Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
După 10 ani de exploatare, rușii vor moderniza racheta balistică intercontinentală de tip Bulava, cu lansare de pe submarin
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Agenția de presă rusă Tass a anunțat, pe 22.07.2023, citând o sursă din industria producătoare de rachete, că noua rachetă balistică intercontinentală Bulava-M va înlocui racheta de tip Bulava aflată în prezent în serviciul de luptă pe submarinele strategice cu propulsie nucleară din clasa Borey/Borey-A (Proiect 955/955A).

,,Cooperarea dintre întreprinderile din industria de profil, condusă de Institutul de Inginerie Termică din Moscova, are dezvoltările necesare pentru proiectarea rachetei balistice intercontinentale Bulava-M, care va înlocui racheta de tip Bulava”, a declarat sursa agenției.

Potrivit precizărilor acesteia, în prezent, Forțele Navale ale Federației Ruse dispun de șase submarine strategice din familia Borey purtătoare de rachete balistice intercontinentale. Primul dintre acestea, Yuri Dolgoruky, a fost predat Marinei în urmă cu 10 ani.

După cum rezultă din datele publicate de sursele deschise, alte patru submarine din clasa Borey-A se află în diferite stadii de construcție, iar alte două sunt pregătite pentru lansarea în producție.

Principala armă de lovire din dotarea submarinelor de acest tip este racheta balistică intercontinentală cu combustibil solid de tip Bulava. Una dintre problemele rachetelor cu combustibil solid constă în îmbătrânirea prafului de pușcă. Prin urmare, în mod obiectiv, Bulava va avea nevoie de un înlocuitor, care va fi Bulava-M, creată prin utilizarea unor noi soluții de design. Cu toate acestea, noua rachetă va putea fi întrebuințată și de submarinele existente sau aflate în construcție din clasa Borey/Borey-A, fără modificarea majoră a acestora.

Anterior, presa rusă a informat că Ministerul Apărării are în curs de finalizare cerințele tehnico-tactice pentru o nouă rachetă balistică intrcontinentală cu lansare de pe submarin.

Comentariul autorului: Istoria dezvoltării rachetei R-30 Bulava este plină de dramatism. Începând de la sfârșitul anilor 1980, oamenii de știință ruși au efectuat activități de cercetare în scopul dezvoltării unei rachtete balistice pentru submarinele de generația a patra (Borey).

Inițial, s-a intenționat modernizarea sistemului de rachete D-19 cu racheta R-39, amplasate pe generația anterioară de submarine purtătoare de rachete (Proiect 941 Akula). Acest proiect a fost gestionat de dezvoltatorul tradițional - Biroul de Proiectare și Construcții de Mașini (în prezent Centrul de Stat pentru Rachete Makeev).

,,Acesta a propus pentru noile submarine modernizarea rachetei cu combustibil lichid în trei trepte, R-39R, care se afla pe submarinele noastre, cele mai mari din lume, din clasa Akula. Dar, primele trei teste ale rachetei R-39UTTH Bark au eșuat. În plus, greutatea rachetei era mai mare decât cea definită în termenii de referință. Pentru aceasta, ar fi fost necesar să refacem proiectul pentru un nou submarin și nu existau nici bani, nici timpul necesar”, a declarat Victor Litovkin, observator militar al agenției TASS.

Comisia guvernamentală a luat decizia de a înlocui racheta Bark cu un analog naval al complexului terestru mobil Topol-M, care era mai ușor decât R-39UTTH, trecuse cu succes toate testele și fusese introdus deja în dotarea Trupelor de Rachete cu Destinație Strategică (RVSN). În consecință, în 1998, tema Bark a fost închisă, iar proiectul noului submarin a fost transferat la Institutul pentru Inginerie Termică din Moscova (Corporația MIT), specializat în rachete sol-sol cu combustibil solid, respectiv Topol-M. Constructorii principali ai proiectului - Iuri Solomonov (până în septembrie 2010) și Aleksandr Suhodolski. O serie de experți în domeniul militar au dat asigurări că institutul poate să creeze o rachetă unificată cu Topol-M, ceea ce ar permite economisirea bugetului militar și simplificarea lanțurilor tehnologice.

