Însă cu fiecare tranșă de ajutor trimisă către Ucraina, statele susținătoare și în special contributorul principal, SUA, își sporesc așteptările privind rezultatul final al luptelor și devin tot mai puțin dispuse să accepte că eforturile făcute ar putea fi în zadar.
La acest moment, implicarea și mizele au trecut de punctul în care părțile, și nu este vorba doar de cele beligerante, puteau reveni la starea inițială considerând că nu au fost semnificativ afectate. Investițiile făcute - prin viețile umane pierdute de ucraineni și prin sacrificiile economice globale greu de calculat, împing acum războiul doar înainte.
În situația actuală, este foarte clar că Ucrainei nu i se poate refuza niciun fel de ajutor militar, cu condiția ca acesta să fie realmente util pe câmpul de luptă și să nu conducă la escaladarea conflictului. Acestea sunt practic cele două limite în care se înscrie sprijinul militar pentru Ucraina, iar F-16 nu se încadrează în ele, oricât de disponibil ar fi avionul de luptă în rândul statelor susținătoare.
În prezent Ucraina a reușit oarecum să-și stabilizeze forțele aeriene cu ajutorul avioanelor de luptă MiG-29 primite din Slovacia și Polonia. Monitorizarea în timp a evoluției echipării cu aceste avioane arată că Ucraina poate opera aproximativ 100 de MiG-29. Însă acestea reprezintă o sumă eterogenă de avioane uzate, scoase din stadiul de conservarea pe termen lung, câteva avioane modernizate la nivel local, precum și avioanele slovace și poloneze care au mai beneficiat de unele modernizări.
Înainte de invazia rusă, Ucraina avea aproximativ 50 de MiG-29 operabile, în mare parte modele sovietice nemodernizate. În 2009, Uzina de reparații de avioane de stat din Lviv a modificat 18 MiG-uri la stadiul de MiG-29MU1, echipându-le cu stații radio standard NATO, sisteme GPS și radare noi care au permis extinderea razei de căutare de la 70 de km la 100 km.
În mai bine de un an de lupte grele, ucrainenii au pierdut cel puțin 18 avioane MiG-29, dar eforturile depuse pentru reactivarea avioanelor aflate în conservare se pare că au compensat aceste pierderi și chiar au extins numărul total de MiG-uri operabile în serviciul de luptă ucrainean, deși sunt probabil cele mai puțin modernizate din flota de MiG-29 a Ucrainei.
Aproximativ 33 de avioane MiG-29 din Slovacia și Polonia promit acum să întărească forța de luptă aeriană ucraineană. Avioanele slovace sunt modernizate aproximativ la același standard ca și cele MiG-29MU1 ucrainene.
Primul lot de MiG-29 poloneze, care probabil nu depășește 20 de aparate, a sosit în Ucraina în urmă cu aproximativ o săptămână. Avioanele poloneze, pe care Varșovia le înlocuiește cu o combinație de F-16 și F-35, vin cu upgrade-uri extinse: transpondere moderne, GPS și senzori de avertizare radar, stații radio în standard NATO, o nouă avionică și, poate cel mai semnificativ, o interfață digitală de date MIL STD 1553 care ar trebui să permită avioanelor să utilizeze muniție ghidată prin GPS, cum ar fi bombele cu planare JDAM (Joint Direct Attack Munition) pe care Ucraina le primește din Statele Unite. De altfel, Forțele Aeriene ale Ucrainei au avut recent, pe 4 martie, prima confirmare a utilizării acestor bombe în lupte.
MiG-urile mai puțin avansate din Ucraina pot utiliza JDAM-uri, dar numai după ce se montează interfața de date
Ucrainenii sunt recunoscători pentru MiG-urile primite, însă insistă să considere că F-16 este o soluție mult mai potrivită situației tactice cu care se confruntă. „Cu F-16 am putea controla atât aerul, cât și mările și uscatul, pentru a ne proteja infanteria”, declara recent un pilot ucrainean de MiG-29.
De peste ocean, însă, lucrurile se văd altfel. Concluziile trase cu mai multă obiectivitate arată că sistemele de apărare antiaeriană deținute de ambele părți ale conflictului sunt atât de eficiente încât piloții care zboară cu avioane de luptă de generația a patra aleg rareori să atace pozițiile inamice, deoarece șansele de succes sau de supraviețuire sunt minime.
