Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
După 10 ani de exploatare, rușii vor moderniza racheta balistică intercontinentală de tip Bulava, cu lansare de pe submarin
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Agenția de presă rusă Tass a anunțat, pe 22.07.2023, citând o sursă din industria producătoare de rachete, că noua rachetă balistică intercontinentală Bulava-M va înlocui racheta de tip Bulava aflată în prezent în serviciul de luptă pe submarinele strategice cu propulsie nucleară din clasa Borey/Borey-A (Proiect 955/955A).

,,Cooperarea dintre întreprinderile din industria de profil, condusă de Institutul de Inginerie Termică din Moscova, are dezvoltările necesare pentru proiectarea rachetei balistice intercontinentale Bulava-M, care va înlocui racheta de tip Bulava”, a declarat sursa agenției.

Potrivit precizărilor acesteia, în prezent, Forțele Navale ale Federației Ruse dispun de șase submarine strategice din familia Borey purtătoare de rachete balistice intercontinentale. Primul dintre acestea, Yuri Dolgoruky, a fost predat Marinei în urmă cu 10 ani.

După cum rezultă din datele publicate de sursele deschise, alte patru submarine din clasa Borey-A se află în diferite stadii de construcție, iar alte două sunt pregătite pentru lansarea în producție.

Principala armă de lovire din dotarea submarinelor de acest tip este racheta balistică intercontinentală cu combustibil solid de tip Bulava. Una dintre problemele rachetelor cu combustibil solid constă în îmbătrânirea prafului de pușcă. Prin urmare, în mod obiectiv, Bulava va avea nevoie de un înlocuitor, care va fi Bulava-M, creată prin utilizarea unor noi soluții de design. Cu toate acestea, noua rachetă va putea fi întrebuințată și de submarinele existente sau aflate în construcție din clasa Borey/Borey-A, fără modificarea majoră a acestora.

Anterior, presa rusă a informat că Ministerul Apărării are în curs de finalizare cerințele tehnico-tactice pentru o nouă rachetă balistică intrcontinentală cu lansare de pe submarin.

Comentariul autorului: Istoria dezvoltării rachetei R-30 Bulava este plină de dramatism. Începând de la sfârșitul anilor 1980, oamenii de știință ruși au efectuat activități de cercetare în scopul dezvoltării unei rachtete balistice pentru submarinele de generația a patra (Borey).

Inițial, s-a intenționat modernizarea sistemului de rachete D-19 cu racheta R-39, amplasate pe generația anterioară de submarine purtătoare de rachete (Proiect 941 Akula). Acest proiect a fost gestionat de dezvoltatorul tradițional - Biroul de Proiectare și Construcții de Mașini (în prezent Centrul de Stat pentru Rachete Makeev).

,,Acesta a propus pentru noile submarine modernizarea rachetei cu combustibil lichid în trei trepte, R-39R, care se afla pe submarinele noastre, cele mai mari din lume, din clasa Akula. Dar, primele trei teste ale rachetei R-39UTTH Bark au eșuat. În plus, greutatea rachetei era mai mare decât cea definită în termenii de referință. Pentru aceasta, ar fi fost necesar să refacem proiectul pentru un nou submarin și nu existau nici bani, nici timpul necesar”, a declarat Victor Litovkin, observator militar al agenției TASS.

Comisia guvernamentală a luat decizia de a înlocui racheta Bark cu un analog naval al complexului terestru mobil Topol-M, care era mai ușor decât R-39UTTH, trecuse cu succes toate testele și fusese introdus deja în dotarea Trupelor de Rachete cu Destinație Strategică (RVSN). În consecință, în 1998, tema Bark a fost închisă, iar proiectul noului submarin a fost transferat la Institutul pentru Inginerie Termică din Moscova (Corporația MIT), specializat în rachete sol-sol cu combustibil solid, respectiv Topol-M. Constructorii principali ai proiectului - Iuri Solomonov (până în septembrie 2010) și Aleksandr Suhodolski. O serie de experți în domeniul militar au dat asigurări că institutul poate să creeze o rachetă unificată cu Topol-M, ceea ce ar permite economisirea bugetului militar și simplificarea lanțurilor tehnologice.