,,Dar, să faci dintr-o rachetă terestră o rachetă navală este foarte greu, este aproape imposibil. Mai ales că proiectanții de rachete ai MIT nu s-au angajat niciodată la acest lucru. Cu toate acestea, ca o ironie a sorții, constructorul general al MIT pentru Topol și apoi pentru Bulava a absolvit Institutul de Aviație din Moscova și și-a luat diploma chiar pentru o rachetă navală. Însă, el a făcut întotdeauna numai rachete terestre, începând cu RSD-10 Pioner și terminând cu RT-2PM2 Topol-M”, a declarat Victor Litovkin.

MIT a realizat o schiță a rachetei navale la începutul anilor 1990, iar proiectul a primit numele de cod Bulava. Pentru a accelera lucrul și a economisi bani, s-a decis abandonarea lansărilor test pornind de la un stand special submarin. După trei teste reușite ale machetei Bulava, s-a luat decizia de a începe testele de lansare de pe un submarin, respectiv submarinul modernizat TK-208 Dmitri Donskoi, Proiect 941UM Akula.

Pe 23 septembrie 2004, au fost efectuat teste inițiale (la o înălțime de 40 de metri) de sub apă. Prima lansare test a rachetei (de la suprafața apei) a fost efectuată pe 27 septembrie 2005 și a fost recunoscută ca fiind “parțial reușită”. Următoarea lansare, prima din imersiune, a fost efectuată pe 21 decembrie 2005 și a fost un succes. După aceasta, ministrul apărării al Federației Ruse, Serghei Ivanov, a ordonat ca racheta să fie introdusă în înzestrare până la sfârșitul anului 2007. Cu toate acestea, următoarele șase lansări ale rachetei, efectuate în perioada 2006-2008, au fost însoțite de diverse probleme tehnice, iar introducerea rachetei în înzestrare a fost amânată.

“Particularitatea testelor consta în faptul că, de fiecare dată, cauzele accidentelor erau altele. Acest fapt nu indica probleme de concepție, ci, mai degrabă, inconveniente de la Intreprinderea din Votkinsk din Udmurtia sau de la componentele de calitate inferioară provenite de la 600 de societăți afiliate și de la controlul slab asupra conformității lor cu reglementările tehnice”, a declarat Litovkin.

În acest timp, multe mijloace de informare în masă au început să critice proiectul Bulava. În opinia lui Litovkin, cei mai vocali critici au fost cei care “au fost refuzați pentru a participa cu racheta lor la comanda pentru Proiectul 955”. “Aceștia s-au prefăcut că nu își mai amintesc că atunci când construiau propriile rachete R-39 pentru submarinul Proiect 941, mai mult de jumătate din primele 17 lansări de testare au fost, de asemenea, nereușite”, a spus expertul.

Cu toate acestea, în cele din urmă, racheta Bulava și-a demonstrat eficiența. Începând din anul 2011, lansările test au fost efectuate de pe primul submarin Proiect 09550 - submarinul nuclear purtător de rachete Yuri Dolgoruky. În cadrul programului comun de teste de stat, lansările au avut loc în august și în octombrie, iar pe 28 decembrie 2011 a fost lansată prima salvă formată din două rachete.

Neoficial, pe 10 ianurie 2013, odată cu arborarea drapelului Sfântului Andrei pe submarinul Yuri Dolgoruky, racheta R-30 a fost introdusă în înzestrare. Cu toate acestea, testarea constructivă a rachetei Bulava s-a mai prelungit câțiva ani: după lansarea nereușită din 06 octombrie 2013, a fost ordonat un ciclu suplimentar de lansări test. În total, în perioada 27 septembrie 2005 - 23 mai 2018, au fost efectuate 27 de lansări, din care 15 au fost cu succes, iar celelalte parțial reușite sau nereușite. Au fost constatate probleme în ceea ce privește sistemul de conducere, dispersarea ogivelor sau cu motoarele din treptele doi și trei.

Acum, racheta balistică intercontinentală de tip Bulava reprezintă armamentul principal al submarinelor strategice din clasa Borey. Acestea pot să efectueze lansări de sub stratul gros de gheață din zona arctică. Submarinele unor proiecte vechi, precum Kalmar sau Delfin, înainte de lansare, trebuie să spargă corpul de gheață. După cum remarcă experții militari, o astfel de manevră încetinește foarte mult submarinul în pregătirea pentru executarea atacului cu rachete.

