,,Cooperarea dintre întreprinderile din industria de profil, condusă de Institutul de Inginerie Termică din Moscova, are dezvoltările necesare pentru proiectarea rachetei balistice intercontinentale Bulava-M, care va înlocui racheta de tip Bulava”, a declarat sursa agenției.
Potrivit precizărilor acesteia, în prezent, Forțele Navale ale Federației Ruse dispun de șase submarine strategice din familia Borey purtătoare de rachete balistice intercontinentale. Primul dintre acestea, Yuri Dolgoruky, a fost predat Marinei în urmă cu 10 ani.
După cum rezultă din datele publicate de sursele deschise, alte patru submarine din clasa Borey-A se află în diferite stadii de construcție, iar alte două sunt pregătite pentru lansarea în producție.
Principala armă de lovire din dotarea submarinelor de acest tip este racheta balistică intercontinentală cu combustibil solid de tip Bulava. Una dintre problemele rachetelor cu combustibil solid constă în îmbătrânirea prafului de pușcă. Prin urmare, în mod obiectiv, Bulava va avea nevoie de un înlocuitor, care va fi Bulava-M, creată prin utilizarea unor noi soluții de design. Cu toate acestea, noua rachetă va putea fi întrebuințată și de submarinele existente sau aflate în construcție din clasa Borey/Borey-A, fără modificarea majoră a acestora.
Anterior, presa rusă a informat că Ministerul Apărării are în curs de finalizare cerințele tehnico-tactice pentru o nouă rachetă balistică intrcontinentală cu lansare de pe submarin.
Comentariul autorului: Istoria dezvoltării rachetei R-30 Bulava este plină de dramatism. Începând de la sfârșitul anilor 1980, oamenii de știință ruși au efectuat activități de cercetare în scopul dezvoltării unei rachtete balistice pentru submarinele de generația a patra (Borey).
Inițial, s-a intenționat modernizarea sistemului de rachete D-19 cu racheta R-39, amplasate pe generația anterioară de submarine purtătoare de rachete (Proiect 941 Akula). Acest proiect a fost gestionat de dezvoltatorul tradițional - Biroul de Proiectare și Construcții de Mașini (în prezent Centrul de Stat pentru Rachete Makeev).
,,Acesta a propus pentru noile submarine modernizarea rachetei cu combustibil lichid în trei trepte, R-39R, care se afla pe submarinele noastre, cele mai mari din lume, din clasa Akula. Dar, primele trei teste ale rachetei R-39UTTH Bark au eșuat. În plus, greutatea rachetei era mai mare decât cea definită în termenii de referință. Pentru aceasta, ar fi fost necesar să refacem proiectul pentru un nou submarin și nu existau nici bani, nici timpul necesar”, a declarat Victor Litovkin, observator militar al agenției TASS.
Comisia guvernamentală a luat decizia de a înlocui racheta Bark cu un analog naval al complexului terestru mobil Topol-M, care era mai ușor decât R-39UTTH, trecuse cu succes toate testele și fusese introdus deja în dotarea Trupelor de Rachete cu Destinație Strategică (RVSN). În consecință, în 1998, tema Bark a fost închisă, iar proiectul noului submarin a fost transferat la Institutul pentru Inginerie Termică din Moscova (Corporația MIT), specializat în rachete sol-sol cu combustibil solid, respectiv Topol-M. Constructorii principali ai proiectului - Iuri Solomonov (până în septembrie 2010) și Aleksandr Suhodolski. O serie de experți în domeniul militar au dat asigurări că institutul poate să creeze o rachetă unificată cu Topol-M, ceea ce ar permite economisirea bugetului militar și simplificarea lanțurilor tehnologice.
,,Dar, să faci dintr-o rachetă terestră o rachetă navală este foarte greu, este aproape imposibil. Mai ales că proiectanții de rachete ai MIT nu s-au angajat niciodată la acest lucru. Cu toate acestea, ca o ironie a sorții, constructorul general al MIT pentru Topol și apoi pentru Bulava a absolvit Institutul de Aviație din Moscova și și-a luat diploma chiar pentru o rachetă navală. Însă, el a făcut întotdeauna numai rachete terestre, începând cu RSD-10 Pioner și terminând cu RT-2PM2 Topol-M”, a declarat Victor Litovkin.
