Poți descărca aplicația:
Fostul subsecretar al apărării, Eric Edelmam, generalul în retragere Charles Wald – fost locțiitor al comandantului EUCOM și Jonathan Ruhe – director pentru politică externă la Institutul Israelian pentru Securitatea Națională a Americii (JINSA - Jewish Institute for National Security of America) subliniază că ”estul Mării Mediterane este o legătură geostrategică naturală între Europa, Africa și Orientul Mijlociu și datorită acestui fapt, devine o arenă crucială pentru forțele expansioniste care, încearcă să submineze interesele SUA”.
În prezent, administrația Biden, pe fondul concurenței în creștere cu China și Rusia, efectuează o evaluare globală a poziționării forțelor, care, așa cum o descrie Pentagonul, implică punerea „numărului corect de trupe în locurile corecte”, iar acest proces este unul dificil și cu multe compromisuri, precizează analiștii JINSA.
Aceștia atrag atenția că deși, nu va fi identificată o soluție perfectă, există o posibilitate prin care Washingtonul, printr-o mișcare ingenioasă, ”poate ucide mai multe păsări cu o singură piatră”. În acest sens, într-un raport recent (11 noiembrie) al JINSA, se concluzionează că estul Mediteranei oferă din ce în ce mai multe oportunități strategice unice pentru a consolida prezența avansată a SUA, de aici putându-se disloca rapid și eficient forțele în regiunile învecinate.
Interesul marilor puteri pentru estul Mării Mediterane a crescut foarte mult în ultimii ani. Rusia a înființat baze militare în Siria și Libia amenințând flancul sud-estic al al NATO. China, prin dobândirea de participații și drepturi de operare în porturi și asupra altor infrastructuri critice, își extinde influența în regiune. Iranul, deși nu este o mare putere, își întărește milițiile cu rachete și drone, care pot viza transportul maritim, de-a lungul țărmurilor libaneze și siriene.
Concomitent cu aceste modificări strategice, mai are loc o alta, considerată de JINSA ca fiind cea mai remarcabilă, și anume transformarea Turciei, dintr-un aliat de încredere într-un actor imprevizibil, unilateral și intervenționist, cu acțiuni pe toate cele trei continente riverane - Africa, Asia și Europa, precum și în zona maritimă.
Raportat la acești actori, SUA se retrag din regiunea de est a Mării Mediterane, Orientul Mijlociu și Africa, concentrându-se asupra concurenței cu China în zona indo-pacifică. O astfel de evoluție ar putea crea goluri, care vor fi umplute de marile puteri, Turcia, Iran și grupurile teroriste, aliații Americii urmând să fie prinși la mijloc, atrage atenția JINSA.
SUA pot atenua efectele problematice ale acestei reduceri mai ample și chiar pot compensa reducerile din regiunile adiacente prin transformarea Mediteranei de Est într-o platformă de proiecție a puterii pe multe teatre de acțiuni militare, doar printr-o creștere modestă a prezenței forțelor americane, precizează JINSA. Din câteva locații strategice din regiune, resurse terestre, aeriene și navale ale SUA s-ar putea roti sau disloca rapid în Europa de Est, Marea Neagră, Orientul Mijlociu, Marea Roșie, Sahel și Cornul Africii.
Grecia este apreciată de analiștii JINSA ca o locație și un partener deosebit de atrăgător. Poziția sa, în centrul regiunii, inclusiv portul de adâncime din Golful Souda - Insula Creta, este ideală pentru proiectarea forței în toate direcțiile. În plus, Atena sprijină cu entuziasm SUA în problemele de securitate și politică externă.
După ce în urmă cu o lună (14 octombrie) a semnat cu Grecia un acord bilateral de apărare, Statele Unite ar trebui să exploreze desfășurarea atât de aripi aeriene suplimentare, cât și a două distrugătoare purtătoare de rachete din Spania în Grecia, consideră analiștii JINSA.
Pe lângă staționarea mai multor capacități expediționare și de transport maritim în Golful Souda, Washingtonul ar trebui să intensifice desfășurarea rotațională în baze grecești neutilizate la capacitatea maximă, cum ar fi Alexandroupolis (coasta de nord a Mării Egee). Aceasta este potrivită pentru amplificarea rapidă a forțelor NATO în Europa de Est. Aici ar putea ajunge nave de luptă de litoral, nave de comandă, distrugătoare, crucișătoare și nave de debarcare.
Similar cu nou înființata Task Force 59 în apele Orientului Mijlociu, Flota a 6-a americană ar trebui să folosească sisteme fără pilot pentru a consolida rețeaua de informații, supraveghere și recunoaștere în Estul Mediteranei, apreciază analiștii JINSA.