Submarinele din clasa Borei pot lansa rachete din mișcare, fără o pregătire prealabilă. O asemenea oportunitate a apărut datorită proiectelor vechi de submarine cu complexe de rachete Bark. Pe acestea, constructorii au creat un sistem de lansare a rachetelor de sub gheață. Astfel, cu câteva secunde înainte de plecarea rachetei, din tubul de lansare pornesc mai multe muniții nedirijate. Acestea degajează traseul către complexul de atac al submarinului și explodează atunci când intră în contact cu gheața.

“Cu toate că bătaia rachetei nu este foarte mare (până la 10.000 de kilometri), aceasta permite ca, împreună cu submarinele Proiect 955, să rezolve toate misiunile care îi sunt atribuite și face ca atacul cu o rachetă Bulava sa fie irezistibil”, a declarat Victor Litovkin.

Submarinele din clasa Borei sunt capabile să execute misiuni de luptă în orice punct al Oceanului Planetar, continuu, timp de trei luni, fără reaprovizionare, menținându-se la o adâncime de aproximativ 400 de metri. În Occident, aceste submarine au fost denumite “monștrii din adâncuri”. După cum a precizat în anul 2014 pentru canalul de televiziune Zvezda comandantul unității de luptă BC-2 (pentru rachete) de pe submarinul Yuri Dolgoruky, capitan-locotenent Aleksandr Kalinin, “dacă vom compara aceste submarine cu generațiile precedente sau cu submarinele străine vom constata că decalajele sunt mari”. “Și viteza și alte caracteristici ale submarinelor sunt foarte bune, astfel încât este normal să te temi de ele. Iar ei (cei din Occident) chiar asta fac”, a precizat Kalinin.

Submarinele au practic două corpuri: echipajul, reactorul, turbinele, tuburile de lansare a rachetelor și alte sisteme și mecanisme importante sunt amplasate într-un corp robust, capabil să reziste la presiunea mare a apei, iar la exterior există un corp lejer, care îi dă submarinului o formă aerodinamică.

Potrivit surselor deschise, lungimea submarinului Proiect 955 este de 170 de metri, lățimea de 13,5 metri, iar pescajul de 10 metri. Deplasamentul la suprafață al submarinului este de 14.720 de tone, iar deplasamentul în imersiune de 24.000 de tone. Viteza la suparafața apei este de 15 noduri, iar viteza în imersiune de 29 de noduri. Autonomia de navigație este de 90 de zile, iar echipajul submarinului este format din 107 persoane.