MIT a realizat o schiță a rachetei navale la începutul anilor 1990, iar proiectul a primit numele de cod Bulava. Pentru a accelera lucrul și a economisi bani, s-a decis abandonarea lansărilor test pornind de la un stand special submarin. După trei teste reușite ale machetei Bulava, s-a luat decizia de a începe testele de lansare de pe un submarin, respectiv submarinul modernizat TK-208 Dmitri Donskoi, Proiect 941UM Akula.
Pe 23 septembrie 2004, au fost efectuat teste inițiale (la o înălțime de 40 de metri) de sub apă. Prima lansare test a rachetei (de la suprafața apei) a fost efectuată pe 27 septembrie 2005 și a fost recunoscută ca fiind “parțial reușită”. Următoarea lansare, prima din imersiune, a fost efectuată pe 21 decembrie 2005 și a fost un succes. După aceasta, ministrul apărării al Federației Ruse, Serghei Ivanov, a ordonat ca racheta să fie introdusă în înzestrare până la sfârșitul anului 2007. Cu toate acestea, următoarele șase lansări ale rachetei, efectuate în perioada 2006-2008, au fost însoțite de diverse probleme tehnice, iar introducerea rachetei în înzestrare a fost amânată.
“Particularitatea testelor consta în faptul că, de fiecare dată, cauzele accidentelor erau altele. Acest fapt nu indica probleme de concepție, ci, mai degrabă, inconveniente de la Intreprinderea din Votkinsk din Udmurtia sau de la componentele de calitate inferioară provenite de la 600 de societăți afiliate și de la controlul slab asupra conformității lor cu reglementările tehnice”, a declarat Litovkin.
În acest timp, multe mijloace de informare în masă au început să critice proiectul Bulava. În opinia lui Litovkin, cei mai vocali critici au fost cei care “au fost refuzați pentru a participa cu racheta lor la comanda pentru Proiectul 955”. “Aceștia s-au prefăcut că nu își mai amintesc că atunci când construiau propriile rachete R-39 pentru submarinul Proiect 941, mai mult de jumătate din primele 17 lansări de testare au fost, de asemenea, nereușite”, a spus expertul.
Cu toate acestea, în cele din urmă, racheta Bulava și-a demonstrat eficiența. Începând din anul 2011, lansările test au fost efectuate de pe primul submarin Proiect 09550 - submarinul nuclear purtător de rachete Yuri Dolgoruky. În cadrul programului comun de teste de stat, lansările au avut loc în august și în octombrie, iar pe 28 decembrie 2011 a fost lansată prima salvă formată din două rachete.
Neoficial, pe 10 ianurie 2013, odată cu arborarea drapelului Sfântului Andrei pe submarinul Yuri Dolgoruky, racheta R-30 a fost introdusă în înzestrare. Cu toate acestea, testarea constructivă a rachetei Bulava s-a mai prelungit câțiva ani: după lansarea nereușită din 06 octombrie 2013, a fost ordonat un ciclu suplimentar de lansări test. În total, în perioada 27 septembrie 2005 - 23 mai 2018, au fost efectuate 27 de lansări, din care 15 au fost cu succes, iar celelalte parțial reușite sau nereușite. Au fost constatate probleme în ceea ce privește sistemul de conducere, dispersarea ogivelor sau cu motoarele din treptele doi și trei.
Acum, racheta balistică intercontinentală de tip Bulava reprezintă armamentul principal al submarinelor strategice din clasa Borey. Acestea pot să efectueze lansări de sub stratul gros de gheață din zona arctică. Submarinele unor proiecte vechi, precum Kalmar sau Delfin, înainte de lansare, trebuie să spargă corpul de gheață. După cum remarcă experții militari, o astfel de manevră încetinește foarte mult submarinul în pregătirea pentru executarea atacului cu rachete.
