,,Cooperarea dintre întreprinderile din industria de profil, condusă de Institutul de Inginerie Termică din Moscova, are dezvoltările necesare pentru proiectarea rachetei balistice intercontinentale Bulava-M, care va înlocui racheta de tip Bulava”, a declarat sursa agenției.
Potrivit precizărilor acesteia, în prezent, Forțele Navale ale Federației Ruse dispun de șase submarine strategice din familia Borey purtătoare de rachete balistice intercontinentale. Primul dintre acestea, Yuri Dolgoruky, a fost predat Marinei în urmă cu 10 ani.
După cum rezultă din datele publicate de sursele deschise, alte patru submarine din clasa Borey-A se află în diferite stadii de construcție, iar alte două sunt pregătite pentru lansarea în producție.
Principala armă de lovire din dotarea submarinelor de acest tip este racheta balistică intercontinentală cu combustibil solid de tip Bulava. Una dintre problemele rachetelor cu combustibil solid constă în îmbătrânirea prafului de pușcă. Prin urmare, în mod obiectiv, Bulava va avea nevoie de un înlocuitor, care va fi Bulava-M, creată prin utilizarea unor noi soluții de design. Cu toate acestea, noua rachetă va putea fi întrebuințată și de submarinele existente sau aflate în construcție din clasa Borey/Borey-A, fără modificarea majoră a acestora.
Anterior, presa rusă a informat că Ministerul Apărării are în curs de finalizare cerințele tehnico-tactice pentru o nouă rachetă balistică intrcontinentală cu lansare de pe submarin.
Comentariul autorului: Istoria dezvoltării rachetei R-30 Bulava este plină de dramatism. Începând de la sfârșitul anilor 1980, oamenii de știință ruși au efectuat activități de cercetare în scopul dezvoltării unei rachtete balistice pentru submarinele de generația a patra (Borey).
Inițial, s-a intenționat modernizarea sistemului de rachete D-19 cu racheta R-39, amplasate pe generația anterioară de submarine purtătoare de rachete (Proiect 941 Akula). Acest proiect a fost gestionat de dezvoltatorul tradițional - Biroul de Proiectare și Construcții de Mașini (în prezent Centrul de Stat pentru Rachete Makeev).
,,Acesta a propus pentru noile submarine modernizarea rachetei cu combustibil lichid în trei trepte, R-39R, care se afla pe submarinele noastre, cele mai mari din lume, din clasa Akula. Dar, primele trei teste ale rachetei R-39UTTH Bark au eșuat. În plus, greutatea rachetei era mai mare decât cea definită în termenii de referință. Pentru aceasta, ar fi fost necesar să refacem proiectul pentru un nou submarin și nu existau nici bani, nici timpul necesar”, a declarat Victor Litovkin, observator militar al agenției TASS.
Comisia guvernamentală a luat decizia de a înlocui racheta Bark cu un analog naval al complexului terestru mobil Topol-M, care era mai ușor decât R-39UTTH, trecuse cu succes toate testele și fusese introdus deja în dotarea Trupelor de Rachete cu Destinație Strategică (RVSN). În consecință, în 1998, tema Bark a fost închisă, iar proiectul noului submarin a fost transferat la Institutul pentru Inginerie Termică din Moscova (Corporația MIT), specializat în rachete sol-sol cu combustibil solid, respectiv Topol-M. Constructorii principali ai proiectului - Iuri Solomonov (până în septembrie 2010) și Aleksandr Suhodolski. O serie de experți în domeniul militar au dat asigurări că institutul poate să creeze o rachetă unificată cu Topol-M, ceea ce ar permite economisirea bugetului militar și simplificarea lanțurilor tehnologice.
