Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
După 10 ani de exploatare, rușii vor moderniza racheta balistică intercontinentală de tip Bulava, cu lansare de pe submarin
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Agenția de presă rusă Tass a anunțat, pe 22.07.2023, citând o sursă din industria producătoare de rachete, că noua rachetă balistică intercontinentală Bulava-M va înlocui racheta de tip Bulava aflată în prezent în serviciul de luptă pe submarinele strategice cu propulsie nucleară din clasa Borey/Borey-A (Proiect 955/955A).

,,Cooperarea dintre întreprinderile din industria de profil, condusă de Institutul de Inginerie Termică din Moscova, are dezvoltările necesare pentru proiectarea rachetei balistice intercontinentale Bulava-M, care va înlocui racheta de tip Bulava”, a declarat sursa agenției.

Potrivit precizărilor acesteia, în prezent, Forțele Navale ale Federației Ruse dispun de șase submarine strategice din familia Borey purtătoare de rachete balistice intercontinentale. Primul dintre acestea, Yuri Dolgoruky, a fost predat Marinei în urmă cu 10 ani.

După cum rezultă din datele publicate de sursele deschise, alte patru submarine din clasa Borey-A se află în diferite stadii de construcție, iar alte două sunt pregătite pentru lansarea în producție.

Principala armă de lovire din dotarea submarinelor de acest tip este racheta balistică intercontinentală cu combustibil solid de tip Bulava. Una dintre problemele rachetelor cu combustibil solid constă în îmbătrânirea prafului de pușcă. Prin urmare, în mod obiectiv, Bulava va avea nevoie de un înlocuitor, care va fi Bulava-M, creată prin utilizarea unor noi soluții de design. Cu toate acestea, noua rachetă va putea fi întrebuințată și de submarinele existente sau aflate în construcție din clasa Borey/Borey-A, fără modificarea majoră a acestora.

Anterior, presa rusă a informat că Ministerul Apărării are în curs de finalizare cerințele tehnico-tactice pentru o nouă rachetă balistică intrcontinentală cu lansare de pe submarin.

Comentariul autorului: Istoria dezvoltării rachetei R-30 Bulava este plină de dramatism. Începând de la sfârșitul anilor 1980, oamenii de știință ruși au efectuat activități de cercetare în scopul dezvoltării unei rachtete balistice pentru submarinele de generația a patra (Borey).

Inițial, s-a intenționat modernizarea sistemului de rachete D-19 cu racheta R-39, amplasate pe generația anterioară de submarine purtătoare de rachete (Proiect 941 Akula). Acest proiect a fost gestionat de dezvoltatorul tradițional - Biroul de Proiectare și Construcții de Mașini (în prezent Centrul de Stat pentru Rachete Makeev).

,,Acesta a propus pentru noile submarine modernizarea rachetei cu combustibil lichid în trei trepte, R-39R, care se afla pe submarinele noastre, cele mai mari din lume, din clasa Akula. Dar, primele trei teste ale rachetei R-39UTTH Bark au eșuat. În plus, greutatea rachetei era mai mare decât cea definită în termenii de referință. Pentru aceasta, ar fi fost necesar să refacem proiectul pentru un nou submarin și nu existau nici bani, nici timpul necesar”, a declarat Victor Litovkin, observator militar al agenției TASS.

Comisia guvernamentală a luat decizia de a înlocui racheta Bark cu un analog naval al complexului terestru mobil Topol-M, care era mai ușor decât R-39UTTH, trecuse cu succes toate testele și fusese introdus deja în dotarea Trupelor de Rachete cu Destinație Strategică (RVSN). În consecință, în 1998, tema Bark a fost închisă, iar proiectul noului submarin a fost transferat la Institutul pentru Inginerie Termică din Moscova (Corporația MIT), specializat în rachete sol-sol cu combustibil solid, respectiv Topol-M. Constructorii principali ai proiectului - Iuri Solomonov (până în septembrie 2010) și Aleksandr Suhodolski. O serie de experți în domeniul militar au dat asigurări că institutul poate să creeze o rachetă unificată cu Topol-M, ceea ce ar permite economisirea bugetului militar și simplificarea lanțurilor tehnologice.