Submarinele din clasa Borei pot lansa rachete din mișcare, fără o pregătire prealabilă. O asemenea oportunitate a apărut datorită proiectelor vechi de submarine cu complexe de rachete Bark. Pe acestea, constructorii au creat un sistem de lansare a rachetelor de sub gheață. Astfel, cu câteva secunde înainte de plecarea rachetei, din tubul de lansare pornesc mai multe muniții nedirijate. Acestea degajează traseul către complexul de atac al submarinului și explodează atunci când intră în contact cu gheața.
“Cu toate că bătaia rachetei nu este foarte mare (până la 10.000 de kilometri), aceasta permite ca, împreună cu submarinele Proiect 955, să rezolve toate misiunile care îi sunt atribuite și face ca atacul cu o rachetă Bulava sa fie irezistibil”, a declarat Victor Litovkin.
Submarinele din clasa Borei sunt capabile să execute misiuni de luptă în orice punct al Oceanului Planetar, continuu, timp de trei luni, fără reaprovizionare, menținându-se la o adâncime de aproximativ 400 de metri. În Occident, aceste submarine au fost denumite “monștrii din adâncuri”. După cum a precizat în anul 2014 pentru canalul de televiziune Zvezda comandantul unității de luptă BC-2 (pentru rachete) de pe submarinul Yuri Dolgoruky, capitan-locotenent Aleksandr Kalinin, “dacă vom compara aceste submarine cu generațiile precedente sau cu submarinele străine vom constata că decalajele sunt mari”. “Și viteza și alte caracteristici ale submarinelor sunt foarte bune, astfel încât este normal să te temi de ele. Iar ei (cei din Occident) chiar asta fac”, a precizat Kalinin.
Submarinele au practic două corpuri: echipajul, reactorul, turbinele, tuburile de lansare a rachetelor și alte sisteme și mecanisme importante sunt amplasate într-un corp robust, capabil să reziste la presiunea mare a apei, iar la exterior există un corp lejer, care îi dă submarinului o formă aerodinamică.
Potrivit surselor deschise, lungimea submarinului Proiect 955 este de 170 de metri, lățimea de 13,5 metri, iar pescajul de 10 metri. Deplasamentul la suprafață al submarinului este de 14.720 de tone, iar deplasamentul în imersiune de 24.000 de tone. Viteza la suparafața apei este de 15 noduri, iar viteza în imersiune de 29 de noduri. Autonomia de navigație este de 90 de zile, iar echipajul submarinului este format din 107 persoane.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Toate indiciile arată că IDF (forțele de apărare israeliene) pregătesc o invazie de proporții a Fâșiei Gaza după atacurile fără precedent ale Hamas de ieri.
Excelența Sa Reuven Azar, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Israelului în România, în contextul atacului fără precedent asupra Israelului, a oferit în exclusivitate un interviu pentru Dc News și DefenseRomania.
Sprijinirea Ucrainei de către aliați, în contextul unui război ce se prefigurează a fi de lungă durată, e crucială pentru rezistența forțelor armate ucrainene de apărare în fața invadatorului rus. Diferite situații de ordin politic intern în statele aliate, arată dinamica pe care o poate cunoaște acest sprijin militar, logistic și umanitar acordat Ucrainei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 06 octombrie 2023, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
După ce toată vara au testat diverse modalități de oprire a contraofensivei ucrainene din regiunea Zaporojie, liderii militari ruși, în sfârșit, s-au hotărât cum să rezolve problema: vor lansa, în această toamnă, o ofensivă bazată pe tancuri, dar nu în Zaporojie.
Departamentul Apărării al SUA a publicat un document care încorporează abordări critice pentru combaterea armelor de distrugere în masă (ADM).
Pe data de 3 octombrie 2023 a avut loc Recepția cu ocazia Zilei Naționale a Fondării Statului Coreean care a fost găzduită de Ambasada Republicii Coreea în România.
