De asemenea, navele de acest tip vor fi consolidate prin instalarea unor sisteme suplimentare de apărare antiaeriană.
Decizia de modernizare a navelor mari de desant a fost luată în baza experiențelor obținute în timpul așa zisei operații militare speciale, în care acestea joacă un rol important.
Programul aprobat de Ministerul rus al Apărării prevede, între altele, dotarea navelor cu vehicule aeriene fără pilot de tip Orlan-10 și ZALA, care vor avea ca misiune principală corecția focului de artilerie, atunci când acestea sunt întrebuințate împotriva unor ținte terestre și maritime.
După cum a remarcat unul dintre interlocutorii jurnalului, combinația dintre drone și navele mari de desant și-a dovedit eficiența, de exemplu, în timpul luptelor pentru portul Mariupol de la Marea Azov. Dronele au descoperit țintele și apoi au ajustat focul tunurilor automate cu calibrul de 130 de milimetri de la bordul navelor și al lansatoarelor
multiple de proiectile reactive instalate pe acestea.
De asemenea, ca parte a noului program de modernizare, navele mari de desant vor primi în dotare noi sisteme de apărare antiaeriană. Sursele publicației rusești au menționat că, deocamdată, nu s-a stabilit concret în ce va consta acest lucru. Una dintre opțiunile luate în considerare prevede instalarea pe navele de desant a sistemelor antiaeriene de tip Tor, în versiunea tractată.
În același timp, se are în vedere consolidarea sistemelor de autoapărare a navelor împotriva dronelor maritime.
Specialiștii ruși au dezvoltat deja mai multe opțiuni pentru instalarea unor puncte suplimentare cu mitraliere Kord, precum și al unor stații de război electronic, mai susține sursa citată.
Dronă rusească Orlan 10
Complexul multifuncțional cu drone de tip Orlan-10 este întrebuințat pentru cercetarea aeriană, cercetarea radioelectronică a terminalelor celulare de abonat, blocarea comunicațiilor celulare GSM, distorsionarea câmpului de navigație GPS, susținerea convoaielor, detectarea țintelor și corecția focului.
Acestea zboară la altitudini de până la 5.000 de metri, cu viteze de până la 170 de kilometri pe oră, și pot să rămână în aer timp de 10 ore. Raza de acțiune a acestora ajunge la 140 de kilometri.
Mini-avioanele ZALA (421-04, 421-08 și 421-16) au o rază de acțiune de 40 de kilometri, pot suporta o încărcătură de 1,5 kilograme și stau în aer până la două ore.
Drona ceva mai mare, ZALA 421-20, are o rază de acțiune de până la 120 de kilometri, timpul de zbor este de 11 ore, iar încărcătura de maximum 50 de kilograme. Ele pot combina sistemele de navigație de la bord, decodarea automată a datelor și desemnarea țintei cu laser.
După cum a declarat expertul militar rus, Dmitri Boltenkov, cu ajutorul navelor mari de desant, militarii ruși au efectuat o operație de debarcare în Marea Azov, au transferat mărfuri și au patrulat de-a lungul coastelor Federației Ruse.
“Navele mari de desant sunt încă mai ieftine decât fregatele. Pe baza rezultatelor operației militare speciale (!) a devenit clar faptul că acestea trebuie consolidate prin instalarea de sisteme suplimentare de artilerie și mitraliere. În zilele noastre, acestea au început să folosească chiar drone aeriene pentru a îndeplini misiuni de cercetare pe teritoriul inamic.
Aceste nave sunt acum la mare căutare și sunt foarte necesare. Din păcate, prea multe dintre ele au fost eliminate în anii 1990”, a menționat Boltenkov.
Potrivit precizărilor sale, înainte de începerea invaziei Ucrainei, Flota rusă din Marea Neagră avea cel mai mare număr de nave de desant. În același timp, aceasta a fost întărită cu alte nave mari de desant de la Flota de Nord și de la Flota din Marea Baltică.