Congresul poate ajuta Grecia să-și dezvolte rolul complementar față de Statele Unite. Parlamentarii americani ar trebui să asigure un sprijin financiar susținut și previzibil, aprovizionarea cu articole de apărare pe care SUA le are în exces, educație și pregătire militară avansată pentru forțele elene.
În plus, Statele Unite ar trebui să-și aprofundeze angajamentul cu coalițiile diplomatice în evoluție, care, deși ancorate în Estul Mediteranei, se suprapun din ce în ce mai mult cu arhitecturile de securitate învecinate. Pe baza participării sale la forumul greco-cipriot-israelian, Washingtonul ar trebui să extindă acest model „3+1” la alte trilaterale cum ar fi Grecia-Cipru-Egipt, Emiratele Arabe Unite cu India, iar toate aceste cooperări să le coordoneze cu formate similare din regiunea indo-pacifică, recomandă JINSA. Diplomația ar trebui să fie susținută de exerciții militare regulate și extinse cu aceste țări, dar și cu alte state cu legături și roluri regionale, cum ar fi Franța, Italia, Iordania și Arabia Saudită.
Raportul cu numele ”La răscrucea de drumuri: O nouă strategie a SUA pentru estul Mediteranei” a fost elaborat, pe lângă analiștii amintiți anterior, de un grup de foști generali, amirali și politicieni americani, printre care generalul Philip Breedlove – fost SACEUR, generalul Kevin Chilton – fost comandant al U.S. Strategic Command, amiralul Kirkland Donald – fost director al Programului de Propulsii Navale Nucleare, amiralul Bill Gortney – fost comandant NORAD, John Peter Hannah – fost consilier pentru securitate națională al vicepreședintelui Dick Cheney - toți aceștia activând în cadrul JINSA.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a avut azi la sediul Ministerului Apărării Naționale, o întrevedere cu ambasadorul Israelului în România, E.S. David Saranga. Cei doi înalți diplomați au discutat inclusiv despre „modernizarea forțelor armate române”. Intuim în acest sens că discuția a fost purtată și pe partea de înzestrare cu UAV-uri (drone) a Armatei României.
Profesorul Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), preşedintele think-tank‑ului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) şi directorul Centrului pentru Studiul Relaţiilor Externe ale UE şi Ordinii Globale (Centrul EUXGLOB, UBB), într-o postare pe pagina personală de Facebook, a analizat criza din Ucraina.
Marea Britanie a deschis un adevărat pod aerian de ajutor militar către Ucraina. În dimineața zilei de 19 ianuarie, conform Flightradar24, șase avioane militare de transport de tip C-17A Globemaster III au decolat de la Baza Aeriene Brize Norton a Royal Air Force şi au aterizat pe Aeroportul Boryspil din Ucraina, totul în mai puţin de două zile, pentru a livra mai multe sisteme de rachete antitanc NLAW.
Potrivit agenţiilor de presă occidentale, administraţia SUA a anunţat miercuri deblocarea unei sume suplimentare de 200 de milioane de dolari drept ajutor acordat Ucrainei pentru apărare.
Deteriorarea stării de securitate din regiunea Mării Negre arată din nou importanța procesului de înzestrare cu tehnică militară modernă a Armatei României, pilon esențial privind securitatea și stabilitatea pe Flancul Estic al NATO.
Comandantul şef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-locotenent Valerii Zalujnii a vorbit în cadrul unui interviu acordat agenţiei naţionale de presă Ukrinform, despre starea armatei ucrainene, în contextul în care Federaţia Rusă continua să desfăşoare trupe şi tehnică militară tot mai aproape de graniţele Ucrainei, lăsând să se înţeleagă că se pregăteşte de o nouă invazie militară.
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat miercuri, la Kiev, unde efectuează o vizită fulger, că nu va prezenta niciun fel de răspuns în scris privind garanţiile de securitate cerute de Rusia, la întrevederea cu omologul său rus Serghei Lavrov, cu care urmează să se întâlnească vineri la Geneva pentru a aborda criza ucraineană, chiar dacă Moscova doreşte unul cât mai curând, relatează Agerpres,care citează AFP şi EFE.
În cadrul forumului de discuții Valday, adjunctul ministrului de externe rus, Serghei Ryabkov, a declarat, pe 19.01.2022, că riscul unui război la scară largă în Europa nu există. Potrivit precizărilor sale, Rusia nu va ataca Ucraina.
