Însă cu fiecare tranșă de ajutor trimisă către Ucraina, statele susținătoare și în special contributorul principal, SUA, își sporesc așteptările privind rezultatul final al luptelor și devin tot mai puțin dispuse să accepte că eforturile făcute ar putea fi în zadar.
La acest moment, implicarea și mizele au trecut de punctul în care părțile, și nu este vorba doar de cele beligerante, puteau reveni la starea inițială considerând că nu au fost semnificativ afectate. Investițiile făcute - prin viețile umane pierdute de ucraineni și prin sacrificiile economice globale greu de calculat, împing acum războiul doar înainte.
În situația actuală, este foarte clar că Ucrainei nu i se poate refuza niciun fel de ajutor militar, cu condiția ca acesta să fie realmente util pe câmpul de luptă și să nu conducă la escaladarea conflictului. Acestea sunt practic cele două limite în care se înscrie sprijinul militar pentru Ucraina, iar F-16 nu se încadrează în ele, oricât de disponibil ar fi avionul de luptă în rândul statelor susținătoare.
În prezent Ucraina a reușit oarecum să-și stabilizeze forțele aeriene cu ajutorul avioanelor de luptă MiG-29 primite din Slovacia și Polonia. Monitorizarea în timp a evoluției echipării cu aceste avioane arată că Ucraina poate opera aproximativ 100 de MiG-29. Însă acestea reprezintă o sumă eterogenă de avioane uzate, scoase din stadiul de conservarea pe termen lung, câteva avioane modernizate la nivel local, precum și avioanele slovace și poloneze care au mai beneficiat de unele modernizări.
Înainte de invazia rusă, Ucraina avea aproximativ 50 de MiG-29 operabile, în mare parte modele sovietice nemodernizate. În 2009, Uzina de reparații de avioane de stat din Lviv a modificat 18 MiG-uri la stadiul de MiG-29MU1, echipându-le cu stații radio standard NATO, sisteme GPS și radare noi care au permis extinderea razei de căutare de la 70 de km la 100 km.
În mai bine de un an de lupte grele, ucrainenii au pierdut cel puțin 18 avioane MiG-29, dar eforturile depuse pentru reactivarea avioanelor aflate în conservare se pare că au compensat aceste pierderi și chiar au extins numărul total de MiG-uri operabile în serviciul de luptă ucrainean, deși sunt probabil cele mai puțin modernizate din flota de MiG-29 a Ucrainei.
Aproximativ 33 de avioane MiG-29 din Slovacia și Polonia promit acum să întărească forța de luptă aeriană ucraineană. Avioanele slovace sunt modernizate aproximativ la același standard ca și cele MiG-29MU1 ucrainene.
Primul lot de MiG-29 poloneze, care probabil nu depășește 20 de aparate, a sosit în Ucraina în urmă cu aproximativ o săptămână. Avioanele poloneze, pe care Varșovia le înlocuiește cu o combinație de F-16 și F-35, vin cu upgrade-uri extinse: transpondere moderne, GPS și senzori de avertizare radar, stații radio în standard NATO, o nouă avionică și, poate cel mai semnificativ, o interfață digitală de date MIL STD 1553 care ar trebui să permită avioanelor să utilizeze muniție ghidată prin GPS, cum ar fi bombele cu planare JDAM (Joint Direct Attack Munition) pe care Ucraina le primește din Statele Unite. De altfel, Forțele Aeriene ale Ucrainei au avut recent, pe 4 martie, prima confirmare a utilizării acestor bombe în lupte.
MiG-urile mai puțin avansate din Ucraina pot utiliza JDAM-uri, dar numai după ce se montează interfața de date
Ucrainenii sunt recunoscători pentru MiG-urile primite, însă insistă să considere că F-16 este o soluție mult mai potrivită situației tactice cu care se confruntă. „Cu F-16 am putea controla atât aerul, cât și mările și uscatul, pentru a ne proteja infanteria”, declara recent un pilot ucrainean de MiG-29.
De peste ocean, însă, lucrurile se văd altfel. Concluziile trase cu mai multă obiectivitate arată că sistemele de apărare antiaeriană deținute de ambele părți ale conflictului sunt atât de eficiente încât piloții care zboară cu avioane de luptă de generația a patra aleg rareori să atace pozițiile inamice, deoarece șansele de succes sau de supraviețuire sunt minime.