Fostul șef al Statului major al Forțelor Navale, amiralul Valentin Selivanov, a explicat că puterea de foc a navelor mari de desant este necesară pentru desfășurarea cu succes a operațiilor de debarcare a desantului maritim.
“Inamicul și-a construit o apărare puternică în apropierea țărmului, așa că, înainte de apropierea navelor, aceasta trebuie suprimată. Din acest motiv, navele de desant au nevoie de putere de foc. Fortificațiile de coastă vor fi, desigur, lovite atât de aviația noastră, cât și de detașamentele de nave de sprijin, dar navele de desant în sine trebuie, atunci când se apropie de țărm, să lovească toate punctele defensive ale inamicului din zona în care sunt debarcate trupele. Acum situația se schimbă, inamicul își întărește apărarea, și din această cauză capacitățile navelor de desant ar trebui să fie mai mari”, a spus Selivanov.
Dronă de la ZALA Aero, Kalashinikovgroup.ru
Baza forțelor de debarcare ale Federației Ruse este formată în prezent din nave mari de desant Proiect 775. Acestea și-au câștigat de multă vreme reputația de “cai de tracțiune” ai Forțelor Navale. Începând de la jumătatea ultimului deceniu, navele de acest tip au participat la așa-numitul “expres sirian”, asigurând din punct de vedere logistic gruparea de trupe rusești din Republica Arabă Siriană. Întrebuințarea lor a început după ce țările europene au inspectat navele civile de mărfuri uscate, care transportau materiale din Rusia în Siria.
Având în vedere faptul că țările terțe nu pot reține nave de luptă, navele mari de desant ale Flotei din Marea Baltică, Flotei de Nord și Flotei din Marea Neagră au fost implicate în transportul de mărfuri.
Pe 10 februarie 2022, un detașament de nave de desant, format din navele Minsk, Korolev, Kaliningrad, Petr Morgunov, Gheorgi Pobedonosets și Olenegorsky Gornyak, a intrat în Sevastopol, după ce și-a încheiat marșul prin Europa. În vara aceluiași an, s-a informat că în Marea Neagră operează o grupare navală formată din 12 nave mari de desant aparținând Flotei de Nord, Flotei din Marea Baltică și Flotei din Marea Neagră.
Aceste nave au fost implicate în transportul de mărfuri în interesul grupărilor de trupe ruse din Donbas, Herson și Zaporojie.
Nava rusă de desant Novocherkassk, distrusă de rachete Storm Shadow într-un port din Crimeea ocupată ilegal. Foto: Captură video YouTube The Economic Times via Ministerul Apărării din Ucraina
Navele mari de desant rusești Proiect 775 au devenit în mai multe rânduri ținte ale atacurilor armatei ucrainene.
Astfel, pe 13 august 2023, nava mare de desant Minsk a fost avariată la Sevastopol, în urma unui atac cu rachete de croazieră. În acel moment, nava se afla în reparații la docul uscat al Întreprinderii de reparații navale din Peninsula Crimeea.
În același timp, submarinul Rostov pe Don, Proiect 636.3, care era staționat într-un doc din apropiere, a fost avariat.
În urma atacului, 24 de persoane au fost rănite.
Ulterior, Ministerul rus al Apărării anunțat că nava de desant și submarinul cu propulsie diesel-electrică vor fi complet restaurate și vor continua să servească în Forțele Navale. Izvestia a informat că nava mare de desant Minsk va fi reparată conform unui design actualizat. Acest fapt implică schimbarea suprastructurii superioare, revizuirea armamentelor și a echipamentelor radioelectronice de la bord.
Pe 26 decembrie 2023, reprezentanții Ministerului Apărării au menționat că, în timpul respingerii unui atac al Forțelor Armate ale Ucrainei, a fost avariată și nava mare de desant Novocherkassk.
Navele mari de desant din cadrul Proiectului 775 pot transporta până la 10 tancuri medii și 340 de persoane. Acestea sunt proiectate pentru debarcarea trupelor pe litoral neamenajat, precum și pentru transportul de mărfuri, inclusiv de vehicule blindate.