,,Dar, să faci dintr-o rachetă terestră o rachetă navală este foarte greu, este aproape imposibil. Mai ales că proiectanții de rachete ai MIT nu s-au angajat niciodată la acest lucru. Cu toate acestea, ca o ironie a sorții, constructorul general al MIT pentru Topol și apoi pentru Bulava a absolvit Institutul de Aviație din Moscova și și-a luat diploma chiar pentru o rachetă navală. Însă, el a făcut întotdeauna numai rachete terestre, începând cu RSD-10 Pioner și terminând cu RT-2PM2 Topol-M”, a declarat Victor Litovkin.
MIT a realizat o schiță a rachetei navale la începutul anilor 1990, iar proiectul a primit numele de cod Bulava. Pentru a accelera lucrul și a economisi bani, s-a decis abandonarea lansărilor test pornind de la un stand special submarin. După trei teste reușite ale machetei Bulava, s-a luat decizia de a începe testele de lansare de pe un submarin, respectiv submarinul modernizat TK-208 Dmitri Donskoi, Proiect 941UM Akula.
Pe 23 septembrie 2004, au fost efectuat teste inițiale (la o înălțime de 40 de metri) de sub apă. Prima lansare test a rachetei (de la suprafața apei) a fost efectuată pe 27 septembrie 2005 și a fost recunoscută ca fiind “parțial reușită”. Următoarea lansare, prima din imersiune, a fost efectuată pe 21 decembrie 2005 și a fost un succes. După aceasta, ministrul apărării al Federației Ruse, Serghei Ivanov, a ordonat ca racheta să fie introdusă în înzestrare până la sfârșitul anului 2007. Cu toate acestea, următoarele șase lansări ale rachetei, efectuate în perioada 2006-2008, au fost însoțite de diverse probleme tehnice, iar introducerea rachetei în înzestrare a fost amânată.
“Particularitatea testelor consta în faptul că, de fiecare dată, cauzele accidentelor erau altele. Acest fapt nu indica probleme de concepție, ci, mai degrabă, inconveniente de la Intreprinderea din Votkinsk din Udmurtia sau de la componentele de calitate inferioară provenite de la 600 de societăți afiliate și de la controlul slab asupra conformității lor cu reglementările tehnice”, a declarat Litovkin.
În acest timp, multe mijloace de informare în masă au început să critice proiectul Bulava. În opinia lui Litovkin, cei mai vocali critici au fost cei care “au fost refuzați pentru a participa cu racheta lor la comanda pentru Proiectul 955”. “Aceștia s-au prefăcut că nu își mai amintesc că atunci când construiau propriile rachete R-39 pentru submarinul Proiect 941, mai mult de jumătate din primele 17 lansări de testare au fost, de asemenea, nereușite”, a spus expertul.
Cu toate acestea, în cele din urmă, racheta Bulava și-a demonstrat eficiența. Începând din anul 2011, lansările test au fost efectuate de pe primul submarin Proiect 09550 - submarinul nuclear purtător de rachete Yuri Dolgoruky. În cadrul programului comun de teste de stat, lansările au avut loc în august și în octombrie, iar pe 28 decembrie 2011 a fost lansată prima salvă formată din două rachete.
Neoficial, pe 10 ianurie 2013, odată cu arborarea drapelului Sfântului Andrei pe submarinul Yuri Dolgoruky, racheta R-30 a fost introdusă în înzestrare. Cu toate acestea, testarea constructivă a rachetei Bulava s-a mai prelungit câțiva ani: după lansarea nereușită din 06 octombrie 2013, a fost ordonat un ciclu suplimentar de lansări test. În total, în perioada 27 septembrie 2005 - 23 mai 2018, au fost efectuate 27 de lansări, din care 15 au fost cu succes, iar celelalte parțial reușite sau nereușite. Au fost constatate probleme în ceea ce privește sistemul de conducere, dispersarea ogivelor sau cu motoarele din treptele doi și trei.
Acum, racheta balistică intercontinentală de tip Bulava reprezintă armamentul principal al submarinelor strategice din clasa Borey. Acestea pot să efectueze lansări de sub stratul gros de gheață din zona arctică. Submarinele unor proiecte vechi, precum Kalmar sau Delfin, înainte de lansare, trebuie să spargă corpul de gheață. După cum remarcă experții militari, o astfel de manevră încetinește foarte mult submarinul în pregătirea pentru executarea atacului cu rachete.
