De asemenea, navele de acest tip vor fi consolidate prin instalarea unor sisteme suplimentare de apărare antiaeriană.
Decizia de modernizare a navelor mari de desant a fost luată în baza experiențelor obținute în timpul așa zisei operații militare speciale, în care acestea joacă un rol important.
Programul aprobat de Ministerul rus al Apărării prevede, între altele, dotarea navelor cu vehicule aeriene fără pilot de tip Orlan-10 și ZALA, care vor avea ca misiune principală corecția focului de artilerie, atunci când acestea sunt întrebuințate împotriva unor ținte terestre și maritime.
După cum a remarcat unul dintre interlocutorii jurnalului, combinația dintre drone și navele mari de desant și-a dovedit eficiența, de exemplu, în timpul luptelor pentru portul Mariupol de la Marea Azov. Dronele au descoperit țintele și apoi au ajustat focul tunurilor automate cu calibrul de 130 de milimetri de la bordul navelor și al lansatoarelor
multiple de proiectile reactive instalate pe acestea.
De asemenea, ca parte a noului program de modernizare, navele mari de desant vor primi în dotare noi sisteme de apărare antiaeriană. Sursele publicației rusești au menționat că, deocamdată, nu s-a stabilit concret în ce va consta acest lucru. Una dintre opțiunile luate în considerare prevede instalarea pe navele de desant a sistemelor antiaeriene de tip Tor, în versiunea tractată.
În același timp, se are în vedere consolidarea sistemelor de autoapărare a navelor împotriva dronelor maritime.
Specialiștii ruși au dezvoltat deja mai multe opțiuni pentru instalarea unor puncte suplimentare cu mitraliere Kord, precum și al unor stații de război electronic, mai susține sursa citată.
Dronă rusească Orlan 10
Complexul multifuncțional cu drone de tip Orlan-10 este întrebuințat pentru cercetarea aeriană, cercetarea radioelectronică a terminalelor celulare de abonat, blocarea comunicațiilor celulare GSM, distorsionarea câmpului de navigație GPS, susținerea convoaielor, detectarea țintelor și corecția focului.
Acestea zboară la altitudini de până la 5.000 de metri, cu viteze de până la 170 de kilometri pe oră, și pot să rămână în aer timp de 10 ore. Raza de acțiune a acestora ajunge la 140 de kilometri.
Mini-avioanele ZALA (421-04, 421-08 și 421-16) au o rază de acțiune de 40 de kilometri, pot suporta o încărcătură de 1,5 kilograme și stau în aer până la două ore.
Drona ceva mai mare, ZALA 421-20, are o rază de acțiune de până la 120 de kilometri, timpul de zbor este de 11 ore, iar încărcătura de maximum 50 de kilograme. Ele pot combina sistemele de navigație de la bord, decodarea automată a datelor și desemnarea țintei cu laser.
După cum a declarat expertul militar rus, Dmitri Boltenkov, cu ajutorul navelor mari de desant, militarii ruși au efectuat o operație de debarcare în Marea Azov, au transferat mărfuri și au patrulat de-a lungul coastelor Federației Ruse.
“Navele mari de desant sunt încă mai ieftine decât fregatele. Pe baza rezultatelor operației militare speciale (!) a devenit clar faptul că acestea trebuie consolidate prin instalarea de sisteme suplimentare de artilerie și mitraliere. În zilele noastre, acestea au început să folosească chiar drone aeriene pentru a îndeplini misiuni de cercetare pe teritoriul inamic.
Aceste nave sunt acum la mare căutare și sunt foarte necesare. Din păcate, prea multe dintre ele au fost eliminate în anii 1990”, a menționat Boltenkov.
Potrivit precizărilor sale, înainte de începerea invaziei Ucrainei, Flota rusă din Marea Neagră avea cel mai mare număr de nave de desant. În același timp, aceasta a fost întărită cu alte nave mari de desant de la Flota de Nord și de la Flota din Marea Baltică.
Fostul șef al Statului major al Forțelor Navale, amiralul Valentin Selivanov, a explicat că puterea de foc a navelor mari de desant este necesară pentru desfășurarea cu succes a operațiilor de debarcare a desantului maritim.
