Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
După 10 ani de exploatare, rușii vor moderniza racheta balistică intercontinentală de tip Bulava, cu lansare de pe submarin
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Agenția de presă rusă Tass a anunțat, pe 22.07.2023, citând o sursă din industria producătoare de rachete, că noua rachetă balistică intercontinentală Bulava-M va înlocui racheta de tip Bulava aflată în prezent în serviciul de luptă pe submarinele strategice cu propulsie nucleară din clasa Borey/Borey-A (Proiect 955/955A).

,,Cooperarea dintre întreprinderile din industria de profil, condusă de Institutul de Inginerie Termică din Moscova, are dezvoltările necesare pentru proiectarea rachetei balistice intercontinentale Bulava-M, care va înlocui racheta de tip Bulava”, a declarat sursa agenției.

Potrivit precizărilor acesteia, în prezent, Forțele Navale ale Federației Ruse dispun de șase submarine strategice din familia Borey purtătoare de rachete balistice intercontinentale. Primul dintre acestea, Yuri Dolgoruky, a fost predat Marinei în urmă cu 10 ani.

După cum rezultă din datele publicate de sursele deschise, alte patru submarine din clasa Borey-A se află în diferite stadii de construcție, iar alte două sunt pregătite pentru lansarea în producție.

Principala armă de lovire din dotarea submarinelor de acest tip este racheta balistică intercontinentală cu combustibil solid de tip Bulava. Una dintre problemele rachetelor cu combustibil solid constă în îmbătrânirea prafului de pușcă. Prin urmare, în mod obiectiv, Bulava va avea nevoie de un înlocuitor, care va fi Bulava-M, creată prin utilizarea unor noi soluții de design. Cu toate acestea, noua rachetă va putea fi întrebuințată și de submarinele existente sau aflate în construcție din clasa Borey/Borey-A, fără modificarea majoră a acestora.

Anterior, presa rusă a informat că Ministerul Apărării are în curs de finalizare cerințele tehnico-tactice pentru o nouă rachetă balistică intrcontinentală cu lansare de pe submarin.

Comentariul autorului: Istoria dezvoltării rachetei R-30 Bulava este plină de dramatism. Începând de la sfârșitul anilor 1980, oamenii de știință ruși au efectuat activități de cercetare în scopul dezvoltării unei rachtete balistice pentru submarinele de generația a patra (Borey).

Inițial, s-a intenționat modernizarea sistemului de rachete D-19 cu racheta R-39, amplasate pe generația anterioară de submarine purtătoare de rachete (Proiect 941 Akula). Acest proiect a fost gestionat de dezvoltatorul tradițional - Biroul de Proiectare și Construcții de Mașini (în prezent Centrul de Stat pentru Rachete Makeev).

,,Acesta a propus pentru noile submarine modernizarea rachetei cu combustibil lichid în trei trepte, R-39R, care se afla pe submarinele noastre, cele mai mari din lume, din clasa Akula. Dar, primele trei teste ale rachetei R-39UTTH Bark au eșuat. În plus, greutatea rachetei era mai mare decât cea definită în termenii de referință. Pentru aceasta, ar fi fost necesar să refacem proiectul pentru un nou submarin și nu existau nici bani, nici timpul necesar”, a declarat Victor Litovkin, observator militar al agenției TASS.

Comisia guvernamentală a luat decizia de a înlocui racheta Bark cu un analog naval al complexului terestru mobil Topol-M, care era mai ușor decât R-39UTTH, trecuse cu succes toate testele și fusese introdus deja în dotarea Trupelor de Rachete cu Destinație Strategică (RVSN). În consecință, în 1998, tema Bark a fost închisă, iar proiectul noului submarin a fost transferat la Institutul pentru Inginerie Termică din Moscova (Corporația MIT), specializat în rachete sol-sol cu combustibil solid, respectiv Topol-M. Constructorii principali ai proiectului - Iuri Solomonov (până în septembrie 2010) și Aleksandr Suhodolski. O serie de experți în domeniul militar au dat asigurări că institutul poate să creeze o rachetă unificată cu Topol-M, ceea ce ar permite economisirea bugetului militar și simplificarea lanțurilor tehnologice.