Submarinele din clasa Borei pot lansa rachete din mișcare, fără o pregătire prealabilă. O asemenea oportunitate a apărut datorită proiectelor vechi de submarine cu complexe de rachete Bark. Pe acestea, constructorii au creat un sistem de lansare a rachetelor de sub gheață. Astfel, cu câteva secunde înainte de plecarea rachetei, din tubul de lansare pornesc mai multe muniții nedirijate. Acestea degajează traseul către complexul de atac al submarinului și explodează atunci când intră în contact cu gheața.
“Cu toate că bătaia rachetei nu este foarte mare (până la 10.000 de kilometri), aceasta permite ca, împreună cu submarinele Proiect 955, să rezolve toate misiunile care îi sunt atribuite și face ca atacul cu o rachetă Bulava sa fie irezistibil”, a declarat Victor Litovkin.
Submarinele din clasa Borei sunt capabile să execute misiuni de luptă în orice punct al Oceanului Planetar, continuu, timp de trei luni, fără reaprovizionare, menținându-se la o adâncime de aproximativ 400 de metri. În Occident, aceste submarine au fost denumite “monștrii din adâncuri”. După cum a precizat în anul 2014 pentru canalul de televiziune Zvezda comandantul unității de luptă BC-2 (pentru rachete) de pe submarinul Yuri Dolgoruky, capitan-locotenent Aleksandr Kalinin, “dacă vom compara aceste submarine cu generațiile precedente sau cu submarinele străine vom constata că decalajele sunt mari”. “Și viteza și alte caracteristici ale submarinelor sunt foarte bune, astfel încât este normal să te temi de ele. Iar ei (cei din Occident) chiar asta fac”, a precizat Kalinin.
Submarinele au practic două corpuri: echipajul, reactorul, turbinele, tuburile de lansare a rachetelor și alte sisteme și mecanisme importante sunt amplasate într-un corp robust, capabil să reziste la presiunea mare a apei, iar la exterior există un corp lejer, care îi dă submarinului o formă aerodinamică.
Potrivit surselor deschise, lungimea submarinului Proiect 955 este de 170 de metri, lățimea de 13,5 metri, iar pescajul de 10 metri. Deplasamentul la suprafață al submarinului este de 14.720 de tone, iar deplasamentul în imersiune de 24.000 de tone. Viteza la suparafața apei este de 15 noduri, iar viteza în imersiune de 29 de noduri. Autonomia de navigație este de 90 de zile, iar echipajul submarinului este format din 107 persoane.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Tokyo l-a convocat duminică pe ambasadorul Chinei, Wu Jianghao, pentru a protesta față de comportamentul pe care l-a numit periculos și regretabil, după ce a declarat că avioanele de vânătoare ale portavionului au îndreptat fascicule radar spre aeronavele sale care au fost trimise să urmărească nava cu o zi înainte.
Negocierile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt „în ultimii 10 metri”. Probleme precum controlul asupra regiunii Donețk și centralei nucleare Zaporojie rămân nerezolvate. Controlul asupra regiunii Donețk și a centralei nucleare Zaporojie sunt probleme cheie care trebuie rezolvate pentru a pune capăt războiului din Ucraina, spune Kellogg.
Uniunea Europeană trebuie să pună capăt dependenței sale reflexe de Statele Unite și să își elaboreze propria strategie pentru încheierea războiului din Ucraina, a avertizat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. Apelul său vine într-un moment de anxietate politică tot mai mare la Bruxelles, pe fondul negocierilor directe dintre emisarii lui Donald Trump și Kremlin, desfășurate fără participarea europenilor.
O serie de indicii arată că procesul de instalare a sistemelor rusești Oreshnik în Belarus este în derulare. Un semnal decisiv a venit pe 31 octombrie, când Aleksandr Lukașenko a anunțat public că sistemele de rachete balistice rusești cu rază intermediară Oreshnik vor fi desfășurate în Belarus chiar în cursul lunii decembrie.