Aeronavele F-16 pe care Ucraina le solicită nu ar avea mai multe șanse să supraviețuiască sau să fie mai eficiente împotriva sistemelor antiaeriene ruse decât MiG-29, Su-27 sau Su-25 utilizate în prezent de ucraineni.
Folosirea de către rusi a sistemelor antiaeriene S-300 și S-400, recunoscute ca foarte performante împotriva aeronavelor care nu beneficiază de tehnologie stealth, i-a forțat pe piloții ucraineni fie să zboare în afara razei de acțiune a acestora, fie să evolueze mai mult la altitudini foarte mici, impactul general al acțiunilor aeriene fiind astfel unul foarte scăzut.
Avioanele de generația a patra sunt considerate de experți capabilități excelente în mediile de luptă de complexitate scăzută și medie, cum ar fi recentele conflicte din Afganistan, Irak și Siria, dar, neavând protecție stealth, acestea sunt complet depășite într-un mediu cu amenințare antiaeriană ridicată, cum este acum spațiul aerian de deasupra Ucrainei.
Încă de la începutul anului au apărut informaţii neoficiale că Rusia intenționează să înlocuiască modelele mai vechi de avioane de luptă utilizate pe frontul din Ucraina cu mai modernele Su-30, Su-35 și Su-57. Ulterior, a fost confirmat oficial faptul că mai multe avioane Su-35 a fost desfăşurate pe aerodromurile aflate în apropierea frontierei cu Ucraina.
Potrivit unui oficial ucrainean, “avionul de luptă Su-35 echipat cu un radar foarte eficient și cu rachete cu rază lungă de acţiune, a început să fie folosit pentru a ataca aeronavele ucrainene, precum și pentru misiuni de sprijin la sol”.
Schimbarea de strategie privind întrebuințarea în luptele din Ucraina a aviației tactice ruse era de așteptat, de vreme ce, tot din cauza eficacității apărării antiaeriene, nici rușii nu au reușit menținerea unei superiorități aeriene clare în spațiul ucrainean.
Însă apărarea antiaeriană ucraineană nu este la nivelul celei ruse, S-400 făcând totuși diferența, după cum loturile mixte de MiG-29 ucrainene nu se pot compara cu escadrilele de Su-35 pe care Rusia pare tot mai determinată să le arunce în luptă.
Dacă noua abordare a Kremlinului va începe să dea rezultate, iar superioritatea aeriană rusă se va concretiza și va da semne că tinde către obținerea supremației aeriene, cel mai probabil Ucraina nu va mai fi lăsată de occident să se apere doar cu complexele sovietice S-300P/PS/PT, Buk-M1 și S-125 Pechora sau cu câteva sisteme Patriot și NASAMS alături de sute de FIM-92 Stinger portabile, ci va primi într-adevăr mult așteptatul F-16 pentru a compensa deficitul de forțe de luptă din aer.
Odată decizia luată, există trei arme în portofoliul F-16 care pot înclina balanța în favoarea Forțelor Aeriene ale Ucrainei: Racheta antiradiolocație de mare viteză (HARM), Bomba cu diametru mic (SDB) și Racheta comună de tip aer-sol (JASSM).
HARM-urile utilizate de piloți bine antrenați ar putea suprima S-400-urile rusești, dar ar fi necesar ca avioanele să zboare suficient de aproape pentru a-i determina pe operatorii de pe S-400 să-și pornească sistemele de urmărire. Totuși, piloții experimentați consideră că există riscuri asumate într-un astfel de duel și susțin că singurele avioane de vânătoare capabile să angajeze S-400 fără pierderi sunt cele de generația a cincea, concepute special pentru acest gen de luptă.
SBD-urile, cu aripi care se deschid după ce sunt eliberate, pot să planeze zeci de kilometri. Cea mai recentă versiune (SDB II) poate chiar urmări și lovi ținte mobile. Distanța pe care SDB-urile pot plana este determinată de altitudinea și viteza la care sunt eliberate. Și în acest caz, însă, chiar și la cea mai mare rază de acțiune a acestora, un avion de luptă de generația a patra (cu suprafațe efectivă de reflexie relativ mare, între 1-8 m2) riscă să fie detectat și angajat de S-400 înainte de a putea elibera aceste muniții.