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor Aeriene Române. Foto: Bogdan Pantilimon @ForțeleAerieneRomâne
EXCLUSIV
De ce pariul României că Patriot și F-16 ne vor asigura „biletul” către Ucraina e pierzător. Exemplul unui mic stat european care ne-a luat fața
S-au „ascuns” dronele ruse în apele României înainte de a scufunda nava ucraineană Simferopol? De ce e imposibil ca rușii să nu fi intrat în apele teritoriale române
De ce ar ține Rusia un avion Su-34 în aer liber la baza aeriană Morozovsk? Imagini din satelit surprind paradoxul apărării aeriene ruse
Un alt „S-400 Triumf” eșuează (VIDEO): O dronă ucraineană transformă radarul rusesc de apărare aeriană din Crimeea în fier vechi
O imagine publicată de Boeing cu muniţia PJDAM. Sursa foto:Boeing
EXCLUSIV
Arma-surpriză a SUA pentru Ucraina: Pot cele 3.000 de rachete ERAM să paralizeze mașina de război a Rusiei?
Nava ucraineană Simferopol, înainte să fie lovită de ruși. Foto: X
EXCLUSIV
Un nou capitol al războiului din Marea Neagră: Ce înseamnă, de fapt, primul atac rusesc cu dronă navală în apropierea gurilor Dunării (FOTO/VIDEO)
Războiul din Ucraina nu a afectat forțele nucleare ale Rusiei: Pentagonul recunoaște modernizarea aproape integrală a acestora
Rusia desfăşoară o activitate militară neobișnuită în arhipelagul Novaia Zemlia (FOTO): Pregătiri pentru testarea rachetei Burevestnik?
EXCLUSIV
Unda de șoc a războiului asupra României și Mării Negre. Scenarii asupra Ucrainei, de la cel mai horror la cel mai pozitiv | George Scutaru, la Obiectiv EuroAtlantic
Lovitură în inima "superputerii energetice" rusești (VIDEO): Dronele ucrainene, o amenințare persistentă pentru economia de război a Moscovei
România anunță că s-a rezolvat „cea mai modernă fabrică de pulberi pentru muniție din lume”. Scăpăm de dependența de Serbia, o mare vulnerabilitate pentru Armată?
Chiar au văzut T-55 sau TR-85M1 Bizonul frontul? Ce tancuri a trimis de fapt România, Ucrainei?
Fabrici de război deghizate în companii producătoare de bărci cu motor: Adevărul din spatele dronelor rusești Shahed fabricate în China
O navă rusească de mărfuri, suspectată de spionaj în Marea Baltică: Misterul „HAV Dolphin”, elucidat de serviciile de informații germane (Foto)
Nu doar reconstrucția Ucrainei, ci și colaborare româno-ucraineană în tehnică militară. Ionuț Moșteanu s-a întâlnit la Kiev cu omologul său
NATO schimbă viteza: De la documente la aplicarea pe câmpul de luptă a unor soluţii de contracarare a bombelor cu planare și a dronelor cu fibră optică
președintele Rusiei, Vladimir Putin, gesticulează în timpul unei vizite la o bază militară din regiunea Ryazan din Rusia. Sursa foto: Kremlin.ru.
EXCLUSIV
Pacea din Ucraina, o iluzie? Fostul șef CIA, David Petraeus, explică de ce negocierile eșuează: Vladimir Putin este principalul obstacol în calea păcii
Cedarea de teritorii, răul cel mai mic pentru Ucraina sau capcană pentru tot Flancul Estic? Armata rusă, avans amețitor de 1% din Ucraina, în trei ani de război
Gata cu negocierile pentru pacea din Ucraina? Trump lansează ipoteza unor atacuri ucrainene asupra Rusiei: „Imposibil” să câștigi fără a ataca țara invadatoare
Sursa foto: NATO.
EXCLUSIV
Războiul din Ucraina se poartă și la mii de kilometri distanță de front: Compania franceză Renault, interesată să producă drone, s-ar lovi de interesele unui sindicat cu legături în Rusia
Sisteme HIMARS în serviciul armatei ucrainene, pe un drum în regiunea Herson, octombrie 2022. Sursa Foto: Radiosvoboda.org.
EXCLUSIV
Dronele sunt o ,,minune pe câmpul de luptă'' sau un substitut periculos? Lecțiile pe care NATO le poate învăţa de pe frontul din Ucraina
Germania dorește cea mai puternică armată din Europa: 350 de miliarde de euro vor fi cheltuite până în 2040 pentru blindate grele şi aeronave
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
De ce nu pot exista garanții de securitate pentru Ucraina fără trupe occidentale: Europenii au „cules dividendele păcii prea repede”, ignorând eforturile pentru apărare
Război economic pe mare: Cum subminează flota fantomă de 1000 de nave a Rusiei securitatea alimentară globală și ordinea internațională
Garanțiile de securitate înaintate de Donald Trump pentru Ucraina: Fără trupe americane la sol, iar responsabilitatea trece la Europa
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Garanțiile de securitate pentru Ucraina: Pe muchie de cuțit, între promisiuni și realitate
Cu aproape 50 de focoase nucleare, Phenianul se simte amenințat și anunță extinderea accelerată a arsenalului strategic
Volodimir Zelenski, între ciocanul lui Trump și nicovala lui Putin: O pace „imediată”, dar cu prețul suveranității Ucrainei
De la „porcul-spinos de oțel” la garanții postbelice de securitate: Ce a negociat Volodimir Zelenski cu Ursula von der Leyen la Bruxelles
Mize ascunse la summitul Trump-Putin: Schimb de teritorii sau sfârșitul unui război de uzură?

