Însă cu fiecare tranșă de ajutor trimisă către Ucraina, statele susținătoare și în special contributorul principal, SUA, își sporesc așteptările privind rezultatul final al luptelor și devin tot mai puțin dispuse să accepte că eforturile făcute ar putea fi în zadar.
La acest moment, implicarea și mizele au trecut de punctul în care părțile, și nu este vorba doar de cele beligerante, puteau reveni la starea inițială considerând că nu au fost semnificativ afectate. Investițiile făcute - prin viețile umane pierdute de ucraineni și prin sacrificiile economice globale greu de calculat, împing acum războiul doar înainte.
În situația actuală, este foarte clar că Ucrainei nu i se poate refuza niciun fel de ajutor militar, cu condiția ca acesta să fie realmente util pe câmpul de luptă și să nu conducă la escaladarea conflictului. Acestea sunt practic cele două limite în care se înscrie sprijinul militar pentru Ucraina, iar F-16 nu se încadrează în ele, oricât de disponibil ar fi avionul de luptă în rândul statelor susținătoare.
În prezent Ucraina a reușit oarecum să-și stabilizeze forțele aeriene cu ajutorul avioanelor de luptă MiG-29 primite din Slovacia și Polonia. Monitorizarea în timp a evoluției echipării cu aceste avioane arată că Ucraina poate opera aproximativ 100 de MiG-29. Însă acestea reprezintă o sumă eterogenă de avioane uzate, scoase din stadiul de conservarea pe termen lung, câteva avioane modernizate la nivel local, precum și avioanele slovace și poloneze care au mai beneficiat de unele modernizări.
Înainte de invazia rusă, Ucraina avea aproximativ 50 de MiG-29 operabile, în mare parte modele sovietice nemodernizate. În 2009, Uzina de reparații de avioane de stat din Lviv a modificat 18 MiG-uri la stadiul de MiG-29MU1, echipându-le cu stații radio standard NATO, sisteme GPS și radare noi care au permis extinderea razei de căutare de la 70 de km la 100 km.
În mai bine de un an de lupte grele, ucrainenii au pierdut cel puțin 18 avioane MiG-29, dar eforturile depuse pentru reactivarea avioanelor aflate în conservare se pare că au compensat aceste pierderi și chiar au extins numărul total de MiG-uri operabile în serviciul de luptă ucrainean, deși sunt probabil cele mai puțin modernizate din flota de MiG-29 a Ucrainei.
Aproximativ 33 de avioane MiG-29 din Slovacia și Polonia promit acum să întărească forța de luptă aeriană ucraineană. Avioanele slovace sunt modernizate aproximativ la același standard ca și cele MiG-29MU1 ucrainene.
Primul lot de MiG-29 poloneze, care probabil nu depășește 20 de aparate, a sosit în Ucraina în urmă cu aproximativ o săptămână. Avioanele poloneze, pe care Varșovia le înlocuiește cu o combinație de F-16 și F-35, vin cu upgrade-uri extinse: transpondere moderne, GPS și senzori de avertizare radar, stații radio în standard NATO, o nouă avionică și, poate cel mai semnificativ, o interfață digitală de date MIL STD 1553 care ar trebui să permită avioanelor să utilizeze muniție ghidată prin GPS, cum ar fi bombele cu planare JDAM (Joint Direct Attack Munition) pe care Ucraina le primește din Statele Unite. De altfel, Forțele Aeriene ale Ucrainei au avut recent, pe 4 martie, prima confirmare a utilizării acestor bombe în lupte.
MiG-urile mai puțin avansate din Ucraina pot utiliza JDAM-uri, dar numai după ce se montează interfața de date
Ucrainenii sunt recunoscători pentru MiG-urile primite, însă insistă să considere că F-16 este o soluție mult mai potrivită situației tactice cu care se confruntă. „Cu F-16 am putea controla atât aerul, cât și mările și uscatul, pentru a ne proteja infanteria”, declara recent un pilot ucrainean de MiG-29.
