Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
După 10 ani de exploatare, rușii vor moderniza racheta balistică intercontinentală de tip Bulava, cu lansare de pe submarin
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Agenția de presă rusă Tass a anunțat, pe 22.07.2023, citând o sursă din industria producătoare de rachete, că noua rachetă balistică intercontinentală Bulava-M va înlocui racheta de tip Bulava aflată în prezent în serviciul de luptă pe submarinele strategice cu propulsie nucleară din clasa Borey/Borey-A (Proiect 955/955A).

,,Cooperarea dintre întreprinderile din industria de profil, condusă de Institutul de Inginerie Termică din Moscova, are dezvoltările necesare pentru proiectarea rachetei balistice intercontinentale Bulava-M, care va înlocui racheta de tip Bulava”, a declarat sursa agenției.

Potrivit precizărilor acesteia, în prezent, Forțele Navale ale Federației Ruse dispun de șase submarine strategice din familia Borey purtătoare de rachete balistice intercontinentale. Primul dintre acestea, Yuri Dolgoruky, a fost predat Marinei în urmă cu 10 ani.

După cum rezultă din datele publicate de sursele deschise, alte patru submarine din clasa Borey-A se află în diferite stadii de construcție, iar alte două sunt pregătite pentru lansarea în producție.

Principala armă de lovire din dotarea submarinelor de acest tip este racheta balistică intercontinentală cu combustibil solid de tip Bulava. Una dintre problemele rachetelor cu combustibil solid constă în îmbătrânirea prafului de pușcă. Prin urmare, în mod obiectiv, Bulava va avea nevoie de un înlocuitor, care va fi Bulava-M, creată prin utilizarea unor noi soluții de design. Cu toate acestea, noua rachetă va putea fi întrebuințată și de submarinele existente sau aflate în construcție din clasa Borey/Borey-A, fără modificarea majoră a acestora.

Anterior, presa rusă a informat că Ministerul Apărării are în curs de finalizare cerințele tehnico-tactice pentru o nouă rachetă balistică intrcontinentală cu lansare de pe submarin.

Comentariul autorului: Istoria dezvoltării rachetei R-30 Bulava este plină de dramatism. Începând de la sfârșitul anilor 1980, oamenii de știință ruși au efectuat activități de cercetare în scopul dezvoltării unei rachtete balistice pentru submarinele de generația a patra (Borey).

Inițial, s-a intenționat modernizarea sistemului de rachete D-19 cu racheta R-39, amplasate pe generația anterioară de submarine purtătoare de rachete (Proiect 941 Akula). Acest proiect a fost gestionat de dezvoltatorul tradițional - Biroul de Proiectare și Construcții de Mașini (în prezent Centrul de Stat pentru Rachete Makeev).

,,Acesta a propus pentru noile submarine modernizarea rachetei cu combustibil lichid în trei trepte, R-39R, care se afla pe submarinele noastre, cele mai mari din lume, din clasa Akula. Dar, primele trei teste ale rachetei R-39UTTH Bark au eșuat. În plus, greutatea rachetei era mai mare decât cea definită în termenii de referință. Pentru aceasta, ar fi fost necesar să refacem proiectul pentru un nou submarin și nu existau nici bani, nici timpul necesar”, a declarat Victor Litovkin, observator militar al agenției TASS.

Comisia guvernamentală a luat decizia de a înlocui racheta Bark cu un analog naval al complexului terestru mobil Topol-M, care era mai ușor decât R-39UTTH, trecuse cu succes toate testele și fusese introdus deja în dotarea Trupelor de Rachete cu Destinație Strategică (RVSN). În consecință, în 1998, tema Bark a fost închisă, iar proiectul noului submarin a fost transferat la Institutul pentru Inginerie Termică din Moscova (Corporația MIT), specializat în rachete sol-sol cu combustibil solid, respectiv Topol-M. Constructorii principali ai proiectului - Iuri Solomonov (până în septembrie 2010) și Aleksandr Suhodolski. O serie de experți în domeniul militar au dat asigurări că institutul poate să creeze o rachetă unificată cu Topol-M, ceea ce ar permite economisirea bugetului militar și simplificarea lanțurilor tehnologice.

