David Muniz a subliniat, cu această ocazie, că SUA au investit, din 2015 încoace, peste 143 de milioane de dolari în baza de la Câmpia Turzii.
"Vă mulţumesc pentru că ne sunteţi alături astăzi, aici, la Câmpia Turzii, mulţumesc generalului Pană şi colonelului Oatu şi Forţelor Aeriene Române pentru că ne găzduiesc şi ne permit să evidenţiem încă o dată parteneriatul extraordinar între SUA şi România. Prezenţa Forţelor Aeriene ale SUA aici, la Câmpia Turzii, reprezintă un exemplu grăitor al consolidării continue a parteneriatului nostru în materie de securitate şi a investiţiilor de bani, munca asiduă şi a jertfei de sânge pe care SUA şi România le fac pentru a proteja această regiune şi Alianţa de ameninţările din prezent şi cele în curs de apariţie", a declarat, într-o conferinţă de presă, David Muniz.
El a mulţumit, în numele preşedintelui Joe Biden, militarilor din Forţele Aeriene prezenţi pentru serviciu la Câmpia Turzii şi, totodată, Forţelor Armate Române pentru sprijinul continuu pe care îl acordă Forţelor Americane şi parteneriatului strategic dintre cele două ţări.
La rândul său, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, general-maior dr. Viorel Pană, a subliniat, în aceeaşi conferinţă de presă, importanţa cooperării româno-americane în domeniul securităţii.
"Activitatea de azi reprezintă un alt moment deosebit de important, prin care consolidăm cooperarea în domeniul securităţii, o componentă vitală a Parteneriatului strategic al României cu SUA. În condiţiile actuale, şi nu mă refer la lupta pe care o ducem împotriva unui inamic încă necunoscut, SARS-COV-2, ci mai degrabă la acţiunile provocatoare ale diverşilor actori regionali în zona Mării Negre, care au devenit un obişnuit cotidian. Garantarea integrităţii şi suveranităţii spaţiului aerian al membrilor Alianţei nord-Atlantice a devenit o misiune esenţială pe timp de pace şi prin această dislocare demonstrăm o postură adecvată şi întărim colaborarea dintre aliaţi. SUA şi România împărtăşesc aceleaşi valori, fapt dovedit şi de semnarea foii de parcurs româno-americane de către secretarul american al Apărării, domnul Mark Esper, respectiv de ministrul Apărării Naţionale, domnul Nicolae Ionel Ciucă, în octombrie 2020, la Washington", a spus Viorel Pană.
Un detaşament alcătuit din aeronave MQ-9 Reaper şi circa 90 de militari aparţinând Forţelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii este dislocat, pentru următoarele luni, în Baza 71 Aeriană "General Emanoil Ionescu" din Câmpia Turzii.
Militarii americani vor executa misiuni de informaţii, supraveghere şi cercetare în sprijinul operaţiilor NATO, iar Forţele Aeriene Române, prin intermediul Bazei 71 Aeriene "General Emanoil Ionescu", vor asigura sprijinul tehnic, operaţional şi logistic necesar desfăşurării misiunilor pe toată perioada dislocării acestora în România.
Prezenţa partenerilor americani pe teritoriul ţării noastre reprezintă o oportunitate de dezvoltare, testare şi evaluare a capacităţii de luptă, arată Ministerul Apărării, activităţile desfăşurate în comun fiind un element cheie în creşterea nivelului de interoperabilitate dintre cele două părţi.
Colaborarea dintre Statele Unite ale Americii şi România contribuie la consolidarea capacităţii de apărare colectivă şi la creşterea securităţii regionale, mai menţionează Ministerul Apărării.
Aeronava MQ-9 Reaper este un vehicul aerian fără pilot (UAV) capabil să efectueze operaţii de zbor comandate de la distanţă sau autonome, fiind dezvoltată de General Atomics Aeronautical Systems (GA-ASI), în principal pentru Forţele Aeriene ale Statelor Unite (USAF).
Personalul care operează aeronava este dispus, de regulă, în facilităţi militare staţionare şi poate să angajeze obiective şi să observe terenul folosind mai mulţi senzori, inclusiv o cameră termografică. Comanda operatorului durează 1,2 secunde pentru a ajunge la dronă printr-o legătură prin satelit. MQ-9 Reaper este echipat cu şase rampe de acroşaj, care pot transporta, fiecare, sute de kilograme.
Fostul secretar al apărării american Mark Esper este de părere că Statele Unite ar trebui să desfăşoare mai multe trupe în zona Mării Negre, pentru a descuraja potenţiala agresiune din partea Rusiei, pe fondul tensionării relaţiilor dintre Washington şi Moscova, a relatat marţi Reuters.
Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a participat, marți, la o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Cei doi au discutat despre tensiunile militare din Ucraina, despre desfăşurarea de noi contigente ale armatei ruse la graniţa cu Ucraina, dar şi despre promisiunea pe care Alianţa Nord Atlantică a făcut-o Kievului în 2008, la summit-ul de la București.
Administraţia preşedintelui american Joe Biden a informat Congresul că SUA vor vinde arme în valoare de 23 de miliarde de dolari Emiratelor Arabe Unite (EAU), inclusiv avioane F-35, drone şi alte echipamente militare, au anunţat surse parlamentare americane, citate marţi de Reuters.
Potrivit publicației Israel Defense, în aceste zile Iranul este angajat într-un meci de șah în care are ca obiectiv să-și manifeste persuasiunea în dezvoltarea programului nuclear simultan cu afișarea disponibilității de a purta discuții cu SUA și alte puteri.
Phenianul şi-ar putea relua testele nucleare în acest an pentru a forţa Washingtonul la dialog, au estimat serviciile de informaţii american în raportul lor anual privind ameninţările la adresa SUA în lume, relatează AFP.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden au convenit marţi, într-o conversaţie telefonică,"să continue dialogul" în beneficiul "securităţii globale", transmite AFP.
În ultimele săptămâni, Ministerul rus al Apărării a concentrat în mod deschis trupe la frontiera cu Ucraina. În prezent, unitățile de luptă rusești sunt desfășurate în Regiunile Smolensk, Voronezh, Rostov și în Peninsula Crimeea.
Un operator se face vinovat de prăbușirea unei drone MQ-9 după ce a acționat greșit o manetă în timp ce decola, lucru care a dus la pierderea alimentării cu combustibil, potrivit unei anchete a Forțelor Aeriene.