DefenseRomania a luat parte la acest eveniment istoric, prin colaboratorul și analistul publicației noastre, H.D. Hartmann, prezent la Geneva cu ocazia întrevederii dintre Joe Biden și Vladimir Putin.
Așadar, 16 iunie 2021 a fost o zi plină la Geneva, iar corespondentul nostru a definit-o, asemenea președintelui american, „nu despre încredere sau clădirea încrederii, cât despre verificarea acesteia”.
Întâlnirea a fost un summit de aproape 3 ore, discuții care au început președinții celor două țări, continuând cu șefii diplomațiilor americane și ruse, iar mai apoi în biblioteca aristocratică din mijlocul vilei La Grange au fost introduși și ceilalți membri ai delegațiilor, serviciilor de informații, finanțe sau armată.
La solicitarea elvețienilor, cei care au pus la dispoziție „terenul neutru de negociere”, a fost anunțată o discuție între 4 și 5 ore, dar s-a încheiat în mai puțin de 3 ore. Interesant e că nu a existat nicio pauză, ambii dorind să demonstreze unul în fața celuilalt, un efort intelectual și o condiție fizică în ciuda vârstei lor.
În ciuda faptului că elvețienii au avut o întreagă ofensivă diplomatică pentru ca cei doi președinți să aibă o conferință de presă comună, acest lucru nu s-a întâmplat. Atât Joe Biden, cât și Vladimir Putin, au ieșit separat în fața jurnaliștilor.
H.D. Hartmann ne-a transmis că s-au abordat 50 de subiecte. Au fost sute de argumente preluate de la specialiși de către membrii delegațiilor participante, iar ulterior au fost selecționate aproximativ zece argumente pe fiecare dosar, pe care cei doi președinți le-a folosit în dialogul lor.
Și, așa cum anunțat în exclusivitate publicația noastră, președintele Joe Biden a folosit un argument în construcția logică cu privire la relația dintre Federația Rusă și China: Imensa graniță siberiană ruso-chineză, unde practic China prin construcția sa economică reală și imensa resursă financiară ce va duce la dezvoltarea unei armate eficiente și moderne, va pune o presiune enormă asupra politicilor de la Moscova.
Președintele Biden a folosit acest argument cu privire la stabilitatea strategică. „Dacă s-a vorbit despre ceva între cele două mari puteri, a fost practic definiția stabilității strategice. Am putea spune că acesta a fost motto-ul acestui summit”, ni se transmite din Geneva.
Pentru a înțelege importanța acestui joc la care au apelat ambele state, trebuie înțeles faptul că față de președintele Barack Obama care a redus Federația Rusă la o putere regională cu ambiții globale, de această dată, Biden vorbind de stabilitate strategică mondială, președintele american actual a ridicat din nou Moscova la nivelul precedent. E cât se poate de evident faptul că argumentul fundamental al celui mai mare arsenal nuclear care se află în posesia celor două țări a produs și această discuție despre „stabilitatea strategică globală”.
În cadrul conferinței sale, Joe Biden a subliniat că în viziunea sa cele două state au un interes comun în a manageria stabilitatea strategică globală, în timp ce Vladimir Putin a fost și mai direct și a făcut referire la „cel mai mare arsenal nuclear din lume” deținut de SUA și Federația Rusă, fapt pentru care Washingtonul și Moscova trebuie să înțeleagă responsabilitatea specială pe care o au.
Mișcarea lui Joe Biden de a oferi din nou Rusiei platforma de superputere a fost una inteligentă, SUA pregătindu-și terenul pentru ca mai apoi să purceadă la un efectiv bombardament de teme majore pentru care americanii se aflau la Geneva.
În ceea ce privește tonul, deși la momentul intrării în vilă și la momentul declanșării negocierilor atât Biden, cât și Putin au părut „de gheață”, ambii au declarat ulterior că tonul a fost cordial, că nu s-au recurs la amenințări sau șantaje, dar temele și problemele au fost puse foarte direct pe masă, fapt reiterat de Biden la conferința de după summit, unde a subliniat că politicile sale nu sunt împotriva Federației Ruse și împotriva nimănui, ci sunt în favoarea cetățenilor americani.