,,Dar, să faci dintr-o rachetă terestră o rachetă navală este foarte greu, este aproape imposibil. Mai ales că proiectanții de rachete ai MIT nu s-au angajat niciodată la acest lucru. Cu toate acestea, ca o ironie a sorții, constructorul general al MIT pentru Topol și apoi pentru Bulava a absolvit Institutul de Aviație din Moscova și și-a luat diploma chiar pentru o rachetă navală. Însă, el a făcut întotdeauna numai rachete terestre, începând cu RSD-10 Pioner și terminând cu RT-2PM2 Topol-M”, a declarat Victor Litovkin.

MIT a realizat o schiță a rachetei navale la începutul anilor 1990, iar proiectul a primit numele de cod Bulava. Pentru a accelera lucrul și a economisi bani, s-a decis abandonarea lansărilor test pornind de la un stand special submarin. După trei teste reușite ale machetei Bulava, s-a luat decizia de a începe testele de lansare de pe un submarin, respectiv submarinul modernizat TK-208 Dmitri Donskoi, Proiect 941UM Akula.

Pe 23 septembrie 2004, au fost efectuat teste inițiale (la o înălțime de 40 de metri) de sub apă. Prima lansare test a rachetei (de la suprafața apei) a fost efectuată pe 27 septembrie 2005 și a fost recunoscută ca fiind “parțial reușită”. Următoarea lansare, prima din imersiune, a fost efectuată pe 21 decembrie 2005 și a fost un succes. După aceasta, ministrul apărării al Federației Ruse, Serghei Ivanov, a ordonat ca racheta să fie introdusă în înzestrare până la sfârșitul anului 2007. Cu toate acestea, următoarele șase lansări ale rachetei, efectuate în perioada 2006-2008, au fost însoțite de diverse probleme tehnice, iar introducerea rachetei în înzestrare a fost amânată.

“Particularitatea testelor consta în faptul că, de fiecare dată, cauzele accidentelor erau altele. Acest fapt nu indica probleme de concepție, ci, mai degrabă, inconveniente de la Intreprinderea din Votkinsk din Udmurtia sau de la componentele de calitate inferioară provenite de la 600 de societăți afiliate și de la controlul slab asupra conformității lor cu reglementările tehnice”, a declarat Litovkin.

În acest timp, multe mijloace de informare în masă au început să critice proiectul Bulava. În opinia lui Litovkin, cei mai vocali critici au fost cei care “au fost refuzați pentru a participa cu racheta lor la comanda pentru Proiectul 955”. “Aceștia s-au prefăcut că nu își mai amintesc că atunci când construiau propriile rachete R-39 pentru submarinul Proiect 941, mai mult de jumătate din primele 17 lansări de testare au fost, de asemenea, nereușite”, a spus expertul.

Cu toate acestea, în cele din urmă, racheta Bulava și-a demonstrat eficiența. Începând din anul 2011, lansările test au fost efectuate de pe primul submarin Proiect 09550 - submarinul nuclear purtător de rachete Yuri Dolgoruky. În cadrul programului comun de teste de stat, lansările au avut loc în august și în octombrie, iar pe 28 decembrie 2011 a fost lansată prima salvă formată din două rachete.

Neoficial, pe 10 ianurie 2013, odată cu arborarea drapelului Sfântului Andrei pe submarinul Yuri Dolgoruky, racheta R-30 a fost introdusă în înzestrare. Cu toate acestea, testarea constructivă a rachetei Bulava s-a mai prelungit câțiva ani: după lansarea nereușită din 06 octombrie 2013, a fost ordonat un ciclu suplimentar de lansări test. În total, în perioada 27 septembrie 2005 - 23 mai 2018, au fost efectuate 27 de lansări, din care 15 au fost cu succes, iar celelalte parțial reușite sau nereușite. Au fost constatate probleme în ceea ce privește sistemul de conducere, dispersarea ogivelor sau cu motoarele din treptele doi și trei.

Acum, racheta balistică intercontinentală de tip Bulava reprezintă armamentul principal al submarinelor strategice din clasa Borey. Acestea pot să efectueze lansări de sub stratul gros de gheață din zona arctică. Submarinele unor proiecte vechi, precum Kalmar sau Delfin, înainte de lansare, trebuie să spargă corpul de gheață. După cum remarcă experții militari, o astfel de manevră încetinește foarte mult submarinul în pregătirea pentru executarea atacului cu rachete.