,,Dar, să faci dintr-o rachetă terestră o rachetă navală este foarte greu, este aproape imposibil. Mai ales că proiectanții de rachete ai MIT nu s-au angajat niciodată la acest lucru. Cu toate acestea, ca o ironie a sorții, constructorul general al MIT pentru Topol și apoi pentru Bulava a absolvit Institutul de Aviație din Moscova și și-a luat diploma chiar pentru o rachetă navală. Însă, el a făcut întotdeauna numai rachete terestre, începând cu RSD-10 Pioner și terminând cu RT-2PM2 Topol-M”, a declarat Victor Litovkin.

MIT a realizat o schiță a rachetei navale la începutul anilor 1990, iar proiectul a primit numele de cod Bulava. Pentru a accelera lucrul și a economisi bani, s-a decis abandonarea lansărilor test pornind de la un stand special submarin. După trei teste reușite ale machetei Bulava, s-a luat decizia de a începe testele de lansare de pe un submarin, respectiv submarinul modernizat TK-208 Dmitri Donskoi, Proiect 941UM Akula.

Pe 23 septembrie 2004, au fost efectuat teste inițiale (la o înălțime de 40 de metri) de sub apă. Prima lansare test a rachetei (de la suprafața apei) a fost efectuată pe 27 septembrie 2005 și a fost recunoscută ca fiind “parțial reușită”. Următoarea lansare, prima din imersiune, a fost efectuată pe 21 decembrie 2005 și a fost un succes. După aceasta, ministrul apărării al Federației Ruse, Serghei Ivanov, a ordonat ca racheta să fie introdusă în înzestrare până la sfârșitul anului 2007. Cu toate acestea, următoarele șase lansări ale rachetei, efectuate în perioada 2006-2008, au fost însoțite de diverse probleme tehnice, iar introducerea rachetei în înzestrare a fost amânată.

“Particularitatea testelor consta în faptul că, de fiecare dată, cauzele accidentelor erau altele. Acest fapt nu indica probleme de concepție, ci, mai degrabă, inconveniente de la Intreprinderea din Votkinsk din Udmurtia sau de la componentele de calitate inferioară provenite de la 600 de societăți afiliate și de la controlul slab asupra conformității lor cu reglementările tehnice”, a declarat Litovkin.

În acest timp, multe mijloace de informare în masă au început să critice proiectul Bulava. În opinia lui Litovkin, cei mai vocali critici au fost cei care “au fost refuzați pentru a participa cu racheta lor la comanda pentru Proiectul 955”. “Aceștia s-au prefăcut că nu își mai amintesc că atunci când construiau propriile rachete R-39 pentru submarinul Proiect 941, mai mult de jumătate din primele 17 lansări de testare au fost, de asemenea, nereușite”, a spus expertul.

Cu toate acestea, în cele din urmă, racheta Bulava și-a demonstrat eficiența. Începând din anul 2011, lansările test au fost efectuate de pe primul submarin Proiect 09550 - submarinul nuclear purtător de rachete Yuri Dolgoruky. În cadrul programului comun de teste de stat, lansările au avut loc în august și în octombrie, iar pe 28 decembrie 2011 a fost lansată prima salvă formată din două rachete.

Neoficial, pe 10 ianurie 2013, odată cu arborarea drapelului Sfântului Andrei pe submarinul Yuri Dolgoruky, racheta R-30 a fost introdusă în înzestrare. Cu toate acestea, testarea constructivă a rachetei Bulava s-a mai prelungit câțiva ani: după lansarea nereușită din 06 octombrie 2013, a fost ordonat un ciclu suplimentar de lansări test. În total, în perioada 27 septembrie 2005 - 23 mai 2018, au fost efectuate 27 de lansări, din care 15 au fost cu succes, iar celelalte parțial reușite sau nereușite. Au fost constatate probleme în ceea ce privește sistemul de conducere, dispersarea ogivelor sau cu motoarele din treptele doi și trei.

Acum, racheta balistică intercontinentală de tip Bulava reprezintă armamentul principal al submarinelor strategice din clasa Borey. Acestea pot să efectueze lansări de sub stratul gros de gheață din zona arctică. Submarinele unor proiecte vechi, precum Kalmar sau Delfin, înainte de lansare, trebuie să spargă corpul de gheață. După cum remarcă experții militari, o astfel de manevră încetinește foarte mult submarinul în pregătirea pentru executarea atacului cu rachete.