De peste ocean, însă, lucrurile se văd altfel. Concluziile trase cu mai multă obiectivitate arată că sistemele de apărare antiaeriană deținute de ambele părți ale conflictului sunt atât de eficiente încât piloții care zboară cu avioane de luptă de generația a patra aleg rareori să atace pozițiile inamice, deoarece șansele de succes sau de supraviețuire sunt minime.
Aeronavele F-16 pe care Ucraina le solicită nu ar avea mai multe șanse să supraviețuiască sau să fie mai eficiente împotriva sistemelor antiaeriene ruse decât MiG-29, Su-27 sau Su-25 utilizate în prezent de ucraineni.
Folosirea de către rusi a sistemelor antiaeriene S-300 și S-400, recunoscute ca foarte performante împotriva aeronavelor care nu beneficiază de tehnologie stealth, i-a forțat pe piloții ucraineni fie să zboare în afara razei de acțiune a acestora, fie să evolueze mai mult la altitudini foarte mici, impactul general al acțiunilor aeriene fiind astfel unul foarte scăzut.
Avioanele de generația a patra sunt considerate de experți capabilități excelente în mediile de luptă de complexitate scăzută și medie, cum ar fi recentele conflicte din Afganistan, Irak și Siria, dar, neavând protecție stealth, acestea sunt complet depășite într-un mediu cu amenințare antiaeriană ridicată, cum este acum spațiul aerian de deasupra Ucrainei.
Încă de la începutul anului au apărut informaţii neoficiale că Rusia intenționează să înlocuiască modelele mai vechi de avioane de luptă utilizate pe frontul din Ucraina cu mai modernele Su-30, Su-35 și Su-57. Ulterior, a fost confirmat oficial faptul că mai multe avioane Su-35 a fost desfăşurate pe aerodromurile aflate în apropierea frontierei cu Ucraina.
Potrivit unui oficial ucrainean, “avionul de luptă Su-35 echipat cu un radar foarte eficient și cu rachete cu rază lungă de acţiune, a început să fie folosit pentru a ataca aeronavele ucrainene, precum și pentru misiuni de sprijin la sol”.
Schimbarea de strategie privind întrebuințarea în luptele din Ucraina a aviației tactice ruse era de așteptat, de vreme ce, tot din cauza eficacității apărării antiaeriene, nici rușii nu au reușit menținerea unei superiorități aeriene clare în spațiul ucrainean.
Însă apărarea antiaeriană ucraineană nu este la nivelul celei ruse, S-400 făcând totuși diferența, după cum loturile mixte de MiG-29 ucrainene nu se pot compara cu escadrilele de Su-35 pe care Rusia pare tot mai determinată să le arunce în luptă.
Dacă noua abordare a Kremlinului va începe să dea rezultate, iar superioritatea aeriană rusă se va concretiza și va da semne că tinde către obținerea supremației aeriene, cel mai probabil Ucraina nu va mai fi lăsată de occident să se apere doar cu complexele sovietice S-300P/PS/PT, Buk-M1 și S-125 Pechora sau cu câteva sisteme Patriot și NASAMS alături de sute de FIM-92 Stinger portabile, ci va primi într-adevăr mult așteptatul F-16 pentru a compensa deficitul de forțe de luptă din aer.
Odată decizia luată, există trei arme în portofoliul F-16 care pot înclina balanța în favoarea Forțelor Aeriene ale Ucrainei: Racheta antiradiolocație de mare viteză (HARM), Bomba cu diametru mic (SDB) și Racheta comună de tip aer-sol (JASSM).
HARM-urile utilizate de piloți bine antrenați ar putea suprima S-400-urile rusești, dar ar fi necesar ca avioanele să zboare suficient de aproape pentru a-i determina pe operatorii de pe S-400 să-și pornească sistemele de urmărire. Totuși, piloții experimentați consideră că există riscuri asumate într-un astfel de duel și susțin că singurele avioane de vânătoare capabile să angajeze S-400 fără pierderi sunt cele de generația a cincea, concepute special pentru acest gen de luptă.