Armata SUA a tras concluzii valoroase din conflictul din Ucraina pentru a-și îmbunătăți pregătirea pentru eventuale războaie sau conflicte militare care ar putea apărea. Aceste lecții se extind dincolo de pregătirea militarilor și se referă la diverse aspecte ale operațiunilor militare, inclusiv la războiul psihologic.
Generalul (r.) Virgil Bălăceanu, fost comandant al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, a atras recent atenția asupra vulnerabilității Porții Focșanilor și a reiterat faptul că Poarta Focșaniului ar trebui să fie la fel de importantă precum e coridorul Suwalki în nord-estul Europei. Controversele privind Poarta Focșanilor au adus păreri diferite între specialiști.
Fostul ministru britanic al apărării Ben Wallace spune că „a venit momentul” ca Ucraina să revizuiască amploarea mobilizării în Ucraina.
Conform celui mai nou raport al Ministerul britanic al Apărării, publicat luni, aviaţia navală rusă joacă un rol din ce în ce mai important în războiul Rusiei împotriva Ucrainei în timp ce armata rusaăse confruntă cu ameninţări pe frontul sudic.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 29 septembrie 2023, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
După ce decenii la rând Armenia a fost satelitul Moscovei, micul stat din Caucazul de Sud ar putea fi forțat să cedeze chiar și o parte din teritoriul său.
DefenseRomania transmite panelul „Navigating towards Resilience: Technological Gamechagers”, din cadrul Forumului Euro-Atlantic de Rezilienţă.
Zilele trecute, un operator de drone ucrainean a semnalat prezența unui tanc gonflabil rus T-72 pe aliniamentul frontului sudic. Este un indiciu clar că Regimentul 45 Geniu-Camuflaj al armatei ruse, faimosul „regiment gonflabil”, este prezent pe front.
Statele Unite ale Americii au semnat un acord de finanțare prin împrumut direct în valoare de 2 miliarde de dolari pentru a sprijini eforturile de modernizare a apărării Poloniei, a anunțat, la 25 septembrie, Departamentul de Stat al SUA . "Polonia este un aliat statornic al SUA, iar securitatea Poloniei este vitală pentru apărarea colectivă a flancului estic al NATO", se arată în comunicat.
În timp ce președintele Volodimir Zelenski a efectuat o vizită oficială mult așteptată în SUA, iar Casa Albă urma să anunțe un nou pachet de ajutor militar în valoare de 325 de milioane de dolari pentru Kiev, mass-media ucraineană acuză Occidentul că îi lipsește voința politică pentru a asigura victoria Ucrainei. Potrivit informaţiilor apărute în timpul şi după vizita lui Zelenski în SUA, din acest nou pachet de ajutor militar vor lipsi din nou mult doritele rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS, despre care Kievul spune că ar putea schimba cursul războiului.
Președintele SUA, Joe Biden, i-a spus omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, că Washingtonul va furniza un număr mic de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune pentru a ajuta Ucraina să respingă agresiunea militară rusă, precizează NBC News, citând trei oficiali americani și un reprezentant al Congresului SUA familiarizat cu discuțiile intre SUA şi Ucraina.
SUA a pus în mișcare o serie de măsuri care reactivează programul american antisubmarin activ în timpul Războiului Rece.SUA reactivează un program major de detecție submarină, abandonat la sfârșitul Războiului Rece
Cotidianul american The New York Times a relatat că Statele Unite ale Americii discută cu Arabia Saudită despre un tratat de apărare similar celor semnate de Washington cu Japonia și Coreea de Sud.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 22 septembrie 2023, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Prinsă între agresiunea militară rusă și reformă internă derulată superficial, nesusținută financiar și în final ineficientă, Armata ucraineană trece acum printr-o etapă inedită în lume, de reorganizare și modernizare după alte standarde chiar în timp ce se află prinsă într-un război de amploare. Procesul este unul destul de complicat, echivalând practic cu schimbarea pieselor unui motor în timp ce funcționează.
Armele spațiale desfășurate de China și Rusia reprezintă o amenințare majoră pentru sistemele de pe orbită, se arată în raportul Pentagonului înaintat către Congres.