Aeronavele F-16 pe care Ucraina le solicită nu ar avea mai multe șanse să supraviețuiască sau să fie mai eficiente împotriva sistemelor antiaeriene ruse decât MiG-29, Su-27 sau Su-25 utilizate în prezent de ucraineni.
Folosirea de către rusi a sistemelor antiaeriene S-300 și S-400, recunoscute ca foarte performante împotriva aeronavelor care nu beneficiază de tehnologie stealth, i-a forțat pe piloții ucraineni fie să zboare în afara razei de acțiune a acestora, fie să evolueze mai mult la altitudini foarte mici, impactul general al acțiunilor aeriene fiind astfel unul foarte scăzut.
Avioanele de generația a patra sunt considerate de experți capabilități excelente în mediile de luptă de complexitate scăzută și medie, cum ar fi recentele conflicte din Afganistan, Irak și Siria, dar, neavând protecție stealth, acestea sunt complet depășite într-un mediu cu amenințare antiaeriană ridicată, cum este acum spațiul aerian de deasupra Ucrainei.
Încă de la începutul anului au apărut informaţii neoficiale că Rusia intenționează să înlocuiască modelele mai vechi de avioane de luptă utilizate pe frontul din Ucraina cu mai modernele Su-30, Su-35 și Su-57. Ulterior, a fost confirmat oficial faptul că mai multe avioane Su-35 a fost desfăşurate pe aerodromurile aflate în apropierea frontierei cu Ucraina.
Potrivit unui oficial ucrainean, “avionul de luptă Su-35 echipat cu un radar foarte eficient și cu rachete cu rază lungă de acţiune, a început să fie folosit pentru a ataca aeronavele ucrainene, precum și pentru misiuni de sprijin la sol”.
Schimbarea de strategie privind întrebuințarea în luptele din Ucraina a aviației tactice ruse era de așteptat, de vreme ce, tot din cauza eficacității apărării antiaeriene, nici rușii nu au reușit menținerea unei superiorități aeriene clare în spațiul ucrainean.
Însă apărarea antiaeriană ucraineană nu este la nivelul celei ruse, S-400 făcând totuși diferența, după cum loturile mixte de MiG-29 ucrainene nu se pot compara cu escadrilele de Su-35 pe care Rusia pare tot mai determinată să le arunce în luptă.
Dacă noua abordare a Kremlinului va începe să dea rezultate, iar superioritatea aeriană rusă se va concretiza și va da semne că tinde către obținerea supremației aeriene, cel mai probabil Ucraina nu va mai fi lăsată de occident să se apere doar cu complexele sovietice S-300P/PS/PT, Buk-M1 și S-125 Pechora sau cu câteva sisteme Patriot și NASAMS alături de sute de FIM-92 Stinger portabile, ci va primi într-adevăr mult așteptatul F-16 pentru a compensa deficitul de forțe de luptă din aer.
Odată decizia luată, există trei arme în portofoliul F-16 care pot înclina balanța în favoarea Forțelor Aeriene ale Ucrainei: Racheta antiradiolocație de mare viteză (HARM), Bomba cu diametru mic (SDB) și Racheta comună de tip aer-sol (JASSM).
HARM-urile utilizate de piloți bine antrenați ar putea suprima S-400-urile rusești, dar ar fi necesar ca avioanele să zboare suficient de aproape pentru a-i determina pe operatorii de pe S-400 să-și pornească sistemele de urmărire. Totuși, piloții experimentați consideră că există riscuri asumate într-un astfel de duel și susțin că singurele avioane de vânătoare capabile să angajeze S-400 fără pierderi sunt cele de generația a cincea, concepute special pentru acest gen de luptă.
SBD-urile, cu aripi care se deschid după ce sunt eliberate, pot să planeze zeci de kilometri. Cea mai recentă versiune (SDB II) poate chiar urmări și lovi ținte mobile. Distanța pe care SDB-urile pot plana este determinată de altitudinea și viteza la care sunt eliberate. Și în acest caz, însă, chiar și la cea mai mare rază de acțiune a acestora, un avion de luptă de generația a patra (cu suprafațe efectivă de reflexie relativ mare, între 1-8 m2) riscă să fie detectat și angajat de S-400 înainte de a putea elibera aceste muniții.