„O linie roșie subtilă, dar extrem de fermă, prin care Biden l-a anunțat pe Putin că orice traducere rusească a statului înconjurat de dușmani și atacat în permanență de Statele Unite nu are valoare în fața intereselor fundamentale ale cetățenilor americani și ale statului american”, a subliniat analistul și corespondentul nostru de la Geneva.
Din punct de vedere politic subiectul principal a fost Ucraina iar statul nostru vecin a fost urmat de dosarul Arctica în ceea ce privește importanța abordării discuțiilor.
UCRAINA. Ambii președinți au confirmat dorința lor ca soluția ucraineană să provină din formatul Minsk, cu insistența lui Biden pe nota fundamentală americană - „SUA apără integritatea teritorială și națională a Ucrainei”. Adică nu se poate discuta despre o acceptare a Crimeei ca teritoriu rusesc.
ARCTICA. În privința Arcticii, unde SUA consideră că Federația Rusă militarizează această zonă, Vladimir Putin, în conferința sa de presă a declarat că Arctica a fost un subiect importat care a dus la o discuție largă cu detalii strategice.Acest lucru a fost confirmat și de Biden că Arctica a fost al doilea domeniu de interes politic și militar fundamental în discuția cu Rusia. Concluziile, din motive evidente, nu au fost făcute publice.
Cu excepția dosarelor politice, au existat trei teme majore abordate de cei doi lideri:
1. drepturile omului - în interiorul acestui dosar fiind discutat cazul Alexei Navalnîi -, unde atenționarea și concluzia prezentată de președintele Joe Biden a fost foarte clară: Dacă i se întâmplă ceva lui Navalîi în timpul detenției, repercusiunile vor fi catastrofale pentru Federația Rusă
2. libertatea presei, libertatea de exprimare și libertatea religioasă, un dosar mai vechi care era pe agenda diplomatică dintre Washington și Moscova mai ales în perioada Războiului Rece. Aici, Joe Biden a anunțat intenția SUA de a cere Rusiei ca cele două mari instrumente americane - Europa Liberă și Radio Libertatea să poată emită de pe teritoriul Rusiei.
3. Identificarea fundamentală și stabilizarea domeniului de securitate cibernetică. Lumea virtuală a devenit extrem de periculoasă pentru stabilitatea internațională și națională a statelor. Pentru președintele Joe Biden securitatea cibernetică a fost un dosar fundamental și a anunțat că a prezentat președintelui Putin o listă de 16 domenii care trebuie să fie exclusive din punct de vedere al apărării acestora și în să nu fie permise atacuri cibernetice din partea nimănui. Lista include infrastructura critică esențială precum cea de tip energetic, de transmisie a apei, cea medicală etc. Sunt așadar „linii roșii” în ceea ce privește securitatea cibernetică pe care SUA doresc să le impună întregii comunități internaționale, în caz contrar replica SUA va fi fermă și extrem de clară.
Ceea ce îl președintele pe Vladimir Putin, acesta nu a confirmat în conferința sa de presă, dar a confirmat în schimb președintele Joe Biden, că această întrevedere a fost considerată un moment zero din punct de vedere al viitorului. Președintele Joe Biden a folosit în conferințe sa termene: trei luni, șase luni, un an.
Din această perspectivă devine cert că președintele american l-a informat pe liderul de la Kremlin că dorește să vadă rezultate concrete, fapt confirmat indirect de Biden în conferință, unde a spus că va avea loc un fel de „audit” ce se va desfășura la câteva luni distanță unul de altul, cu privire la stadiul relațiilor dintre SUA și Rusia. Acest lucru va obliga Moscova, dacă nu la o schimbare fundamentală, măcar o schimbare de strategie pe domeniile pe care Biden le-a adus în discuție, e de părere colaboratorul nostru de la Geneva.
Tot în conferința sa, Biden a subliniat din nou că SUA nu sunt împotriva Rusiei, în timp ce Vladimir Putin a confirmat prin declarația sa, ceea ce analiștii au pus pe hârtie: Federația Rusă crede că e încercuită și atacată din toate părțile.
În cele 50 de dosare discutate a fost inclus și Belarusul. Ambii președinți au confirmat că situația din Belarus a fost abordată, dar, interesant, nu s-a discutat despre ceea ce s-a întâmplat în Belarus, ci despre ceea ce se va întâmpla. Acest lucru înseamnă că marile probleme interne ale Belarusului vor continua.