Submarinele din clasa Borei pot lansa rachete din mișcare, fără o pregătire prealabilă. O asemenea oportunitate a apărut datorită proiectelor vechi de submarine cu complexe de rachete Bark. Pe acestea, constructorii au creat un sistem de lansare a rachetelor de sub gheață. Astfel, cu câteva secunde înainte de plecarea rachetei, din tubul de lansare pornesc mai multe muniții nedirijate. Acestea degajează traseul către complexul de atac al submarinului și explodează atunci când intră în contact cu gheața.

“Cu toate că bătaia rachetei nu este foarte mare (până la 10.000 de kilometri), aceasta permite ca, împreună cu submarinele Proiect 955, să rezolve toate misiunile care îi sunt atribuite și face ca atacul cu o rachetă Bulava sa fie irezistibil”, a declarat Victor Litovkin.

Submarinele din clasa Borei sunt capabile să execute misiuni de luptă în orice punct al Oceanului Planetar, continuu, timp de trei luni, fără reaprovizionare, menținându-se la o adâncime de aproximativ 400 de metri. În Occident, aceste submarine au fost denumite “monștrii din adâncuri”. După cum a precizat în anul 2014 pentru canalul de televiziune Zvezda comandantul unității de luptă BC-2 (pentru rachete) de pe submarinul Yuri Dolgoruky, capitan-locotenent Aleksandr Kalinin, “dacă vom compara aceste submarine cu generațiile precedente sau cu submarinele străine vom constata că decalajele sunt mari”. “Și viteza și alte caracteristici ale submarinelor sunt foarte bune, astfel încât este normal să te temi de ele. Iar ei (cei din Occident) chiar asta fac”, a precizat Kalinin.

Submarinele au practic două corpuri: echipajul, reactorul, turbinele, tuburile de lansare a rachetelor și alte sisteme și mecanisme importante sunt amplasate într-un corp robust, capabil să reziste la presiunea mare a apei, iar la exterior există un corp lejer, care îi dă submarinului o formă aerodinamică.

Potrivit surselor deschise, lungimea submarinului Proiect 955 este de 170 de metri, lățimea de 13,5 metri, iar pescajul de 10 metri. Deplasamentul la suprafață al submarinului este de 14.720 de tone, iar deplasamentul în imersiune de 24.000 de tone. Viteza la suparafața apei este de 15 noduri, iar viteza în imersiune de 29 de noduri. Autonomia de navigație este de 90 de zile, iar echipajul submarinului este format din 107 persoane.