Navele sunt echipate cu două instalații de artilerie de tip AK-725 cu calibrul de 57 de milimetri, două lansatoare ale sistemului de rachete Grad-M, precum și cu patru lansatoare portabile de rachete antiaeriene Strela-2.
În ultimii ani, navele mari de desant Proiect 775 au început să fie înlocuite cu nave noi Proiect 11711. Astfel, Ivan Green, care a intrat în dotarea Forțelor Navale în anul 2018, a devenit prima navă de desant creată în perioada post-sovietică. În prezent, în serviciul de luptă al Forțelor Navale există două nave de desant de acest tip, cea de-a
doua fiind Petr Morgunov. Ambele nave se află în compunerea Flotei de Nord.
A treia și a patra navă, Vladimir Andreev și Vasili Tushin, sunt în stadiul de construcție. Acestea sunt create după un design modernizat.
Navele de desant Proiect11711 au fost dezvoltate cu capacitatea de a opera în condiții periculoase și de gheață. Acestea au o lungime de 120 de metri, o lățime de 16,5 metri și un deplasament de 5.000 de tone. Viteza este de 18 noduri, raza de acțiune de 6.500 de kilometri și autonomia de până la 30 de zile. La bordul acestora pot fi încărcate:
13 tancuri sau 36 de vehicule blindate ușoare, precum și 300 de militari.
Acestea pot fi folosite pe zone de litoral neamenajat, în condiții de furtună pe mare de gradul patru.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
După achiziția unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, din Turcia, România țintește achiziția următoarelor două prin programul european SAFE și, desigur, producția lor în țară. E vorba de nave de patrulare OPV numite popular „corvete ușoare”.
Rheinmetall și MBDA din Germania au încheiat cu succes o fază de testare a laserului anti-dronă, integrat pe nave de luptă.
Donald Trump și Lee Jae Myung au finalizat detaliile acordului comercial la un summit din Coreea de Sud, miercuri.
Două aeronave ale Marinei Statelor Unite s-au prăbușit în eouă incidente separate, în timp ce efectuau operațiuni de rutină de pe portavionul USS Nimitz, aflat în Marea Chinei de Sud. Incidentele au avut loc duminică, 26.10.2025, fiind confirmate oficial de US Navy.
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
Nava de război rusă ”Alexander Șabalin” a ancorat în largul coastei germane, la intrarea în Golful Lübeck. Ambarcațiunea de desant (debarcare) apăruse anterior în largul coastei Danemarcei, fix în timp ce drone neidentificate survolau aerodromurile și bazele militare daneze, dar nu există nicio dovadă că această navă ar fi lansat dronele.
Pe măsură ce războiul din Ucraina intră într-o nouă etapă, definită tot mai mult de impactul noilor tehnologii și de capacitatea de a inova rapid, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat lansarea unei noi generații de drone navale de suprafață (USV), botezate „Sea Baby”. Acest proiect militar definește intenția Kievului de a menține, și chiar de a intensifica, presiunea asimetrică asupra flotei ruse și a infrastructurii sale critice din Marea Neagră.
Submarinul rusesc Novorossiysk, o navă din clasa Improved Kilo, a fost nevoit să se întoarcă șchiopătând acasă în Marea Baltică, după o defecțiune mecanică în Marea Mediterană. În timp ce unele rapoarte au exagerat situația acestuia, incidentul expune prezența în scădere a Marinei Ruse în regiune.
Franța a marcat recent un moment istoric pentru ambițiile sale militare și nucleare. La șantierul Naval Group din Cherbourg, a început sudura primei plăci de oțel pentru viitorul portavion de nouă generație (PA-NG). Deși pare un detaliu tehnic, acest act semnalează demararea efectivă a construcției fizice a celei mai mari nave de război realizate vreodată în Europa și confirmă hotărârea Parisului de a-și menține statutul de putere maritimă de prim rang, chiar și într-un context economic și politic intern dificil.