SBD-urile, cu aripi care se deschid după ce sunt eliberate, pot să planeze zeci de kilometri. Cea mai recentă versiune (SDB II) poate chiar urmări și lovi ținte mobile. Distanța pe care SDB-urile pot plana este determinată de altitudinea și viteza la care sunt eliberate. Și în acest caz, însă, chiar și la cea mai mare rază de acțiune a acestora, un avion de luptă de generația a patra (cu suprafațe efectivă de reflexie relativ mare, între 1-8 m2) riscă să fie detectat și angajat de S-400 înainte de a putea elibera aceste muniții.
JASSM-urile sunt rachete de croazieră subsonice, pe care F-16 versiunea Block 50/52 le poate utiliza direct, iar Block-urile anterioare au nevoie doar de software-ul adecvat și de certificarea de zbor.
Este așadar foarte probabil ca F-16 să ajungă în Ucraina cât timp războiul este încă în desfășurare, însă doar dacă forțele aeriene ruse reușesc să controleze spațiul aerian disputat și în funcție de nivelul la care ajung să dețină acest control.
Până la F-16, capacitatea de interdicție aeriană ucraineană va fi foarte probabil întărită progresiv cu sisteme antiaeriene și muniție performantă, până la limita posibilităților de susținere. Nu este exclus ca, înainte de a apela la F-16, SUA să încerce chiar să faciliteze ucrainenilor angajarea acelor ținte din adâncimea apărării ruse care au valoare ridicată pentru acțiunile aeriene, iar în acest scop să decidă transferul de drone mari de atac, precum MQ-1 Predator sau MQ-9 Reaper.
Este clar nevoie de flexibilitate în decizii, dar mai importantă este înțelegerea corectă a situației din teren. Dacă se decide introducerea în luptă a unei capabilități precum F-16, acesta trebuie să se facă la momentul optim. Mai devreme ar putea reprezenta o intervenție costisitoare cu un impact extrem de redus asupra evoluției războiului, iar mai târziu aeronava s-ar putea confrunta cu o rezistență aeriană și antiaeriană consolidată care i-ar limita semnificativ posibilitățile de acțiune.
Determinarea acestui moment presupune o estimare adecvată a cursului războiului, astfel încât să permită începerea din timp și sincronizarea activităților de furnizare a avioanelor cu cele de pregătire a piloților, tehnicienilor și infrastructurii de zbor.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Considerată o capabilitate în măsură să schimbe cursul unui conflict armat, aeronava F-35 face obiectul unor mutări în Europa care țin deocamdată de domeniul strategiei de descurajare.
Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a participat pe 9 aprilie, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, la ceremonia de certificare a detașamentului Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii, aflat în România pentru a executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită în comun cu Forțele Aeriene Române.
Pe fondul achiziționării de către Grecia a 20 de avioane F-35, a modernizării F-16 Block 52+ la versiunea Viper și a unor potențiale achiziții suplimentare de aeronave Rafale, Ministerul elen al Apărării a precizat ca are planurile sa renunțe la unele dintre cele mai vechi avioane de lupta din flota sa. Aceasta include aeronave F-16 Block 30, Mirage 2000-5 și F-4 Phantom.
Atacul cu drone asupra facilităților ruse din Tatarstan ar putea fi doar începutul problemelor pentru sistemul antiaerian rusesc.
AESA Aircraft Nose Radar e noul radar dezvoltat 100% autohton de industria turcă, potrivit presei din Turcia. Radarul a fost dezvoltat pentru F-16 și, se pare, a fost integrat cu succes iar primul zbor a avut loc. Dar radarul nu se va limita doar la F-16.
Avioanele germane Eurofighter au interceptat un avion rusesc care zbura deasupra Mării Baltice si care nu avea transponderul activat. Avioanele de vânătoare au decolat din orașul leton Lielvārde, potrivit Newsweek, care citează forțele aeriene germane.