Enclava armeană Nagorno Karabah a capitulat în fața Armatei Azerbaidjanului la mai puțin de 24 de ore de la atacul masiv pe care forțele azere l-au lansat în regiune. Acesta pare finalul unui război de 35 de ani, desfășurat în diferite etape între Azerbaidjan și Armenia.
Vadim Brînzaniuc, candidat la Primăria Chișinăului, va fi prezent în studiourile DefenseRomania.
Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a oferit detalii despre componenta F-16 pentru România. În exclusivitate pentru DefenseRomania, ministrul Apărării a oferit informații importante cu privire la achiziția celor 32 de avioane F-16 din Norvegia.
China și Statele Unite, ca două puteri majore, poartă o responsabilitate și mai importantă pentru pacea, stabilitatea și dezvoltarea mondială, a declarat marți liderul chinez Xi Jinping.
Angel Tîlvăr (ministrul Apărării Naționale a României) va fi prezent în cadrul unui interviu eveniment la DefenseRomania.
Mali, Niger și Burkina Faso, trei țări conduse de junte militare, au semnat sâmbătă un acord de securitate, angajându-se să-și acorde asistență reciprocă în cazul oricărei rebeliuni sau agresiuni externe. Potrivit acordului "Coaliției Statelor Sahel", semnat de cele trei țări, "orice atac la suveranitatea și integritatea teritorială a uneia dintre părțile semnatare ale acordului va fi considerat un atac împotriva celorlalte părți", iar celelalte părți "vor acorda asistență individual sau colectiv, inclusiv utilizarea forței armate".
Luminița Odobescu, ministrul român de Externe, a părăsit sala în cadrul reuniunii OSCE în momentul în care omologul său rus Serghei Lavrov a luat cuvântul.
Industria europeană de apărare solicită mai multe "comenzi ferme, nu doar obiective" asumate pe hartie sub forma unor promisiuni, a raportat Reuters la 30 noiembrie, citând grupul de lobby ASD (European Aerospace, Security, and Defense Industries).
În urmă cu o săptămână, secretarul de presă adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, declara că trupele americane rămase în bazele militare din Orientul Mijlociu se confruntă cu un val de atacuri venite din partea milițiilor susținute de Iran. Statistica efectuată pe parcursul unei luni evidenția un număr de 62 de atacuri, cu tot atâția răniți din rândul militarilor americani.
Compania Airbus a confirmat oficial dezvoltarea avionului Eurofighter EK, versiunea avansata a Eurofighter Typhoon, speciala gandit pentru al opera intr-un mediu cu sisteme de razboi electronică, utilizând rachete antiradar AGM-88E AARGM și sisteme de autoprotecție.
Submarinul KSS-III este prezentat Poloniei ca parte a programului Orka. Hanwha Group, un conglomerat sud-coreean, a prezentat submarinul KSS-III Batch în timpul expoziţie militare MSPO 2023 de la Kielce ca propunere pentru programul de submarine Orka al Poloniei. Hanwha Ocean urmărește cu mare interes să încheie un parteneriat strategic cu Polonia, punând accentul pe beneficiile militare, industriale și economice pentru Varşovia prin intermediul programului militar Orka.
Cotidianul rus Izvestia a informat, pe 30.11.2023, citând o sursă din cadrul Ministerului Apărării, că echipajele navelor de suprafață vor începe să studieze în mod regulat probleme privind combaterea dronelor maritime. Astfel, în programul de pregătire pentru luptă al forțelor de suprafață va fi introdus un nou curs de instruire cu această tematică. De asemenea, în timpul exercițiilor de antrenament și de luptă, echipajele navelor vor trebuie să detecteze dronele maritime care se apropie de acestea și să le distrugă.
Președintele României Klaus Iohannis a participat la ceremonia de învestire a general-locotenent Gheorghiță Vlad ca Șef al Statului Major al Apărării.