Submarinele din clasa Borei pot lansa rachete din mișcare, fără o pregătire prealabilă. O asemenea oportunitate a apărut datorită proiectelor vechi de submarine cu complexe de rachete Bark. Pe acestea, constructorii au creat un sistem de lansare a rachetelor de sub gheață. Astfel, cu câteva secunde înainte de plecarea rachetei, din tubul de lansare pornesc mai multe muniții nedirijate. Acestea degajează traseul către complexul de atac al submarinului și explodează atunci când intră în contact cu gheața.

“Cu toate că bătaia rachetei nu este foarte mare (până la 10.000 de kilometri), aceasta permite ca, împreună cu submarinele Proiect 955, să rezolve toate misiunile care îi sunt atribuite și face ca atacul cu o rachetă Bulava sa fie irezistibil”, a declarat Victor Litovkin.

Submarinele din clasa Borei sunt capabile să execute misiuni de luptă în orice punct al Oceanului Planetar, continuu, timp de trei luni, fără reaprovizionare, menținându-se la o adâncime de aproximativ 400 de metri. În Occident, aceste submarine au fost denumite “monștrii din adâncuri”. După cum a precizat în anul 2014 pentru canalul de televiziune Zvezda comandantul unității de luptă BC-2 (pentru rachete) de pe submarinul Yuri Dolgoruky, capitan-locotenent Aleksandr Kalinin, “dacă vom compara aceste submarine cu generațiile precedente sau cu submarinele străine vom constata că decalajele sunt mari”. “Și viteza și alte caracteristici ale submarinelor sunt foarte bune, astfel încât este normal să te temi de ele. Iar ei (cei din Occident) chiar asta fac”, a precizat Kalinin.

Submarinele au practic două corpuri: echipajul, reactorul, turbinele, tuburile de lansare a rachetelor și alte sisteme și mecanisme importante sunt amplasate într-un corp robust, capabil să reziste la presiunea mare a apei, iar la exterior există un corp lejer, care îi dă submarinului o formă aerodinamică.

Potrivit surselor deschise, lungimea submarinului Proiect 955 este de 170 de metri, lățimea de 13,5 metri, iar pescajul de 10 metri. Deplasamentul la suprafață al submarinului este de 14.720 de tone, iar deplasamentul în imersiune de 24.000 de tone. Viteza la suparafața apei este de 15 noduri, iar viteza în imersiune de 29 de noduri. Autonomia de navigație este de 90 de zile, iar echipajul submarinului este format din 107 persoane.

