru prima dată cu un avion de vânătoare stealth F-35A Lightning ÎI deasupra bazei Fort Smith din Arkansas. Acest zbor istoric marchează intrarea oficială a Poloniei în grupul select de state care operează avioane stealth de generația a V-a, F-35A jucând un rol esențial în strategia de apărare aeriană a țării și sporind interoperabilitatea cu forțele NATO.
Compania Lockheed Martin a anunțat, la 31 ianuarie 2025, că U.S. Navy a făcut o modificare importantă, în valoare de 383 de milioane de dolari, contractului deja atribuit care vizează continuarea dezvoltării rachetei balistice Trident II Strategic Weapons System (SWS). Contractul va spori capacitățile rachetei Trident II D5 și îi va prelungi durata de viață operațională, asigurându-se că aceasta rămâne o piatră de temelie a capacităților de descurajare strategică a Marinei Statelor Unite.
Primele avioane franceze Mirage 2000 au fost deja livrate în Ucraina, după cum a anunțat pe 6 februarie ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu.
Zona arctică a devenit rapid un punct central pentru politicile de securitate globală, deoarece tensiunile geopolitice în creștere și bogățiile naturale nedezvoltate ale regiunii atrag atenția puterilor militare. Exercițiul Arctic Forge 25 al armatei SUA, care se desfășoară în perioada 17-28 februarie 2025, subliniază relevanța în creștere a operațiunilor din zona arctică, nu doar pentru SUA, ci și pentru aliații din cadrul NATO și țările arctice. Aproximativ 330 de soldați americani din ,,Divizia 11 Aeropurtată'' și ,,Divizia 10 Vânători de Munte'' vor fi trimiși să se antreneze împreună cu 40 de soldați canadieni și 500 de militari finlandezi.
Gărzile Revoluţionare din Iran au primit în dotare prima navă capabilă să lanseze drone şi elicoptere pe mare, a informat joi agenţia de presă semi-oficială Tasnim, citată de Reuters.
Rachetele nord-coreene lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei au devenit mai precis, raportat la luna decembrie. Cea mai probabilă cauză pentru aceste progrese este că Phenianul folosește războiul din Ucraina ca teren de testare în condiții reale de luptă, pentru a-și îmbunătăți armele.
După o jumătate de an de la începerea operației Kursk, pierderile rusești în regiune au ajuns la aproximativ 40.000 de militari, dintre care peste 16.000 de morți.
Compania rusă Uralvagonzavod a prezentat un material video cu primul tanc T-90M „Proryv” echipat cu noul sistem de protecție activă Arena-M.
Joi seară, armata ucraineană a lovit un aerodrom militar rus din regiunea Krasnodar, de pe care ocupanții ruși lansează drone Shahed, arată Statul Major ucrainean.
Canalul Panama a dezmințit miercuri anunțul făcut cu puțin timp înainte de executivul american că statul Panama ar fi acceptat să nu mai taxeze tranzitul navelor sale, anunț venit după vizita secretarului de stat al SUA, Marco Rubio, pe fondul presiunilor făcute de președintele american Donald Trump, informează Agerpres și EFE.
Administrația președintelui american Donald Trump este divizată cu privire la modul în care trebuie sa puna capăt războiului din Ucraina, a relatat NBC News la 5 februarie. Citând oficiali americani și ucraineni, postul de televiziune a declarat că trimisul special al lui Trump pentru Ucraina, generalul Keith Kellogg, și consilierul pentru securitate națională, Mike Waltz, fac presiuni pentru ca administrația de la Casa Albă să își folosească influența asupra Rusiei pentru a-l forța pe președintele rus Vladimir Putin să renunțe.
În ciuda faptului că Germania nu este doar unul dintre fondatorii proiectului european ELSA (European Long-Strike Approach) pentru dezvoltarea rachetelor cu rază lungă de acțiune, ci și inițiatorul, nu există prea multe ca acest proiect sa continue. Mai ales că raza de acțiune dorită, după cum arată proiectul, ar trebui să fie de 2 000 km, iar probabilitatea ca o racheta de croazieră europene să atingă astfel de parametri este discutabilă.
