Portalul independent Meduza a discutat cu Maxim Starceak, expert în politica nucleară rusă și cercetător la Centrul pentru Politică Internațională și de Apărare de la Universitatea Queens din Canada, despre posibilitatea unui atac nuclear și care vor fi consecințele.
Starceak crede că există motive de îngrijorare pentru că o putere nucleară care dorește să lanseze un atac nuclear asupra unui stat non-nuclear, poate face acest lucru.
El se va confrunta cu o reacție a comunității internaționale, dar nu există alte obstacole reale. În același timp, țările NATO non-nucleare sunt protejate de articolul 5 din Carta Alianței, iar restul țărilor non-nucleare pot conta pe ajutorul SUA doar pe canale bilaterale. În special, există acorduri bilaterale de apărare reciprocă între Statele Unite și Japonia și Coreea de Sud.
Și în Rusia, președintele trebuie să trimită un semnal codat pentru a debloca armele nucleare și, astfel, să autorizeze utilizarea acestora. Acest semnal este transmis prin sistemul de control portabil al „valizei nucleare”, iar aceleași dispozitive sunt folosite de ministrul apărării și șeful Statului Major General.
”În servietă sunt și cheile, adică codurile care permit transmiterea ordinul de lansare. Ordinul merge, după știința mea, de la președinte, la ministru, la șef de Stat Major, apoi la comandantul unității responsabile cu lansarea rachetei, și în cele din urmă la operatori.
Fiecare rachetă are codul ei propriu și obiectivul ei propriu, când vorbim de ICBM”, explică și generalul Dan Grecu, la Digi24.
Posibilitatea reală a unui atac nuclear este fezabilă dacă permisul vine de la toate cele trei dispozitive. Apoi semnalul ajunge la un serviciu special al Statului Major General, care la rândul său transmite ordinul unui anumit comandament unde se află forțele nucleare. După aceea, ordinul trece de la comandă la ofițerul desemnat responsabil de lansarea în sine. În plus, președintele Putin este întotdeauna însoțit de un grup de ofițeri de stat major responsabili de „valiza nucleară”.
În ceea ce privește armele nucleare non-strategice (tactice), lanțul este și mai lung. Focoasele ar trebui luate dintr-un depozit centralizat, transportate și pregătite, încărcate și trimise în direcția câmpului de luptă. Este un lanț lung de implementare și în fiecare etapă comanda poate fi anulată și, în plus, totul este monitorizat.
SUA au trimis semnale de câțiva ani că ar dori să continue negocierile privind armele strategice, cu toate acestea, nici Washingtonul, nici Moscova nu vor să cedeze. SUA ar dori să includă întregul său arsenal de arme nucleare în negocieri, dar Rusia nu este pregătită să discute despre arsenalul său tactic până când Statele Unite își vor scoate armele nucleare din Europa. Dar armele nucleare americane din Europa conferă statutului nuclear NATO, iar abandonarea lui, mai ales în contextul politicii externe agresive a Moscovei, este puțin probabilă.
În doctrina militară rusă, primul pas în escaladarea nucleară este acela de a demonstra o singură lovitură undeva într-o zonă nelocuite unde nu ar exista riscuri mari pentru cetățenii vreunei țări.
O explozie nucleară ar avea un efect psihologic indiferent de locul de utilizare și fără a expune populația la radiații și ar constitui un avertisment. Dar ce urmează, dacă Ucraina și NATO nu se tem?
Următorul pas ar fi o demonstrație-intimidare, o lovitură nucleară ar fi efectuată asupra unei instalații militare din Ucraina. Încă nu se știe ce fel de obiect ar trebui să fie acesta, dar, teoretic, armele nucleare sunt folosite împotriva zonelor fortificate și a infrastructurii sau a forțelor inamice semnificative.