,,Dar, să faci dintr-o rachetă terestră o rachetă navală este foarte greu, este aproape imposibil. Mai ales că proiectanții de rachete ai MIT nu s-au angajat niciodată la acest lucru. Cu toate acestea, ca o ironie a sorții, constructorul general al MIT pentru Topol și apoi pentru Bulava a absolvit Institutul de Aviație din Moscova și și-a luat diploma chiar pentru o rachetă navală. Însă, el a făcut întotdeauna numai rachete terestre, începând cu RSD-10 Pioner și terminând cu RT-2PM2 Topol-M”, a declarat Victor Litovkin.

MIT a realizat o schiță a rachetei navale la începutul anilor 1990, iar proiectul a primit numele de cod Bulava. Pentru a accelera lucrul și a economisi bani, s-a decis abandonarea lansărilor test pornind de la un stand special submarin. După trei teste reușite ale machetei Bulava, s-a luat decizia de a începe testele de lansare de pe un submarin, respectiv submarinul modernizat TK-208 Dmitri Donskoi, Proiect 941UM Akula.

Pe 23 septembrie 2004, au fost efectuat teste inițiale (la o înălțime de 40 de metri) de sub apă. Prima lansare test a rachetei (de la suprafața apei) a fost efectuată pe 27 septembrie 2005 și a fost recunoscută ca fiind “parțial reușită”. Următoarea lansare, prima din imersiune, a fost efectuată pe 21 decembrie 2005 și a fost un succes. După aceasta, ministrul apărării al Federației Ruse, Serghei Ivanov, a ordonat ca racheta să fie introdusă în înzestrare până la sfârșitul anului 2007. Cu toate acestea, următoarele șase lansări ale rachetei, efectuate în perioada 2006-2008, au fost însoțite de diverse probleme tehnice, iar introducerea rachetei în înzestrare a fost amânată.

“Particularitatea testelor consta în faptul că, de fiecare dată, cauzele accidentelor erau altele. Acest fapt nu indica probleme de concepție, ci, mai degrabă, inconveniente de la Intreprinderea din Votkinsk din Udmurtia sau de la componentele de calitate inferioară provenite de la 600 de societăți afiliate și de la controlul slab asupra conformității lor cu reglementările tehnice”, a declarat Litovkin.

În acest timp, multe mijloace de informare în masă au început să critice proiectul Bulava. În opinia lui Litovkin, cei mai vocali critici au fost cei care “au fost refuzați pentru a participa cu racheta lor la comanda pentru Proiectul 955”. “Aceștia s-au prefăcut că nu își mai amintesc că atunci când construiau propriile rachete R-39 pentru submarinul Proiect 941, mai mult de jumătate din primele 17 lansări de testare au fost, de asemenea, nereușite”, a spus expertul.

Cu toate acestea, în cele din urmă, racheta Bulava și-a demonstrat eficiența. Începând din anul 2011, lansările test au fost efectuate de pe primul submarin Proiect 09550 - submarinul nuclear purtător de rachete Yuri Dolgoruky. În cadrul programului comun de teste de stat, lansările au avut loc în august și în octombrie, iar pe 28 decembrie 2011 a fost lansată prima salvă formată din două rachete.

Neoficial, pe 10 ianurie 2013, odată cu arborarea drapelului Sfântului Andrei pe submarinul Yuri Dolgoruky, racheta R-30 a fost introdusă în înzestrare. Cu toate acestea, testarea constructivă a rachetei Bulava s-a mai prelungit câțiva ani: după lansarea nereușită din 06 octombrie 2013, a fost ordonat un ciclu suplimentar de lansări test. În total, în perioada 27 septembrie 2005 - 23 mai 2018, au fost efectuate 27 de lansări, din care 15 au fost cu succes, iar celelalte parțial reușite sau nereușite. Au fost constatate probleme în ceea ce privește sistemul de conducere, dispersarea ogivelor sau cu motoarele din treptele doi și trei.

Acum, racheta balistică intercontinentală de tip Bulava reprezintă armamentul principal al submarinelor strategice din clasa Borey. Acestea pot să efectueze lansări de sub stratul gros de gheață din zona arctică. Submarinele unor proiecte vechi, precum Kalmar sau Delfin, înainte de lansare, trebuie să spargă corpul de gheață. După cum remarcă experții militari, o astfel de manevră încetinește foarte mult submarinul în pregătirea pentru executarea atacului cu rachete.