Se pare că în ceea ce privește Iranul se va ajunge la un nu numitor comun în dosarul nuclear, în pofida faptului că cei doi șefi de stat nu au oferit foarte multe informații despre problema reprezentată de Iran.
„Ceea ce e foarte important de menționat e că deși ambii președinți au fost foarte „zgârciți” în declarații cu privire la dosarul nuclear iranian, tuturor celor prezenți la Geneva ne-a fost foarte clar că dosarul nuclear iranian va ajunge spre o nouă rezoluție. Este clar că nici Federației Ruse, cât nici Statelor Unite ale Americii nu le convin un Iran nuclear și că aici, probabil, alături de dosarul China, va fi un punct comun de dialog”, a conchis analistul DefenseRomania, prezent la summitul dintre Joe Biden și Vladimir Putin de la Geneva.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că la întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost reconfirmat Parteneriatul strategic dintre cele două țări și a anunțat că prezența militară franceză în România va fi consolidată în perioada următoare.
Germania și Franța au criticat declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi condus la invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, președintele rus Vladimir Putin a fost cel care a început războiul din Ucraina.
În timpul unei vizite de lucru la o fabrică de drone din Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 19.02.2025, că luptătorii Brigăzii 810 Infanterie Marină aparținând Forțelor Armate ale Federației Ruse au trecut granița cu Ucraina în regiunea Kursk și “au pătruns pe teritoriul inamicului”.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, consideră că țările învecinate Rusiei nu ar trebui să se alăture unei eventuale misiuni de menținere a păcii în Ucraina, potrivit Polsat News. „Nicio țară care se învecinează cu Rusia nu ar trebui să fie implicată într-o astfel de misiune de stabilizare, deoarece ar putea duce cu ușurință la provocări.”
În contextul conflictului din Ucraina, spațiul aerian al României a fost încălcat de mai multe ori de drone rusești, unele dintre acestea prăbușindu-se pe teritoriul țării noastre. Camera Deputaților a adoptat legea care permite Armatei să doboare dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare. Legile vor fi supuse votului final săptămâna viitoare, la Senat.
Una dintre rutele cu cel mai mare potențial, insuficient exploatate de Europa și Statele Unite, este coridorul care leagă statele din Asia Centrală, Caucazul și Europa, remarcă de George Scutaru, Director General al New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al Președintelui României - într-un studiu realizat împreună cu Mamuka Tsereteli și Kaush Arha.
Pentru a descuraja Rusia și a menține pacea în Ucraina după război, „sute de mii” de soldați din alte țări vor trebui să fie desfășurați în Ucraina, a declarat ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, la postul de televiziune lituanian LNK, relatează Delfi. „Știm ce volum (n.a. de trupe) sunt necesare pentru a descuraja Rusia. Vorbim despre sute de mii de soldați”, a argumentat Budrys.
Experta în securitate Ioana Constantin-Bercean, doctor al Universității din București și expert LARICS, a tras câteva concluzii ca urmare a declarațiilor lui J.D. Vance, vicepreședintele SUA în cadrul Conferinței de la Munchen.
Potrivit Reuters, Franța a invitat națiunile europene și Canada, care au fost absente de la summitul de luni de la Paris, la o a doua conferință privind Ucraina și securitatea europeană, care va avea loc miercuri. Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia se numără printre națiunile invitate, potrivit a două surse diplomatice.
Europa este pregătită și dispusă să își asume un rol de lider în furnizarea de garanții de securitate Ucrainei, a scris secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 17 februarie pe X. Remarcile lui Rutte au fost făcute după ce președintele francez Emmanuel Macron a găzduit la Paris un summit al puterilor europene. Summitul a avut loc înainte de începerea discuțiilor dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina.
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză postată public a tras câteva concluzii după întrevederea liderilor europeni care a avut loc la Paris și la care România nu a participat.
Statele Unite ale Americii, puterea pacificatoare în care omenirea și-a pus speranța după cel de-al Doilea Război Mondial că o va proteja de o nouă catastrofă, și-a făcut foarte bine treaba și a menținut planeta sigură.
Este important să implicăm China în exercitarea de presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 17 februarie. „Vedem, cred, pentru prima dată, interesul Chinei. Cred că acest lucru se datorează în principal faptului că toate procesele se accelerează acum”, a spus Zelenski.