Se pare că B-21 Raider, un program pe care americnaii încearcă să îl țină cât mai secret posibil, a efectuat un nou zbor de testare. B-21 e primul bombardier de generația a 6-a construit vreodată și vine să confirme dominația tehnologică a SUA în aviația militară.
În ultimele zile România a reapărut în atenția propagandei ruse în contextul modernizării bazei aeriene de la Mare Neagră, e vorba de Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța.
Președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat țara sa urmărește să intensifice cooperarea cu Franța în domeniul industriei de apărare și intenționează să continue achiziționarea avioanelor de vânătoare franceze Rafale.
Su-35 e cu siguranță cel mai promovat avion al industrie aeronautice din Rusia, folosit intens și în războiul de agresiune pe care Rusia l-a declanșat împotriva Ucrainei. Însă chiar și așa, avionul care ar fi trebuit să concureze pe piața externă cu F-16, înregistrează eșec după eșec.
Ceremonia de certificare a detașamentului Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii, dislocat în România pentru a executa misiuni de Poliție Aeriană întărită, va avea loc marţi, 9 aprilie, începând cu ora 11.30, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
Azi noapte, forțele ucrainene au efectuat un atac major asupra unor baze militare aflate pe teritoriul Federației Ruse, iar rezultatele depășesc cu mult primele estimări.
Guvernul olandez a confirmat achiziționarea de muniție pentru viitoarea flotă de avioane F-16 Fighting Falcon pe care Ucraina și-o construiește cu sprijinul aliaților în efortul depus pentru respingerea agresiunii ruse.
Grecia a aprobat achiziția a 35 de elicoptere UH-60M Black Hawk de la compania americană de apărare Lockheed Martin Corp, într-un efort de a-și moderniza forțele armate, arată Reuters.
Războiul forțează ambele tabere să inoveze rapid în domeniul tehnologiei folosite pe câmpul de luptă. Nu ar trebui să ne mire dacă, în lunile următoare, vom asista la lovituri ucrainene efectuate, de exemplu, cu avioane de luptă transformate în drone kamikaze.
Coreea de Nord a anunțat că a testat o nouă rachetă hipersonică cu rază intermediară de acțiune (IRBM) cu combustibil solid, în timp ce continuă să-și extindă programul de înarmare.
Japonia și Statele Unite sunt gata să se angajeze într-o acțiune comună pentru a dezvolta o nouă generație de avioane de antrenament, marcând un pas semnificativ în cooperarea militară dintre cele două națiuni.
Un grup de piloți noștri s-a mutat din Marea Britanie în Franța pentru antrenament, a remarcat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
Avionul de luptă - interceptor MiG-31, în diferitele sale variante, a fost un proiect de succes. Azi rușii au integrat pe versiunea MiG-31K rachetele hipersonice Kinzhal. Dar industria pregătește următoarea generație de avioane, MiG-41. Desigur, de la o dori la a putea e drumul extrem de lung și anevoios.
Pentagonul a ridicat restricția utilizării avioanelor de luptă F-35A pe timpul fulgerelor, permițând astfel aeronavei să zboare în condiții de furtună pentru prima dată din 2020, după cum a informat Breaking Defense.
Anunțul făcut de reprezentanții ruși în urmă cu câteva zile privind începerea producerii în masă a bombei de aviație de tip FAB-3000 a creat îngrijorare în rândul oficialilor și specialiștilor ucraineni.
Ucraina urmează să primească în această vară primele avioane de luptă F-16 Fighting Falcon din partea aliaților occidentali, fapt ce provoacă deja deranj mare la Moscova.
Forțele Aeriene Ruse au lansat un atac asupra orașului ucrainean Harkov, la 26 martie 2024, folosind pentru prima dată bombe ghidate "UMPB D-30 SN", recent concepute. Această muniție de ultimă generație reprezintă un salt semnificativ în domeniul tehnologiei militare, cu o rază de acțiune care o triplează pe cea a bombelor convenționale cu ghidaj, asemănătoare bombei americane GBU-39/B SDB. Capabilă să atingă distanțe de până la 90 de kilometri, utilizarea UMPB D-30 SN subliniază un progres strategic în ceea ce privește capacitățile de război aerian, evidențiind intensificarea continuă a operațiunilor militare de către forţele ruse.