“Inamicul și-a construit o apărare puternică în apropierea țărmului, așa că, înainte de apropierea navelor, aceasta trebuie suprimată. Din acest motiv, navele de desant au nevoie de putere de foc. Fortificațiile de coastă vor fi, desigur, lovite atât de aviația noastră, cât și de detașamentele de nave de sprijin, dar navele de desant în sine trebuie, atunci când se apropie de țărm, să lovească toate punctele defensive ale inamicului din zona în care sunt debarcate trupele. Acum situația se schimbă, inamicul își întărește apărarea, și din această cauză capacitățile navelor de desant ar trebui să fie mai mari”, a spus Selivanov.
Dronă de la ZALA Aero, Kalashinikovgroup.ru
Baza forțelor de debarcare ale Federației Ruse este formată în prezent din nave mari de desant Proiect 775. Acestea și-au câștigat de multă vreme reputația de “cai de tracțiune” ai Forțelor Navale. Începând de la jumătatea ultimului deceniu, navele de acest tip au participat la așa-numitul “expres sirian”, asigurând din punct de vedere logistic gruparea de trupe rusești din Republica Arabă Siriană. Întrebuințarea lor a început după ce țările europene au inspectat navele civile de mărfuri uscate, care transportau materiale din Rusia în Siria.
Având în vedere faptul că țările terțe nu pot reține nave de luptă, navele mari de desant ale Flotei din Marea Baltică, Flotei de Nord și Flotei din Marea Neagră au fost implicate în transportul de mărfuri.
Pe 10 februarie 2022, un detașament de nave de desant, format din navele Minsk, Korolev, Kaliningrad, Petr Morgunov, Gheorgi Pobedonosets și Olenegorsky Gornyak, a intrat în Sevastopol, după ce și-a încheiat marșul prin Europa. În vara aceluiași an, s-a informat că în Marea Neagră operează o grupare navală formată din 12 nave mari de desant aparținând Flotei de Nord, Flotei din Marea Baltică și Flotei din Marea Neagră.
Aceste nave au fost implicate în transportul de mărfuri în interesul grupărilor de trupe ruse din Donbas, Herson și Zaporojie.
Nava rusă de desant Novocherkassk, distrusă de rachete Storm Shadow într-un port din Crimeea ocupată ilegal. Foto: Captură video YouTube The Economic Times via Ministerul Apărării din Ucraina
Navele mari de desant rusești Proiect 775 au devenit în mai multe rânduri ținte ale atacurilor armatei ucrainene.
Astfel, pe 13 august 2023, nava mare de desant Minsk a fost avariată la Sevastopol, în urma unui atac cu rachete de croazieră. În acel moment, nava se afla în reparații la docul uscat al Întreprinderii de reparații navale din Peninsula Crimeea.
În același timp, submarinul Rostov pe Don, Proiect 636.3, care era staționat într-un doc din apropiere, a fost avariat.
În urma atacului, 24 de persoane au fost rănite.
Ulterior, Ministerul rus al Apărării anunțat că nava de desant și submarinul cu propulsie diesel-electrică vor fi complet restaurate și vor continua să servească în Forțele Navale. Izvestia a informat că nava mare de desant Minsk va fi reparată conform unui design actualizat. Acest fapt implică schimbarea suprastructurii superioare, revizuirea armamentelor și a echipamentelor radioelectronice de la bord.
Pe 26 decembrie 2023, reprezentanții Ministerului Apărării au menționat că, în timpul respingerii unui atac al Forțelor Armate ale Ucrainei, a fost avariată și nava mare de desant Novocherkassk.
Navele mari de desant din cadrul Proiectului 775 pot transporta până la 10 tancuri medii și 340 de persoane. Acestea sunt proiectate pentru debarcarea trupelor pe litoral neamenajat, precum și pentru transportul de mărfuri, inclusiv de vehicule blindate.
Navele sunt echipate cu două instalații de artilerie de tip AK-725 cu calibrul de 57 de milimetri, două lansatoare ale sistemului de rachete Grad-M, precum și cu patru lansatoare portabile de rachete antiaeriene Strela-2.