Deși o astfel de lovitură poate distruge complet un oraș/obiectiv militar, nu va duce la prăbușirea armatei ucrainene, deoarece folosirea armelor nucleare tactice nu înseamnă victorie absolută. De asemenea, va crea zone contaminate cu radiații, pe care nici măcar Rusia nu le va putea folosi pentru nevoile sale. Prin urmare, utilizarea armelor nucleare pe teritoriul Ucrainei este puțin probabil să aibă o valoare militară.
Armele nucleare tactice nu vor ajuta Moscova să apere teritoriile ocupate.
Este mai probabil să aibă un efect psihologic asupra țărilor NATO decât asupra Ucrainei. Prin urmare, posibilitatea utilizării sale, deși există, este încă mică.
Retorica nucleară a lui Putin a șocat atât statele occidentale, cât și cele estice. Totuși, SUA și NATO nu doresc un conflict militar direct cu Rusia și speră că armele nucleare nu vor fi folosite, dar în cazul unui atac va exista o reacție militară, a avertizat Maxim Starceak.
Și anume, publicul din țările occidentale se așteaptă ca folosirea armelor nucleare să nu rămână nepedepsită și vor exista cereri de pedepsire a Rusiei. Și în SUA în timpul erei Trump, strategia nucleară a SUA a permis un atac nuclear limitat pentru a pune capăt conflictului sau a restabili echilibrul strategic, dar acest lucru cu greu s-ar întâmpla împotriva unei alte puteri nucleare. Mai simplu spus, nimeni nu vrea un război nuclear și de aceea răspunsul militar real va fi prudent și limitat, dar chiar și în acest scenariu este imposibil de prezis cum se vor dezvolta evenimentele.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Informațiile recente însoțite de imagini arată că cel puțin una dintre unitățile de artilerie ale Forțelor Terestre ale Ucrainei a primit obuziere de tipul FH-70 de calibru 155 mm din Italia.
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov s-a lansat joi într-o serie de atacuri asupra Occidentului, NATO, OSCE şi SUA, dar nu l-a uitat nici pe papa Francisc, după cum consemnează agenţiile internaţionale de ştiri.
Ministrul apărării rus, Serghei Şoigu, a afirmat miercuri că forţele armate ar trebui să folosească sisteme de armamente noi, avansate, în conflictul din Ucraina, transmite Agerpres, care citează Reuters. Pe de altă parte
După ce a pierdut sute dintre cele mai bune tancuri T-80 și T-72 în primele luni de luptă din Ucraina, Kremlinul a început să scoată T-62 vechi de 50 de ani din conservare și să le trimită pe linia întîi, în special pe frontul din sud.
SUA nu vor trimite, deocamdată, sisteme de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina, potrivit serviciului de presă al Departamentului american al Apărării. După ce marți dimineața, un înalt oficial american de la Apărare a anunțat că SUA în considerare trimiterea sistemului Patriot în Ucraina, secretarul de presă al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder a convocat, mai târziu, o conferință de presă în care a declarat că această opțiune nu este luată momentan în calcul.
Serviciile de informații britanice au ajuns la concluzia că Forțele Armate ale Federației Ruse au încetat să mai folosească organizarea de luptă pe grupări tactice de nivel batalion în timpul războiului din Ucraina.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, marţi, o întrevedere cu omologul ucrainean Dmitro Kuleba, prilej cu care oficialul român a reiterat sprijinul ferm al Bucureştiului pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, dar şi "solicitarea repetată" ca această ţară să recunoască inexistenţa aşa-zisei "limbi moldoveneşti".
În ultimele zile, pe Internet au apărut o serie de imagini din satelit care arată faptul că Forțele Armate ale Federației Ruse sapă și construiesc noi fortificații în Regiunea Herson. Acestea demonstrează că trupele ruse își consolidează pozițiile deținute pe malul stâng al Niprului.
Liderii NATO ar fi decis să reconsidere ideea de a transfera avioane de luptă în Ucraina. Această informaţie apare într-o analiză scrisă de amiralul în retragere al U.S. Navy James Stavridis pentru Bloomberg. Stavridis notează că, pe fondul atacurilor cu rachete asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, țările occidentale ar trebui să ofere Ucrainei mai mult sprijin pentru a-și consolida apărarea aeriană. Amiralul în retragere remarcă faptul că NATO a revenit la ideea de a trimite avioane de luptă în Ucraina, pe care a abandonat-o la începutul invaziei la scară largă a Rusiei.
