La sfârșitul lunii septembrie 2025, submarinele rusești au revenit în atenția presei internaționale după ce au apărut informații despre o defecțiune tehnică gravă la bordul submarinului de atac Novorossiisk, parte a Flotei Mării Negre.
De asemenea, navele de acest tip vor fi consolidate prin instalarea unor sisteme suplimentare de apărare antiaeriană.
Decizia de modernizare a navelor mari de desant a fost luată în baza experiențelor obținute în timpul așa zisei operații militare speciale, în care acestea joacă un rol important.
Programul aprobat de Ministerul rus al Apărării prevede, între altele, dotarea navelor cu vehicule aeriene fără pilot de tip Orlan-10 și ZALA, care vor avea ca misiune principală corecția focului de artilerie, atunci când acestea sunt întrebuințate împotriva unor ținte terestre și maritime.
După cum a remarcat unul dintre interlocutorii jurnalului, combinația dintre drone și navele mari de desant și-a dovedit eficiența, de exemplu, în timpul luptelor pentru portul Mariupol de la Marea Azov. Dronele au descoperit țintele și apoi au ajustat focul tunurilor automate cu calibrul de 130 de milimetri de la bordul navelor și al lansatoarelor
multiple de proiectile reactive instalate pe acestea.
De asemenea, ca parte a noului program de modernizare, navele mari de desant vor primi în dotare noi sisteme de apărare antiaeriană. Sursele publicației rusești au menționat că, deocamdată, nu s-a stabilit concret în ce va consta acest lucru. Una dintre opțiunile luate în considerare prevede instalarea pe navele de desant a sistemelor antiaeriene de tip Tor, în versiunea tractată.
În același timp, se are în vedere consolidarea sistemelor de autoapărare a navelor împotriva dronelor maritime.
Specialiștii ruși au dezvoltat deja mai multe opțiuni pentru instalarea unor puncte suplimentare cu mitraliere Kord, precum și al unor stații de război electronic, mai susține sursa citată.

Dronă rusească Orlan 10
Complexul multifuncțional cu drone de tip Orlan-10 este întrebuințat pentru cercetarea aeriană, cercetarea radioelectronică a terminalelor celulare de abonat, blocarea comunicațiilor celulare GSM, distorsionarea câmpului de navigație GPS, susținerea convoaielor, detectarea țintelor și corecția focului.
Acestea zboară la altitudini de până la 5.000 de metri, cu viteze de până la 170 de kilometri pe oră, și pot să rămână în aer timp de 10 ore. Raza de acțiune a acestora ajunge la 140 de kilometri.
Mini-avioanele ZALA (421-04, 421-08 și 421-16) au o rază de acțiune de 40 de kilometri, pot suporta o încărcătură de 1,5 kilograme și stau în aer până la două ore.
Drona ceva mai mare, ZALA 421-20, are o rază de acțiune de până la 120 de kilometri, timpul de zbor este de 11 ore, iar încărcătura de maximum 50 de kilograme. Ele pot combina sistemele de navigație de la bord, decodarea automată a datelor și desemnarea țintei cu laser.
După cum a declarat expertul militar rus, Dmitri Boltenkov, cu ajutorul navelor mari de desant, militarii ruși au efectuat o operație de debarcare în Marea Azov, au transferat mărfuri și au patrulat de-a lungul coastelor Federației Ruse.
“Navele mari de desant sunt încă mai ieftine decât fregatele. Pe baza rezultatelor operației militare speciale (!) a devenit clar faptul că acestea trebuie consolidate prin instalarea de sisteme suplimentare de artilerie și mitraliere. În zilele noastre, acestea au început să folosească chiar drone aeriene pentru a îndeplini misiuni de cercetare pe teritoriul inamic.
Aceste nave sunt acum la mare căutare și sunt foarte necesare. Din păcate, prea multe dintre ele au fost eliminate în anii 1990”, a menționat Boltenkov.
Potrivit precizărilor sale, înainte de începerea invaziei Ucrainei, Flota rusă din Marea Neagră avea cel mai mare număr de nave de desant. În același timp, aceasta a fost întărită cu alte nave mari de desant de la Flota de Nord și de la Flota din Marea Baltică.