Liderii politici din Europa au atitudini diferite față de posibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace în războiul cu Rusia. În timp ce Regatul Unit și Suedia au fost, în general, favorabile ideii, alții, inclusiv Spania și Germania, consideră că astfel de discuții sunt premature, iar Polonia a respins trimiterea forțelor de menținere a păcii, deși și-a exprimat dorința de a sprijini o astfel de misiune. Suedia ar putea fi pregătită să își trimită propriul contingent de menținere a păcii în Ucraina în cadrul unui „mandat foarte clar”.
Reprezentanții NATO au atras atenția Kievului că forțele ucrainene utilizează în mod ineficient armamentul și echipamentele furnizate de țările alianței, în principal pentru că încearcă să combine aceste arme cu tacticile și deprinderile sovietice.
Europa trebuie să fie mai agresivă și „să-și dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina și pentru a oferi garanții de securitate, deoarece este continentul său, a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la 16 februarie în cadrul emisiunii Face the Nation de la CBS News.
Constantin Uzdriș, Expert afiliat EUROPULS pe probleme de securitate și spațiul ex-sovietic și realizator la TVR Moldova, semnează o analiză cu privire la cele mai recente evoluții ale scenei internaționale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei va fi dificilă și că procesul va necesita mai mult decât o singură întâlnire. Potrivit acestuia, președintele SUA dorește să pună capăt războiului într-un mod care să stabilească o pace durabilă și să protejeze suveranitatea Ucrainei, „astfel încât să fie o pace durabilă, nu ca peste trei sau patru ani să avem o nouă invazie”. Rubio a făcut această afirmație în cadrul emisiunii Face the Nation realizată de CBS News pe 16 februarie.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
Din România, ministrul apărării și ministrul de externe participă la cea de a 61-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen (Munich Security Conference/MSC 2025), în cadrul căreia vor fi abordate ameninţările de securitate actuale şi provocările din domeniile politic, economic, comercial şi tehnologic.
Din toamna trecută, au apărut informații că Rusia întâmpină dificultăți în a înlocui pierderile de vehicule blindate. Totuși, situația s-ar putea schimba la 180 de grade după oprirea războiului din Ucraina, dacă Rusiei i se va permite să producă tehnică militară în același ritm. Un semnal pozitiv vine de la trimisul special al președintelui Trump, Keith Kellogg, care a declarat că Rusia va trebui să facă concesii în negocieri, precum reducerea forțelor armate, dar Moscova știe cum să ocolească astfel de angajamente.
Au trecut aproape trei ani de la momentul în care Rusia a început invadarea pe scară largă și total neprovocată a Ucrainei.
De atunci, pentru Ucraina, războiul a avut atât coborâșuri cât urcușuri, iar acum pare că se îndreaptă către final. Potrivit administrației de la Casa Albă, după discuții cu Kievul și Moscova, inclusiv o convorbire telefonică între președinții Trump și Putin, soluția opririi războiului ruso-ucrainean începe să se întrevadă.
Alegerile din România au fost date ca exemplu chiar de către vicepreședintele SUA, pentru a sublinia slăbiciunile Europei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Prima frază din titlu, „Cu 31 de Abrams nu poți rupe frontul rus”, e sugestivă pentru ceea ce s-a întâmplat în cei aproape trei ani de război de mare intensitate rus împotriva Ucrainei, după invazia din 24 februarie 2022.
Reprezentanți de seamă ai țărilor europene au subliniat participarea obligatorie a Ucrainei și a Europei în întregime la orice negocieri cu Rusia anunțate de președintele american Donald Trump. La 12 februarie, președintele Trump a anunțat începerea negocierilor cu Moscova pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Un acord privind minereurile semnat între Kiev și Washington ar putea oferi Ucrainei un „scut de securitate” după încheierea războiului cu Rusia, a precizat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat acest lucru după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice atât cu liderul rus Vladimir Putin, cât și cu președintele Volodimir Zelenski, anunțând la 12 februarie că negocierile pentru a pune capăt războiului vor începe „imediat” și că o încetare a focului în Ucraina ar urma să fie posibilă într-un „viitor nu prea îndepărtat”.
Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că, fără Ucraina, Europa s-ar putea confrunta cu o ocupație rusă la scară largă, din cauza avantajului numeric al Moscovei în ceea ce privește forțele, a declarat acesta într-un interviu acordat The Guardian publicat pe 12 februarie. Zelenski a subliniat disparitatea de forțe dintre Rusia și Europa, afirmând că armata Ucrainei este formată din 110 brigăzi, în timp ce Rusia dispune de 220 și intenționează să se extindă la 250 în acest an. În schimb, Europa, inclusiv trupele americane staționate acolo, are doar aproximativ 82 de brigăzi de luptă, a spus el.
Biroul Electoral Central (BEC) a respins, sâmbătă seară, înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu, anunţă preşedintele AUR, George Simion.
Portalul rus de propagandă Topwar citează presa ucraineană care semnalează că, după ce recent SUA au încetat să mai transfere informații la Kiev, inclusiv informații prin satelit, reprezentanții americani au întrerupt acum și sprijinul pentru echipamentele de război electronic instalate pe avioanele de vânătoare F-16 întrebuințate de Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Există dovezi că Rusia alimentează migrația în mai multe moduri, inclusiv transportarea persoanelor către granițele UE, sprijinirea contrabandiștilor și creșterea instabilității și violenței în anumite regiuni, inclusiv Siria și părți din Africa. La acestea se adaugă „știrile false” despre migrație răspândite de trompetele Moscovei pentru a „perturba unitatea europeană”.
China, Iranul și Rusia vor începe luni exerciții militare navale comune în apropierea Iranului, relatează Reuters, citând Teheranul și Ministerul chinez al Apărării.
Cea mai recentă evaluare a situației trupelor care s-au confruntat până acum în războiul din Ucraina a fost făcută de o sursă neguvernamentală și arată că peste 50.000 de militari ruși au dezertat de când Kremlinul și-a extins războiul împotriva Ucrainei în urmă cu trei ani. Potrivit propriilor declarații, grupul și-a bazat raportul pe documente rusești scurse.
În Germania s-au încheiat cu succes discuțiile preliminare privind formarea unui guvern de coaliție între CDU/CSU și SPD. Negociatorii au ajuns la un acord, a informat agenția DPA.
Premierul Viktor Orban a anunţat sâmbătă că Ungaria şi Statele Unite vor conveni asupra unui pachet de cooperare economică care va ajuta economia ungară şi ar putea compensa efectul unor posibile tarife americane, informează Reuters și Agerpres.
Doi militari ai armatei staționați la baza Lewis-McChord din Washington și un fost soldat din Oregon au fost acuzați că au furnizat Chinei zeci de hard disk-uri ce conțineau informații militare clasificate.
Forțele Aeriene ale SUA își continuă misiunile în Europa, ultimul exercițiu implicând un zbor deasupra Italiei, împreună cu avioane Eurofighter Typhoon ale ”Aeronautica Militare” (Forțele Aeriene Italiene).
Premierul australian Anthony Albanese a declarat că Australia este deschisă pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii care va supraveghea respectarea unui viitor încetare a focului între Ucraina și Rusia.
Pentru a doua oară în trei luni, șeful Serviciului Federal de Informaţii al Germaniei (BND), Bruno Kahl, avertizează că Rusia ar putea ataca NATO.
Potrivit surselor publicației Expressen, înghețarea planificării americane nu se aplică exercițiilor pentru care s-a decis deja să se desfășoare în 2025.
Pentru cei care mai au încă dubii față de ceea ce vrea să facă Rusia prin și după războiul din Ucraina, revista Cipher Brief, una dintre cele mai renumite publicații din lume privind analizele de informații și politico-militare de nivel strategic, a prezentat, pe 6 martie, o paralelă edificatoare între ceea ce trăim în prezent și anul 1938, an care a precedat cel de-al Doilea Război Mondial.
Poziția Europei care și-a reiterat sprijinul privind cauza Ucrainei după pasul în spate mare făcut de SUA, precum și planul de reînarmare european, nu au fost privite cu ochi buni la Moscova. Imediat după reiterarea acestui sprijin propaganda rusă a pus tunurile pe statele europene iar România a fost, alături de Polonia, din nou ținta.
Forțele armate ruse au recucerit trei sate din regiunea Kursk a Rusiei, în care armata ucraineană a pătruns de la începutul lunii august a anului trecut, a raportat de agenția de stat rusă TASS.
Șeful NATO, Mark Rutte, a spus că s-a întâlnit cu mulți șefi ai companiilor de producție de apărare, pe care i-a îndemnat să răspundă cererii mai mari.