Departe de bătălia pentru eliberarea întregii regiuni Herson de sub ocupaţia trupelor ruse, un loc începe din ce în ce mai mult să atragă atenția experților militari, foștilor generali și analiștilor militari. Este vorba despre oraşul Artemovsk, cunoscut și sub numele de Bakhmut - numit în 2016 de către autoritățile ucrainene. Orașul este situat în districtul Bakhmut din regiunea Donețk, Ucraina.
Pentru prima dată după mai multe zile, Federația Rusă a desfășurat în Marea Neagră o navă care transportă rachete de croazieră Kalibr. Acest lucru a fost precizat de șefa centrului de presă al Forțelor de Apărare din sudul Ucrainei, Natalia Humeniuk.
În regiunea Harkov, în apropiere de orașul Kupiansk, armata ucraineană a găsit epava unui avion de vânătoare rusesc Su-34. Fotografiile care prezintă avionul de vânătoare rusesc doborât au fost publicate ieri pe rețelele de socializare. Pe epava avionului rusesc Su-34 doborât a rămas o inscripție cu numărul de 22 "Red".
După ce declarații anterioare ale unor oficiali polonezi, privind oferta Germaniei de a transfera complexe antirachetă Patriot în Polonia, ar putea fi interpretate drept un refuz, Varșovia îndulcește tonul față de Berlin.
Statele Unite ar urma să anunţe marţi un ajutor financiar "substanţial" acordat Ucrainei pentru a o sprijini să facă faţă daunelor pe care Rusia le-a provocat infrastructurii sale energetice, în marja reuniunii NATO din România, au indicat luni înalţi responsabili americani, scrie Agerpres, care citează AFP.
Forțele ruse de ocupație își consolidează apărarea aeriană în zonele ocupate temporar din regiunea Luhansk cu sisteme de rachete antiaeriene Buk-M3. Trebuie remarcat faptul că trupele ruse care staţionează în regiunea Luhansk se concentrează în prezent pe crearea unor noi poziţii defensive și pe amenajarea unor fortificaţii pentru a opri înaintarea forțelor armate ucrainene în adâncimea teritoriului ocupat.
Pentru a rezista invaziei rusești la scară largă, armata ucraineană folosește diferite tipuri de sisteme de arme şi de rachete pe care le-a primit de la statele occidentale care s-au oferit să sprijine Ucraina prin furnizarea de arme și muniții. Recent, pe reţele de socializare, au apărut primele imagini cu utilizarea lansatorului multiplu de rachete MARS II, oferit Ucrainei de către Germania.
Potrivit cotidianului american The New York Times, armata ucraineană a bombardat Insula Șerpilor, atunci când aceasta era controlată de trupele rusești, cu ajutorul tunurilor autopropulsate Caesar, în pofida faptului că bătaia acestora nu permitea acest lucru.
Prim-ministrul britanic Rishi Sunak, în timpul primului său discurs major de politică externă, se pregătește să anunțe că țara sa va continua să sprijine Ucraina.
România se va implica în procesul de reconstrucţie a Ucrainei prin proiecte dirijate de Comisia Europeană, ca parte comună a efortului Uniunii Europene, dar şi prin proiecte care s-ar putea derula "sub steag românesc", a declarat pentru Agerpres ambasadorul României în Ucraina, Alexandru Victor Micula.
Ucraina cere insistent Occidentului de mai mult timp rachete ATACMS care pot lovi ținte la o distanță de aproximativ 300 kilometri.
Ucraina poate trage zilnic mii de obuze de artilerie împotriva invadatorilor ruşi, în timp ce forţele NATO în Afganistan trăgeau 300 de lovituri pe zi, transmite agenţia de presă Ukrinform, citând publicaţia americană The New York Times, potrivit Agerpres.