Potrivit site-ului itamilradar.com, în dimineața zilei de 30.03.2024, în jurul orei 10:00 CET, un oaspete neobișnuit a aterizat la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia. Pentru prima dată, o dronă de cercetare de tip Northrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale ale SUA a sosit în zona Mării Mediterane.
Pe 29 martie 2024, avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze (RNLAF) au efectuat ultima misiune de tip Quick Reaction Alert (QRA), încheind o perioadă care a început în 1981. Începând din această dimineață, apărarea aeriană a spațiului aerian al Belgiei, Țărilor de Jos și Luxemburgului (BENELUX) a fost predată noilor avioane olandeze F-35A de generația a V-a.
Surse ucrainene au informat că, în timpul atacului din noaptea de 28.03.2024, trupele ruse au întrebuințat o modificare a rachetei de croazieră Kh-101, care transportă un focos dublu față de versiunea anterioară. Astfel, la noul tip de rachetă a crescut masa explozivă totală de la 400 la aproximativ 800 de kilograme.
O nouă dronă rusă se pare că a căzut pe teritoriul României, de acestă dată ajungând până în zona Insulei Mari a Brăilei, la doar câțiva kilometri de Brăila.
Suedia a admis că ar putea furniza Ucrainei avioane de luptă avansate Gripen. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, într-un interviu acordat la 28 martie 2024 pentru The Kyiv Independent, a dezvăluit că sunt în curs de desfășurare negocieri cu privire la transferul acestor avioane de luptă de ultimă generație către Ucraina. Acest anunț vine ca urmare a recentei integrări a Suediei în NATO, la 7 martie 2024, care se pare că a facilitat luarea în considerare a acestei opțiuni de către suedezi.
În cursul nopții de 29.03.2024, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat noi lovituri aeriene asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei. Atacul a fost unul combinat, fiind întrebuințate mai întâi drone de atac de tip Geran, apoi rachete de diferite tipuri. O primă serie de explozii au avut loc în Regiunile Kiev și Cherkasî. Potrivit surselor rusești, încă un lansator de rachete antiaeriene ar fi fost distrus lângă Kiev. Acestea au raportat utilizarea rachetelor de croazieră lansate de bombardiere strategice Tu-95MS.
O dronă, posibil de origini militare, s-a prăbuşit la 12 km de Brăila. Localnicii spun că ar fi scos un sunet ciudat înainte de prăbuşire. Drona a căzut pe un câmp, la aproximativ 12 kilometri de oraşul Brăila, mai exact în zona fermei Filipoiu, între comuna Frecăței și punctul de trecere al bac-ului. Localnicii din zonă au filmat drona care a trecut pe deasupra caselor lor şi au spus că ar fi scos un sunet ciudat, potrivit Antena 3 CNN.
Rusia a transmis luni Marea Britanie că, în cazul în care Ucraina va utiliza armamentul britanic pentru a ataca teritoriul rus, așa cum a sugerat ministrul britanic de externe David Cameron, Moscova ar putea răspunde prin atacuri asupra instalațiilor și echipamentelor militare britanice amplasate atât în Ucraina, cât și în alte țări, relatează Agerpres, citând agențiile Reuters și EFE.
Situația în zona de est a frontului este dificilă. Forțele ruse încearcă să ajungă în localitățile Kurakhove și Pokrovsk.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 06.05.2024, că, la cererea președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, vor fi desfășurate exerciții cu marile unități de rachete, în scopul creșterii nivelului de pregătire al Forțelor Nucleare Nestrategice.