JASSM-urile sunt rachete de croazieră subsonice, pe care F-16 versiunea Block 50/52 le poate utiliza direct, iar Block-urile anterioare au nevoie doar de software-ul adecvat și de certificarea de zbor.
Este așadar foarte probabil ca F-16 să ajungă în Ucraina cât timp războiul este încă în desfășurare, însă doar dacă forțele aeriene ruse reușesc să controleze spațiul aerian disputat și în funcție de nivelul la care ajung să dețină acest control.
Până la F-16, capacitatea de interdicție aeriană ucraineană va fi foarte probabil întărită progresiv cu sisteme antiaeriene și muniție performantă, până la limita posibilităților de susținere. Nu este exclus ca, înainte de a apela la F-16, SUA să încerce chiar să faciliteze ucrainenilor angajarea acelor ținte din adâncimea apărării ruse care au valoare ridicată pentru acțiunile aeriene, iar în acest scop să decidă transferul de drone mari de atac, precum MQ-1 Predator sau MQ-9 Reaper.
Este clar nevoie de flexibilitate în decizii, dar mai importantă este înțelegerea corectă a situației din teren. Dacă se decide introducerea în luptă a unei capabilități precum F-16, acesta trebuie să se facă la momentul optim. Mai devreme ar putea reprezenta o intervenție costisitoare cu un impact extrem de redus asupra evoluției războiului, iar mai târziu aeronava s-ar putea confrunta cu o rezistență aeriană și antiaeriană consolidată care i-ar limita semnificativ posibilitățile de acțiune.
Determinarea acestui moment presupune o estimare adecvată a cursului războiului, astfel încât să permită începerea din timp și sincronizarea activităților de furnizare a avioanelor cu cele de pregătire a piloților, tehnicienilor și infrastructurii de zbor.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
De ce ne era teamă, se pare că nu vom scăpa, în condițiile în care Rusia ”implementează” în războiul hibrid purtat împotriva statelor NATO câteva dintre soluțiile testate pe frontul din Ucraina, iar Berlinul resimte deja pe pielea sa modul de operare al rușilor.
Revista americană Newsweek a semnalat faptul că un avion militar american a cules informații despre pozițiile rusești din spațiul aerian contestat al Mării Negre în prima astfel de misiune de la invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Moscova în urmă cu aproape trei ani. Mișcarea - observată pentru prima dată miercuri (05.02.2025) de analistul de informații MeNMyRC - semnalează probabil o abordare nouă și mai îndrăzneață a Pentagonului sub președintele Donald Trump.
Forțele Aeriene Poloneze au realizat o etapă importantă în cadrul eforturilor lor de modernizare. Astfel, pe 31 ianuarie 2025 un pilot polonez a zburat pentru prima dată cu un avion de vânătoare stealth F-35A Lightning ÎI deasupra bazei Fort Smith din Arkansas. Acest zbor istoric marchează intrarea oficială a Poloniei în grupul select de state care operează avioane stealth de generația a V-a, F-35A jucând un rol esențial în strategia de apărare aeriană a țării și sporind interoperabilitatea cu forțele NATO.
Primele avioane franceze Mirage 2000 au fost deja livrate în Ucraina, după cum a anunțat pe 6 februarie ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu.
Potrivit Departamentului american al Apărării, la 23 ianuarie 2025, primul F-16 Block 70 echipat cu sistemul de război electronic Viper Shield a zburat pentru prima dată de la Baza Aeriană Edwards, California. Acest test face parte dintr-o evaluare continuă a capacităților sistemului și a integrării acestuia cu platforma F-16, care va permite implementarea operațională viitoare de către numeroși clienți internaționali.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 04.02.2025, două bombardiere strategice de tip Tu-95MS au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Barents și Mării Norvegiei.
La 31 ianuarie 2025, ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov a dezvăluit că Țările de Jos vor furniza Ucrainei un alt lot de avioane de luptă F-16 în acest an. Declarația a fost făcută după o întâlnire la Haga cu ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, în cursul căreia cei doi oficiali au abordat îmbunătățirea capacităților aviatice ale Ucrainei și continuarea programelor de formare pentru piloții și tehnicienii ucraineni.