Fostul cancelar german, Angela Merkel, a declarat, într-un interviu acordat pentru "Der Spiegel", și citată de Rador, că invazia rusă în Ucraina nu a luat-o prin surprindere.
Preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit vineri, la reşedinţa sa din Novo-Ogariovo, de lângă Moscova, cu un grup de mame ale celor mobilizaţi pentru a participa la războiul din Ucraina, iar unele media independente ruse au identificat printre cele 17 femei invitate funcţionare cunoscute, lidere ale unor mişcări pro-Kremlin şi chiar o deputată a partidului Rusia Unită (de guvernământ), relatează Radio Svoboda, serviciul rus al Radio Europa Liberă (RFE/RL), şi publicaţia independentă Meduza.io, cu sediul în Letonia.
Vladimir Putin și-a manifestat regretul că anexarea unor teritorii ucrainene, în ceea ce el numește „reunificarea cu Donbasul”, nu a avut loc în 2014.
Un oficial ucrainean a confirmat vineri că armata ucraineană a ucis consilieri militari iranieni în peninsula Crimeea anexată de Rusia, scrie Agerpres, care citează ziarul britanic The Guardian și agenţia EFE.
Cea mai bună variantă pentru securitatea Poloniei este dislocarea lansatoarelor Patriot pe teritoriul Ucrainei, însă această decizie aparţine aliaţilor, a declarat, vineri, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, preşedintele Republicii Letonia, Egils Levits şi preşedintele României, Klaus Iohannis.
Atacurile cu rachete rusești asupra Ucrainei din ultimele săptămâni au fost însoțite de cele mai multe ori şi de atacuri cu drone iraniene Shahed și rusești Lancet. Ambele modele de vehicule aeriene fără pilot (UAV) fac parte din categoria deja cunoscută a dronelor kamikaze. Atacurile au ca scop paralizarea infrastructurii energetice a Ucrainei. Prin efectuarea acestor atacuri ruşii au reușit să-şi atingă obiectivele - mare parte din teritoriul Ucrainei, imediat după atacuri, a rămas fără electricitate. Deși, Kievul încearcă să restabilească alimentarea cu energie electrică, există oraşe şi localități rămase "în beznă".
Şeful adjunct al Direcţiei Operative Principale a Statului Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei, Oleksi Hromov, susţine că trupele ruse primesc din partea conducerii aşa-numite documente despre "războiul cu NATO din Ucraina", în care li se spune că cinci milioane de oameni trebuie mobilizaţi pentru a câştiga şi chiar admit posibilitatea decretării legii marţiale în Federaţia Rusă.
La 23 noiembrie 2022, Rusia a folosit 10 bombardiere strategice Tu-95MS și două corvete ale flotei ruse din Marea Neagră pentru un nou atac masiv asupra infrastructurii critice a Ucrainei. În total, ruşii au tras 70 de rachete de croazieră de tip "Kaliber", X-101 și X-555, dintre care 51 de rachete de croazieră au fost interceptate.
O dronă ucraineană, care a zburat pe teritoriul Rusiei, a descoperit un „cimitir” de echipamente militare ruseşti în regiunea Belgorod, la aproximativ 7 km distanţă de graniţa cu Ucraina. Pe reţele de socializare a fost publicat ieri un material video mai puţin obișnuit, care arată un adevărat cimitir de echipamente militare ruseşti în orașul Biriuch din regiunea rusă Belgorod. Acestea nu sunt imagini surprinse din satelit, ci sunt parte dintr-un material video de la o cameră montată pe o dronă. Cu toate acestea, pentru a face o astfel de înregistrare, o dronă ucraineană a trebui să survoleze teritoriul Rusiei de la graniţa cu Ucraina.
România urmează să lanseze un program privind achiziția de obuziere, program care e așteptat în cursul anului viitor.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a dispus convocarea ambasadoarei Republicii Austria la Bucureşti, joi seară, la sediul MAE, pentru a i se comunica poziţia României cu privire la aderarea la spaţiul Schengen şi protestul MAE faţă de atitudinea nejustificată şi inamicală a Austriei, "care va produce consecinţe inevitabile asupra relaţiilor bilaterale".