Fostul șef al Statului major al Forțelor Navale, amiralul Valentin Selivanov, a explicat că puterea de foc a navelor mari de desant este necesară pentru desfășurarea cu succes a operațiilor de debarcare a desantului maritim.
“Inamicul și-a construit o apărare puternică în apropierea țărmului, așa că, înainte de apropierea navelor, aceasta trebuie suprimată. Din acest motiv, navele de desant au nevoie de putere de foc. Fortificațiile de coastă vor fi, desigur, lovite atât de aviația noastră, cât și de detașamentele de nave de sprijin, dar navele de desant în sine trebuie, atunci când se apropie de țărm, să lovească toate punctele defensive ale inamicului din zona în care sunt debarcate trupele. Acum situația se schimbă, inamicul își întărește apărarea, și din această cauză capacitățile navelor de desant ar trebui să fie mai mari”, a spus Selivanov.

Dronă de la ZALA Aero, Kalashinikovgroup.ru
Baza forțelor de debarcare ale Federației Ruse este formată în prezent din nave mari de desant Proiect 775. Acestea și-au câștigat de multă vreme reputația de “cai de tracțiune” ai Forțelor Navale. Începând de la jumătatea ultimului deceniu, navele de acest tip au participat la așa-numitul “expres sirian”, asigurând din punct de vedere logistic gruparea de trupe rusești din Republica Arabă Siriană. Întrebuințarea lor a început după ce țările europene au inspectat navele civile de mărfuri uscate, care transportau materiale din Rusia în Siria.
Având în vedere faptul că țările terțe nu pot reține nave de luptă, navele mari de desant ale Flotei din Marea Baltică, Flotei de Nord și Flotei din Marea Neagră au fost implicate în transportul de mărfuri.
Pe 10 februarie 2022, un detașament de nave de desant, format din navele Minsk, Korolev, Kaliningrad, Petr Morgunov, Gheorgi Pobedonosets și Olenegorsky Gornyak, a intrat în Sevastopol, după ce și-a încheiat marșul prin Europa. În vara aceluiași an, s-a informat că în Marea Neagră operează o grupare navală formată din 12 nave mari de desant aparținând Flotei de Nord, Flotei din Marea Baltică și Flotei din Marea Neagră.
Aceste nave au fost implicate în transportul de mărfuri în interesul grupărilor de trupe ruse din Donbas, Herson și Zaporojie.

Nava rusă de desant Novocherkassk, distrusă de rachete Storm Shadow într-un port din Crimeea ocupată ilegal. Foto: Captură video YouTube The Economic Times via Ministerul Apărării din Ucraina
Navele mari de desant rusești Proiect 775 au devenit în mai multe rânduri ținte ale atacurilor armatei ucrainene.
Astfel, pe 13 august 2023, nava mare de desant Minsk a fost avariată la Sevastopol, în urma unui atac cu rachete de croazieră. În acel moment, nava se afla în reparații la docul uscat al Întreprinderii de reparații navale din Peninsula Crimeea.
În același timp, submarinul Rostov pe Don, Proiect 636.3, care era staționat într-un doc din apropiere, a fost avariat.
În urma atacului, 24 de persoane au fost rănite.
Ulterior, Ministerul rus al Apărării anunțat că nava de desant și submarinul cu propulsie diesel-electrică vor fi complet restaurate și vor continua să servească în Forțele Navale. Izvestia a informat că nava mare de desant Minsk va fi reparată conform unui design actualizat. Acest fapt implică schimbarea suprastructurii superioare, revizuirea armamentelor și a echipamentelor radioelectronice de la bord.
Pe 26 decembrie 2023, reprezentanții Ministerului Apărării au menționat că, în timpul respingerii unui atac al Forțelor Armate ale Ucrainei, a fost avariată și nava mare de desant Novocherkassk.
Navele mari de desant din cadrul Proiectului 775 pot transporta până la 10 tancuri medii și 340 de persoane. Acestea sunt proiectate pentru debarcarea trupelor pe litoral neamenajat, precum și pentru transportul de mărfuri, inclusiv de vehicule blindate.
Navele sunt echipate cu două instalații de artilerie de tip AK-725 cu calibrul de 57 de milimetri, două lansatoare ale sistemului de rachete Grad-M, precum și cu patru lansatoare portabile de rachete antiaeriene Strela-2.