Submarinele din clasa Borei pot lansa rachete din mișcare, fără o pregătire prealabilă. O asemenea oportunitate a apărut datorită proiectelor vechi de submarine cu complexe de rachete Bark. Pe acestea, constructorii au creat un sistem de lansare a rachetelor de sub gheață. Astfel, cu câteva secunde înainte de plecarea rachetei, din tubul de lansare pornesc mai multe muniții nedirijate. Acestea degajează traseul către complexul de atac al submarinului și explodează atunci când intră în contact cu gheața.

“Cu toate că bătaia rachetei nu este foarte mare (până la 10.000 de kilometri), aceasta permite ca, împreună cu submarinele Proiect 955, să rezolve toate misiunile care îi sunt atribuite și face ca atacul cu o rachetă Bulava sa fie irezistibil”, a declarat Victor Litovkin.

Submarinele din clasa Borei sunt capabile să execute misiuni de luptă în orice punct al Oceanului Planetar, continuu, timp de trei luni, fără reaprovizionare, menținându-se la o adâncime de aproximativ 400 de metri. În Occident, aceste submarine au fost denumite “monștrii din adâncuri”. După cum a precizat în anul 2014 pentru canalul de televiziune Zvezda comandantul unității de luptă BC-2 (pentru rachete) de pe submarinul Yuri Dolgoruky, capitan-locotenent Aleksandr Kalinin, “dacă vom compara aceste submarine cu generațiile precedente sau cu submarinele străine vom constata că decalajele sunt mari”. “Și viteza și alte caracteristici ale submarinelor sunt foarte bune, astfel încât este normal să te temi de ele. Iar ei (cei din Occident) chiar asta fac”, a precizat Kalinin.

Submarinele au practic două corpuri: echipajul, reactorul, turbinele, tuburile de lansare a rachetelor și alte sisteme și mecanisme importante sunt amplasate într-un corp robust, capabil să reziste la presiunea mare a apei, iar la exterior există un corp lejer, care îi dă submarinului o formă aerodinamică.

Potrivit surselor deschise, lungimea submarinului Proiect 955 este de 170 de metri, lățimea de 13,5 metri, iar pescajul de 10 metri. Deplasamentul la suprafață al submarinului este de 14.720 de tone, iar deplasamentul în imersiune de 24.000 de tone. Viteza la suparafața apei este de 15 noduri, iar viteza în imersiune de 29 de noduri. Autonomia de navigație este de 90 de zile, iar echipajul submarinului este format din 107 persoane.