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Sabotajele din Baltica, avanpremieră pentru proiectele României din Marea Neagră? NATO intensifică patrulele, iar UE promite ”măsuri mai puternice”
NATO consideră real riscul unui atac neconvențional al Rusiei asupra Alianței, care să provoace pierderi „substanțiale”
Sistemul polonez de apărare antiaeriană Wisla atinge gradul de pregătire operațională: Niciun sistem modern nu poate funcționa fără personal bine pregătit, iar noi avem astfel de oameni
Summit NATO 2025. Conducerea Alianței se arată mai unită și determinată chiar înainte de instalarea lui Trump la Casa Albă
Ucraina aproape a epuizat stocul de rachete actice ATACMS livrate de Statele Unite: Trebuie să păstrăm aceste capacități și să le folosim cu înțelepciune
Îngheţarea războiului ruso-ucrainean nu este fezabilă. General ucrainean: Nimeni nu ne va garanta securitatea, respectarea incontestabilă a încetării focului
Expansiunea și strategia militară a Chinei, detaliate în raportul Pentagonului pentru 2024: Eforturile Beijingului de a stabili o prezenţă militară globală sunt evidente
Device-uri și senzori acustici ieftini: Tehnologia utilizată pe frontul din Ucraina a pus la încercare producătorii de arme din întreaga lume
Finlanda, membru nou și exemplu: Investiții în armată mult peste nivelul cerut, dintr-un motiv simplu: Confruntarea pe care o vizează Rusia este cu statele NATO
„Investigăm un sabotaj grav” - o navă a „flotei fantomă” ruse este considerată suspectă de ruperea unui cablu în Marea Baltică
Niciun sistem de apărare nu poate proteja Europa de rachete balistice ruseşti Oreshnik: Comandantul NATO admite că are nevoie de un arsenal arme cu rază lungă de acțiune
Industria din Polonia a ridicat atât de sus ştacheta: Program îndrăzneț pentru prima rachetă balistică poloneză care ar schimba regulile jocului
„Prea mulți oameni din Occident au devenit indiferenți la crimele de război ale Rusiei” - Generalul Hodges
Marea Baltică este o zonă vitală atât pentru Suedia, iar apropierea de Rusia îi determină pe suedezi să-şi modernizeze apărarea de coastă
Ucraina lovește aerodromul rusesc Millerovo (Foto/Video): Aici îşi avea ,,casa'' un important regiment de aviație de luptă cu avioane Su-35
La limita unui dezastru ecologic major în Marea Neagră: Petrolierele rusești reprezintă o amenințare pentru mediu - Rusia folosește nave cu o vechime de peste 50 de ani
Ucraina dezvoltă o nouă rachetă de croazieră avansată, capabilă să ajungă la Moscova: Versiunea de baza zboară cu 400 km/h și are o rază de acțiune de 140 km
Procesul lui Nicolae și Elenei Ceaușescu, din 25.12.1989, foto: Agerpres
EXCLUSIV
Pierderea puterii și procesul. Mărturisiri din plutonul de execuție și ordinul ca toată lumea să treagă în toată lumea dacă Ceaușescu era achitat | Interviu Dan Voinea
Oreshnik, cea mai nouă rachetă rusească nu este chiar atât de nouă: Prima analiză a epavei rachetei arată că piesele datează din 2017
Rusia, o amenințare existențială pentru Finlanda: Apărarea trebuie consolidată prin toate mijloacele posibile
Rușii încep să construiască noi adăposturi militare ca răspuns la utilizarea tot mai intensă de către Ucraina a armelor cu rază lungă de acţiune
Coreea de Nord ar livra Rusiei rachete balistice KN-15 Pukguksong-2 pe fondul escaladării conflictului din Ucraina (Foto/Video)
Rusia a reușit să trezească din somn puterea militară a Germaniei. Primele decizii: Submarine din clasa 212CD, modernizarea avioanelor Eurofighter sau rachete Patriot PAC-3
Noua rachetă balistică hipersonică Oreshnik le-a dat aripi rușilor. Rusia îndeamnă SUA să desfășoare sistemul THAAD în Ucraina și spune că S-400 ar fi superior acestuia
Pentru a contracara o posibilă agresiune militară rusă în Europa, Polonia vrea un ''scut de apărare estic'' la care să participe toate statele europene
Explozii masive în apropierea bazei Flotei ruse de Nord (Foto/Video): Nu este exclus ca regiunea Murmansk să fi fost atacată
EXCLUSIV
Operațiunea Trandafirul, cum au fost arși morții împușcați la ordinul lui Ceaușescu și „turiștii” străini de la Revoluție | Procurorul Dan Voinea, la Obiectiv EuroAtlantic (I)
Armata SUA desfășoară noi lansatoare de rachete M270A2 pentru a spori capacitățile în Europa în materie de apărare în fața Rusiei
Departamentul american al Apărării atenţionează: China devine lider mondial la capitolul sisteme balistice, având în dotare peste 3.000 de rachete