Deși Ungaria are, poate, cel mai restrictiv sistem anti-imigrație din Europa, autoritățile de la Budapesta sunt acum brusc interesate de soarta refugiaților ucraineni de pe teritoriul ungar. Ungaria nu este de acord cu măsurile luate de Kiev care dorește să îi determine pe cetățenii eligibili de armată să vină în țară pentru a obține documentele de călătorie.
Centrul multimedia al NATO a publicat un nou material cu un pilot ucrainean, cu indicativul Moonfish, prezent în Danemarca unde se antrenează pentru trecerea pe F-16 Fighting Falcon. Moonfish a fost înainte pilot de MiG-29 sovietic.
Dar din fericire nu a făcut-o. Azi, la mai bine de doi ani de la invadarea ilegală a Ucrainei toată lumea e de acord, inclusiv în Federația Rusă, că s-au făcut greșeli mari de către ocupant în prima etapă a invaziei.
Uniunea Europeană așteaptă ca China să își folosească influența în relația cu Rusia pentru a opri continuarea războiului în Ucraina și pentru a calma tensiunile legate de amenințările nucleare rusești.
Armata israeliană a făcut apel luni la palestinienii din zonele estice ale Rafah să se mute într-o "zonă umanitară" din apropiere, în ceea ce pare a fi începutul unei evacuări a civililor înainte de o operaţiune la sol în oraşul din sudul Fâşiei Gaza, relatează Agerpres, care citează Reuters şi AFP.
Vizita trimisului rus în Orientul Mijlociu și Africa, Mikhail Bogdanov, la Port Sudan, din urmă cu câteva zile, a amestecat cărțile pe scena sudaneză, mai ales după declarațiile sale de susținere a Consiliului de Suveranitate Sudanez, condus de comandantul armatei, generalul locotenent Abdel Fattah al-Burhan și anunțul său că vizita sa ar putea duce la o cooperare sporită în mai multe domenii.
Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a sosit duminică la Paris, unde omologul său francez, Emmanuel Macron, intenţionează să pledeze pentru "reciprocitate" comercială şi pentru căutarea unei soluţii la războiul din Ucraina.
S-au împlinit 42 de ani de la scufundarea distrugătorului ușor, Type 42, HMS Sheffield, de către argentinieni în timpul războiului Malvinelor sau Falkland din 1982.
Președintele rus Vladimir Putin a ordonat organizarea, "în viitorul apropiat", a unor exerciții nucleare la care vor participa în special trupele staționate în apropierea Ucrainei, ca răspuns la "amenințările" occidentale la adresa Moscovei, relatează Agepres, care citează AFP și Reuters.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins duminică cererile Hamas de a pune capăt războiului în Fâşia Gaza în schimbul eliberării ostaticilor, afirmând că aceasta ar menţine la putere gruparea islamistă palestiniană, care va reprezenta în continuare o ameninţare pentru securitatea Israelului, relatează Agerpres, care citează Reuters. Pe de altă parte Israelul a acceptat un armistițiu în schimbul eliberării ostaticilor, armistițiu pe care gruparea teroristă Hamas l-a respins.
Industria aeronautică din Turcia se laudă cu o performanță atinsă de noua dronă Bayraktar TB3 în timpul testelor: Pentru prima dată o dronă cu motor produs în Turcia a atins o altitudine de peste 10.000 metri.
Forțele ruse prezente în Niger sunt găzduite în aceeași bază cu forțele americane, dar într-un complex separat și nu vor avea acces în această zonă până la retragerea completă a SUA din țara africană, a declarat o sursă americană.
O posibilă explozie nucleară în spațiu ar reprezenta o amenințare pentru sateliți, a atenționat secretarul american al Apărării pentru Politica Spațială, John Plumb, în timpul unei audieri în Congresul SUA.
Mii de maghiari au protestat împotriva premierului naționalist Viktor Orban, duminică, în cadrul unui miting organizat cu câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare și locale de la începutul lunii iunie.