În ultimii ani, navele mari de desant Proiect 775 au început să fie înlocuite cu nave noi Proiect 11711. Astfel, Ivan Green, care a intrat în dotarea Forțelor Navale în anul 2018, a devenit prima navă de desant creată în perioada post-sovietică. În prezent, în serviciul de luptă al Forțelor Navale există două nave de desant de acest tip, cea de-a
doua fiind Petr Morgunov. Ambele nave se află în compunerea Flotei de Nord.
A treia și a patra navă, Vladimir Andreev și Vasili Tushin, sunt în stadiul de construcție. Acestea sunt create după un design modernizat.
Navele de desant Proiect11711 au fost dezvoltate cu capacitatea de a opera în condiții periculoase și de gheață. Acestea au o lungime de 120 de metri, o lățime de 16,5 metri și un deplasament de 5.000 de tone. Viteza este de 18 noduri, raza de acțiune de 6.500 de kilometri și autonomia de până la 30 de zile. La bordul acestora pot fi încărcate:
13 tancuri sau 36 de vehicule blindate ușoare, precum și 300 de militari.
Acestea pot fi folosite pe zone de litoral neamenajat, în condiții de furtună pe mare de gradul patru.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Emiratele Arabe Unite vor investi 800 de milioane de dolari în portul sirian Tartus. Anunțul vine imediat după ce președintele american Donald Trump a anunțat ridicarea sancțiunilor americane împotriva Siriei în timpul unei vizite în Arabia Saudită.
Cotidianul britanic The Times a informat, în ediția din 13.05.2025, că Marina Regală a Marii Britanii intenționează să urmărească mișcările submarinelor rusești folosind Inteligența Artificială (AI).
Cotidianul britanic The Times a informat, în ediția din 13.05.2025, că Marina Regală a Marii Britanii intenționează să urmărească mișcările submarinelor rusești folosind Inteligența Artificială (AI).
Recent Ucraina a reușit o premieră în istoria militară: Drone maritime Magura 7, pe care au fost integrate rachete aer-aer americane AIM-9 Sindewinder au doborât deasupra Mării Negre două avioane Su-30 Flanker rusești. E incredibil cum o țară fără o flotă navală, fără nave de suprafață și submarine, reușește să țină în șah Flota rusă a Mării Negre, dar și să doboare avioane rusești, și toate astea doar cu drone maritime. Ucrainenii au explicat succesul dronelor Magura 7.
Un avion de vânătoare F/A-18, care a aterizat pe portavionul USS Harry S. Truman în Marea Roșie, a căzut peste bord, forțându-i pe cei doi piloți să se catapulteze, a declarat miercuri un oficial al apărării pentru Associated Press.
Pe 06.05.2025, surse de monitorizare a navigației au semnalat o prezență navală multinațională semnificativă în Marea Ionică în cadrul exercițiului NATO „Med Strike”. Pe timpul acestuia, mai multe nave de luptă și nave auxiliare operează în sudul Italiei.
Portalul itamilradar.com a informat că, pe 05.05.2025, un avion de patrulare antisubmarin de tip Boeing P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a îndeplinit o misiune de supraveghere deasupra apelor neutre ale Mării Negre, cu un accent notabil pe zona din fața bazei navale ruse de la Novorossiysk.
India va achiziționa avione Rafale M care vor opera de pe portavioane. Ele vor înlocui MiG-29K/KUB sovietice. Rușii fac o analiză și identifică trei motive pentru care India nu a ales tehnică rusă, dar remarcă și faptul că nu a ales nici F-35.
Turcia și-a anunțat ambițioasele planuri de a dezvolta submarine cu propulsie nucleară și de a se poziționa printre primele cinci flote navale ale lumii. Această strategie îndrăzneață, detaliată într-o analiză a publicatiei TurDef, indică o schimbare fundamentală în doctrina navală a Turciei și o hotărâre de a exercita o influență militară dominantă în Marea Mediterană și nu numai.
Francezii au creat o dronă maritimă kamikaze, care este un analog direct al dronei ucrainene Magura V5. În cadrul unui test realizat de Marina Franței, drona maritimă Seaquest S. a lovit cu succes o barjă.
Portalul itamilradar.com a semnalat faptul că, pe 29.04.2025, o grupare navală de atac de nivel portavion (Carrier Strike Group 25, CSG25) aparținând Marinei Regale britanice a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană, marcând începutul misiunii sale globale “Operation Highmast”.