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Eurofighter vs. Rafale în „bătălia” pentru echilibrul strategic din Mediterană. Cum mută grecii după achiziția istorică a Turciei de 44 de avioane Eurofighter
Industrializarea Siberiei cu veterani din război. Propunerea lui Șoigu trădează colapsul demografic al Rusiei
Are Europa, de fapt, o armată? Studiul care arată deficitul uriaș de trupe și de ce depindem de SUA și de rezistenta Ucrainei pe front
„America First” lovește Flancul Estic. Congresul SUA se revoltă împotriva retragerii trupelor din România, în timp ce NATO încearcă să calmeze spiritele
Fabrică de armament, sursă foto: Romarm
EXCLUSIV
Ce cumpărăm de cele 16 miliarde din SAFE? Și cum facem ca România să fie producătoare de arme, nu simplu client | Viorel Manole, directorul Patromil, la Obiectiv EuroAtlantic
Kazahstanul se alătură istoricelor Acorduri Abrahamice privind recunoașterea Israelului. Lovitură strategică cu manta a SUA în Asia Centrală, în fața Rusiei și Chinei?
Pregătiri pentru vizita lui Erdogan? Ministrul de Externe, Oana Țoiu, vizită în Turcia unde a fost primită la Ankara de omologul ei
„Pacea prin forță” a lui Mark Rutte: NATO cere industriei de apărare „supra-producție” pentru a depăși Rusia. Ce înseamnă „dividendul apărării” anunțat la București?
„Țintă de mare valoare” lovită de ucraineni (FOTO/VIDEO). Cum a fost distrusă baza de drone Shahed din Donețk
Războiul din spatele liniilor frontului: Cum vânează Ucraina sistemele Iskander pe teritoriul Rusiei
Rușii se pregătesc și ei pentru reluarea testelor nucleare. Decizia vine la scurt timp după un anunț similar din partea SUA
Alertă în intelligence în SUA: La NSA, un vid de conducere și reducerile de personal amenință operațiile militare și moralul
Statele Unite au testat racheta balistică intercontinentală Minuteman III
Diplomația F-35: SUA, pe cale să spună „da” vânzării F-35 unei puteri cu capacitate de hegemon în regiune, un punct de cotitură în Orient
Cum să îți fie Flota decimată de un stat fără nave și submarine. Numărul exact de nave pierdute de ruși în Marea Neagă
Foto: Ministerul Apărării Naționale (MApN)
EXCLUSIV
Cum va arăta arhitectura de securitate europeană în 2030 și care va fi rolul României?
Amurgul bombardierelor strategice rusești: Moscova își schimbă tactica și mizează pe alte mijloace de lovire mai eficiente
Reziliență prin cooperare: inițiativa românească ce conectează NATO, UE și statele din Sud-Estul Europei
Anatomia propagandei ruse: Rachete Oreshnik și Kalibr pentru Venezuela. Cum folosește Rusia criza din Caraibe pentru a testa liniile roșii ale SUA
Avertismentul tranșant al Suediei: „NATO riscă să piardă următorul conflict decisiv” dacă nu inovează în ritmul Ucrainei
De ce pariul doar pe drone nu e câștigător. O mare putere europeană a demonstrat pe ploaie torențială și în noroi că artileria și tancurile fac ce nu pot face UAV-urile
Tactica riscantă a Rusiei la Pokrovsk eșuează? Militarii ucraineni ai Direcției de Informații Militare (GUR) ranforsează capul de pod și blochează infiltrarea
Lovitură strategică în Crimeea (FOTO/VIDEO): Ucraina a distrus „creierul” unui sistem S-400. Operațiunea fracturează apărarea aeriană a Rusiei
Răspuns la amenințarea Rusiei: Cehia crește ținta de recrutare și vizează o armată de 37.500 de soldați
Anul 2008-Invadarea Georgie de către trupele armatei ruse
EXCLUSIV
Epilog pentru alții: Rusia sfidează decizia CEDO privind despăgubirile cuvenite Georgiei, în timp ce guvernul țării afectate se complace în vasalitatea față de Moscova
Fotografie ilustrativă: Donald Trump / flickr, Official White House Photo by Tia Dufour
EXCLUSIV
„Să se lupte între ei”. Abandonul strategic al Statelor Unite. Analiza deciziei care oferă Rusiei undă verde și lasă Ucraina pe cont propriu
De ce are NATO nevoie de o nouă strategie nucleară. Alianța se concentrează pe arme și pe loialitatea SUA, dar ignoră problema fundamentală: lipsa unui plan credibil în fața Rusiei
Imagine foto cu caracter ilustrativ. Sursă foto: Forțele Navale Române
EXCLUSIV
Iluzia miliardelor: Lecții pentru România din acordul istoric Pakistan-SUA privind zăcămintele rare 
Bilanțul după o noapte grea pentru ruși: Dronele ucrainene au lovit portul Tuapse, substații electrice, depozite și baze ale armatei. Inclusiv un petrolier
Cum arată armada americană fără precedent din Caraibe. USS Gerald R. Ford, cel mai scump și modern portavion construit vreodată, în fruntea forței SUA din jurul Venezuelei