Nava turcă TCG Akhisar, numită popular și „corvetă ușoară”, va fi prima navă nouă pe care România o achiziționează în ultimii 35 de ani. Însă achiziția ar putea fi doar începutul unui proces mult mai amplu de colaborare în domeniul marinei militare, căci companiile turce producătoare sunt dispuse să vină în țară pentru a continua producția, lucru confirmat pentru DefenseRomania de Excelența Sa, Özgur Kivanç Altan, ambasadorul Turciei în România.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a ridiculizat public capacitatea navală a Rusiei, transformând avaria recentă a unui submarin din Flota Mării Negre, Novorossiysk, într-o metaforă a slăbirii prezenței militare a Moscovei în Marea Mediterană. Incidentul, care a forțat submarinul să iasă la suprafață în largul coastelor Franței și a necesitat remorcarea sub supravegherea marinei olandeze, a generat controverse, Moscova negând orice defecțiune majoră.
Un submarin rusesc care transportă rachete Kalibr a ieșit la suprafață în largul coastei Franței.
Fregata franceză FREMM Alsace a doborât cu succes o țintă supersonică de tip sea-skimming, în cadrul unui exercițiu în largul coastelor Franței, cu o rachetă Aster 30. Exercițiul a avut loc pe 7 octombrie și a fost anunțat oficial azi. Ținta fusese lansată dintr-un Rafale M - versiunea pentru Marină a avioanelor franceze Rafale.
Sistemul de navigație și aterizare Rezistor-E, de fabricație rusă, instalat pe portavioanele Indiei, se confruntă cu defecțiuni majore care pun sub semnul întrebării capacitatea de luptă a flotei aeronavale indiene. Problemele tehnice grave au fost semnalate în special pe noul portavion INS Vikrant iar ele au afectat funcționarea complexului radiotehnic care asigură dirijarea zborurilor și manevrele de apropiere pentru aterizarea avioanelor la bord navei.
Beijingul își testează limitele de intimidare, iar apele internaționale devin tot mai agitate. Incidentul care a implicat fregatele britanice HMS Richmond și portavionul HMS Prince of Wales, alături de distrugătorul american USS Higgins, nu este un simplu joc de-a șoarecele și pisica pe mare, ci o demonstrație de forță cu implicații strategice majore.
Forțele SUA au lovit sâmbătă în largul coastelor Venezuelei încă un vas suspectat de trafic de droguri și ar putea recurge în curând la operațiuni terestre împotriva narcotraficanților, a declarat duminică președintele american Donald Trump, citat de Agerpres și Reuters.
Autoritățile turce au detonat controlat o dronă maritimă ucraineană în Marea Neagră. E vorba de o dronă kamikaze ucraineană de tip Magura, cunoscută pentru lovituri aplicate navelor ruse din Flota rusă a Mării Negre.
Submarinul rusesc Novorossiisk ar fi suferit o avarie gravă în largul Gibraltarului - una dintre cele mai strategice şi mai frecventate strâmtori din lume - şi ar prezenta riscuri de explozie, potrivit unui cont de Telegram anti-Kremlin, foarte bine informat de cele mai multe ori, relatează Agerpres, care citează France 24.
Într-o declarație care a stârnit valuri de uimire și dezbatere în cercurile militare și politice, președintele american Donald Trump a readus în prim-plan o fantomă din istoria navală: cuirasatele (battleships) masive, blindate și înarmate cu artilerie grea. Discursul de azi, susținut în fața șefilor Pentagonului, nu a fost doar o simplă nostalgie militară, ci o propunere strategică serioasă, care pune sub semnul întrebării direcția actuală a puterii navale a Statelor Unite.
La sfârșitul lunii septembrie 2025, submarinele rusești au revenit în atenția presei internaționale după ce au apărut informații despre o defecțiune tehnică gravă la bordul submarinului de atac Novorossiisk, parte a Flotei Mării Negre.