Un distrugător al SUA din clasa Arleigh Burke a sosit în Scoția demonstrând „angajamentul continuu față de NATO”. Adversarii Americii „nu pot spera niciodată să egaleze avantajul asimetric dat de rețeaua sa de aliați și prieteni”.
Surse de monitorizare a navigației au confirmat faptul că, în după-amiaza zilei de 27.04.2025, submarinul B-265 Krasnodar aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a traversat Strâmtoarea Gibraltar, părăsind Marea Mediterană. Acesta este escortat de remorcherul Evgheni Churov al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB).
Un avion de vânătoare F/A-18 Super Hornet al Marinei SUA a fost pierdut pe mare după ce a căzut peste bord de pe portavionul USS Harry S. Truman în timp ce era remorcat la bord, a anunțat Marina într-un comunicat emis luni.
O rachetă intactă de ultimă generație StormBreaker a fost descoperită în deșert.
Royal Navy a confirmat în urmă cu puțin timp că nave de război ale Federației Ruse, inclusiv fregata modernă Amiral Golovko, au intrat în apele teritoriale ale Marii Britanii. Navele ruse au fost rapid „vânate” de nave britanice. Londra a ridicat inclusiv un elicopter în cadrul operațiunii. Provocarea Rusiei se înscrie în contextul unui joc de șah pe care Rusia și NATO îl joacă de mai mult timp, într-un context internațional extrem de periculos. Astfel de incidente, care de regulă au ca obiectiv testarea reacției adversarului, sunt tot mai dese, Rusia apelând la violarea spațiului aerian sau maritim și în Europa de Est.
În ultima perioadă, Rusia a efectuat o serie de mișcări ale navelor militare în zona Mării Mediterane, care arată faptul că, după pierderea accesului în portul Tartus din Siria, Marina rusă nu-și mai găsește locul în regiune, folosind pentru escale porturi din Egipt și chiar Algeria.
Administrația Trump a avertizat că ar putea exista „consecințe grave” în ceea ce privește planul Rusiei de a construi o bază navală în Sudan. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat recent că „Statele Unite sunt la curent cu presupusul acord dintre Rusia și Forțele Armate Sudaneze (SAF) privind înființarea unei facilități navale rusești pe coasta Sudanului. Încurajăm toate țările, inclusiv Sudanul, să evite orice tranzacții cu sectorul de apărare al Rusiei, care ar putea declanșa consecințe grave, inclusiv sancțiuni asupra entităților sau persoanelor asociate cu aceste tranzacții.”
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
România are planuri ambițioase pentru înzestrarea armatei, dar rămâne de văzut câte dintre acestea se vor concretiza. Până acum, barierele birocratice, politice și legislative au făcut ca o serie de proiecte majore pentru Armata României să se amâne cu anii.
Surse de monitorizare a navigației au informat, pe 15.04.2025, că nava rusească de cercetare radioelectronică Viktor Leonov a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană.
Demersul Rusiei de a căuta noi locații pentru a-și desfășura aviația strategică în regiunea Indo-Pacific este un semnal de alarmă pentru Occident. În ultimii ani, Forțele Aerospațiale Ruse (VKS) au înaintat mai multe cereri Indoneziei pentru că avioanele lor cu rază lungă de acțiune Il-76 și Tu-95 să aterizeze la baza aeriană Manuhua din Biak Numfor, provincia Papua. Unele dintre aceste cereri au fost satisfăcute.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB) a informat că, pe 15.04.2025, flota a început desfășurarea unor exerciții de amploare, care au ca scop protejarea navigației.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a informat, pe 14.04.2025, că, în acvatoriul Mării Mediterane, a fost executat exercițiul naval bilateral Podul Prieteniei-2025 cu participarea unor nave de luptă și auxiliare aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse și Egiptului.
Coreea de Nord ar putea echipa noua fregată cu o rachetă balistică hipersonică pe care a pretins că a testat-o cu succes în ianuarie
Potrivit informațiilor publicate de Departamentul american al Apărării la 11 aprilie 2025, Statele Unite și Panama au încheiat un acord istoric în domeniul apărării care intensifică cooperarea militară și acordă navelor de luptă și celor auxiliare americane acces „prioritar și gratuit” prin Canalul Panama. Acordul, semnat în timpul recentei vizite a secretarului american al apărării, Pete Hegseth, în Panama, este poziționat ca parte a unei strategii mai ample de îmbunătățire a securității regionale, de consolidare a legăturilor bilaterale în domeniul apărării și de contracarare a influenței tot mai mari a Chinei în apropierea unuia dintre cele mai strategice coridoare maritime din lume.