Ştiri Recomandate

Ucraina a mutat, mingea e în terenul Rusiei: Acord pe planul de pace al SUA. Zelenski se va deplasa la Casa Albă
Măcar turelele viitoarelor mașini de luptă să fie produse în România? Turela UT30 MK2 e deja integrată pe Redback, dar poate fi și pe Lynx sau ASCOD
Suedia își reconfigurează postura de apărare: Armata solicită rachete cu rază de 2.000 km, capabile să atingă Moscova
De la dialog la „forțe de reasigurare”: Cum răspunde Franta amenințării rusești și de ce Europa nu își mai permite să fie ,,naivă militar''
Dronă rusă căzută în Vaslui. Ministrul Moșteanu spune că avioanele Eurofighter ale Germaniei și F-16 ale României au încercat să o doboare
Rusia a respins planul de pace al Europei. În paralel, versiunea SUA a fost redusă de la 28 la 19 puncte și ar putea fi mai favorabilă Ucrainei decât precedenta
Ce căuta „Perla Neagră” rusă aproape de granițele Alianței? Interceptarea unui Tu-134A escortat de avioane Su-30 e un moment rarisim
Șase drone ruse au survolat spațiul aerian al R. Moldova. Una a aterizat pe o casă
Amețirea Rusiei, de la presiuni brutale la propuneri neașteptate de pace. Toată isteria din aceste zile ar putea fi parte a noii strategii pe care SUA o aplică Rusiei?
Două drone ruse au intrat din nou în spațiul aerian al României, în două incidente separate la Tulcea și Galați. Avioane Eurofighter și F-16, ridicate din nou
Un stat european ar putea da acces Ucrainei la sateliții săi, dacă SUA închid „ochii de pe orbită” pentru ucraineni
Lovitură masivă cu rachete și drone asupra Kievului: În capitala Ucrainei a fost oprită alimentarea cu energie electrică
Războiul din Ucraina capătă valențe noi: Militarii ucraineni cresc frecvențele de operare a dronelor, iar mijloacele rusești de război electronic sunt adaptate pentru combaterea acestora
„Vă vedem, știm ce faceți”: Marea Britanie răspunde agresivității rusești după o creștere alarmantă de 30% a incursiunilor navale și a bruiajului electronic
Bombardierele strategice americane B-52H au părăsit teatrul de operații european. Prima misiune din anul fiscal 2026 a durat numai două săptămâni
Epuizarea „rezervelor sovietice”(FOTO): Imaginile din satelit arată golirea depozitelor strategice de blindate ale Rusiei din Orientul Îndepărtat
Schimbare de gardă în Luftwaffe: Primul F-35A intră în producție, în timp ce Germania ia în calcul extinderea comenzii cu încă 15 aeronave
EXCLUSIV
Adio, pace pe repede-înainte! Statele Unite au realizat că nu pot livra Rusiei o Ucraină „pe tavă” până la Ziua Recunoștinței
Rușii au anunțat câte avioane Su-75 au construit și când va zbura primul. Deși noul Su-75 ar trebui să „rupă” piața, numărul comenzilor e egal cu zero
Șah mat la Beijing? Presiunile SUA care au blocat brusc vânzarea avioanelor J-10C către Egipt
Azi are loc ședința CSAT care rescrie securitatea României: Miza accesării fondurilor europene SAFE și conceptul de „independență solidară” propus de președinte
Europa ripostează la Geneva. Contrapropunerea oficială care demontează „Planul în 28 de puncte” al SUA și schimbă total datele problemei pentru Ucraina
Avioane Eurofighter și F-16, ridicate de la sol în timp ce Rusia lovește la „milimetru” de granița NATO
Pace din Ucraina, în etapa bătăliei din birouri. Europa vrea o ofensivă diplomatică asupra echipei lui Trump pentru a relaxa predarea Donbasului către ruși
Watchkeeper X de la Elbit
EXCLUSIV
Dronele Watchkeeper X pentru Armata României, 'coming soon'. Câte s-au cumpărat și când vor fi livrate UAV-urile
Primul portavion pentru drone european care se construiește în România a deschis apetitul pe continent. A doua țară din Europa care tatonează terenul pentru o astfel de navă
Marco Rubio contrazice doi senatori bipartizani și spune că planul de pace pentru Ucraina a fost elaborat de SUA, nu primit din Rusia
Premieră militară istorică: O dronă ucraineană FPV a doborât în Rusia un elicopter Mi-8, lovind de sus în elice (Video). Vânătorul a devenit pradă
Mesaj din Duma rusă: Planul de pace propus de SUA trebuie respins. Războiul poate fi rezolvat doar prin victorie clară pe front și capitularea Ucrainei
Polonia, surprinsă că e menționată de două ori în planul de pace pentru Ucraina, deși nu a fost consultată. Inclusiv în garanțiile inspirate din Articolul 5
În ciuda problemelor, Estonia s-a răzgândit și merge în continuare pe mâna HIMARS
Majoritatea germanilor susțin convocarea tinerilor pentru o evaluare a serviciului militar
pixel