În ultimii ani, navele mari de desant Proiect 775 au început să fie înlocuite cu nave noi Proiect 11711. Astfel, Ivan Green, care a intrat în dotarea Forțelor Navale în anul 2018, a devenit prima navă de desant creată în perioada post-sovietică. În prezent, în serviciul de luptă al Forțelor Navale există două nave de desant de acest tip, cea de-a
doua fiind Petr Morgunov. Ambele nave se află în compunerea Flotei de Nord.
A treia și a patra navă, Vladimir Andreev și Vasili Tushin, sunt în stadiul de construcție. Acestea sunt create după un design modernizat.
Navele de desant Proiect11711 au fost dezvoltate cu capacitatea de a opera în condiții periculoase și de gheață. Acestea au o lungime de 120 de metri, o lățime de 16,5 metri și un deplasament de 5.000 de tone. Viteza este de 18 noduri, raza de acțiune de 6.500 de kilometri și autonomia de până la 30 de zile. La bordul acestora pot fi încărcate:
13 tancuri sau 36 de vehicule blindate ușoare, precum și 300 de militari.
Acestea pot fi folosite pe zone de litoral neamenajat, în condiții de furtună pe mare de gradul patru.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
La sfârșitul lunii septembrie 2025, submarinele rusești au revenit în atenția presei internaționale după ce au apărut informații despre o defecțiune tehnică gravă la bordul submarinului de atac Novorossiisk, parte a Flotei Mării Negre.
La Aspen European Strategic Forum 2025, în cadrul panelului „Protecting Critical Infrastructure in the Black Sea”, conferință unde DefenseRomania a fost partener media, au fost direcții clare privind securitatea regiunii Mării Negre, atât din perspectiva militară, cât și a protecției infrastructurilor critice.
De-a lungul anilor, am observat cum NATO, o alianță defensivă, își adaptează constant strategia la realitățile geopolitice în schimbare. Exercițiile militare, precum Neptune Strike 25-3, nu sunt doar o demonstrație de forță, ci o validare a coeziunii și a capacității de reacție a Alianței într-un context internațional tot mai volatil. Este o mișcare strategică menită să arate că, în ciuda tensiunilor și a provocărilor, drumurile maritime vitale ale Europei rămân sub protecția sa.
Italia a scos din serviciu în toamna anului trecut portavionul Giuseppe Garibaldi și se pare că e în negocieri avansate pentru vânzarea navei. Dacă tranziția se va finaliza vom avea o țară „new entry” în clubul select al statelor care dețin portavioane.
Thales a finalizat cu succes testele de acceptanță în fabrică pentru Sistemul de Misiune și pentru Sistemul de Luptă bazat pe platforma TACTICOS, destinat fregatelor Type 31 ale Marinei Regale.
Practic, după finalizarea testelor de acceptanță în fabrică, urmează ca sistemul TACTICOS să fie instalat pe nave.
Belgia a decis să transfere sub titlul de gratuitate patru nave de tip vânătoare de mine din clasa Tripartite către Bulgaria, ca parte a unui demers de consolidare a securității navale la Marea Neagră. Acțiunea nu vizează doar modernizarea Marinei Bulgariei, ci și un ajutor indirect acordat Ucrainei. În paralel, Olanda va lua o decizie similară și va dona și ea trei astfel de nave Bulgariei. O decizie în zona maritimă ce seamănă mult cu transferul de către Olanda sub comanda României a celor 18 avioane F-16 aflate la Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea. Și acordul privind navele donate Bulgariei, precum și F-urile transferate de olandezi României, au ca solicitare continuarea pregătirii militarilor și tehnicienilor ucraineni pentru a opera pe acest tip de tehnică militară.
Forțele speciale ucrainene au lovit în Marea Neagră, nici mai mult, nici mai puțin, decât un spărgător de gheață, ce-i drept unul mai mic. O dronă aeriană ucraineană a GUR (Direcția Principală de Cercetare) a lovit, în apropiere de Novorossiisk, o navă militară întărită pentru navigație în zona arctică.
Vehiculele submarine autonome de mari dimensiuni (XL-AUV) pot fi desfășurate de pe nave de război sau lansate de pe coastă.
Azi comisiile de Apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au dat „undă verde” achiziție unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, navă deja construită de industria turcă. Numită popular corvetă ușoară. Aceasta va fi prima navă de suprafață modernă și nouă care intră în dotarea Forțelor Navale Române după mulți ani de „secetă”.