,,Dar, să faci dintr-o rachetă terestră o rachetă navală este foarte greu, este aproape imposibil. Mai ales că proiectanții de rachete ai MIT nu s-au angajat niciodată la acest lucru. Cu toate acestea, ca o ironie a sorții, constructorul general al MIT pentru Topol și apoi pentru Bulava a absolvit Institutul de Aviație din Moscova și și-a luat diploma chiar pentru o rachetă navală. Însă, el a făcut întotdeauna numai rachete terestre, începând cu RSD-10 Pioner și terminând cu RT-2PM2 Topol-M”, a declarat Victor Litovkin.

MIT a realizat o schiță a rachetei navale la începutul anilor 1990, iar proiectul a primit numele de cod Bulava. Pentru a accelera lucrul și a economisi bani, s-a decis abandonarea lansărilor test pornind de la un stand special submarin. După trei teste reușite ale machetei Bulava, s-a luat decizia de a începe testele de lansare de pe un submarin, respectiv submarinul modernizat TK-208 Dmitri Donskoi, Proiect 941UM Akula.

Pe 23 septembrie 2004, au fost efectuat teste inițiale (la o înălțime de 40 de metri) de sub apă. Prima lansare test a rachetei (de la suprafața apei) a fost efectuată pe 27 septembrie 2005 și a fost recunoscută ca fiind “parțial reușită”. Următoarea lansare, prima din imersiune, a fost efectuată pe 21 decembrie 2005 și a fost un succes. După aceasta, ministrul apărării al Federației Ruse, Serghei Ivanov, a ordonat ca racheta să fie introdusă în înzestrare până la sfârșitul anului 2007. Cu toate acestea, următoarele șase lansări ale rachetei, efectuate în perioada 2006-2008, au fost însoțite de diverse probleme tehnice, iar introducerea rachetei în înzestrare a fost amânată.

“Particularitatea testelor consta în faptul că, de fiecare dată, cauzele accidentelor erau altele. Acest fapt nu indica probleme de concepție, ci, mai degrabă, inconveniente de la Intreprinderea din Votkinsk din Udmurtia sau de la componentele de calitate inferioară provenite de la 600 de societăți afiliate și de la controlul slab asupra conformității lor cu reglementările tehnice”, a declarat Litovkin.

În acest timp, multe mijloace de informare în masă au început să critice proiectul Bulava. În opinia lui Litovkin, cei mai vocali critici au fost cei care “au fost refuzați pentru a participa cu racheta lor la comanda pentru Proiectul 955”. “Aceștia s-au prefăcut că nu își mai amintesc că atunci când construiau propriile rachete R-39 pentru submarinul Proiect 941, mai mult de jumătate din primele 17 lansări de testare au fost, de asemenea, nereușite”, a spus expertul.

Cu toate acestea, în cele din urmă, racheta Bulava și-a demonstrat eficiența. Începând din anul 2011, lansările test au fost efectuate de pe primul submarin Proiect 09550 - submarinul nuclear purtător de rachete Yuri Dolgoruky. În cadrul programului comun de teste de stat, lansările au avut loc în august și în octombrie, iar pe 28 decembrie 2011 a fost lansată prima salvă formată din două rachete.

Neoficial, pe 10 ianurie 2013, odată cu arborarea drapelului Sfântului Andrei pe submarinul Yuri Dolgoruky, racheta R-30 a fost introdusă în înzestrare. Cu toate acestea, testarea constructivă a rachetei Bulava s-a mai prelungit câțiva ani: după lansarea nereușită din 06 octombrie 2013, a fost ordonat un ciclu suplimentar de lansări test. În total, în perioada 27 septembrie 2005 - 23 mai 2018, au fost efectuate 27 de lansări, din care 15 au fost cu succes, iar celelalte parțial reușite sau nereușite. Au fost constatate probleme în ceea ce privește sistemul de conducere, dispersarea ogivelor sau cu motoarele din treptele doi și trei.

Acum, racheta balistică intercontinentală de tip Bulava reprezintă armamentul principal al submarinelor strategice din clasa Borey. Acestea pot să efectueze lansări de sub stratul gros de gheață din zona arctică. Submarinele unor proiecte vechi, precum Kalmar sau Delfin, înainte de lansare, trebuie să spargă corpul de gheață. După cum remarcă experții militari, o astfel de manevră încetinește foarte mult submarinul în pregătirea pentru executarea atacului cu rachete.