Dezinformarea rusă cu privire la F-35 Lighning II atinge un nivel greu de imaginat care i-a surprins până și pe americani. Iar noua teză a rușilor amintește de acel moment din 2018 când întreaga lume a plecat după fentă deoarece la parada militară din 1 decembrie organizată cu ocazia Zilei Naționale a României, avioane F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor noastre Aeriene nu au mai decolat.
Ucraina folosește acum bombe JDAM-ER de 500 de kilograme împotriva forțelor rusești și, în sfârșit, exista dovezi reale. Imagini apărute recent arată un Su-27 Flanker ucrainean lansând una dintre aceste bombe puternice. În timp ce livrările JDAM-ER către Kiev erau cunoscute, aceasta este prima dovadă confirmată că varianta de 500 de kg a acestei bombe este utilizata in lupta.
Presa rusă a informat că, în dimineața zilei de 01 februarie 2025, în districtul Yelets din regiunea Lipetsk, a avut loc “o coborâre de urgență” a unei rachete de croazieră supersonice Kh-22 de la bordul unui bombardier cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3. Aeronava îndeplinea o misiune bombardament asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Rachetele hipersonice Kinjal, utilizate de ocupant intens împotriva Ucrainei, sunt lansate de pe avioane de luptă MiG-31K. Însă rușii spun că ar putea să le integreze și pe avioanele de generația a 5-a Su-57, dar încă nu sunt pregătiți să plătească prețul unui „sacrificiu” important pe care Su-57 ar trebui să facă.
Suedia a lansat cu succes primul său satelit de comunicații militare în spațiu în august anul trecut. Abia vineri, guvernul suedez a anunțat că acesta este primul dintre câțiva sateliți de recunoaștere militară pe care țara scandinavă vrea să-i trimită pe orbită.
Forțele de apărare ale Ucrainei folosesc de mult timp drone, inclusiv cele care pot transporta bombe grele FAB-250 pentru lovituri pe teritoriul Rusiei.
Compania ucraineană Ukrspetssystems a prezentat o nouă versiune a dronei SHARK, e vorba de SHARK-M, într-o versiune îmbunătățită care va mări inclusiv raza de acțiune.
Suntem martorii unei situații în care o țară din UE (Grecia) cere explicații de fapt unui alt membru al UE (Franța) și îi solicită să nu furnizeze unui partener NATO comun (Turcia) rachete Meteor cu rază lungă de acțiune, deoarece Grecia are deja aceste rachete pe avioanele sale de luptă Rafale.
Joi, 30 ianuarie, o aeronavă F-16 Fighting Falcon, achiziționată de România de la Regatul Norvegiei, a aterizat în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, completând astfel Escadrila 48 Vânătoare cu toate cele 16 aeronave.
Rușii vor să crească producția de avioane de vânătoare Su-57. Anunțul vine pe fondul faptului că după 15 ani de la primul zbor al unei aeronave de acest tip, considerată de ruși de generația a 5-a, nu au găsit încă piețe pentru exportul acestora.
Viceamiralul Daniel Cheever și-a exprimat încrederea în capacitatea Marinei SUA de a integra, până în 2026, noul UAV de realimentare în aripa aeriană, deși zborul sistemelor fără pilot de pe portavioane ridică multe provocări.
Armata rusă a lovit cu drone ținte civile și de infrastructură portuară din Ucraina joi dimineață, 30 ianuarie, în apropierea graniței cu România, în județul Tulcea. Sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au indicat creșterea numărului de drone în spațiul aerian ucrainean pe traiectorii de zbor din apropierea frontierei cu România, potrivit MApN.
Ucraina a primit avioane F-16 Fighting Falcon, deși nu într-un număr mare. Și într-o versiune mai veche, Block 15 trecute prin programul MLU (Mid-Life Update), versiune pe care o deține și România. Desigur, mult peste ceea ce zburau ucrainenii, F-16 e un pas mare înainte, chiar și în versiunea Block 15. Dar ar face față într-o confruntare aeriană cu Su-35, cel mai promovat avion de luptă al industriei ruse? Depinde.