Piloții aviației franceze din cadrul Marinei care operează de pe portavioane vor beneficia și de inovații tehnologice viitoare menite să îi ajute în faza de apuntare. Astfel, versiune Rafale F5 ale Marinei vor putea ateriza pe puntea portavionului PA-NG (Porte-Avions Nouvelle Génération), viitorul portavion al Franței, prin sisteme automate.
Comisiile reunite de apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au acordat ieri, 8 septembrie, în unanimitate, aviz favorabil pentru achiziția unei corvete ușoare din clasa Hisar, produsă în Turcia.
Portavionul Amiral Kuznețov, singurul portavion al Rusiei, se află în lucrări de mentenanță din 2017. Lucrări care tocmai au fost sistate pe termen nemenționat de industria rusă, ceea ce coincide practic cu „finalul de drum” al navei ruse. Dar cum s-a ajuns aici? Cum a fost posibil faptul ca lucrări de mentenanță planificate să dureze doi ani s-au întins pe o perioadă atât de lungă? Sancțiunile impuse industriei ruse după invadarea Ucrainei, dar și sistemele foarte vechi și depășite tehnologic ale navei sunt doar câteva dintre răspunsuri. Ceea ce a pus „capac” portavionului Amiral Kuznețov sunt câteva incidente deosebit de grave petrecute în perioada lucrărilor de modernizare. Să le trecem în revistă.
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 28.08.2025, în dotarea Forțelor Navale au fost introduse trei nave noi de luptă. Este vorba despre nava de patrulare Victor cel Mare și navele mici purtătoare de rachete Stavropol și Typhoon.
Rusia a anunțat ieri că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. Adică în imediata apropiere a României. Rușii au oferit și imagini video cu momentul în care nava de suprafață a Ucrainei este lovită. Incidentul, care a avut loc în imediata apropiere a apelor teritoriale ale României naște câteva întrebări.
Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri (28.08.2025) că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, la gura de vărsare a Dunării.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a anunțat miercuri (27.08.2025) că submarine diesel-electrice aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse și Marinei Armatei Populare de Eliberare a Chinei (PLA) au efectuat, pentru prima dată, patrule comune în Regiunea Asia-Pacific.
Au trecut aproape 10 ani de la ultimele misiuni reale de luptă ale bătrânului portavion rus Amiral Kuznețov iar soarta acestuia pare pecetluită în contextul în care chiar Rusia a anunțat suspendarea pe termen nelimitat a procesului de modernizare. Dar ce se întâmplă cu piloții de MiG-29K și Su-33 care operau de pe portavionul Amiral Kuznețov?
Zgomotul asurzitor al motoarelor a tăiat liniștea cerului finlandez. Exercițiul militar multinational Atlantic Trident 25, o premieră pe teritoriul noului stat membru NATO, a adunat forțele aeriene ale Statelor Unite, Marii Britanii și Franței într-un scenariu de luptă de mare intensitate. Într-un spațiu aerian de luptă simulat, un episod neașteptat a captat atenția lumii militare și a stârnit dezbateri aprinse: un avion francez Dassault Rafale a reușit să „doboare” un avion american F-35 Lightning II, considerat vârful tehnologiei de luptă aeriene. Un duel simbolic, dar care arată două filosofii de război fundamental diferite.
SUA s-au confruntat recent cu mai multe incidente care au scos la iveală probleme grave cu tehnologia navelor fără pilot, erori de software și erori umane punând la îndoială planul ambițios al SUA de a construi o flotă de drone, la care lucrează de mai bine de un deceniu.
O dronă militară ucraineană din Golful Novorossiysk a ucis cinci scafandri care încercau să o recupereze.
Marina Rusă a repus pe linia de plutire crucișătorul cu propulsie nucleară din clasa Kirov, Admiral Nakhimov, după o renovare profundă care a durat peste un sfert de secol.
La manifestările dedicate Zilei Marinei Române 2025 au luat parte peste 3.500 de militari, majoritatea români, dar și din state partenere. Turcia a fost prezentă cu două nave – o fregată și o corvetă, iar Bulgaria a participat cu o fregată.