Submarinele din clasa Borei pot lansa rachete din mișcare, fără o pregătire prealabilă. O asemenea oportunitate a apărut datorită proiectelor vechi de submarine cu complexe de rachete Bark. Pe acestea, constructorii au creat un sistem de lansare a rachetelor de sub gheață. Astfel, cu câteva secunde înainte de plecarea rachetei, din tubul de lansare pornesc mai multe muniții nedirijate. Acestea degajează traseul către complexul de atac al submarinului și explodează atunci când intră în contact cu gheața.

“Cu toate că bătaia rachetei nu este foarte mare (până la 10.000 de kilometri), aceasta permite ca, împreună cu submarinele Proiect 955, să rezolve toate misiunile care îi sunt atribuite și face ca atacul cu o rachetă Bulava sa fie irezistibil”, a declarat Victor Litovkin.

Submarinele din clasa Borei sunt capabile să execute misiuni de luptă în orice punct al Oceanului Planetar, continuu, timp de trei luni, fără reaprovizionare, menținându-se la o adâncime de aproximativ 400 de metri. În Occident, aceste submarine au fost denumite “monștrii din adâncuri”. După cum a precizat în anul 2014 pentru canalul de televiziune Zvezda comandantul unității de luptă BC-2 (pentru rachete) de pe submarinul Yuri Dolgoruky, capitan-locotenent Aleksandr Kalinin, “dacă vom compara aceste submarine cu generațiile precedente sau cu submarinele străine vom constata că decalajele sunt mari”. “Și viteza și alte caracteristici ale submarinelor sunt foarte bune, astfel încât este normal să te temi de ele. Iar ei (cei din Occident) chiar asta fac”, a precizat Kalinin.

Submarinele au practic două corpuri: echipajul, reactorul, turbinele, tuburile de lansare a rachetelor și alte sisteme și mecanisme importante sunt amplasate într-un corp robust, capabil să reziste la presiunea mare a apei, iar la exterior există un corp lejer, care îi dă submarinului o formă aerodinamică.

Potrivit surselor deschise, lungimea submarinului Proiect 955 este de 170 de metri, lățimea de 13,5 metri, iar pescajul de 10 metri. Deplasamentul la suprafață al submarinului este de 14.720 de tone, iar deplasamentul în imersiune de 24.000 de tone. Viteza la suparafața apei este de 15 noduri, iar viteza în imersiune de 29 de noduri. Autonomia de navigație este de 90 de zile, iar echipajul submarinului este format din 107 persoane.