JASSM-urile sunt rachete de croazieră subsonice, pe care F-16 versiunea Block 50/52 le poate utiliza direct, iar Block-urile anterioare au nevoie doar de software-ul adecvat și de certificarea de zbor.
Este așadar foarte probabil ca F-16 să ajungă în Ucraina cât timp războiul este încă în desfășurare, însă doar dacă forțele aeriene ruse reușesc să controleze spațiul aerian disputat și în funcție de nivelul la care ajung să dețină acest control.
Până la F-16, capacitatea de interdicție aeriană ucraineană va fi foarte probabil întărită progresiv cu sisteme antiaeriene și muniție performantă, până la limita posibilităților de susținere. Nu este exclus ca, înainte de a apela la F-16, SUA să încerce chiar să faciliteze ucrainenilor angajarea acelor ținte din adâncimea apărării ruse care au valoare ridicată pentru acțiunile aeriene, iar în acest scop să decidă transferul de drone mari de atac, precum MQ-1 Predator sau MQ-9 Reaper.
Este clar nevoie de flexibilitate în decizii, dar mai importantă este înțelegerea corectă a situației din teren. Dacă se decide introducerea în luptă a unei capabilități precum F-16, acesta trebuie să se facă la momentul optim. Mai devreme ar putea reprezenta o intervenție costisitoare cu un impact extrem de redus asupra evoluției războiului, iar mai târziu aeronava s-ar putea confrunta cu o rezistență aeriană și antiaeriană consolidată care i-ar limita semnificativ posibilitățile de acțiune.
Determinarea acestui moment presupune o estimare adecvată a cursului războiului, astfel încât să permită începerea din timp și sincronizarea activităților de furnizare a avioanelor cu cele de pregătire a piloților, tehnicienilor și infrastructurii de zbor.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pe 27 aprilie 2025, presa de stat rusă a difuzat imagini cu o rachetă de croazieră pe care prezentat-o ca un „proiect secret”, inspectată de fostul președinte Dmitri Medvedev într-un poligon militar, sugerând integrarea acesteia pe avioanele considerate de ruși de generația a 5-a, Su-57, cele mai avansate avione de vânătoare ale Rusiei.
Franța și India au pus bazele celui mai mare acord în domeniul apărării încheiat vreodată între cele două țări, marcând astfel prima comandă de export pentru varianta navală a avionului de vânătoare francez Rafale Marine (Rafale M), care are la bază livrarea către Marina indiană a 26 de astfel de aeronave de luptă.
Un avion de luptă ucrainean MiG-29 a distrus un punct rusesc de control și lansare pentru drone FPV. Punctul distrus a fost localizat în sudul Ucrainei, potrivit unui videoclip publicat de canalul de Telegram Sonyashnyk, care este asociat cu Forțele Armate ale Ucrainei.
Rachetele HIMARS sunt victima propriului succes. GMLRS și HIMARS au devenit componente cheie ale eforturilor de apărare ale Ucrainei împotriva invaziei rusești, dar eficiența lor pe câmpul de luptă a crescut cererea globală, ceea ce riscă să dezechilibreze stocurile SUA.
Situația creată în jurul achiziționării de către Turcia a aeronavei europene Eurofighter Typhoon arată, printre altele, că avantajul producției în comun a unui avion ajunge în anumite circumstanțe să devină o problemă când vine vorba de vânzarea către o terță parte, chiar dacă aceasta din urmă este o țară aliată. Aceasta este una din lecțiile ce trebuie învățate din tentativa fără sfârșit a Turciei de a achiziționa avioane europene.
"Rușii verifică pregătirea sistemelor noastre de apărare antiaeriană”, au declarat polonezii.
Grupul francez de apărare Thales are un portofoliu care cuprinde de la radare de luptă, până la sisteme din domeniile Cyber sau Aerospațial. Per total, Thales a înregistrat vânzări trimestriale de 4,96 miliarde de euro, în creștere cu 9,9% față de primul trimestru din 2024, în timp ce vânzările din segmentul Apărare au totalizat 2.685 milioane euro, în creștere cu 16,5% față de primul trimestru din 2024.
Bombardierele americane au aterizat în Japonia pentru cele mai lungi misiuni din ultimele decenii.
În Rusia, a luat foc și a ars un avion de luptă multirol Su-30SM care costă aproximativ 50 de milioane de dolari. Incidentul a avut loc la o bază aeriană de lângă Rostov-pe-Don, anunță serviciul ucrainean de informații militare - HUR.