Ziua Marinei Române, ajunsă la cea de-a 123-a ediție, a fost marcată printr-o serie de evenimente desfășurate în principalele porturi ale țării, însă declarațiile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, au fost cele care au punctat cel mai clar noile realități de securitate și economice cu care se confruntă România. De la malul mării, oficialul a vorbit deschis despre provocările generate de războiul din Ucraina, despre planurile de înzestrare militară și despre perspectivele economice ale Mării Negre.
Forțele Navale Române sărbătoresc cea de-a 123-a ediție a Zilei Marinei printr-o serie de evenimente desfășurate în marile orașe portuare ale țării. Punctul central al manifestărilor din acest an este, ca de obicei, Constanța, unde are loc un exercițiu naval amplu, dar și evenimente care onorează tradițiile militare și religioase.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 14.08.2025, fregata Amiral Amelko, Proiect 22350, construită pentru Forțele Navale ale Federației Ruse, a fost lansată la apă la Sankt Petersburg. Ceremonia solemnă a avut loc la Șantierul naval nordic din cadrul Corporației întrunite constructoare de nave. Fregata poartă numele comandantului naval sovietic, amiral Nikolai Nikolaevich Amelko (1914-2007).
Tot mai multe zvonuri arată că Federația Rusă ar putea să renunțe definitiv la portavionul Amiral Kuznețov, dar acum rușii se plâng că aceeași soartă ar putea-o avea și o altă navă. E vorba de nava de luptă antisubmarin Amiral Ceabanenko, a cărei reparație și modernizare sunt efectuate tot de către Șantierul Naval de Reparații nr. 35, unde se află și singurul portavion rus.
Într-o demonstrație uluitoare de incompetență tactică, o operațiune chineză de intimidare, implicând o navă de război a Marinei Armatei Populare de Eliberare (PLAN), Paza de Coastă Chineză (CCG) și poliţiei maritime, s-a încheiat cu o umilință auto-provocată luni. În încercarea de a intercepta o singură navă a Pazei de Coastă Filipineze (PCG) în apropierea insulelor Scarborough, o navă CCG a intrat în coliziune nu cu ținta sa, ci cu propria sa navă de război a PLAN.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a informat, pe 07.08.2025, că nave de luptă și auxiliare aparținând Marinei Ruse și Forțelor Navale ale Armatei Populare de Eliberare a Chinei au format un detașament comun și au ieșit în Marea Japoniei pentru a efectua patrule comune în regiunea Asia-Pacific.
Noi imagini cu distrugătorul american USS Michael Monsoor (DDG 1001), distrugătorul din celebra clasă Zumwalt, au reaprins discuțiile și dezbaterile critice în social media privind starea operațională și viabilitatea pe termen lung a celui mai modern și scump distrugător luptător construit vreodată.
Capacitatea NATO în Marea Neagră a fost întărită pe 4 august, odată cu intrarea în serviciul Marinei Române a celui de-al doilea vânător de mine clasa Sandown. Fosta navă britanică HMS Pembroke, redenumită Capitan Constantin Dumitrescu (M217) în cadrul unei ceremonii la Rosyth, reprezintă un pilon esențial în efortul de modernizare a flotei române de contramăsuri mine (MCM) și un atu strategic pentru Alianță în regiune.
Pe măsură ce Varșovia integrează ultimul lot din cele 212 obuziere din primul contract, atenția gigantului sud-coreean Hanwha Aerospace se mută spre sud, unde primele blindate destinate României se află deja pe linia de asamblare. Mai mult, așa cum a afirmat recent președintele și CEO-ul Hanwha Aerospace, Son Jae-il într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania, din luna ianuarie începe construcția fabricii K9 din țara noastră.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a solicitat Parlamentului aprobarea prealabilă pentru semnarea Acordului-cadru de instruire a piloţilor pe avioanele F-16.
Lockheed Martin a finalizat producția tuturor aeronavelor F-16 Block 70 pentru flotele inițiale ale Bulgariei și Slovaciei, echipând ambele forțe aeriene cu avioane F-16 avansate, pregătite pentru operațiuni NATO și aliate.
Avioanele de luptă turcești au interceptat și doborât un vehicul aerian fără pilot (UAV) descris ca fiind „scăpat de sub control”, care se apropia de spațiul aerian al țării dinspre Marea Neagră, a confirmat Ministerul Apărării de la Ankara.