Portalul francez Zone Militaire a informat vineri, 11.04.2025, că, având în vedere că trei sferturi din cablurile submarine ale emisferei trec prin zona sa economică exclusivă (ZEE) și că reprezintă un punct sensibil al NATO (din care nu face parte) din cauza capacităților sale militare slabe, Irlanda raportează în mod regulat prezența navelor și submarinelor de informații rusești în apele de care este responsabilă.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 12.04.2025, că un pilot de F-16 și-a pierdut viața în timp ce îndeplinea o misiune de luptă.
Compania Hyundai Heavy Industries (HD HHI) din Coreea de Sud a găzduit la sediul său din Ulsan, la 18 martie 2025, o ceremonie de predare a navei Jeongjo the Great care este echipată cu sisteme Aegis. În timpul evenimentului, HD HHI a declarat că poate construi până la cinci distrugătoare Aegis pe an pentru Marina SUA dacă cooperarea bilaterală este pregătită să extindă această capacitate industrială de producţie.
Un summit crucial se desfășoară astăzi în Alaska, unde președintele american Donald Trump se întâlnește cu omologul său rus, Vladimir Putin. Agenda oficială, axată pe posibila încheiere a războiului din Ucraina, este deja umbrită de o strategie elaborată a Kremlinului: distragerea atenției. Potrivit unei analize a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia va folosi summitul nu pentru a discuta pacea, ci pentru a încerca să obțină un ajutor economic vital.
Europa se pregătește pentru o nouă realitate. După ani de zile de investiții timide în apărare, liderii europeni par să fi înțeles că o Rusie agresivă nu este doar un simplu avertisment, ci o amenințare iminentă. Semnalul cel mai clar al acestei schimbări de paradigmă vine nu de la o nouă flotă de tancuri, ci dintr-un proiect aparent banal: redeschiderea unei căi ferate vechi de 170 de ani.
Într-un context geopolitic tensionat, Germania pare să-și revizuiască drastic politica de înzestrare militară. După ani de discuții și tergiversări, se pare că Guvernul de la Berlin este gata să facă un pas important, hotărând să extindă arsenalul de rachete de croazieră Taurus. Această decizie, deși încă neconfirmată oficial, ar putea marca momentul unei schimbări de paradigmă în strategia de securitate a Bundeswehr, mai ales în fața amenințărilor din est.
Ziua Marinei Române, ajunsă la cea de-a 123-a ediție, a fost marcată printr-o serie de evenimente desfășurate în principalele porturi ale țării, însă declarațiile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, au fost cele care au punctat cel mai clar noile realități de securitate și economice cu care se confruntă România. De la malul mării, oficialul a vorbit deschis despre provocările generate de războiul din Ucraina, despre planurile de înzestrare militară și despre perspectivele economice ale Mării Negre.
SUA blochează un important canal financiar ilegal, prin care Rusia se conecta internațional. Valoarea tranzacțiilor prin el depășise 100 de miliarde de dolari. Administrația americană, înainte cu o zi de summitul Trump – Putin din Alaska, trimite Moscovei un avertisment privind ceea ce va face în continuare dacă Rusia nu acceptă pacea în războiul din Ucraina.
Pierderea recentă a unui alt avion multirol Su-30SM din flota aeriană a Flotei Ruse din Marea Neagră scoate în evidență o realitate dură pentru Kremlin: capacitatea sa de luptă aeriană este erodată constant și ireversibil. Conform analizei publicației Militarnyi și a altor experți militari, unitatea de elită a Rusiei, Regimentul 43 Aviație Navală de Asalt, a pierdut deja mai mult de jumătate din flota sa de Su-30SM, avioane cu care a început invazia la scară largă în 2022.
Forțele Navale Române sărbătoresc cea de-a 123-a ediție a Zilei Marinei printr-o serie de evenimente desfășurate în marile orașe portuare ale țării. Punctul central al manifestărilor din acest an este, ca de obicei, Constanța, unde are loc un exercițiu naval amplu, dar și evenimente care onorează tradițiile militare și religioase.