La Aspen European Strategic Forum 2025, în cadrul panelului „Protecting Critical Infrastructure in the Black Sea”, conferință unde DefenseRomania a fost partener media, au fost direcții clare privind securitatea regiunii Mării Negre, atât din perspectiva militară, cât și a protecției infrastructurilor critice.
De-a lungul anilor, am observat cum NATO, o alianță defensivă, își adaptează constant strategia la realitățile geopolitice în schimbare. Exercițiile militare, precum Neptune Strike 25-3, nu sunt doar o demonstrație de forță, ci o validare a coeziunii și a capacității de reacție a Alianței într-un context internațional tot mai volatil. Este o mișcare strategică menită să arate că, în ciuda tensiunilor și a provocărilor, drumurile maritime vitale ale Europei rămân sub protecția sa.
Italia a scos din serviciu în toamna anului trecut portavionul Giuseppe Garibaldi și se pare că e în negocieri avansate pentru vânzarea navei. Dacă tranziția se va finaliza vom avea o țară „new entry” în clubul select al statelor care dețin portavioane.
Thales a finalizat cu succes testele de acceptanță în fabrică pentru Sistemul de Misiune și pentru Sistemul de Luptă bazat pe platforma TACTICOS, destinat fregatelor Type 31 ale Marinei Regale.
Practic, după finalizarea testelor de acceptanță în fabrică, urmează ca sistemul TACTICOS să fie instalat pe nave.
Belgia a decis să transfere sub titlul de gratuitate patru nave de tip vânătoare de mine din clasa Tripartite către Bulgaria, ca parte a unui demers de consolidare a securității navale la Marea Neagră. Acțiunea nu vizează doar modernizarea Marinei Bulgariei, ci și un ajutor indirect acordat Ucrainei. În paralel, Olanda va lua o decizie similară și va dona și ea trei astfel de nave Bulgariei. O decizie în zona maritimă ce seamănă mult cu transferul de către Olanda sub comanda României a celor 18 avioane F-16 aflate la Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea. Și acordul privind navele donate Bulgariei, precum și F-urile transferate de olandezi României, au ca solicitare continuarea pregătirii militarilor și tehnicienilor ucraineni pentru a opera pe acest tip de tehnică militară.
Forțele speciale ucrainene au lovit în Marea Neagră, nici mai mult, nici mai puțin, decât un spărgător de gheață, ce-i drept unul mai mic. O dronă aeriană ucraineană a GUR (Direcția Principală de Cercetare) a lovit, în apropiere de Novorossiisk, o navă militară întărită pentru navigație în zona arctică.
Vehiculele submarine autonome de mari dimensiuni (XL-AUV) pot fi desfășurate de pe nave de război sau lansate de pe coastă.
Azi comisiile de Apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au dat „undă verde” achiziție unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, navă deja construită de industria turcă. Numită popular corvetă ușoară. Aceasta va fi prima navă de suprafață modernă și nouă care intră în dotarea Forțelor Navale Române după mulți ani de „secetă”.
Piloții aviației franceze din cadrul Marinei care operează de pe portavioane vor beneficia și de inovații tehnologice viitoare menite să îi ajute în faza de apuntare. Astfel, versiune Rafale F5 ale Marinei vor putea ateriza pe puntea portavionului PA-NG (Porte-Avions Nouvelle Génération), viitorul portavion al Franței, prin sisteme automate.
Comisiile reunite de apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au acordat ieri, 8 septembrie, în unanimitate, aviz favorabil pentru achiziția unei corvete ușoare din clasa Hisar, produsă în Turcia.
Ceremonia oficială de intrare în „serviciu de luptă” a sistemului balistic rusesc Oreshnik pe teritoriul Belarusului, desfășurată pe 30 decembrie, pare să fie mai degrabă un exercițiu de imagine politică decât o desfășurare de forță militară completă.
Avioane Craiova termină anul 2025 fără să fi livrat niciun avion IAR-99 Șoim a căror modernizare ar fi trebuit să fie finalizată în 2025. Într-o postură financiară dificilă, compania de stat riscă penalități record din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN), în contextul în care oricum Avioane Craiova a terminat anul pe minus.