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a respins joi aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, două voturi fiind împotrivă, în condiţiile în care era nevoie de unanimitate.
În perioada imediat următoare, Pentagonul va trimite în Estonia un pluton HIMARS MLRS și o companie de infanterie. De asemenea, SUA vor participa la formarea grupului de luptă multinațional al NATO, la nivel de divizie, care va fi localizat în Tula, Estonia.
Rușii care au ocupat Centrala nucleară Zaporijia au adus acolo mai multe sisteme de rachete ”Grad”, ceea ce poate indica pregătirea provocărilor.
Armata poloneză are în vedere să convoace anul viitor circa 200.000 de civili, rezervişti, voluntari şi cetăţeni fără experienţă în armată care urmează să primească instrucţie militară în cazărmi, relatează agenţia Agerpres, care citează EFE.
Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat joi "extrem de dezamăgită" de decizia din Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al UE ca România şi Bulgaria să nu fie admise încă în Spaţiul Schengen.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a respins joi aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen.
Tensiunile din reuniunea miniștrilor de interne au ajuns până la punctul în care, s-ar părea că Germania și Luxemburg au amenințat că vor bloca accesul Croației dacă veto-ul Austriei împotriva Bulgariei și României va rămâne în picioare.
Rusia a prezentat în premieră imagini video cu avioane de luptă de tip Su-27, folosite în așa-zisa operațiune militară specială - invadarea Ucrainei, generată pe data de 24 februarie 2022.
Statele Unite au arătat clar guvernului german că sprijină livrarea tancurilor de luptă germane Leopard 2 către Ucraina, dacă Berlinul decide să facă acest lucru.
Brittney Griner, vedeta WNBA (Women's Naţional Basketball Association), care a fost reținută de Rusia pentru mai multe luni de zile, în baza unor acuzații de trafic de droguri, a fost eliberată joi în cadrul unui schimb de prizonieri cu traficantul internațional de arme Viktor Bout, a precizat CBS News, citând un oficial american.
La întrunirea a ambasadorilor UE, Ungaria s-a opus noului pachet planificat de sancțiuni anti-ruse.
''Puţinele îndoieli''' care rămân în privinţa intrării României şi Bulgariei în zona Schengen, din partea Austriei şi Regatului Ţărilor de Jos, sunt de ordin politic, a apreciat joi vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas, transmite Agerpres, care citează EFE.
Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a anunţat joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), care se desfăşoară la Bruxelles, transmite AFP. Karner a făcut acest anunţ înaintea reuniunii JAI.
Unele rachete pe care Rusia le foloseşte acum pentru a bombarda Ucraina sunt produse recent şi vin direct de pe linia de producție. Printre armele folosite de ruşi se numără rachete produse în luna august a acestui an, a declarat sâmbătă generalul Vadim Skibitsky, şef adjunct al serviciului ucrainean de informaţii militare [GUR]. Ucraina a făcut de mai multe ori apel la statele occidentale să impună un pachet de sancţiuni mai dur industriei ruse de apărare pentru a îngreuna reaprovizionarea armatei ruse cu armament.
Cancelarul german Olaf Scholz speră ca ţara sa să se doteze cu un scut de apărare antirachetă în următorii cinci ani, transmite joi Reuters.
Guvernul federal al Germaniei pregătește sistemul de artilerie autopropulsat RCH-155 de 155 mm pentru a fi transferat către Ucraina. Guvernul german a comunicat oficial pe site-ul său că vor fi transferate 18 obuziere RCH-15. Anterior, presa germană a relatat că Ucraina este interesată de aceste sisteme de artilerie.
Rusia a recunoscut joi că este vulnerabilă la atacuri în Crimeea, peninsula ucraineană anexată în 2014, recunoaştere ce intervine după mai multe lovituri atribuite Ucrainei asupra unor obiective ruse departe de linia frontului, informează AFP.