Declarația nu a fost o speculație, ci o confirmare a unor procese aflate deja în desfășurare, pe care liderul belarus le-a prezentat drept un răspuns la ceea ce consideră a fi o escaladare militară occidentală. Intervenția sa a fost dublată de avertismentul că el și Vladimir Putin ar putea decide împreună utilizarea acestor arme „dacă va fi necesar”, ceea ce echivalează cu admiterea faptului că Belarusul acceptă postura nucleară ofensivă în care este atras de Rusia, după cum remarcau analiștii de la Fundația Jamestown.
În ansamblu, este de așteptat ca desfășurarea Oreshnik în Belarus să genereze în Europa o reacție amplă, graduală, dar fermă. În mod evident NATO și UE nu vor căuta escaladarea directă, însă vor construi un mediu în care avantajul câștigat de Rusia prin mutarea rachetelor în Belarus să fie contrabalansat, iar costurile oricărei utilizări să fie suficient de mari pentru a descuraja Kremlinul.
Imagini publicate recent din provincia siriană Idlib dezvăluie o realitate inconfortabilă pentru industria de apărare a Rusiei: zeci de tancuri și vehicule blindate, livrate cu pompă regimului Assad în ultimul deceniu, zac acum abandonate în câmp deschis, fiind considerate „inutile” de către noile autorități de la Damasc.
Statele Unite au stabilit un termen limită strict pentru aliații lor transatlantici, cerând ca națiunile europene să preia majoritatea responsabilităților de apărare convențională ale NATO până în 2027. Avertismentul, transmis direct de oficiali ai Pentagonului, semnalează o schimbare seismică în arhitectura de securitate, într-un moment în care relațiile dintre Washington și capitalele europene sunt tot mai tensionate.
Statele Unite au semnalat că sunt dispuse să facă o schimbare fundamentală în doctrina lor militară prin activarea primei unități dedicate exclusiv dronelor de atac de tip one-way, cunoscute drept drone „kamikaze”. Decizia, concentrată în direcţia Orientului Mijlociu, demonstrează că Pentagonul a început să trateze cu maximă seriozitate eficacitatea letală a dronelor ieftine.
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 decembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
În timp ce Statele Unite negociază peste capul Europei, președintele Alexander Stubb livrează verdictul de care liderii UE se temeau cel mai mult: epoca „păcii juste” a apus, iar supraviețuirea, nu dreptatea, devine noua monedă de schimb. Avertismentul venit din partea președintelui Finlandei, Alexander Stubb, nu este doar o analiză academică în paginile publicate într-un articol din revista Foreign Affairs, ci un diagnostic clinic al unui pacient aflat în stare critică: ordinea liberală post-1945.
Într-un conflict care a depășit deja borna celor trei ani și a devenit sinonim cu tranșeele înghețate și duelurile de artilerie, o statistică surprinzătoare oferită de un general de top al NATO rescrie manualele de tactică militară. Potrivit generalului-maior Maik Keller, comandant adjunct al noii misiuni de asistență a NATO pentru Ucraina (NSATU), forța de drone a Kievului, deși minusculă din punct de vedere numeric, a devenit cel mai letal instrument de pe front.
Deși discuțiile de la Moscova, din 2 decembrie, dintre delegația americană și președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu par să fi adus pacea mai aproape, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, susține, într-un interviu pentru Fox News, că s-au făcut „progrese” către încheierea războiului.
Maratonul diplomatic de cinci ore desfășurat marți la Kremlin, între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, s-a încheiat exact așa cum a început: fără nicio mișcare semnificativă, fără un acord și fără vreun semn că Moscova ar fi dispusă să își reconsidere cererile maximaliste.
Este timpul ca UE să renunțe la strategia ei eșuată de „reacționează, speră, repetă”, consideră directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), Steven Everts.