Ştiri Recomandate

Trump la Davos: În Ucraina e un măcel. Trebuie să oprim acest război
Nu mai e timp: Rusia pregătește marea bătălie pentru Donbas, înainte ca Trump să o forțeze să intre la negocieri
Dacă aveați dubii că F-22 e cel mai bun avion din lume, americanii vor să vi le spulbere: Raptor va avea senzori noi și devine și mai letal
Polonia, mesaj de la Davos pentru SUA: „Nu vreau să îl implor pe Putin să se așeze la masa negocierilor. Vreau ca el să roage Ucraina și aliații săi să facă pace”
Înlocuitorul tancurilor Leopard și Leclerc se realizează greu, foarte greu. Noul ,,Eurotank'', un proiect major al Franței și Germaniei, a primit termen anul 2040
Mare cât o fregată. Lituania a dezvăluit conceptul navei de patrulare de noua generație pe care vrea să o producă cu sprijin danez
Extinderea și modernizarea bazei de la Câmpia Turzii, finalizate înainte de termen. Aici e dislocată a doua escadrilă de F-16 a României și în viitor și F-35
Criza aviației strategice din Rusia: Eșecul încercărilor de „reproducere” a bombardierelor Tu-160 și Tu-22M3 la uzina aeronautică din Kazan
Navele rusești atrag atenția statelor membre NATO: Marea Britanie a monitorizat o navă de cercetare oceanografică suspectată de spionaj
Talibanii nu vor să returneze echipamentul militar american rămas în Afganistan, cu care defilează în fiecare an
Invazia rusă în Ucraina a arătat lumii importanța EW. Germania începe un program ambițios de modernizare a centrului de război electronic
Trump îl amenință pe Putin cu taxe și sprijin pentru Ucraina dacă Rusia nu negociază: „Putem face asta pe calea ușoară, sau pe cea grea”
Sunt rușii capabili să facă o breșă masivă pe front în Ucraina? Răspunsul îl dă gen. american Cavoli, comandantul suprem aliat din Europa
Eurodrone se face. Doar că viitoarea dronă de atac europeană atrage în proiect și două puteri militare din afara Europei
După retragerea franceză și pusă pe tavă influenței ruse de Wagner, noua juntă militară din Mali își propune să creeze o industrie națională de apărare
S-a schimbat comanda Grupului de Luptă al NATO din România, condus de Franța (Foto)
„Sunt doar realistă”. Rusia cheltuie 9% pe apărare, e o amenințare existențială, iar Trump are dreptate în privința cheltuielilor militare, spune șefa diplomaţiei europene
Oreshnik maschează un eșec mare al Rusiei: Racheta intercontinentală RS-28 Sarmat e „imposibil” de interceptat doar că explodează în siloz la lansare
Zelenski: În primele zile ale invaziei, mi-au dat un ultimatum cu șase condiții / Dacă ar fi ocupat Ucraina, ”listele de execuții” includeau profesori, jurnaliști, preoți
Prezența rusă în estul Mediteranei, în pericol: Acordul cu Rusia pentru închirierea portului Tartus, reziliat de noile autorități siriene
Pace în maxim 100 de zile. SUA vor să oprească definitiv războiul din Ucraina, dar Putin ar putea să respingă condițiile lui Trump
Șefa Gărzii de Coastă, amiralul Linda Lee Fagan, destituită de noua administrație americană
De ce se „tem” rușii după ce un avion american U-2 Dragon Lady a survolat Marea Neagră. Două mari gazoducte ar fi în mare pericol
Ceangăii: între mit și realitate. Cum apartenența la o etnie poate fi folosită de grupuri care militează pentru autonomia Ținutului Secuiesc
”Groenlanda nu este necesară pentru noi, ci pentru securitatea internațională”. Trump crede că Danemarca nu este capabilă să păstreze insula
Gazul rusesc va continua să curgă spre Ungaria. Gazoductul Turk Stream rămâne funcțional, asigură Peter Szijjarto
Zelenski se vrea un unificator al unei Europe tot mai dezbinate în politica de securitate: Europa are nevoie de propria sa versiune a ,,Iron Dome''
Expert ucrainean: Micile avansuri tactice ale Forțelor Armate ale Federației Ruse pe frontul din Ucraina se transformă în succese operativ-tactice
Compania germană de apărare KNDS Deutschland, joint-venture cu unul dintre reprezentanții complexului industrial de apărare ucrainean
Franța acordă mari șanse celui mai negru scenariu de securitate? Președintele Macron vrea să actualizeze Evaluarea Strategică Națională
U.E spune că este pregătită să negocieze cu Trump pentru a menține parteneriatul transatlantic: Avem schimburi comerciale de 1,5 trilioane de euro
Discursul lui Trump a încins linia telefonică între Moscova și Beijing: Avem încredere unul în altul și avem aceleași opinii, au precizat Putin și Xi Jinping
pixel