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

EXCLUSIV
Ce este doctrina 20.40.40 pe care și România ar trebui să o adopte. Armata României trebuie să se pregătească de războiul viitorului și nu e timp de pierdut
Monument închinat militarilor americani care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial / NATO Rapid Deployable Corps Italy
EXCLUSIV
Cu Statele Unite care privesc mai mult spre China, pragul de 5% pentru apărare devine o țintă obligatorie pentru europenii din NATO (Analiză)
Sisteme Mistral și creșterea importanței Centrului F-16 de la Fetești, printre prioritățile noului Guvern
România, în prima linie a frontului nevăzut. Cum facem față amenințărilor hibride în Marea Neagră unde România devine un actor cheie energetic
Apărare aeriană
EXCLUSIV
Cele două săptămâni de aur care pot decide viitorul regimului ayatollahilor: Cadoul lui Trump de care Iranul ar fi bine să profite
„Rusia are un plan de agresiune pe termen lung împotriva Europei”. Care sunt soluțiile
Dronă MQ-9 Reaper olandeză. Photo source: Royal Netherlands Air Force.
EXCLUSIV
În România dronele MQ-9 Reaper olandeze sunt „ochii” alianței în fața Rusiei. Doar 3 minute și 29 de secunde e diferența unui atac masiv rusesc între Est și Vest
Pentru ca acordul privind mineralele să-și producă efectele Trump trebuie să dea cu pumnul în masă în fața Rusiei. Volker: SUA nu fac suficient pentru interesele sale
Rusia își modernizează bazele militare nucleare din apropierea frontierei NATO
Trump sugerează că SUA nu vor impune sancțiuni Rusiei la G7 deoarece „SUA pierd mulți bani când sancționează o țară”
Rusia ar vrea să transforme Ruta Mării Nordului într-un al doilea Drum al Mătăsii și invită ”țările prietene” să participe
Cursa înarmărilor nucleare. Raport SIPRI: “Toate puterile nucleare ale lumii își întăresc sau își modernizează arsenalele”
Atacul Iranului asupra Israelului: Rolul neaşteptat pe care sistemul Iron Dome l-a jucat împotriva rachetelor balistice (Foto/Video)
NATO face o demonstraţie de forţă la Gurile Dunării: Cum testează exerciţiul militar "Saber Guardian 25" capacitatea de apărarea în faţa unei posibile agresiuni ruseşti?
Armata SUA, 250 de ani: O aniversare marcată de parada lui Donald Trump și protestele "No Kings" (Foto/Video)
Mașina de război a Rusiei se alimentează cu petrol: În pofida sancțiunilor occidentale, exporturile au crescut cu 18%
Sistem rusesc de rachete S-300, prezentat la o paradă militară organizată la Teheran: Sursa foto: Agenția iraniană de presă IRNA.
EXCLUSIV
Eroarea strategică a Rusiei ar putea duce la sacrificarea regimului ayatollahilor din Iran
Imagini din satelit de aproape ale instalației nucleare Natanz din Iran, în urma atacurilor israeliene de noaptea trecută. Imaginile de înaltă rezoluție arată pagube vizibile la mai multe structuri de pe amplasament. Sursa foto: X/War Mapper.
EXCLUSIV
Analiză Militară | Imaginile din satelit confirmă: Israelul a lovit cu precizie facilităţile militare iraniene din Kermanshah și Natanz (Foto/Video)
Israel vs. Iran, pe înțelesul tuturor. Ioana Constantin Bercean: Războiul poate fi câștigat doar cu implicarea SUA. Urmează cel mai greu test pentru Trump
Fără Taurus, dar cu susținerea de către Germania a producției ucrainene de armament similar
NATO va consolida apărarea antirachetă în Europa de Est: România şi Polonia sunt principalii beneficiari ai cupolei unui ,,super-scut''
Germania spune că deja clepsidra este întoarsă, iar Europa rămâne fără timp: Umbrela de securitate a Statelor Unite s-ar putea restrânge
Analiză militară: Atacul Israelului asupra Iranului nu a fost doar un raid aerian (Foto/Video). Unități de comando au atacat anticipat sistemele iraniene de apărare aeriană
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Ucraina a devenit cea mai mare și pregătită armată a Europei. E.S. Ihor Prokopchuk: Dacă nu oprim Rusia va înainta pe flanc, inclusiv România
Nicușor Dan, Maia Sandu, Volodimir Zelenski
EXCLUSIV
România, după summitul de la Odesa și agresiunea continuă a Rusiei în regiune | Valentin Naumescu, la Obiectiv EuroAtlantic cu Tudor Curtifan
NATO va desfășura noi sateliți pentru a monitoriza Rusia
Un milion de victime: Armata Rusiei sângerează în Ucraina, iar Kremlinul pare să nu bage de seamă
Militari ruși, în Transnistria. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Moscova
EXCLUSIV
Rusia simulează Operațiunea Iași-Chișinău care a dus la invazia României din 1944. Este o amenințare la adresa NATO sau o testare a reacţiei noastre?
Photo source: Lockheed Martin
EXCLUSIV
Capabilități gata de misiune, la viteza și amploarea necesare
Cum ar intenţiona Rusia să testeze dacă Articolul 5 al NATO mai are vreo valoare: Testul s-ar putea să nu vină sub forma unei invazii clasice, cu armate de tancuri