Portugalia a făcut un pas decisiv către modernizarea forțelor sale aeriene, afirmându-și intenția de a achiziționa avionul de luptă F-35 Lightning II, construit în SUA, ca succesor al flotei sale învechite de F-16 Fighting Falcon. Anunțul, făcut de generalul Jooo Cartaxo Alves, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene (CEMFA), în cadrul Conferinței portugheze pentru Apărare Națională din 22 aprilie 2025, indică o schimbare importantă adusă strategiei de apărare a Portugaliei.
Într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, compania rusă de stat Rosoboronexport a prezentat o gamă de echipamente militare, inclusiv avionul multirol MiG-35, dar și un tanc principal de luptă T-90MS, un obuzier autopropulsat 2S40 Floks, precum și un sistem de apărare aeriană Pantsir-S1M . Acestea au fost anunțate în contextul expoziției SITDEF 2025, care va avea loc săptămâna viitoare la Lima, în Peru pe continentul sud-american. O regiune considerată ca fiind de fapt „curtea din spate” a SUA, unde americanii exercită o influență majoră, influență contestată și de chinezi.
Serviciul de presă al Corporației întrunite constructoare de avioane din Federația Rusă, parte a comapaniei de stat Rostec, a anunțat că, pe 19.04.2025, un nou lot de bombardiere de front modernizate de tip Su-34M a fost furnizat la trupe.
În Elveția, mai multe partide politice cer guvernului să renunțe la avioanele de luptă americane F-35. Pentru a convinge Consiliul Federal să anuleze contractul de achiziție a F-35, în țară a fost lansată o petiție semnată de mii de cetățeni. Parti Socialiste Suisse (PS), Parti Écologiste Suisse (Verzii) și Le Center sunt în favoarea reexaminării poziției cu privire la achiziționarea acestui tip de aeronavă.
Aviația militară turcă e într-un moment dificil. Exclusă din programul F-35 Lightning II, ca urmare a achiziției de sisteme rusești S-400, turcii caută de mult timp soluții pentru a remedia marea problemă, îmbătrânirea flotei de luptă. În acest sens s-a decis în cele din urmă și aprobat achiziționarea de F-16 Block 70, precum și a unor kituri de modernizare a flotei actuale de F-16, tot la standardul Block 70 Viper, cel mai modern. Dar în fața tergiversărilor americane și a timpului îndelungat de livrare, turcii optează și pentru achiziția de avioane europene Eurofighter.
România are în derulare, 27 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe, iar programul PATRIOT este în capul listei de priorități.
Rusia e departe de performanțele înregistrate de americani în ceea ce privește avioanele de generația a 5-a precum F-35 Lightning II sau F-22 Raptor, dar, la fel ca în marile războaie pe care le-a purtat, rușii mizează pe număr nu pe performanță. Lucru pe care îl vedem și în Ucraina, unde Rusia nu ține cont de numărul de morți și de pierderi.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Avioanele F-35 olandeze, utilizând un gateway (interfață sau poartă electronică) de comunicații dezvoltat de Lockheed Martin, au partajat date clasificate cu un sistem olandez de comandă și control pentru a realiza lovirea unei ținte terestre în timpul exercițiului NATO Ramstein Flag de la începutul acestei luni, a anunțat Lockheed Martin, pe 15 aprilie.
Aviația militară de azi a SUA operează 142 de bombardiere și puțin peste 2.000 de avioane de vânătoare. Mult sub perioada de glorie, de apogeu, dar din punct de vedere tehnologic SUA sunt vârf de lance. În timpul Războiului Rece, când SUA erau pregătite pentru un conflict cu Uniunea Sovietică, Forțele Aeriene Americane dețineau 422 de bombardiere și peste 4.000 de avioane de vânătoare. Problemele însă nu sunt cu numărul de avioane.
Industria de apărare din Franța ridică ștacheta și propune un avion spațial. Ceea ce nu au reușit să finalizeze nici rușii și nici americanii în perioada Războiului Rece, cu ambițioasele programe MiG-105 și X-20 Dyna Soar.