Iluzia că Unchiul Sam va veni întotdeauna să ne salveze s-a risipit în noroaiele de la Cincu, în urma simulării unor manevre militare efectuate în cadrul Dacian Fall. Într-un amplu reportaj al agenției americane Bloomberg se precizează că scenariul testat de NATO ne arată o Europă descoperită, obligată să înfrunte o eventuală invazie rusă bazându-se strict pe propriile forțe convenționale, în timp ce sprijinul american, altădată automat, devine o variabilă incertă, limitată strict la logistică și nu la bocanci pe teren
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Agenția Centrală de Informații (CIA) din SUA și Agenția Națională de Securitate (NSA) au concluzionat că Ucraina nu a încercat să atace reședința președintelui rus, Vladimir Putin. Acest lucru a fost anunțat miercuri, 01.01.2026, de Wall Street Journal, precum și de PBS și CNN, citând oficiali guvernamentali americani anonimi. Ulterior, informația a fost preluată și de agențiile de presă DPA și Reuters.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
În încercarea de a susține acuzațiile privind presupusul atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, armata rusă a produs informații cu scopul de a legitima plângerile ruse. Detaliile prezentate de oficialii ruși sunt plasate într-un context mai larg de acuzare a Ucrainei de „terorism de stat”, dar există semne că aceste informații nu sunt susținute de date obiective și verificabile.
Vizita din această săptămână a premierului olandez la Câmpia Turzii are implicații mai mari decât parafarea simbolică a acordului privind donarea către țara noastră a 18 avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon, deja prezente aici la Baza 86 Aeriană Borcea (Fetești), unde se află de altfel singurul Centru de Pregătire F-16 din Europa.
O colaborare tactică între U.S. Air Force și U.S. Marine Corps a reușit restabilirea disponibilității operaționale a unui avion F-15 Eagle în doar câteva ore, devansând cu câteva luni estimările inițiale de reparație. Prin utilizarea capabilităților de producție aditivă on-site, echipele de tehnicieni au reușit fabricarea și instalarea rapidă a unui sistem de răcire defect, demonstrând eficiența logisticii bazate pe fabricarea la cerere în teatrele de operații, unde lanțurile de aprovizionare convenționale sunt adesea blocate.
Capturarea și distrugerea primului exemplar de Shahed-107 de către grupul ucrainean „Wild Hornets” nu este doar o reușită tactică a Brigăzii 47 Mecanizate, ci validarea unei noi arhitecturi de apărare aeriană stratificată.
După decenii de subfinanțare cronică care au lăsat o amprentă negativă asupra procesului de înzestrare al Armatei României, în ultimii 13 ani lucrurile s-au schimbat mult în bine, deși mai e nevoie de mult timp pentru a recupera decalajul, a înlocui complet tehnica sovietică și a construi o Armată înzestrată cu tehnică modernă. Dacă cea mai importantă resursă rămâne resursa umană, iar aici România mai are foarte mult de lucrat, inclusiv în ceea ce privește calitatea vieții personalului și modalitatea de a atrage personal în forțele armate pentru a opri hemoragia, pe partea de înzestrarea 2025 a fost un an bun spre foarte bun, iar la orizont 2026 va fi cel puțin la fel de interesant.
Pe măsură ce amenințările hibride de la granița estică a NATO se intensifică, Polonia nu se mai mulțumește doar cu fortificații clasice din beton și sârmă ghimpată. Guvernul polonez a dezvăluit un plan ambițios de 2 miliarde de dolari (aproximativ 2 miliarde EUR) pentru crearea unui „scut anti-dronă” stratificat, menit să protejeze frontierele cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad.
La prima vedere, cele mai recente date oficiale de la Berlin par să indice o retragere masivă a sprijinului militar german pentru Kiev. Autorizațiile de export pentru echipamente militare destinate Ucrainei au înregistrat o prăbușire de 86% în 2025, scăzând de la un record de 8,15 miliarde EUR în 2024 la doar 1,14 miliarde EUR în acest an. Totuși, sub stratul subțire al birocrației ministeriale, realitatea strategică de pe flancul estic este mult mai complexă și nuanțată.