Ministerul britanic al Apărării (MoD) și producătorul suedez Saab au încheiat un nou contract în valoare de 280 de milioane de dolari pentru noua generație de arme antitanc ușoare (NLAW), prin care armata britanică va achiziționa "câteva mii" de sisteme de rachete antitanc. NLAW este unul dintre sisteme de rachete antitanc care a devenit foarte cunoscut anul acesta, deoarece Marea Britanie l-a oferit Ucrainei ca parte asistentei militare de securitate. Din februarie, Marea Britanie a furnizat 10.000 de arme antitanc Ucrainei, conform unui raport guvernamental.
Cancelarul Austriei Karl Nehammer a dat de înțeles că Viena se va opune prin veto aderării României și Bulgariei la Schengen, iar în cadrul conferinței de presă a refuzat să răspundă întrebărilor puse de jurnaliștii români.
Potrivit unui material video publicat de canalul rusesc de televiziune NTV, la 7 decembrie 2022, Rusia a livrat un nou lot de 200 de tancuri T-90M forțelor militare pro-ruse din Republica Populară Lugansk (LNR sau LPR). De asemenea, Forţele Armate Ruse au şi ele tancuri T-72B3M, chiar dacă până acum au pierdut aproape 200 de tancuri de acest tip pe frontul din Ucraina, plus alte sute de vehicule şi tancuri în altă configuraţie.
Pe 6 decembrie 2022, primul submarin cu propulsie independentă de aer (AIP) din clasa Reis (tip 214TN) din Forțele Navale ale Turciei, viitorul TCG Piri Reis, a fost observat în Marea Marmara, efectuând teste inițiale pe mare.
Potrivit presei ruse, în cursul nopții de 06/07.12.2022, trupele ruse au executat mai multe atacuri asupra unor ținte din Dnepropetrovsk. Partea ucraineană susține că militarii ruși au folosit drone de atac împotriva unor facilități industriale din acest oraș. Este vorba despre dronele Geran-2, care pot fi recunoscute după sunetul caracteristic.
A fost o ședință cu scântei și schimb de replici la Viena în sânul PPE, formațiune politică europeană din care face parte și principalul partid de guvernământ din Austria, care se opune aderării României la Schengen.
Un agent rus a fost arestat la Odesa de SBU (Serviciu de Securitate al Ucrainei), în timp ce se pregătea să transmită informații privind plasamentul bateriilor de coastă Neptun, precum și a sistemelor de apărare antiaeriană.
Letonia decide să anuleze dreptul de emisie al postului rus de televiziune Dojd pe teritoriul leton.
Austria s-a singularizat în interiorul UE prin refuzul de a accepta intrarea României în Spațiul Schengen. ”Nu se rezolvă problema dacă ținem România în afara Schengen”, arată și Manfred Webber.
Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a reafirmat miercuri, la postul public de radio ORF, hotărârea ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale anul acesta, transmite agenţia Agerpres, care citează EFE. Cancelarul austriac Karl Nehammer a dat de înțeles și el în această seară că Austria se opune aderării României și Bulgariei.
SUA au modificat în secret sistemele de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) pe care le-au furnizat Ucrainei, împiedicându-le să lanseze proiectile cu rază lungă de acțiune în Rusia, a informat The Wall Street Journal, citând surse oficiale.
În timp ce Polonia încearcă să își modernizeze armata și să se adapteze la noile realități geopolitice, ca urmare a invaziei ruse în Ucraina, Departamentul de Stat al SUA a anunțat aprobarea vânzării a unui prim lot de 116 tancuri M1A1 Abrams, vehicule de sprijin și muniție către Polonia. Valoarea acordului este de 3,75 miliarde de dolari.
Președintele rus Vladimir Putin a participat, pe 07.12.2022, la o ședință a Consiliului pentru dezvoltarea societății civile și a drepturilor omului, unde a făcut mai multe declarații privind desfășurarea „operației militare speciale” din Ucraina.