Autoritățile ucrainene au raportat, pe 12 aprilie, moartea căpitanului Pavlo Ivanov, în vârstă de 26 de ani care, pilota un avion tactic multirol F-16. Tragedia s-a produs în timpul îndeplinirii unei misiuni de luptă. Președintele Volodimir Zelenski i-a acordat titlul de Erou al Ucrainei. Potrivit surselor BBC, avionul lui Ivanov a fost probabil doborât de o rachetă rusească.
Avioanele suedeze JAS 39 Gripen au reușit recent să spargă gheața după aproape 12 ani în care au pierdut pe bandă rulantă toate competițiile împotriva F-16 sau a altor tipuri de avioane în cadrul unor programe de modernizare desfășurate de diferite state. Acum se pare că JAS 39 Gripen contestă chiar F-35, încercând să profite de noul context politic internațional.
Un avion al Forțelor Aeriene Ucrainene a distrus un centru de comandă al unei companii rusești și o clădire care adăpostea personal militar al armatei ruse în teritoriul temporar ocupat al regiunii Herson. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe canalul de Telegram Soniashnyk, afiliat Forțelor Aeriene Ucrainene. Se menționează că lovitura a fost efectuată de un avion de vânătoare MiG-29, folosind două bombe franceze AASM HAMMER. Imaginile arată cum, în urma unor lovituri precise, clădirile situate aproape una de cealaltă au fost distruse.
Cooperarea industrială în domeniul apărării aeriene europene a făcut un nou pas înainte odată cu semnarea unui acord strategic între compania norvegiană Kongsberg Aviation Maintenance Services și compania slovacă de apărare Letecke opravovne Trencín (LOTN).
Suedia a oferit Armatei Cehe un nou contract de închiriere pentru avioanele de luptă Gripen. Noua propunere este mult mai avantajoasă decât precedentele condiții, respinse public de ministerul ceh al apărării.
India a aprobat achiziționarea a 26 de avioane de luptă Rafale din Franța pentru Marina Indiană, au declarat miercuri sursele Reuters.
Războiul din Ucraina ne-a arătat de mai multe ori că în conflictele moderne dronele joacă un rol important, chiar dacă ele nu vor înlocui prea curând tehnica clasică. Un alt asemenea exemplu a avut loc în urmă cu câteva zile când ucrainenii au reușit să distrugă un bombardier strategic Tu-22, adânc în teritoriul Rusiei, care tocmai ce aterizase. Bombardierul a fost „vânat” și lovit de o dronă ucraineană.
Belgia este pe deplin angajată să ajute Ucraina să-și construiască mai multe capacități de autoapărare.
Majestatea Sa Felipe al VI-lea, Regele Spaniei, se află marţi în România, unde, împreună cu preşedintele Nicuşor Dan, va vizita Centrul de instruire întrunită de la Cincu.
Negociatorul rus Vladimir Medinsky a declarat că, dacă războiul din Ucraina se oprește fără o pace reală, Ucraina și NATO vor încerca să recupereze teritoriile ocupate de Rusia, ceea ce, spune el, va duce la un război nuclear și la sfârșitul lumii.
Tot mai multe țări se alătură forțelor NATO desfășurate în Laponia finlandeză. Marea Britanie s-a alăturat forțelor suedeze și finlandeze, iar Franța are în vedere și ea trimiterea de militari.
Ecourile Operațiunii ”Pânza de păianjen” a Ucrainei abia încep să se simtă, atacul de pe 1 iunie fiind, probabil, un moment de referință pentru războiul modern. Dronele și inteligența artificială nu sunt ”filme SF” - pot fi produse relativ ușor și în cantități mari, iar pagubele pe care le pot provoca inamicului depășesc de zeci de ori investițiile în dezvoltarea acestor echipamente.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să solicite luni, într-o conferinţă desfăşurată la Londra, o creştere cu 400% a capacităţilor de apărare antiaeriană şi antirachetă ale Alianţei, în special pentru a contracara o Rusie care "seamănă teroarea din cer", informează Agerpres și AFP.
Rusia vrea să cucerească toată Ucraina de pe malul stâng, de la Nipru și întreaga coastă a Mării Negre. Dacă planurile rușilor se vor realiza, România va avea Armata rusă la gurile Dunării, un scenariu cum nu se poate mai prost pentru securitatea țării noastre.
Franța și Ucraina au imaginat un parteneriat pentru producția de drone, un ”parteneriat fără precedent” în care va fi implicată și compania Renault.