Președintele american Donald Trump ia în considerare retragerea trupelor americane din Germania și relocarea lor în Europa de Est.
Armata rusă continuă loviturile aeriene nocturne asupra Ucrainei, dar dronele kamikaze Geran-2, care până acum au fost folosite individual, au început să fie întrebuințate în roiuri.
Andrzej Duda înaintat Președintelui Sejmului (parlamentul polonez) un proiect de amendament la Constituție, care prevede cel puțin 4% din PIB ca un prag obligatoriu pentru cheltuielile militare. Iar Varșovia nu se oprește aici.
Pe 28 iunie 1914, Gavrilo Princip i-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar și pe soția acestuia, ducesa Sofia. O lună mai târziu, Curtea imperială de la Viena a declarat război Serbiei. Totul se putea termina în acel punct al istoriei, dar alianțele internaționale au funcționat. Imperiul Țarist și Franța s-au mobilizat pentru apărarea Serbiei. Germania s-a alăturat Austro-Ungariei, iar Marea Britanie și-a respectat cuvântul dat în urmă cu 75 de ani de a susține Belgia dacă este atacată. Toți conducătorii de la acea vreme au fost oameni de onoare, deși cunoșteau foarte bine ce înseamnă un conflict la nivel de mari puteri.
Rusia va profita probabil de suspendarea ajutorului militar american și a partajării informațiilor cu Ucraina pentru a-și intensifica campania de lovituri cu rază lungă, consumând astfel rapid rachetele ucrainene de apărare aeriană.
George Scutaru, directorul think tank-ului românesc New Strategy Center, semnează împreună cu Peter Watkins, Senior Visiting Fellow la LSE IDEAS și fost director de politici în Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii, un text intitulat „Trump nu poate asigura o pace solidă în Ucraina fără Europa” în think tank-ul London School of Economics and Political Science.
Forțele Aeriene Române se pregătesc să dea un test major în cursul acestui ani. Un detașament format din piloți de luptă, tehnicieni de sol și militari ai ROAF, împreună cu 4 avioane de luptă F-16 Fighting Falcon vor începe o misiune în coastele Federației Ruse.
Recent, Polonia și Slovacia și-au anunțat intenția de a produce împreună muniție și de a coopera pentru achiziționarea de vehicule blindate, tancuri și sisteme de apărare antiaeriană.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat vineri Rusia cu noi sancţiuni bancare şi cu taxe vamale dacă nu încetează acţiunile militare violente contra Ucrainei şi a îndemnat ambele ţări să vină la masa negocierilor "înainte să fie prea târziu", relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Industria franceză de apărare aeronautică e pregătită să tureze la maximum motoarele în ceea ce privește producția de avioane de luptă de tip Rafale.
Trupele ruse încearcă să străpungă granița cu Ucraina în apropierea orașului Sudja din regiunea Kursk. Luptele au loc în regiunea de graniță a regiunii Sumî.
Racheta, fabricată de o companie deținută de Airbus și Safran, a decolat de la Centrul Spațial European din Guyana Franceză.
Președintele conservator polonez Andrzej Duda a anunțat vineri că a propus un amendament constituțional care să prevadă alocarea obligatorie pentru Apărare a cel puțin 4% din PIB, dublu față de procentul asumat în cadrul NATO, în timp ce premierul liberal Donald Tusk a cerut un procent chiar și mai mare, de 5%, precum și pregătire militară pentru toți bărbații polonezi și retragerea Poloniei din convențiile internaționale de interzicere a minelor antipersonal și a munițiilor cu dispersie, relatează agențiile Agerpres, AFP și Reuters.
În cursul nopții de 07.03.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Acest lucru s-a întâmplat în pofida faptului că, în ultimele zile, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a încercat să promoveze ideea unui moratoriu asupra loviturilor aeriene.
O forță aeriană europeană de 120 de avioane de luptă ar putea fi desfășurată în cadrul proiectului Sky Shield pentru a proteja cerul ucrainean de atacurile rusești, fără a provoca un conflict mai mare cu Kremlinul.
Președinții și prim-miniștrii celor 27 de țări ale Uniunii Europene au convenit, joi, la Bruxelles, că UE ar trebui să găsească rapid bani pentru a-și consolida propria apărare și securitate.