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

DC Media Group Audience
Rusia susține că Ucraina încearcă să pătrundă în regiunea Belgorod: Situația de la graniță este „dificilă, dar sub control”
Roiurile de drone au jucat un rol-cheie în incursiunea ucraineană din regiunea Kursk
ATACMS „liber” în Rusia? Ucraina va prezenta SUA o listă cu ținte rusești pe care dorește să le lovească în Rusia cu rachete americane
Sprijinul militar al SUA către Israel este de-a dreptul impresionant: 50.000 de tone de echipament militar american au fost livrat cu 500 de avioane cargo
O înregistrare video a Forțelor Aeriene Ucrainene ar fi dezvăluit din greşeală poziţia unui avion de vânătoare F-16 (Foto/Video)
Linia de front Guam: SUA continuă descurajarea strategică a Chinei prin dezvoltarea unei arhitecturi elaborate de apărare antiaeriană
Împreună cu F-16, Ucraina ar putea primi rachete de croazieră JASSM: Cu ce provocări se vor confrunta ucrainenii în momentul utilizării?
De ce sprijinul cu informații din partea SUA/NATO este vital în reușita atacurilor ucrainene cu drone pe teritoriul rus
Ucraina amenință ca poate intensifica atacurile asupra Moscovei și Sankt Petersburgului pentru a forța Rusia să negocieze: Inamicul nostru va ști ce înseamnă represaliile
Suedia ia în considerare trimiterea de consultanți militari în Ucraina: Una dintre sarcini, modul în care echipamentele militare s-au comportat în luptă
NATO apreciază puterea și capacitățile militare ale Finlandei: 83% dintre finlandezi sunt pregătiți să își apere țara
Turcia nu intenționează să-și înceteze prezența militară în Irak și anunță întărirea cooperării bilaterale în domeniul intelligence
Act de sabotaj la una dintre cele mai importante baze aeriene din Norvegia: Aici sunt desfăşurate avioane de luptă stealth F-35A
Unii oficiali americani susțin că Washingtonul restricționează Ucraina să lovească Rusia în speranța unei eventuale restabiliri a relațiilor cu Moscova
„Contraofensiva” de la Kursk zguduie principalul pilon al puterii lui Putin. Generalul Ben Hodges: Ruşii au fost incompetenți, lenți și confuzi
Ucraina: 33 de ani de independență şi 10 ani petrecuți luptând pentru a se apăra de agresiunea rusă
Militari ai Forţelor Armata Ucrainene. Sursa foto: Glavcom.ua.
EXCLUSIV
Pentagonul are întrebări cu privire la operația Kursk. Se încadrează sau nu în „obiectivele strategice ale câmpului de luptă”?
Din nou, dronele rusești de recunoaștere zboară liber deasupra Germaniei, inspectând centrale nucleare. Ce spune asta despre capacitățile de apărare aeriană ale armatei germane?
Sub nasul României: Cum construiește la Kogălniceanu o companie controlată de Rusia, într-o bază cu trupe SUA. Și ce se mai aude de sistemul Patriot „donat” Ucrainei?
Ambasada SUA la Kiev avertizează că Forțele Armate Ruse pregătesc un atac masiv cu rachete și drone asupra obiectivelor guvernamentale ucrainene
Atacul asupra bazei aeriene Marinovka ar putea fi greu de suportat pentru ruşi (Foto/Video): Această bază este locul de unde operează două escadrile de atac
Secretul strategic „Gudok”: Ce fel de centru de informații radio de lângă Moscova a fost atacat de forţele ucrainene?
Luna august pare a fi cea mai neagră perioadă pentru Rusia de când a invadat Ucraina: 25% din totalul avioanelor MiG-31K ar fi deja inutilizabile
Strategia de descurajare nucleară a SUA, axată pe amenințările generate mai ales de China și Rusia: Utilizarea armelor nucleare în conflicte nu mai este o presupunere sigură
De câte ATACMS au nevoie ucrainenii pentru a distruge cele mai importante baze aeriene ale Federaţiei Ruse? Factorul restrictiv nu stă în cantitatea de muniţie, ci într-o decizie politică
România, unul dintre statele membre NATO care încă nu și-au îndeplinit promisiunile de a accelera furnizarea de sisteme de apărare aeriană către Ucraina
Ucraina a țintit un sistem rus de apărare antiaeriană S-300 aflat în regiunea rusă Rostov. Ce armă ar fi utilizat militarii ucraineni pentru a lovi această ţintă
Biden a aprobat deja o nouă strategie nucleară a Pentagonului menită să descurajeze Axa Nucleară condusă de Rusia și China
Trofee în Rusia: Ucraina a reușit să captureze pe teritoriul rus inclusiv două tancuri T-90M „Proryv”, cel mai modern tanc rusesc (Foto/Video)
Unde dispar podurile și pontoanele rusești din Kursk? Forțele speciale ale Ucrainei răspund cu un video spectaculos: Dronele FPV şi sistemele HIMARS fac ravagii