Forţele de drone ale armatei ucrainene au lovit duminică noapte aerodromul militar Savasleika, situat în regiunea Nijni Novgorod a Federaţiei Ruse, de unde decolează cu regularitate aeronavele MiG-31K care integrează rachete hipersonice Kinjal, transmit Agerpres și EFE.
România va deține trei escadrile de F-16 și, odată cu transferul celor olandeze aflate la Centrul de pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, unde se antrenează piloți români și ucraineni, numărul va crește de la 49 de avioane F-16 la aproape 70. Dar această chestiune ridică o dezbatere în zona de expertiză. Sunt suficiente în caz de război trei escadrile de F-16? Și ar fi trebuit să se axeze România și pe alte obiective, nu doar numărul de avioane?
În cursul nopții de 09.06.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat obiective militare ale armatei ucrainene, dar și elemente ale infrastructurii critice civile.
Fiona Hill, cea care a fost consilier principal pe probleme legate de Rusia la Casa Albă în primul mandat al lui Donald Trump și a contribuit acum la strategia de securitate a Guvernului britanic, a atras atenția într-un interviu acordat The Guardian că Rusia a declanșat deja războiul împotriva Europei, momentan într-o formă hibridă, și a subliniat că de data asta bătrânul continent și Marea Britanie nu se vor mai putea baza pe SUA.
După foarte mulți ani de secetă și de „înfrângeri” pe linie, avioanele Gripen au reușit o victorie majoră în fața F-16 Fighting Falcon americane, și chiar în fața celei mai performante versiuni a F-ului american, Block 70 Viper.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 08.06.2025, că, în urma acțiunilor ofensive, trupele ruse au trecut granița de est a regiunii ucrainene Dnipropetrovsk. Ucraina nu a comentat încă pe această temă.
Coșmarul continuă pentru aviația militară rusă. După ce au pierdut peste 40 de bombardiere strategice aflate la sol, în urma unei operațiuni fără precedent a ucrainenilor care s-au infiltrat în teritoriul Federației Ruse și au lansat sute de drone kamikaze din camioane civile, rușii au pierdut în acest weekend și un Su-35, cel mai promovat avion de luptă al Rusiei. Și unul din cele mai performante, folosite intens în războiul lor de agresiune asupra Ucrainei. Avionul a fost doborât în interiorul Rusiei și există trei scenarii privind această performanță.
Garda Națională va fi desfășurată în statul american California, dacă protestele față de raidurile antiimigrație din Los Angeles vor continua, a anunțat Casa Albă sâmbătă, informează Agerpres, DPA, Reuters, AFP și EFE.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, realizat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate națională Iulian Fota a atras atenția că următoarea perioadă e critică pentru România și Europa în ceea ce privește războiul rus de agresiune. Căci dacă Rusia se va aventura să testeze Articolul 5 al NATO o va face în următorii doi ani. De ce? Iulian Fota explică.
Președintele Donald Trump se abține să preseze China pentru a opri sprijinul acordat mașinii de război a Rusiei, concentrându-se pe alte probleme din relația cu cel mai mare rival geopolitic al său, potrivit unor oficiali americani și europeni familiarizați cu situația, precizează Bloomberg.
Testele, efectuate la mijlocul lunii mai, sunt evaluate ca fiind extrem de reușite. „Racheta balistică a acoperit aproape 300 km și a distrus un post de comandă rusesc.”
Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a avertizat-o duminică pe activista suedeză Greta Thunberg şi pe restul echipajului Madleen, nava Flotilei Libertăţii, care se află în drum spre Gaza pentru a încerca să livreze ajutor umanitar, să se întoarcă din drum, deoarece nu vor putea ajunge în enclava palestiniană, informează Agerpres și EFE.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a făcut un nou în modernizarea parcului auto al Armatei României, achiziționând 24 de autovehicule tactice blindate VAMTAC ST5 BN2 de la producătorul spaniol Uro Vehículos Especiales S.A. (UROVESA). Contractul, în valoare de aproape 10 milioane de euro plus TVA, a fost atribuit direct, prin negociere, de către compania de stat Romtehnica.
Într-un mesaj postat pe contul de pe rețeaua de socializare Telegram, Forțele Aeriene ale Ucrainei au informat, pe 07.06.2025, că armata ucraineană a doborât un avion de vânătoare rusesc de tip Su-35 în regiunea Kursk.