Summitul programat în Alaska, între președinții Donald Trump și Vladimir Putin, a fost prezentat de unii experti internaționali drept o șansă istorică pentru pace. Realitatea, însă, este departe de a fi atât de optimistă. Conform analizei detaliate a The Institute for the Study of War (ISW) și a declarațiilor oficialilor ruși, Kremlinul nu vine la această întâlnire pentru a negocia, ci pentru a impune condițiile unei capitulări totale a Ucrainei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 14.08.2025, fregata Amiral Amelko, Proiect 22350, construită pentru Forțele Navale ale Federației Ruse, a fost lansată la apă la Sankt Petersburg. Ceremonia solemnă a avut loc la Șantierul naval nordic din cadrul Corporației întrunite constructoare de nave. Fregata poartă numele comandantului naval sovietic, amiral Nikolai Nikolaevich Amelko (1914-2007).
Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, propune o extindere majoră a prezenței NATO în Marea Neagră, o zonă care a devenit un teatru de război crucial după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Într-un interviu acordat agenției Reuters, oficialul a declarat că grupul de lucru comun format din România, Bulgaria și Turcia, creat inițial pentru a elimina minele navale, ar trebui să evolueze într-un proiect de patrulare. Scopul este clar: protejarea infrastructurii energetice și a rutelor comerciale de potențialele atacuri ruse.
Ultimul soldat sovietic a părăsit Ungaria în iunie 1991, dar după 34 de ani, Rusia vrea să se amestece din nou în politica ungară și să influențeze deciziile alegătorilor ungari la următoarele alegeri parlamentare. Acestea sunt cuvintele liderului opoziției, Péter Magyar, ca răspuns la un comunicat de presă publicat săptămâna aceasta de Serviciul de Informații Externe (SVR) al Federației Ruse.
În linie cu poziția aproape clară pe care Donald Trump o va avea la întâlnirea din 15 august cu Vladimir Putin, și chiar în zilele dinaintea acesteia, Marea Britanie a anunțat că și-a reanalizat planurile privind desfășurarea unei forțe semnificative de menținere a păcii în Ucraina.
Marina ucraineană a raportat că rușii au pierdut contactul cu avionul Su-30SM, care s-ar fi prăbușit în Marea Neagră, lângă insula Șerpilor.
Surse militare rusești au informat, pe 14.08.2025, că Forțele Armate ale Federației Ruse intenționează să testeze în Ucraina o versiune mini a rachetei Oreshnik, respectiv sistemul de rachete Svirel. Potrivit acestora, mai multe instalații de lansare au fost transferate deja la frontiera cu Ucraina.
Rusia și Statele Unite ar putea ajunge la un acord asupra unor noi tratate de dezarmare dacă conflictul din Ucraina va fi pus capăt, a declarat președintele rus Vladimir Putin înainte de întâlnirea sa de vineri cu președintele american Donald Trump, relatează agenția de știri TASS.
Membrii Gărzii Naționale cu vehicule blindate au început să apară pe străzile capitalei americane, Washington, după ce președintele republican Donald Trump i-a chemat. De asemenea, el a transferat forțele de poliție locale sub control federal, argumentând că infracțiunile violente din oraș sunt scăpate de sub control. Trump a anunțat recent, de asemenea, că dorește să extindă și să extindă întreaga operațiune. Primarul democrat Muriel Bowser vorbește despre „presiune autoritară”.
Elveția, celebră pentru neutralitatea sa, se confruntă acum cu un paradox: cel mai bun avion de luptă pentru apărarea sa aeriană, F-35, vine cu o factură în creștere și o incertitudine politică tot mai mare. Și de vină e, se pare, ar fi politica tarifară impusă de Donald Trump.
Pentru prima dată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Japonia a restabilit o componentă crucială a capabilităților sale navale de proiecție a puterii, odată cu sosirea primelor trei avioane de luptă F-35B. Această dezvoltare marchează un moment istoric, semnalând revenirea națiunii la operarea avioanelor de luptă cu decolare de pe portavioane și o schimbare majoră în strategia sa de apărare.