Având în vedere că Rusia şi China utilizează tot mai des avioane de vânătoare de generația a cincea, am putea fi tentaţi să spunem că ar fi logic ca SUA să producă cât mai multe aeronave F-22 Raptor pentru a contracara aceste amenințări. Acest lucru ar necesita, eventual, redeschiderea unor linii de producție de mult timp închise.
Ucraina urmărește să obțină superioritatea aeriană odată cu sosirea anticipată a avioanelor de luptă F-16, subliniind importanța acestora în susținerea operațiunilor terestre. Forțele Aeriene Ucrainene consideră că avioanele occidentale avansate din punct de vedere tehnologic, precum F-16, sunt cruciale în acest scop, dar cu condiţia să fie cât mai multe.
Polonia a refuzat să participe la următoarea reuniune a Consiliului de Miniștri al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din cauza deciziei Macedoniei de Nord, țară care prezidează OSCE, de a invita delegația rusă condusă de ministrul rus de externe Serghei Lavrov.
Partenerii noștri turci au dislocat în România avioane de luptă F-16 Fighting Falcon în vederea realizării misiunilor de poliție aeriană pe Flancul Estic. F-urile turcești vor proteja cerul României alături de Eurofighter germane și, bineînțeles, de avioanele F-16 Fighting Falcon ale României.
Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a revendicat atacul armat care a făcut trei morţi şi mai mulţi răniţi joi la Ierusalim şi a îndemnat la o "escaladare a rezistenţei" împotriva Israelului, informează Agerpres, care citează agenţiile de presă internaţionale.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) deține unul din cele mai complexe și moderne centre de comandă.
Henry Kissinger, figură marcantă a diplomaţiei americane, cu faţete uneori controversate, secretar de stat sub preşedinţii Richard Nixon şi Gerald Ford, a încetat din viaţă la vârsta de 100 de ani, a anunţat organizaţia sa miercuri, într-un comunicat de presă, transmite Agerpres, care citează AFP.
Multe dintre conflictele militare importante care fac parte din istoria umanității nu s-au desfășurat doar pe uscat, ci și pe apă. În urmă cu mai multe secole, flotele navale ale țărilor dezvoltate din Europa - în special cele care alocau fonduri importante pentru explorarea noilor teritorii - au fost prevăzute cu diverse echipamente de apărare și atac.
Primele trei aeronave F-16 Fighting Falcon achiziționate de România de la Regatul Norvegiei au aterizat miercuri, 29 noiembrie, în Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță” de la Borcea. Cu acest prilej, a avut loc ceremonia de recepție a avioanelor de luptă, în prezența oficialilor români, norvegieni și americani.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat impactul strategic al livrării de avioane de luptă F-16 în Ucraina, afirmând că acestea vor spori semnificativ capacitatea Ucrainei de a provoca pierderi forțelor invadatoare rusești, Stoltenberg a anunțat că livrarea de avioane F-16 către Ucraina va începe cât mai curând posibil, în urma unei reuniuni a Consiliului NATO-Ucraina la nivel ministerial.
Elbit Systems Ltd. (Elbit Systems) și CN ROMARM S.A, prin subsidiara sa Uzina Automecanica Moreni S.A.(UAM), anunță încheierea unui acord de cooperare între cele două companii, în domeniul producției de artilerie. Prin această colaborare, părțile vor înființa Centrul Român de Artilerie, deschis la participare și companiilor locale pentru a spori baza industriei interne, pentru a genera noi locuri de muncă și pentru a stabili o bază solidă pentru producția internă de artilerie din România.
Cotidianul rus Izvestia a informat, pe 29.11.2023, că, în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, a început formarea unor noi brigăzi de artilerie de putere mare. Acestea vor fi dotate cu tunuri Pion și Malka de calibru mare, precum și cu mortiere de tip Tiulpan. Prima unitate de acest fel, Brigada 17 Artilerie, a fost deja înființată în cadrul Corpului 3 Armată - Zaporojie. Mai multe astfel de formațiuni vor apărea în alte corpuri de armată și armate din zona operației militare speciale, până la sfârșitul anului.