Un avion de vânătoare american de generația a V-a, F-35, s-a prăbușit în Alaska pe 28 ianuarie. Pilotul s-a ejectat în siguranță, dar aeronava a fost grav avariată. Acesta este al treilea accident în care este implicat un avion F-35 în decurs de aproximativ un an.
Rusia își arată mușchii și patrulează deasupra Oceanului Arctic pe fondul tensiunilor privind regiunea strategică Groenlanda, pe care SUA doresc să o controleze.
Iranul a cumpărat avioane de luptă rusești Sukhoi Su-35, a declarat luni (27.01.2025) comandantul Corpului Gărzilor Revoluționare, Ali Shadhani.
În dimineața zilei de 21 ianuarie 2025, pe aerodromul Engels-2, aflat la aproximativ 700 de kilometri de front, a fost observată prezența a cel puțin cinci avioane de atac la sol Su-25, precum și a cel puțin două bombardiere strategice Tu-95MS, două Tu-160, două Tu-22M3 și un elicopter Mi-26 alături de un avion de transport Il-76. Anterior, la începutul lui decembrie pe aceeași bază aeriană au fost dislocate 9 avioane de luptă-bombardiere Sukhoi Su-34 din cele aproximativ 120 pe care rușii le dețin.
Su-35 e de departe cel mai promovat avion al industriei aeronautice ruse. Prezent intens și pe frontul din Ucraina, avion de generația 4++ este azi probabil cel mai performant avion de luptă rus, exceptând Su-57 despre care rușii spun că e de generația a 5-a, dar care are o istorie cel puțin complicată.
Gigantul american Lockheed Martin a primit un contract în valoare de 270 de milioane de dolari de la Forțele Aeriene ale SUA pentru a integra un sistem de senzori cu infraroșu defensivi de ultimă generație pe avionul F-22 Raptor.
Turcia se laudă că primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 a efectuat cu succes lansarea unei rachete.
În primele ore ale zilei de 15 ianuarie, Rusia a lansat un atac aerian complex împotriva Ucrainei, folosind peste 70 de drone de atac Shahed și mai mult de 40 de rachete de cel puțin 10 tipuri diferite. În timpul atacului a fost inclus un număr neconfirmat de rachete de croazieră Kh-55SM cu capacitate nucleară lansate din bombardierele strategice Tu-95MS. Atacul a vizat infrastructura de gaze din regiunile Harkov, Lviv și Ivano-Frankivsk din Ucraina, a recunoscut ulterior Kremlinul.
Uniunea Europeană și-a arătat în multe rânduri slăbiciunile atunci când s-a pus problema unității de acțiune. “Uniți în diversitate” este o deviză pe cât de frumoasă pe atât de greu de pus în practică, cei doi termeni aproape antonimi fiind cel mai adesea interpretați conjuctural de statele UE, țări care nu au scăpat încă de deprinderile formate în sutele de ani de naționalism rigid sau, în cazul celor mai puternice, de imperialism.
La sfârșitul anului trecut, pe reţele de socializare au apărut informații despre două noi avioane chinezești din așa-zisa „nouă generație” J-50 și JH-XX, ceea ce a determinat Pentagonul să admită că Beijingul ar putea fi, în cele din urmă, prima în „cursa” pentru avioanele de luptă generaţia a VI-a. În plus, SUA a recunoscut ulterior avantajul de 12 ori mai mare pe care China îl are la capitolul aviație în Pacific, iar problema principală nu ţine strict doar de numărul de aeronave.
Federația Rusă a reușit să desfășoare una dintre cele mai eficiente campanii de dezinformare din ultimii ani, promovând narațiunea că își dorește pacea, deși în realitate continuă să folosească forța militară împotriva Ucrainei.
Preşedinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a repetat vineri că se va opune oricărei intervenţii militare americane împotriva cartelurilor de droguri pe teritoriul mexican, scrie Agerpres și AFP.
Kremlinul a confirmat astăzi (14.03.2025) că trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steven Witkoff, a vizitat reședința președintelui rus cu o seară înainte, unde a primit informații de la Putin pentru liderul american. Acest lucru a fost anunțat de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, vineri, întrebat dacă România ia în calcul să solicite SUA să instaleze pe teritoriul României arme nucleare, că este suficient ceea ce există în momentul de față - prezență militară, planuri de apărare NATO.