Războiul hibrid al Rusiei nu este un concept abstract, ci o realitate concretă, iar Norvegia simte acum din plin consecințele sale. Declarațiile șefului serviciului de informații norvegian, Nils Andreas Stensones, conform cărora Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității naționale, confirmă temerile tot mai mari din Europa. Este un semnal de alarmă pentru o regiune care, decenii la rând, a crezut că pacea este un dat.
Într-un context de război, credința și trădarea pot ajunge să se amestece într-un cocktail otrăvit. Un caz recent din regiunea ucraineană Zaporojie arată, încă o dată, cum Rusia folosește Biserica Ortodoxă subordonată Moscovei ca pe o unealtă de spionaj, nu doar ca pe o entitate religioasă.
Ofensiva Leopard 2 pe piața europeană continuă, încă un stat din flancul estic fiind gata să achiziționeze un batalion de tancuri moderne.
Kievul își continuă nestingherit campania de lovire a activelor rusești care sprijină invadarea Ucrainei. În primele ore ale nopții de joi, 14 august 2025, dronele ucrainene au atacat orașul rus Volgograd, potrivit canalului de Telegram ASTRA al opoziției ruse. Atacul a fost confirmat de guvernatorul regiunii Volgograd, Andrey Bocharov.
În miez de august, Alaska devine, pentru o scurtă perioadă, epicentrul politic al lumii. Aici, președintele american Donald Trump se întâlnește cu omologul său rus, Vladimir Putin, într-un summit care, la prima vedere, pare un exercițiu de diplomație. Dar, în umbra acestei întâlniri, se ascunde o realitate geopolitică dură și plină de incertitudine: soarta Ucrainei.
În capitala germană, la scurt timp după o teleconferință tensionată și plină de implicații strategice, liderii europeni s-au văzut confruntați cu o ecuație politică neașteptată. De la discuțiile lor online, de miercuri, cu Președintele american Donald Trump, a reieșit o schiță a unei păci post-conflict în Ucraina, o schiță care ridică la fel de multe întrebări pe cât oferă răspunsuri.
În așteptarea primelor aeronave F-35 de generația a cincea, Varșovia are planuri ambițioase cu F-16 aflate în uz: toate cele 48 de F-uri vor fi modernizate la standardul Viper (Block 72).
Dictatorul nord-coreean Kim Jong Un și-a exprimat „sprijinul deplin” pentru Rusia în timpul unei conversații telefonice cu dictatorul rus Vladimir Putin.
DefenseRomania a discutat cu corespondentul de război Radu Hossu despre „cimitirul de tancuri” rusești din Ucraina și noua strategie aplicată de ocupant care a pierdut în Ucraina, în iunie, doar 22 de tancuri. Însă acest lucru substituie cu greu pierderile colosale din ultimii trei ani și jumătate iar predicția potrivit căreia Polonia va depăși Federația Rusă rămâne pe masă. Cel puțin la nivel calitativ, Forțele Terestre ale Poloniei vor avea un avantaj în fața Rusiei. Un uriaș cu picioare de lut, însă nucleare.
Rusia pare să se pregătească să testeze noua sa rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, potrivit a doi cercetători americani și o sursă occidentală din domeniul securității, chiar în timp ce președintele rus Vladimir Putin se pregătește pentru discuții despre Ucraina cu președintele american Donald Trump, vineri.
Colegiul Ministerului ceh al Apărării a aprobat, pe 12.08.2025, achiziționarea unui prim lot de 44 de tancuri Leopard 2A8 din Germania. Împreună cu așa-numita “boemizare”, adică adaptarea tancurilor la nevoile armatei cehe, acestea vor costa 34,25 miliarde de coroane (aproximativ 1,4 miliarde de euro), inclusiv TVA. Ministerul va aloca încă cinci miliarde de coroane pentru rezervele de inflație și curs valutar.
Guvernul lituanian dorește să instruiască peste 22.000 de cetățeni în construcția și operarea dronelor. Acest grup va include și studenți, dintre care cel mai mic va avea 8 ani.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la Berlin. El și cancelarul german Friedrich Merz a participat la o videoconferință cu președintele SUA, Donald Trump.
Dronele serviciilor secrete ucrainene au atacat singura întreprindere rusă producătoare de heliu, esențial pentru producția de rachete.