Şeful Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că forţele sale avansează în nord-estul Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat pentru 2026 extinderea teritoriului pe care Moscova îl numeşte zonă tampon, au declarat miercuri agenţiile de ştiri ruseşti, citate de Agerpres și Reuters.
EDGE Defense Group, un conglomerat de tehnologie și apărare deținut de fondul suveran de investiții al Emiratelor Arabe Unite (UAE), intenționează să achiziționeze 30% din acțiunile companiei ucrainene Fire Point, specializată în dezvoltarea și producția de drone FP-1 și FP-2, precum și de rachete Flamingo, potrivit unui reportaj al BBC News Ukraine care citează surse confidențiale din cadrul firmei.
Ceremonia oficială de intrare în „serviciu de luptă” a sistemului balistic rusesc Oreshnik pe teritoriul Belarusului, desfășurată pe 30 decembrie, pare să fie mai degrabă un exercițiu de imagine politică decât o desfășurare de forță militară completă.
Avioane Craiova termină anul 2025 fără să fi livrat niciun avion IAR-99 Șoim a căror modernizare ar fi trebuit să fie finalizată în 2025. Într-o postură financiară dificilă, compania de stat riscă penalități record din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN), în contextul în care oricum Avioane Craiova a terminat anul pe minus.
Donald Trump a anunțat că SUA sunt dispuse să redeschidă negocierile privind vânzarea avioanelor F-35 Lighting II către Turcia. Decizia e pe cale să redeschidă o negociere mai veche, în contextul în care prima Administrație Trump a exclus Turcia din programul F-35, după ce Ankara a continuat achiziția de sisteme rusești S-400.
Încă trei noi avioane de vânătoare F-16 pentru Forțele Armate Slovace au aterizat marți, 30 decembrie, pe aeroportul militar din Kuchyně, lângă Malacky. Inițial, era programat să aterizeze pe 18 decembrie, dar sosirea lor a fost amânată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Această acțiune evidențiază integrarea avansată a noilor structuri de comandă ale armatei ucrainene - Forțele de Sisteme Fără Echipaj (USF) ale Ucrainei au executat o lovitură masivă asupra nodului logistic și de lansare a dronelor rusești de pe Aeroportul Internațional Donețk (DAP).
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat luni atribuirea unui contract în valoare de aproximativ 8,6 miliarde de dolari către constructorul american Boeing pentru Programul F-15 destinat Forțelor Aeriene Israeliene, parte a programului de vânzări militare externe (Foreign Military Sales) către statul aliat din Orientul Mijlociu.
DefenseRomania va difuza marți, 30.12.2025, un interviu de final de an cu CEO-ul companiei de construcții românești Leviatan Group.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev l-a ameninţat cu moartea iminentă pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski marţi, într-un mesaj presărat cu insulte pe Telegram, informează Agerpres și DPA.
Pacea ar putea fi obţinută în Ucraina în câteva săptămâni, a apreciat marţi premierul polonez Donald Tusk, după o discuţie prin videoconferinţă cu alţi lideri europeni susţinători ai Ucrainei, relatează Agerpres și Reuters.
După ce au decimat capacitățile Flotei Rusiei în largul Mării Negre, forțele de apărare ale Ucrainei își mută acum ofensiva dronelor maritime în teatre de operații complet noi: căile fluviale și apele interioare.
Arabia Saudită a afirmat că securitatea sa națională este o „linie roșie” pe care o va apăra, la câteva ore după ce o coaliție pe care o conduce a lovit cargouri în Yemen, vehicule și nave care transportau armament ce ar fi trebuit să ajungă la grupări separatiste din această țară măcinată de un deceniu de război civil.
Ministerul Apărării de la Taipei a abandonat strategia tăcerii în favoarea unei descurajări vizibile, publicând imagini operaționale care demonstrează că avioanele și navele de război ale Beijingului sunt monitorizate activ și „fixate” de sistemele de ochire taiwaneze.