Departamentul american Apărării elaborează planuri de retragere a tuturor trupelor americane din Siria, după cum au declarat marți doi oficiali militari pentru NBC News. Președintele Donald Trump și oficialii apropiați și-au exprimat recent interesul pentru a scoate trupele americane din Siria, au declarat oficialii, ceea ce a determinat Pentagonul să înceapă să elaboreze planuri pentru o retragere completă în 30, 60 sau 90 de zile.
Potrivit Departamentului american al Apărării, la 23 ianuarie 2025, primul F-16 Block 70 echipat cu sistemul de război electronic Viper Shield a zburat pentru prima dată de la Baza Aeriană Edwards, California. Acest test face parte dintr-o evaluare continuă a capacităților sistemului și a integrării acestuia cu platforma F-16, care va permite implementarea operațională viitoare de către numeroși clienți internaționali.
Navele oficiale ale statului american vor putea folosi gratuit Canalul Panama, a anunţat miercuri Departamentul de Stat, pe fondul ameninţărilor din partea lui Donald Trump de a prelua controlul asupra căii maritime strategice, notează Agerpers și AFP.
Directorul Întreprinderii de aviație din Komsomolsk pe Amur (KnAAZ) din Federația Rusă, Yuri Kondratyev, a declarat, pe 05.02.2025, că, în cursul acestui an, vor fi asamblate primele două prototipuri ale avionului de luptă monomotor Su-75 Checkmate.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a raportat noi date cu privire la numărul de victime în rândul armatei ucrainene de la începutul războiului la scară largă.
Ieri a fost adoptat bugetul Ministerului Apărării Naționale (MApN) iar ministrul Angel Tîlvăr a declarat presei după ședință că și anul acesta sunt alocați 30% din buget înzestrării Armatei României.
Compania AeroVironment (AV), un furnizor global de sisteme robotice inteligente, a anunțat recent că a primit cea de-a treia comandă de livrare, în valoare de 288 de milioane de dolari, pentru sistemele de muniție Switchblade. Această comandă face parte dintr-o solicitare a armatei SUA pentru sisteme letale fără pilot (LUS).
Excelența Sa Adrian Zuckerman și Andrei Caramitru, analist economic, vor discuta despre actualitatea economică și globală.
Forțele navale americane au testat cu succes sistemul laser de înaltă energie numit HELIOS, pe una dintre navele sale de război, în anul fiscal 2024, au anunțat mai multe publicații de apărare din SUA.
Inspirat de președintele american Donald Trump, parlamentarul ultranaționalist rus Serghei Mironov intenționează să rusifice Arctica. A publicat o hartă pe contul său Telegram, în care Arhipelagul Franz Josef - ce face parte din Regiunea Arhanghelsk a Rusiei - apare denumit drept „Ținutul Lomonosov”.
Ultranaționalistul rus susține, de asemenea, că Oceanul Arctic ar trebui să fie numit Oceanul Rusiei (o măsură similară cu cea luată de Trump în cazul Golfului Mexic, transformat în Golful Americii). El ar redenumi și insula norvegiană Spitsbergen, teritoriu ce aparține de Svalbard, Norvegia, din Oceanul Arctic.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 04.02.2025, două bombardiere strategice de tip Tu-95MS au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Barents și Mării Norvegiei.
România e singurul stat aliat care a băgat capul în nisip atunci când a venit vorba de ajutorul militar acordat Ucrainei, în pofida faptului că dimensiunea acestui ajutor nu e deloc de neglijat.
Comisia Europeană și Moldova au convenit asupra unei strategii cuprinzătoare pe doi ani pentru independența energetică și sustenabilitatea Republicii Moldova.
Preşedintele american Donald Trump a făcut marţi un anunţ şoc, spunând că vrea ca SUA să preia controlul asupra Fâşiei Gaza distruse de război, o propunere despre care premierul israelian Benjamin Netanyahu a apreciat că ar putea "schimba istoria", relatează Reuters.
