"În ceea ce privește avioanele F16: dacă se va lua o astfel de decizie, va dura aproximativ 18 luni pentru a le transfera. Dar acest lucru nu va ajuta forțele armate ucrainene în actuala fază a ostilităților", a declarat șeful Departamentului american al Apărării, adăugând că Ucraina le va primi în viitor. Evident, probabil după câştigarea războiului.
În cadrul audierilor din Congres SUA din 28 și 29 martie, înalți oficiali americani din domeniul apărării au respins ideea că Statele Unite ar putea furniza în curând avioane - cu sau fără pilot - Ucrainei.
În timp ce Kievul a cerut în repetate rânduri avioane de luptă F-16 și drone MQ-9, administrația Biden s-a abținut să le furnizeze și a susținut că sistemele ar fi de un folos limitat pentru Ucraina în faza actuală a conflictului cu Rusia, potrivit Air & Space Forces Magazine.
Poziția Pentagonului nu este agreată în Ucraina şi este comentata de la Comandamentul Forțelor Aeriene și Ministerul Apărării până la Consiliul Național de Securitate și Apărare (NSDC). În special, aceștia remarcă faptul că perioada de pregătire ar putea fi redusă la 6 luni. Iar secretarul NSDC, Oleksei Danilov, a insistat să menţioneze că aeronave occidentale vor fi livrate Ucrainei destul de curând, potrivit DefenceExpress.
,,Nimeni nu credea că vom avea Patriot, nimeni nu credea că vom avea Leopard 2 și multe alte lucruri. Pot continua mult timp să numesc armele care sunt deja în Ucraina și cu siguranță vor fi și avioane. Și le vom avea în viitorul apropiat", a declarat Oleksei Danilov.
În schimb, oficialii americani susțin că Ucraina are nevoi de cu totul alte arme, cum ar fi sisteme de apărare aeriană, blindate și sisteme artilerie. De asemenea, oficialii americani din domeniul apărării susțin că sistemele de apărare aeriană ruseşti, desfăşurate pe linia frontului, ar limita utilitatea și utilizarea avioanelor de luptă.
"Acel perimetru este un spațiu aerian foarte ostil din cauza capacității de apărare aeriană pe care o au rușii", a declarat, la 28 martie, secretarul apărării Lloyd J. Austin în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului.
O mare parte a dezbaterii s-a axat pe avioanele de luptă de generaţia a IV-a, cum ar fi F-16. Oficialii Pentagonului și ai Casei Albe nu au exclus posibilitatea de a le furniza ucrainenilor aeronave, dar au sugerat că o astfel de măsură ar putea veni doar după ce războiul se va încheia.
Polonia și Slovacia au declarat recent că vor furniza Ucrainei 17 avioane de luptă MiG-29. Comandantul Forțelor Aeriene ale SUA din Europa și Africa, generalul James B. Hecker, a declarat că aceste avioane sunt un spor foarte util în acest moment pentru Ucraina, care a pierdut deja aproximativ 60 de avioane, dar nu vor schimba semnificativ dinamica câmpului de luptă. SUA furnizează, de asemenea, un număr nespecificat de bombe ghidate JDAM pentru Forțele Aeriene Ucrainene care ar putea fi integrate pe acest tip de aeronave.
Cu toate acestea, în timp ce membrii Congresului și-au exprimat disponibilitatea de a trimite avioane, oficialii administrației Biden se abțin chiar și în timp ce Ucraina se pregătește pentru o contraofensivă de primăvară împotriva rușilor.
Colin Kahl, secretarul adjunct pentru afaceri politice în Departamentul american al Apărării a declarat în fața Congresului la sfârșitul lunii februarie că furnizarea de avioane F-16 Ucrainei ar fi costisitoare și ar lua mult timp - avioanele F-16 mai vechi ar costa cel puțin 2 miliarde de dolari, a estimat el.
Anterior, Generalul ucrainean Serhii Holubtsov, Şeful Comandamentului Forțelor Aeriene Ucrainene, a declarat pentru The Times că piloții ucraineni, care s-au aflat în această perioadă în SUA unde l-au fost evaluate abilităţile, ar fi apţi să piloteze avioane F-16 după mai puțin de șase luni de pregătire. Generalul Serhii Holubtsov face această precizare făcând trimitere la o evaluare pe care deja americanii ar fi făcută piloţilor ucraineni. De asemenea, trebuie să precizăm că cele șase luni de pregătire la care generalul ucrainean face referire că ar fi suficiente pentru piloţii ucraineni să piloteze F-16 reprezintă cu siguranţă perioada pentru pregătirea de bază şi nu pentru o pregătire în condiţii de luptă.
"Dacă vorbim de F-16, oricând s-ar lua această decizie, pentru a oferi această capacitate, va dura aproximativ 18 luni", a spus Austin. "Vom continua să lucrăm cu aliații și partenerii noștri pentru a ne asigura că Ucraina primeşte ceea ce are nevoie."