În timp ce marile programe occidentale de tip „loyal wingman” rămân blocate în faze de testare sau simulări clasificate, Turcia a transformat conceptul de aviație de luptă autonomă într-o realitate tactică vizibilă. Compania Baykar a confirmat că două prototipuri ale avionului de luptă fără pilot Kizilelma (PT-3 și PT-5) au executat cu succes prima manevră de zbor în formație strânsă complet autonomă din lume pentru aeronave cu reacție.
Premierul Regatului Ţărilor de Jos, Dick Schoof, se va afla marţi în România. Acesta va vizita, împreună cu premierul Ilie Bolojan, trupele româneşti şi olandeze aflate la Baza Aeriană 71 "General Emanoil Ionescu" de la Câmpia Turzii. Amintim că Olanda a donat anul acesta României 18 avioane F-16 Fighting Falcon aflate în Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, centru care a fost mutat în timp record de olandezi, cu sprijinul Lockheed Martin, din SUA în România.
Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit luni, 29 decembrie, la Kremlin, cu conducerea trupelor participante la așa-zisa “operațiune militară specială (NVO)” din Ucraina. La consfătuire au participat, pe lângă ministrul apărării, Igor Belousov, și șeful Statului Major General (SMG) al Forțelor Armate ale Federației Ruse, general de armată Valeri Gherasimov, care conduce și Gruparea de trupe întrunite participantă la ostilități, toți comandanții Grupărilor de trupe rusești (Est, Vest, Nord, Sud, Centru și Dnepr).
Armata SUA a oficializat o ruptură radicală de strategia sa tradițională de modernizare a blindatelor, confirmând că viitorul Abrams M1E3 nu este o simplă actualizare, ci primul tanc de generația a cincea al forțelor terestre. Programul de achiziții pentru anul fiscal 2026, înaintat recent Congresului, consfințește anularea pachetului de modernizare M1A2 SEPv4 în favoarea unei platforme complet resetate, capabile să facă față unui mediu de luptă dominat de senzori de înaltă rezoluție și sisteme de atac autonome.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a informat luni pe omologul său american Donald Trump că îşi va revizui poziţia şi angajamentul faţă de unele înţelegeri încheiate în etapa anterioară a negocierilor privind soluţionarea conflictului din Ucraina, a transmis Kremlinul, după ce Moscova a acuzat Kievul că a încercat să atace cu drone una dintre dintre reşedinţele lui Putin, atac negat categoric de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Deși puține sunt datele oficiale transmise de Rusia cu privire la numărul exact de avioane livrate în 2025, fie că vorbim de bombardiere Su-34, avioane Su-35 ori ceea ce ei numesc generația a 5-a Su-57, analizarea rapoartelor loturilor de avioane livrate arată o imagine clară a modului în care motoarele industriei de apărare rusești sunt turate la maximum, în aproape al 4-lea an de război pe scară largă împotriva Ucrainei.
Iranul a lansat duminică trei sateliți dezvoltați local, o mișcare care, din perspectiva autorităților israeliene, are o încărcătură politică evidentă și este interpretată drept un gest de sfidare, într-un moment diplomatic sensibil. Operațiunea a avut loc chiar în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu se afla în drum spre Washington, unde urmează să se întâlnească cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, pentru discuții axate pe dosarul iranian și pe securitatea regională.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni că este pregătit să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre pace, după reuniunea pe care liderul de la Kiev a avut-o duminică la Mar-a-Lago, în Florida, cu omologul său american Donald Trump, relatează agențiile Agerpres și EFE.
China forțează limitele distincției dintre flota comercială și cea militară prin transformarea unui cargou de tip feeder într-o platformă de atac masiv, capabilă să satureze apărările adverse. Nava, identificată drept ZHONG DA 79, a apărut recent în imagini care confirmă o reconfigurare de tip „arsenal ship” ce adăpostește până la 60 de rachete sub masca inofensivă a unui cargou civil ce transportă containere.