Sâmbătă seara, președintele rus Vladimir Putin și numeroși credincioși din Moscova au participat la slujba de Înviere, oficiată de capul Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, un susținător fervent al liderului rus și al războiului său din Ucraina, relatează Agerpres, care citează Reuters. Asta în timp ce Armata rusă bombarda Ucraina și lăsa în urmă o nouă listă de morți civili.
Războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a adus o premieră: Utilizarea rachetelor hipersonice Kinjal, rachete care s-au dovedit a nu fi sub nicio formă decisive, interceptarea lor fiind efectuată de sisteme americane Patriot și confirmată inclusiv de britanici.
Ministerul rus de Externe a declarat duminică că "linia ostilă" adoptată de țările baltice a dus la ruperea majorității legăturilor lor cu Rusia, avertizând că Moscova va răspunde cu măsuri asimetrice, relatează Agepres, care citează Reuters.
Un oficial Hamas a repetat sâmbătă pentru AFP că mişcarea palestiniană, care negociază în prezent un armistiţiu în Fâşia Gaza la Cairo, nu va accepta "sub nicio formă un acord care să nu prevadă în mod explicit încheierea războiului", transmite Agerpres, care citează AFP.
În ultimul raport zilnic al Serviciului de Informații militare din Marea Britanie, publicat pe pagina Ministerului Apărării pe 03.05.2024, se arată că atacul ucrainean de săptămâna trecută asupra unui aerodrom rusesc din Ținutul Krasnodar, a provocat o serie de consecințe.
În ciuda sancțiunilor, Rusia continuă să cumpere aproape două mii de componente diferite de fabricație străină pentru aeronavele miliatre ale sale. Acest lucru reiese dintr-un raport al serviciilor secrete ucrainene. Aceste componente sunt produse de peste 200 de companii din 22 de țări diferite. Rusia le cumpără apoi prin intermediari.
Rușii l-au dat în căutare pe Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei.
Secretarul Forțelor Aeriene americane, Frank Kendall, a zburat pe un avion F-16 pilotat de inteligența artificială. Evenimentul a avut loc pe 2 mai la baza aeriană Edwards.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a afirmat sâmbătă că exercițiile militare ale NATO, numite Steadfast Defender, desfășurate pe o perioadă de patru luni în apropierea granițelor Rusiei, demonstrează că alianța se pregătește pentru un potențial conflict cu Rusia, relatează Agerpres, care citează Reuters.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în cursul nopții de 04.05.2024, mijloacele de apărare antiaeriană au distrus patru rachete ATACMS deasupra Peninsulei Crimeea.
Potrivit estimărilor prezentate vineri de către ministrul francez de externe, Stephane Sejourne, aproximativ 150.000 de soldați ruși au fost uciși de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022, conform informațiilor furnizate de AFP.
Ucraina nu se mai confruntă doar cu Rusia, ci și cu alianța pe care Moscova a adunat-o pentru a-i susține războiul, potrivit unui editorialist al ziarului britanic The Telegraph. Acesta subliniază că Rusia ar putea cu greu să își continue ofensiva fără ajutorul unui "grup pestriț de prieteni autocrați" - rachete din Coreea de Nord, drone din Iran și o cantitate uriașă de asistență tehnică din partea Chinei.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu acordat Digi 24, a anunțat că Rusia a lansat un război hibrid total împotriva Alianței, iar acest lucru se resimte. România e și ea vizată, fiind o țară pivot pentru NATO, fapt pentru care rușii nu vor rata nicio secundă ocazia de a influența direcția ei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 03.05.2024, că două bombardiere strategice Tu-95MS aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune din cadrul Forțelor Aerocosmice au efectuat un zbor planificat în spațiul aerian situat deasupra apelor neutre ale Mării Bering, în apropiere de Alaska.
Războiul din Ucraina s-a schimbat, iar acum o tactică de luptă diferită domină linia frontului. Schimbarea se datorează utilizării masive a dronelor de ambele părți, spune generalul Oleksandr Pavliuk, comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei, într-un interviu acordat publicației The Times.