Turcia este tot mai interesată să achiziționeze 40 de avioane Eurofighter Typhoon ca soluție provizorie, ca urmare a incertitudinilor legate de achiziția planificată a avioanelor americane F-16. Contractul pentru Eurofighter are un "scop dublu" pentru Turcia, răspunzând atât nevoii sale imediate de avioane de luptă moderne, cât și promovând colaborarea internațională. Discuțiile cu Marea Britanie și Spania sunt în curs de desfășurare, subliniind interesul deosebit al Turciei pentru avioanele Eurofighter Typhoon, rezultatul rămâne incert, cu potențiale implicații geopolitice, deoarece Germania nu pare momentan sa fie de acord.
Visul de a zbura precum un pilot adevărat nu este la îndemâna oricui. Mai ales pentru antrenamentul specialiștilor, au fost create simulatoare de zbor care oferă experiențe foarte realiste. Dezvoltarea acestora vizează instruirea piloților pentru companii aeriene civile și militare.
Avioanele de luptă F-16 au decolat din Norvegia pentru a fi livrate României, contribuind la extinderea rapidă a flotei de avioane a Forţelor Aeriene Romane. Trei avioane F-16 din cele 32 achiziționate de România au părăsit baza aeriană Rygge de lângă Oslo la 28 noiembrie, în urma modernizării și întreținerii efectuate de Kongsberg Aviation Maintenance Services pentru a le pregăti să intre în dotarea Forţelor Aeriene Romane.
După mai bine de trei ani, un portavion american revine în Golful Persic. Grupul de Lovire Dwight D. Eisenhower (CSG-2) a finalizat, pe 26 noiembrie, trecerea programată prin Strâmtoarea Ormuz spre Golful Arabiei, potrivit unui comunicat de presă al Flotei a cincea a SUA care operează în zona de responsabilitate a Comandamentului Central american (CENTCOM).
Ministerul de Interne al Rusiei a pregătit un proiect de lege care îi va obliga pe străini să semneze un „acord de loialitate” prin care le interzice să critice politica oficială, să discrediteze istoria militară sovietică sau să contravină valorilor tradiționale ale familiei.
Președintele Klaus Iohannis a semnat oficial decretul privind numirea generalului Vlad Gheroghiță în funcția de șef al Statului Major al Apărării.
Promisiunile UE din primăvară, privind un ajutor militar consistent pentru Ucraina, sunt mai greu de îndeplinit decât se credea inițial.
Rusia știe că Finlanda a fost deja de acord să permită desfășurarea forțelor NATO pe teritoriul său, a declarat viceministrul rus de externe Aleksandar Grușko.
Într-un videoclip care a circulat ieri în mediul online se poate vedea cum unul dintre tancurile ucrainene de fabricație germană este lovit sistematic de artileria rusă în timp ce se deplasa izolat, pe timp de zi și în câmp deschis, undeva pe frontul de est din Ucraina.
România a spus „start” programului de înzestrare cu sisteme antiaeriene de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (VSHORAD / SHORAD). Interesant e că achiziția, care vizează un contract uriaș de aproximativ 2 miliarde de euro, merge pe două direcții principale.
Ministerul rus al Apărării a publicat, pe 29.11.2023, pe canalul său de Telegram, un material video cu o fregată a Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN) care lansează rachete de croazieră asupra unor ținte ucrainene.
Președintele rus Vladimir Putin nu va încheia pace în Ucraina până când nu va cunoaște rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA din noiembrie, a declarat de un oficial de rang înalt al diplomației americane, citat de agenția Reuters.
Războiul electronic rusesc în Crimeea implică atât măsuri active, cât și pasive, inclusiv suprimarea comunicațiilor radio. În Ucraina, forțele ruse utilizează mijloace de război electronic pentru a bruia comunicațiile radio tactice, precum și sistemele radar. Imagini recente din satelit publicate pe rețeaua de socializare Twitter par să dezvăluie ca Rusia a început utilizarea unui puternic sistem de război electronic de-a lungul coastei Crimeii, mai exact în regiunea Sevastopol, a relatat Obektivno.bg.