Ştiri Recomandate

Serbia va reintroduce serviciul militar obligatoriu din 2025. Cum justifică Belgradul acesta decizie?
Marina rusă a desfășurat în doar o zi un număr record de nave în Marea Neagră. Țintă posibilă - Insula Șerpilor
Coreea de Sud finalizează programul de modernizare pentru tancurilor K1A1 la versiunea K1A2. România este interesată de versiunea K2
Susţinerea acordată Ucrainei de către statele occidentale este iar în impas: Utilizarea armelor cu rază lungă de acţiune se dezbate intens între ţările membre NATO
Ofensiva ucraineană din regiunii Kursk, un succes major (Foto/Video): Forțele Armate Ucrainene au realizat o nouă pătrundere pe teritoriul Rusiei
Mijloacele rusești de război electronic se află în vizorul serviciilor de informații militare occidentale. Franța folosește surse OSINT pentru dezlegarea misterelor acestora
Tehnică rusă distrusă în Ucraina. Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Tehnologiile americane care alimentează mașina de război rusă: Ce rol joacă microcipurile americane în armele utilizate de Federația Rusă?
Polonia caută sprijinul NATO pentru a-și proteja propriul spațiu aerian şi promite că trimite suplimentar avioane MiG-29 în Ucraina
Detalii despre atacul Israelului asupra unei fabrici iraniene de rachete din interiorul Siriei
Statele Unite aprobă potențiala vânzare a avioanelor de luptă F-35A către România
Avion de generația a 5 a / Foto ilustrativ: DefenseRomania
EXCLUSIV
Su-57 rusești ar fi efectuat peste 40 de atacuri în Ucraina. Să credem așa ceva? Cât este propagandă, cât dezinformare, cât realitate
ATACMS pe teritoriul Rusiei. SUA spun că nu și-au schimbat încă poziția. Kremlinul, deși amenință, se pregătește pentru rachetele occidentale
Avioane F-16, sursă foto: Forțele Aeriene Române
EXCLUSIV
Cu F-16 pe urme, drona rusă nu a intrat 30 km în România pentru a vedea frumusețile Babadagului. Gen. Crăciun: Probabil au fotografiat zona. Suntem testați
România vorbește despre acțiunile ostile ale Rusiei din Marea Neagră. „Este o nouă escaladare”
Rusia își întreține avioanele Su-30SM cu avionică din Europa. Producătorii francezi de echipamente sunt păcăliți cu ajutorul unei companii din Kazahstan
Serviciile ucrainene dezvăluie cu ce arme lovesc în Rusia și care sunt țintele: A-50 AWACS, Su-57 și „mândria lui Putin” - radarul Voronej (Video)
Bundeswehr este vizat de serviciile secrete rusești. Ce vrea să știe Kremlinul
Rusia își face plinul în Asia: Șoigu a fost trimis în Coreea de Nord pentru a discuta, probabil, noi livrări de arme pentru Armata Rusă
SUA intenționează să îmbunătățească „poziția strategică” a Ucrainei înainte de încheierea mandatului lui Biden: Nimeni nu „încearcă să le dicteze” ucrainenilor ce să facă pe câmpul de luptă
Războiul dronelor tactice trece la următorul nivel - dronă antiaeriană FPV ucraineană doboară o dronă rusească de cercetare
Vladimir Putin reacționează la utilizarea rachetelor Storm Shadow pe teritoriul Rusiei. Răspunsul ar putea viza în primul rând România și Polonia
Lecţii învăţate deja de Armata SUA pe baza experienței acumulate pe parcursul războiului din Ucraina: Artileria nu era atât de importantă acum cinci ani cum este cum
Polonia susţine că nu ar trebui ne îngrijorăm despre liniile roșii ale lui Putin, iar Ucraina trebuie să fie susţinută să efectueze atacuri împotriva Rusiei
Su-57 apar tot mai des în lupte: Ucraina confirmă că Su-57 sunt folosite în zeci de atacuri sugerând o schimbare de tactică a Rusiei
Despre situația din forțele speciale ale României și o analiză a războiului din Gaza, de la firul ierbii | Generalul (r.) Marius Crăciun, la Obiectiv EuroAtlantic
Cât de mare e pericolul Coreea de Nord? Furnizor de rachete balistice pentru Rusia și cu un program nuclear în expansiune, Phenianul amenință direct SUA
Rușii au lovit din nou în apropierea frontierelor României: Avioane Tu-22M3 au bombardat Insula Șerpilor
Dacă ne blocăm în legile interne, avioanele militare aliate să doboare drone rusești. Ar trebui România să urmeze exemplul Lituaniei?
O rachetă rusească a lovit o navă comercială cu grâu ucrainean care se afla în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră, spun sursele ucrainene
Ministrul de Externe al Poloniei a căzut în plasa farsorilor ruși: Crezând că vorbește cu Poroșenko, acesta a spus că SUA știau de Nord Stream II iar Europa nu vrea război cu Rusia
Piloții ucraineni de F-16 sunt așteptați la 86 Borcea. România a transmis ucrainenilor că antrenarea piloților lor în țara noastră e o chestiune de timp
Statele baltice au cerut NATO să consolideze apărarea antiaeriană. Între timp, patru avioane rusești au zburat la frontiera NATO din Marea Baltică
pixel