Într-un interviu acordat publicației portugheze Público și publicat pe 13 martie 2025, ministrul portughez al Apărării, Nuno Melo, a exclus posibilitatea achiziționării avioanelor de luptă de generația a cincea F-35, aliniindu-se astfel cu alte state europene care își reconsideră strategiile de achiziții militare. El nu s-a sfiint să susțină că noua politică a SUA, sub administrația Trump, a condus Lisabona către o astfel de decizie.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.03.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statele Unite sunt pe punctul de a relua livrările către Ucraina de bombe cu rază lungă de acțiune cunoscute sub numele de Ground-Launched Small Diameter Bombs (GLSDB), după ce acestea au fost modernizate pentru a rezista mai bine bruiajului rusesc, a relatat Reuters pe baza informațiilor obtinute de la sursele sale. Bombele GLDBS au fost achiziționate în timpul administrației americane a fostului președinte Joe Biden, prin intermediul „Ukraine Security Assistance Initiative”.
Casa Albă a cerut armatei americane să ia în considerare modalități de a-și spori prezența militară în Panama. După cum a relatat NBC, care a făcut referire la doi oficiali americani care nu au fost menționați, Comandamentul Sudic al SUA analizează posibile scenarii, inclusiv creșterea colaborării cu armata panameză și scenariul mai puțin probabil al preluării forțate a controlului asupra Canalului Panama. În discursul său recent adresat Congresului, Donald Trump a indicat: „Pentru a consolida mai bine securitatea națională, administrația mea va revendica Canalul Panama”. Cu toate acestea, administrația nu a clarificat ce înțelege prin „preluarea” controlului asupra acestei rute comerciale.
Preşedintele american Donald Trump a susţinut vineri că există "o şansă foarte bună" ca războiul din Rusia şi Ucraina să se încheie, în urma discuţiilor avute cu preşedintele rus Vladimir Putin, căruia i-a cerut să cruţe vieţile a mii de soldaţi ucraineni încercuiţi de armata rusă, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Președintele american Donald Trump își concepe politica față de Rusia în funcție de relația sa personală cu Vladimir Putin, după cum a indicat fostul consilier pentru securitate națională John Bolton. Bolton susține că Trump îl vede pe Putin ca pe un prieten și are încredere în el, în timp ce Putin îl vede pe Trump ca fiind ușor de manipulat.
Potrivit unei imagini publicate pe X de contul The Dead District din 7 martie 2025, compania Lockheed Martin a construit o replică a sistemului rusesc de apărare antiaeriană Pantsir-S1, utilizând ca platformă de bază un camion de gunoi Peterbilt 320. Acest model, numit ironic de unii „Peter Pantsir”, a fost conceput în scopuri de testare și evaluare. Principala sa funcție este de a evalua performanțele Sniper Advanced Targeting Pod, o suită de senzori utilizată pe avioane precum F-16 și F-18, menită să identifice și să clasifice obiecte aflate la sol si in aer care seamănă cu amenințări reale.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat un acord în valoare de 200 de milioane de dolari pentru sprijinirea programului japonez Hyper Velocity Gliding Projectiles (HVGP). Inițiativa HVGP vizează dotarea Forței Terestre de Autoapărare a Japoniei cu o armă de mare viteză pentru apărarea aeriană la distanțe mari. Acordul acoperă echipamentele și serviciile necesare, inclusiv pregătirea testelor, testarea și sprijinul pentru transport. Acesta include, de asemenea, reuniuni de coordonare între SUA și Japonia pentru a sprijini dezvoltarea HVGP.
Mai mulţi experții consultaţi de Vocea Americii cred că reacția Kremlinului la încetarea focului pentru 30 de zile este o tactică rusească tipică. Majoritatea cred că Trump face presiuni asupra lui Putin pentru o poziție mai acceptabilă. Puţin și-a reiterat disponibilitatea de a înceta ostilitățile, menționând anumite „nuanțe”.
Liderul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a fost de acord cu propunerile de oprire a luptei. Potrivit acestuia, însă, trebuie să ducă la pace pe termen lung și la eliminarea cauzelor crizei. Acest lucru este raportat de agenția de stat rusă TASS.
Pentru a rămâne o putere militară mondială, capabilă să ducă și să câștige un război cu China, Statele Unite vor trebui să schimbe radical industria de apărare și modul de finanțare a programelor militare, arată o analiză TheEconomist.