Preşedintele parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a avertizat sâmbătă cu privire la o escaladare a tensiunilor dintre ţara sa şi Germania într-un mesaj adresat parlamentarilor de la Berlin, informează Agerpres și DPA.
Megan Mobbs, fiica reprezentantului special al lui Trump, Keith Kellogg, a comentat bombardamentul masiv din 6 iunie 2025 efectuat de trupele rusești asupra Ucrainei.
Indiferent cât de impresionant va fi AbramsX, probabil că nu va merita niciodată costul programului, într-o eră a războiului cu drone avansate și arme antitanc de ultimă generație. Cel puțin asta e concluzia unor experți militari americani. Nu înseamnă desigur că e însă poziția corectă, dar există argumente pro și contra în ceea ce privește viitorul armei tanc.
Fostul ministru de Externe și actual consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, Cristian Diaconescu, a lansat un avertisment ferm cu privire la implicațiile regionale ale războiului din Ucraina, subliniind că prăbușirea Kievului ar putea deschide calea unor amenințări directe la adresa Republicii Moldova și chiar a României.
Unii legiuitori americani nu înţeleg amploarea campaniei de reînarmare a Rusiei, a declarat vineri cancelarul german Friedrich Merz, la o zi după ce a purtat discuţii cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă, relatează Agerpres și Reuters.
Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a finanțat o mare parte din campania prezidențială a lui Donald Trump din 2024. Trump l-a numit pe Musk la conducerea efortului de reducere a personalului federal și de diminuare a cheltuielilor, dar ulterior relațiile dintre cei doi s-au răcit iar Musk a părăsit administrația. Trump i-a oferit o ieșire decentă și onorantă, lăudându-l pentru munca depusă, dar ulterior Musk a avut câteva ieșiri uluitoare la adresa lui Trump, atacuri greu de imaginat acum câteva luni.
Atacul cu drone asupra aerodromurilor militare rusești din weekend a demonstrat capacitatea Ucrainei de a lovi adânc în adâncimea Rusiei, potrivit unui oficial anonim al NATO. “El a arătat că Rusia este vulnerabilă, chiar dacă președintele Putin crede că va câștiga războiul”, a declarat sursa reporterilor la Bruxelles. Aceasta a numit operațiunea un punct de cotitură în război și a subliniat faptul că dronele în valoare de 400 de dolari fiecare au provocat pagube totale de șapte miliarde de dolari. Oficialii NATO se așteaptă ca Rusia să se răzbune și să intensifice atacurile, în special asupra infrastructurii critice a Ucrainei.
Pentru prima dată în România, Institutul American de Diplomație și Drepturile Omului (USIDHR) aduce la București unul dintre cele mai apreciate programe de certificare diplomatică.
La doar trei luni după anunțul privind semnarea primului contract de export pentru avioanele Su-57E (E, de la varianta pentru export), rușii anunță nu doar că prima unitate va fi livrată anul acesta, ci și că avionul va începe să fie operat în 2025.
Un studiu recent, publicat în mai 2025 de influentul think-tank International Institute for Strategic Studies (IISS), intitulat „Defending Europe Without the United States: Costs and Consequences”, trage un semnal de alarmă categoric privind viitorul apărării europene în cazul unei retrageri a sprijinului militar american. Raportul, o analiză detaliată a scenariilor și implicațiilor lunarii unei astfel de decizii, subliniază că statele europene s-ar confrunta cu deficite masive de capacitate și cu costuri financiare astronomice pentru a compensa absența Statelor Unite.
![Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].](https://media.defenseromania.ro/image/202309/w322h220/rusia-productie-tancuri_71995000.jpg "Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].")
Războiul dintre Rusia și Ucraina a escaladat dramatic în ultimele săptămâni. Cu toate acestea, politica occidentală rămâne ancorată în presupunerea periculos de greșită că economia Rusiei se va prăbuși sub costul uluitor al militarizării, al creșterii economice anemice și al scăderii prețurilor petrolului. Președintele Vladimir Putin nu are nicio intenție de a demilitariza economia, chiar dacă luptele din Ucraina s-ar încheia. Kremlinul își propune să-și facă mașina de război mai mare și mai bună, fiind gata să sacrifice calitatea vieții rușilor obișnuiți pe parcurs și este puțin probabil să întâmpine o rezistență semnificativă.