Ştiri Recomandate

De frica dronelor, Ministerul rus al Apărării a anulat în mod discret expoziția militară “Armata-2025”
Militarii români se pregătesc pentru obuzierele K9: Exerciții de manevră și cu foc real, în Coreea de Sud
Nicuşor Dan, discuții în Germania privind cooperarea în domeniul industriei de apărare / Plan de acţiune pentru intensificarea parteneriatului româno-german, semnat la Berlin
Sancțiuni și mai dure pentru Rusia: UE umblă inclusiv la „plafonul de preț” pentru petrolul rusesc. Kremlinul amenință
România își conturează strategia privind utilizarea dronelor pe Flancul Estic al NATO, mizând pe experiența de război a Ucrainei și pe tehnologia americană
Acțiunile cibernetice ostile ale Rusiei, în vizorul NATO și UE. Ministrul român de externe: Pentru Rusia, prosperitatea și securitatea Europei nu reprezintă o veste bună
Mentenanța flotei românești de C-130 Hercules se va face la ROMAERO. Parteneriat semnat cu Marshall
Industria rusă de apărare ,,s-a conectat'' la Belarus: O rețea de întreprinderi de stat a devenit un furnizor esențial pentru producția de rachete de precizie
Relațiile dintre Budapesta și Kiev, în picaj: Orban semnalează o serie de abuzuri asupra ungurilor din Transcarpatia
Livrarea sistemelor Patriot către Ucraina este tot mai aproape să devină o certitudine: Pregătirile sunt în plină desfășurare, cooperăm foarte strâns cu Germania
Pentru a slăbi capacitatea Forțelor Aeriene ale Ucrainei de a folosi avioanele F-16 și MiG-29, trupele ruse au lovit sistematic principalele aerodromuri ucrainene
Răspunsul Europei la UAV-ul rusesc Lancet: Se pregăteşte producţia record a 2.500 de drone HX-2 pe lună pentru a sprijini Ucraina
Statele Unite prioritizează avionul F-47 al U.S. Air Force în detrimentul viitorului ,,vânător'' al U.S. Navy, stârnind o dispută bugetară
Anatol Șalaru
EXCLUSIV
Războiul convenţional este la ușă. Cel hibrid prin care s-a încercat paralizarea României, în plină desfăsurare | Anatol Șalaru, la Obiectiv EuroAtlantic
România primește mai mulți bani de la UE în bugetul multianual 2028-2034
Ce reprezintă strategia „Linia de Descurajare a Flancului Estic”? În cazul unui conflict cu Rusia, NATO are un plan pentru „neutralizarea” rapidă a Kaliningradului
Apărarea aeriană a Israelului, pusă la încercare: În 12 zile de conflict, rata de succes a iranienilor a crescut de la 8% la 37%
Bătrânele IAR-330 Puma sunt pe final de viață și depășite tehnologic. Francezii ne propun elicoptere H215M cu producție în România, la Brașov
Cât costă programul Mistral 3 al României. MApN vrea să cumpere peste 200 de sisteme antiaeriene MANPAD
SUA accelerează. Americanii dau asigurări că acționează foarte rapid pentru a furniza arme Ucrainei ca parte a planului lui Trump
Fotografie ilustrativă: Donald Trump / flickr, Official White House Photo by Tia Dufour
EXCLUSIV
Profitați de șansa oferită de Trump și faceți un plan al victoriei: Europa trebuie să fie mai unită
Ucraina a spart sistemul unui furnizor rus de drone și a distrus datele
Coaliția „Muniție pentru Ucraina” condusă de Cehia e cu motoarele turate la maximum: Număr major de proiectile livrate, inclusiv de 155 mm
Turcia e gata să sară în ajutorul Siriei după atacurile Israelului. Ankara, pregătită să consolideze antiaeriana siriană
Antidotul împotriva dronelor Shahed: Un startup francez a prezentat drona-interceptoare Gobi, ca alternativă la sisteme de apărare antiaeriană portabile
GCAP versus FCAS: Diviziunea Europei în fața unei noi aeronave de luptă „globală”
Vârful ierarhiei militare americane trage un semnal de alarmă: Scutul antirachetă de care dispune SUA este periculos de suprasolicitat
Parteneriat pentru siguranța energetică a României: DNSC și ENEVO Group își unesc forțele în lupta împotriva atacurilor cibernetice
Planul lui Ionuț Moșteanu pentru Armata României: Lege nouă pentru voluntari și achiziții militare de la F-35 la drone navale
Armata SUA şi-a testat noul sistem de rachete terestre Typhon în Pacific, trimițând un mesaj clar Chinei
Parisul joacă dur în proiectele europene: Franța ar putea abandona programul Eurodrone
China, semnal psihologic către Occident: Primele imagini cu „Monstrul Mării Bohai”, ekranoplanul său experimental
pixel