Un alt tip de aeronavă pe care SUA a refuzat să îl furnizeze este drona MQ-9 Reaper. MQ-9 au fost un simbol distinctiv al operațiunilor americane de combatere a terorismului în Orientul Mijlociu, mai ales prin lansarea de rachete Hellfire asupra țintelor. De asemenea, dronele MQ-9 Reaper au capacitatea de a fi menţiune în aer timp de peste 20 de ore și de a culege informații.
Forțele aeriene ale SUA doresc să renunțe la 48 de drone MQ-9 mai vechi în anul fiscal 2024, iar producătorul aeronavei, General Atomics, s-a angajat să furnizeze dronele deținute de compania să Ucrainei.
Dar SUA a optat în schimb să ofere Ucrainei drone tactice mai mici, iar atât Austin, cât și generalul Mark A. Milley, şeful Statului Major Întrunit, au declarat că nu ar fi fezabil ca Ucraina să folosească drone MQ-9.
Un MQ-9 american aflat într-o misiune de supraveghere a fost doborât recent deasupra Mării Negre, când un avion de vânătoare rusesc Su-27 Flanker a făcut mai multe manevre aeriene şi a lovit elicea dronei, ceea ce a determinat conducearea USAF să decidă prăbușirea dronei. Astfel, după ce o dronă de tip MALE [Medium Altitude Long Endurance] MQ-9 a Forțelor Aeriene ale SUA a fost interceptată de două avioane de vânătoare rusești Su-27 Flanker deasupra Mării Negre pe 14 martie, transferul unor drone de tip MQ-9 către Ucraina este şi mai mult pus acum sub semnul întrebării.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
Invalidând calculele strategice care au dictat politica de apărare americană în ultimele decenii, președintele Donald Trump a anunțat, pe 27 noiembrie 2025, o decizie care remodelează doctrina de descurajare a Statelor Unite: achiziția de noi bombardiere B-2 Spirit.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe 18 noiembrie, în timpul vizitei prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman la Casa Albă, aprobarea sa de a vinde avioane de vânătoare stealth avansate F-35 către Riad, ca parte a unui acord strategic de apărare care include și achiziționarea a 300 de tancuri Abrams fabricate în SUA, o mișcare care consolidează parteneriatul de apărare dintre Statele Unite și Arabia Saudită.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
De la începutul războiului din Ucraina, Marea Neagră a devenit mai mult decât o simplă întindere de ape, ci o tablă de șah minată, unde regulile navigației internaționale sunt rescrise de nevoia Rusiei de a-și finanța războiul și de incapacitatea comunități internaționale de a opri complet acest flux.
Într-o perioadă în care atenția globală este fixată pe linia frontului din estul Ucrainei, o altă bătălie, mai subtilă dar infinit mai periculoasă, se desfășoară în spațiul aerian al nordului Europei. Fotografiile recente publicate de Forțele Aeriene Suedeze, surprinzând un bombardier strategic rusesc Tu-22M3 deasupra Mării Baltice dezvăluie o realitate incomodă pentru strategiile de apărare ale NATO: Rusia nu doar că își menține capacitatea de proiecție a forței nucleare și convenționale, dar reușește să-și regenereze flota de bombardiere în ciuda sancțiunilor, testând reacţia statelor baltice şi scandinave.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Negocierile dintre Sudan și Rusia pentru achiziția de avioane de luptă Su-30 sau Su-35 au depășit stadiul de simplă tranzacție militară, transformându-se într-un troc strategic definitoriu pentru viitorul Africii de Nord-Est.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Țările din întreaga lume cheltuiesc sume enorme pentru achiziționarea și fabricarea de arme pentru a-și menține securitatea națională, a descuraja potențialele amenințări și a-și demonstra puterea la nivel regional și global. Cheltuielile militare reflectă nu numai prioritățile de apărare ale unei țări, ci și ambițiile sale tehnologice, alianțele strategice și considerațiile geopolitice.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
Cooperarea tehnologică dintre Israel și România pare să fi generat nu doar un produs competitiv, ci și un precedent important pentru implicarea industriei românești.
Polonia nu mai așteaptă de mult timp ca securitatea europeană să fie desenată în cancelariile vestice, ci își construiește metodic statutul de pilon central al NATO pe Flancul Estic. Semnarea recentului contract pentru rachetele AIM-120D-3 este o altă declarație de intenție despre cum va arăta doctrina de apărare a Poloniei în următorul deceniu.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
O dronă de tip MQ-9 Reaper prăbușită în aceste zile a fost de fapt doborâtă de US Army, lucru confirmat de forțele armate ale Statelor Unite ale Americii.
Compania italiană Leonardo se pregătește să prezinte o nouă tehnologie de apărare aeriană care ar trebui să contribuie la integrarea unor scuturi antirachetă, precum Iron Dome israelian.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