Dictatorul belarus Alexander Lukașenko susține că Minskul produce în prezent lansatoare pentru sistemul rusesc de rachete cu rază intermediară Oreshnik/Oreșnik și așteaptă rachetele din Rusia.
Președintele Donald Trump se întâlnește cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un moment crucial pentru Europa și NATO.
Ucrainienii ar fi epuizat stocul de rachete ATACMS. E vorba de celebrele rachete cu rază lungă de acțiune de 300 kilometri care au lovit chirurgical puncte militare ruse, inclusiv de pe teritoriul Federației. ATACMS pot fi lansate de sisteme Himars.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a lovi o fabrică de drone rusă din satul Obuchovo din regiunea Kaluga, pe care rușii au camuflat-o ca o fabrică de beton celular autoclavizat, cunoscut și sub numele de BCA.
Rusia nu vrea încetarea focului de 30 de zile propusă pentru că ar ajuta armata ucraineană, pentru care ar fi un „moment de respiro”, a declarat de Yuri Ushakov, consilier pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit miercuri, 12 martie, cu reprezentanții conducerii Avioane Craiova S.A., la sediul societății din municipiul Craiova.
Președintele polonez Andrzej Duda a cerut Statelor Unite să desfășoare arme nucleare în Polonia, ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești, a declarat el într-un interviu acordat Financial Times publicat pe 13 martie. Andrzej Duda a declarat că a discutat despre mutarea armelor nucleare americane în Polonia cu trimisul special al președintelui SUA, Keith Kellogg, dar ideea este de natură să antagonizeze Moscova.
Statele Unite au reluat pe deplin schimbul de informații și livrările de arme către Ucraina în urma întâlnirii din 11 martie dintre reprezentanții americani și ucraineni în Arabia Saudită, a declarat un oficial american pentru CNN. Pe fondul invaziei rusești în curs de desfășurare din Ucraina, administrația Trump a suspendat toate ajutoarele militare pentru Kiev după întâlnirea președintelui american Donald Trump și a vicepreședintelui JD Vance cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Washington în urmă cu două săptămâni, făcând presiuni asupra Ucrainei cu privire la negocierile de pace cu Rusia.
Trupele ruse avansează în regiunea Kursk și este posibil să fi lansat o ofensivă la Sudzha, au declarat experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, într-un raport, în contextul în care Kremlinul a declarat miercuri că așteaptă detalii de la Washington cu privire la o propunere pentru o încetare a focului pe o perioadă de 30 de zile în Ucraina înainte de a răspunde. Anterior, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră că se va ajunge la un acord în câteva zile.
Potrivit unui sondaj realizat de institutul Elabe pentru BFMTV și publicat miercuri, 12 martie, 59% dintre francezi consideră că Franța, ca putere nucleară, ar trebui să își protejeze aliații europeni.
O serie de imagini din satelit au scos la iveală o staționare considerabilă de avioane militare rusești la baza aeriană Olenya, situată în peninsula Kola, în nord-vestul Rusiei.
Rusia a revendicat joi eliberarea orașului Sudja (Sudzha), principala cucerire a Kievului în regiunea rusă Kursk, ceea ce constituie o lovitură grea dată ofensivei trupelor ucrainene, informează Agerpres, AFP și Xinhua.
Ucraina a acuzat joi Rusia că a executat cinci soldaţi ucraineni capturaţi de armata rusă şi a denunţat înmulţirea unor asemenea incidente, informează Agerpres și AFP.
Pentru prima dată de la începutul ostilităților, pe 12.03.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a inspectat punctul de comandă al trupelor participante la luptele din regiunea Kursk. Îmbrăcat în uniformă militară, șeful statului rus a fost întâmpinat de comandantul militar al armatei, generalul Valeri Gherasimov.
Potrivit surselor de monitorizare a aviației, în după-amiaza zilei de 12.03.2025, două avioane de vânătoare de tip Rafale B aparținând Forțelor Aeriene ale Franței au îndeplinit misiuni de cercetare în partea centrală a Mării Negre.
Punctul cel mai vulnerabil a părții de nord din Flancul Estic rămâne de interes major pentru Rusia.