Kievul a făcut pași importanți în ceea ce și-a dorit foarte mult și anume garanții puternice de securitate din partea SUA și a unor țări din Europa. Ele ar urma să fie de nivelul articolului 5 din Tratatul NATO, potrivit președintelui Zelenski. Congresul american ar urma să voteze garanții de nivelul Articolului 5 al Tratatului NATO.
Războiul naval a intrat într-o nouă eră odată cu atacul fără precedent revendicat de Serviciul Ucrainean de Informații (SBU), marcând prima lovitură reușită a unei drone subacvatice (UUV - Unmanned Underwater Vehicle) asupra unui submarin militar rusesc. Atacul de ieri asupra submarinului rusesc din clasa Kilo (Proiect 636.3 Varshavyanka) în portul Novorossiysk nu reprezintă doar o pierdere tactică pentru Rusia, ci debutul unei noi capacități de luptă: vectorul de atac submersibil.
Modelul de organizare a marilor companii finlandeze reprezintă o posibilă cale şi pentru Romarm, a afirmat, marţi, pe platforma X, preşedintele Nicuşor Dan.
După o lungă absență din regiune, o dronă americană de cercetare RQ-4B Global Hawk a zburat din nou, pe 15 decembrie 2025, deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
Într-un conflict saturat de tehnologie, comandantul unității ucrainene de robotică a Brigăzii 3 de Asalt avertizează: inovația izolată este inutilă. Adevărata victorie aparține celor care pot transforma "grădina zoologică" de echipamente într-un sistem industrial coerent.
China nu mai caută doar paritatea militară, ci "victoria economică" totală prin rescrierea normelor internaţionale. Pentru a contracara ambiţiile chinezilor, Statele Unite trebuie să orchestreze urgent o bază industrială comună pentru sisteme autonome, fuzionând inovația americană cu capacitatea de producție a aliaţilor săi din Asiei.
Cel mai mare număr de lovituri al dronelor ucrainene a fost, probabil, raportat, pe 14 decembrie. Forțele ucrainene au informat despre atacuri cu succes în adâncimea atât a teritoriului Rusiei cât și în cea a dispozitivului de luptă inamic de pe front. În plus, o nouă abordare a forțelor ucrainene fără pilot începe să producă efecte importante și pe linia întâi.
Liderii principalelor state europene şi ai UE au propus luni ca acestea să conducă 'o forţă multinaţională' în Ucraina şi să susţină în mod 'durabil' armata ucraineană, care să fie limitată la 800.000 de militari, potrivit unei declaraţii transmise guvernul german, informează agențiile Agerpres, Reuters și AFP.
Negociatorii americani au afirmat luni că Statele Unite au oferit Ucrainei garanţii de securitate "foarte puternice", dar totuşi, în opinia lor, acceptabile pentru Rusia.
România și Statele Unite continuă discuțiile la nivel strategic și de coordonare, dovad fiind și ultima vizită în țara noastră a unei delegații din partea Departamentului de Stat al SUA.
Elveția nu va putea achiziționa toate cele 36 de avioane de luptă americane F-35 prevăzute, din cauza costurilor suplimentare prezentate de Statele Unite, au anunțat vineri autoritățile federale de la Berna.
India și Rusia au o relație de lungă durată în domeniul cooperării militare, iar achiziția sistemului de apărare antiaeriană S-400 Triumf, cunoscut în India ca „Sudarshan Chakra”, reprezintă un adevărat pilon al apărării indiene împotriva amenințărilor aeriene venite dinspre vecinii Pakistan și China. India a semnat încă din 2018 un contract de aproximativ 5,4 miliarde de dolari pentru achiziția a cinci regimente de S-400, dintre care trei au fost deja livrate și sunt operaționale, iar restul sunt așteptate în anul sau anii următori.
Președintele Nicușor Dan a declarat că România nu poate neglija rolul de „mare actor global economic” al Chinei iar în acest sens va trebui să ne urmărim interesul, nuanțând însă faptul că relația cu superputerea asiatică nu trebuie să pericliteze aspecte ce țin de securitate.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a dat publicității imagini spectaculoase cu lovirea unui submarin rus din clasa Kilor în portul rus Novorosiisk. Se pare că e vorba de submarinul Varshavyanka.