Ştiri Recomandate

Kremlinul pompează ”până la 300 de milioane de euro” pentru cumpărarea votului din 28 septembrie, anunță ambasadorul Republicii Moldova
Franța a dezvăluit indirect, în premieră, numărul de avioane Mirage-2000 livrate Ucrainei. Iar veștile nu sunt bune, departe de cele mai optimiste prognoze
Aviația militară a Turciei a primit al 4-lea T-70. Programul elicopterului Black Hawk turcesc supraviețuiește pe modul „avarie”
Pakistanul extinde frăția strategică din zona Orientului Mijlociu: Acord de "apărare reciprocă", semnat cu Arabia Saudită
Ucraina va primi rachete pentru sistemele Patriot și HIMARS în cadrul a două pachete de ajutorare PURL
Consilier important al lui Putin a demisionat. Singurul care s-a pronunțat împotriva războiului din Ucraina, era și autorul Planului Kozak pentru R. Moldova
F-22 Raptor stabilește un record istoric: Cea mai lungă lansare a unei rachete AMRAAM, dar performanţa rămâne la secret
Analiza sondajului INSCOP: De ce 74% dintre români vor să facă stagiu militar voluntar, în contexul unui peisaj geopolitic tensionat?
China denunță „logica hegemonică” arătând cu degetul către SUA
Scenariul din 2022 nu s-a mai repetat: Armata rusă a început să părăsească Republica Belarus după finalizarea manevrelor “Vest-2025”
Rușii visează la propriul Starlink: Șeful companiei Roscosmos a anunțat apariția terminalelor rusești ale unui nou sistem de comunicații prin satelit
Jocul periculos din jurul uriașei centrale nucleare din Zaporijia și de ce Ucraina este interesată de menținerea acestui risc
Rolul vital al României, explicat de un general NATO: „Ramstein-ul Estului” va asigura stabilitatea Ucrainei
Sistemul american de rachete Typhon, testat în Japonia (VIDEO): Forțele Armate ale SUA și-au intensificat prezența militară în Pacific, iar China protestează vehement
Harta Europei / pexels, aliaksei lepik
EXCLUSIV
Poate Occidentul să facă o schimbare de ritm suficient de puternică pentru a pune capăt războiului ruso-ucrainean?
Iese în sfârșit soarele pentru IAR-99? Primele 5 avioane ar putea fi livrate Armatei în aceste zile după ce ultima piesă din puzzle a fost livrată
Viitoarele programe de înzestrare ale Armatei României: Oportunitatea producției naționale și rolul Șantierului Naval Damen Galați
Abrams, avioane F-35 și Apache, în acțiune. Armata poloneză, demonstrație de forță la doar 100 de km de Coridorul Suwałki
Pentagonul aprobă furnizarea de arme Ucrainei, care vor fi achiziționate de aliați (Reuters)
Aspen European Strategic Forum 2025. Lideri și experți din NATO și UE, prezenți la București la o conferință-cheie privind securitatea europeană
Șeful MApN, în vizită la poligonul Smârdan: Armata este pregătită să riposteze împotriva oricăror amenințări la adresa României
Cladirea din Polonia, lovită de drone sau de o rachetă lansată din F-16? Președintele și premierul Poloniei răspund
Scutul nevăzut al NATO: Cum este apărat spaţiul aerian aliat în cele mai dificile momente, cum ar fi incursiunea unor aeronave şi drone ruseşti (VIDEO)
Și-a retras Ucraina aeronava An-70 în Polonia pentru a o proteja sau se pregătește un transport aerian special?
Spania încetează să mai elibereze vize cetățenilor ruși, Germania înăsprește condițiile
Lovitură de stat sub masca naționalismului: Rețeaua Georgescu-Potra, un instrument al războiul hibrid purtat de Rusia împotriva României
Lukașenko: Rusia și Belarus au simulat lansări de arme nucleare tactice în timpul manevrelor “Vest-2025”
Micul vânător german, sistemul Gepard, care a schimbat regulile jocului pe frontul din Ucraina: O lecţie despre ingeniozitate, adaptare și cooperare pe care o putem învăţa de la ucraineni
EXCLUSIV
„Țara arde și baba se piaptănă” - China ignoră războiul adevărat din Ucraina și cere implicarea UE în războiul tarifar cu SUA
Evitarea interpretării de către Rusia a unui declaraţii de război? De ce România nu vrea să susţină instituirea unei zone de interdicție aeriană deasupra Ucrainei
În timp ce dronele rusești testează "liniile roșii" ale NATO, Ucraina solicită o poziție clară din partea Statelor Unite privind sancțiunile și garanțiile de securitate
Fregatele Type 31 ale Marinei britanice se apropie de intrarea în serviciu, odată cu validarea sistemelor de misiune și luptă TACTICOS
pixel