Guvernul Viktor Orban ar pregăti o „inginerie constituțională”, un set de măsuri menite să crească exponențial puterile Președintelui, în raport cu celelalte instituții ale statului, notează Bloomberg.
După investiții masive în sectorul cibernetic, Israelul a reușit să folosească acestă componentă ca o structură de apărare. IDF a interceptat rachete iraniene în spațiu și, aceeași componentă cyber a fost folosită cu succes și în celebra poveste a pagerelor care au explodat și au neutralizat conducerea militară a grupării teroriste Hezbollah din Liban, în timpul războiului.
Președintele și CEO-ul Hanwha Aerospace, Son Jae-il, în exclusivitate pentru DefenseRomania, a dezvăluit oferta „fără precedent” pe care gigantul coreean a înaintat-o, care nu se limitează doar la producția de mașini de luptă Redback sau obuziere K9 Tunetul, produse aici, ci vizează și alte sectoare, precum și investiții de 180 de milioane de euro.
Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, 75% dintre ucraineni se declară împotriva unui plan de pace care ar include retragerea trupelor ucrainene din Donbas (regiunile Donețk și Luhansk), o reducere a dimensiunii forțelor armate ucrainene și nicio garanție specifică de securitate.
Ministerul britanic al Apărării a creat două structuri cheie, una de informații iar cealaltă de contrainformații.
Rusia susține Venezuela în fața 'presiunilor politice și șantajului militar' din partea SUA, a declarat Aleksandr Șcetinin, directorul Departamentului Latino-American din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei, în cadrul unui forum de tineret ruso-venezuelan desfășurat la Moscova, informează Agerpres și EFE.
Cehia este unul dintre cei mai eficienți susținători ai Ucrainei, inițiativa privind muniția fiind cel mai cunoscut exemplu. Dar nici măcar țara care avea încă din perioada Războiului Rece o bază industrială și tehnologică puternică, și care are o companie în TOP 100 mondial al industriei de apărare - nu poate rezolva unele provocări tehnologice.
Într-un discurs istoric, Blaise Metreweli, prima femeie la conducerea serviciului secret britanic, va redefini natura conflictului modern, avertizând că distincția dintre pace și război a dispărut sub presiunea tehnologiei și a „exportului de haos” orchestrat de agenda geopolitică a Rusiei.
Forțele ruse și-au echipat o parte din dronele Shahed cu rachete aer-aer, încercând să valorifice stocuri de muniții vechi, racheta R-60 fiind una dintre acestea.
În fața valurilor interminabile de infanterie rusă, Ucraina a realizat că nu poate câștiga un război al numerelor. Singura soluție pentru a nu rămâne fără oameni este să-i înlocuiască cu drone si sisteme terestre robotizate. Matematica războiului din Ucraina a devenit o ecuație sumbră și simplă. Rusia își permite să piardă 1.200 de soldați pe zi, uneori chiar 2.000, aruncându-i în luptă prost echipați și prost instruiți, doar pentru a detecta pozițiile de tragere ale ucrainenilor.
Armata Statelor Unite a oferit cele mai clare indicii de până acum privind capacitățile reale ale sistemului său hipersonic cu rază lungă de acțiune (LRHW), cunoscut sub numele de „Dark Eagle”. Dezvăluirile, făcute în timpul vizitei Secretarului Apărării, Pete Hegseth, la arsenalul Redstone, sugerează o rază de acțiune extinsă și o abordare neconvențională în ceea ce privește încărcătura explozivă.
În timp ce cancelariile europene și emisarii lui Trump caută o ieșire rapidă din război, Volodimir Zelenski refuză să semneze o pace care ar putea lăsa armata rusă la porțile unei Ucraine dezarmate.
Într-un moment în care multe națiuni NATO se luptă cu termene de livrare depășite și bugete scăpate de sub control, Ungaria a oferit săptămâna aceasta un exemplu rar de program militar dus la capăt fără scuze și fără întârzieri. Armata Ungară a marcat, printr-o ceremonie a Brigăzii 1 Blindate, recepția ultimului tanc Leopard 2A7HU dintr-un contract semnat în 2018.
Un raport al Royal United Services Institute (RUSI) confirmă ceea ce strategii militari bănuiau de mult: industria de apărare a Moscovei nu poate ține pasul cu ritmul în care armata sa irosește rachete sofisticate pe ținte de doi bani.