Donald Trump a anunțat că SUA sunt dispuse să redeschidă negocierile privind vânzarea avioanelor F-35 Lighting II către Turcia. Decizia e pe cale să redeschidă o negociere mai veche, în contextul în care prima Administrație Trump a exclus Turcia din programul F-35, după ce Ankara a continuat achiziția de sisteme rusești S-400.
Încă trei noi avioane de vânătoare F-16 pentru Forțele Armate Slovace au aterizat marți, 30 decembrie, pe aeroportul militar din Kuchyně, lângă Malacky. Inițial, era programat să aterizeze pe 18 decembrie, dar sosirea lor a fost amânată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Această acțiune evidențiază integrarea avansată a noilor structuri de comandă ale armatei ucrainene - Forțele de Sisteme Fără Echipaj (USF) ale Ucrainei au executat o lovitură masivă asupra nodului logistic și de lansare a dronelor rusești de pe Aeroportul Internațional Donețk (DAP).
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat luni atribuirea unui contract în valoare de aproximativ 8,6 miliarde de dolari către constructorul american Boeing pentru Programul F-15 destinat Forțelor Aeriene Israeliene, parte a programului de vânzări militare externe (Foreign Military Sales) către statul aliat din Orientul Mijlociu.
DefenseRomania va difuza marți, 30.12.2025, un interviu de final de an cu CEO-ul companiei de construcții românești Leviatan Group.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev l-a ameninţat cu moartea iminentă pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski marţi, într-un mesaj presărat cu insulte pe Telegram, informează Agerpres și DPA.
Pacea ar putea fi obţinută în Ucraina în câteva săptămâni, a apreciat marţi premierul polonez Donald Tusk, după o discuţie prin videoconferinţă cu alţi lideri europeni susţinători ai Ucrainei, relatează Agerpres și Reuters.
După ce au decimat capacitățile Flotei Rusiei în largul Mării Negre, forțele de apărare ale Ucrainei își mută acum ofensiva dronelor maritime în teatre de operații complet noi: căile fluviale și apele interioare.
Arabia Saudită a afirmat că securitatea sa națională este o „linie roșie” pe care o va apăra, la câteva ore după ce o coaliție pe care o conduce a lovit cargouri în Yemen, vehicule și nave care transportau armament ce ar fi trebuit să ajungă la grupări separatiste din această țară măcinată de un deceniu de război civil.
Ministerul Apărării de la Taipei a abandonat strategia tăcerii în favoarea unei descurajări vizibile, publicând imagini operaționale care demonstrează că avioanele și navele de război ale Beijingului sunt monitorizate activ și „fixate” de sistemele de ochire taiwaneze.
În timp ce marile programe occidentale de tip „loyal wingman” rămân blocate în faze de testare sau simulări clasificate, Turcia a transformat conceptul de aviație de luptă autonomă într-o realitate tactică vizibilă. Compania Baykar a confirmat că două prototipuri ale avionului de luptă fără pilot Kizilelma (PT-3 și PT-5) au executat cu succes prima manevră de zbor în formație strânsă complet autonomă din lume pentru aeronave cu reacție.
Premierul Regatului Ţărilor de Jos, Dick Schoof, se va afla marţi în România. Acesta va vizita, împreună cu premierul Ilie Bolojan, trupele româneşti şi olandeze aflate la Baza Aeriană 71 "General Emanoil Ionescu" de la Câmpia Turzii. Amintim că Olanda a donat anul acesta României 18 avioane F-16 Fighting Falcon aflate în Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, centru care a fost mutat în timp record de olandezi, cu sprijinul Lockheed Martin, din SUA în România.
Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit luni, 29 decembrie, la Kremlin, cu conducerea trupelor participante la așa-zisa “operațiune militară specială (NVO)” din Ucraina. La consfătuire au participat, pe lângă ministrul apărării, Igor Belousov, și șeful Statului Major General (SMG) al Forțelor Armate ale Federației Ruse, general de armată Valeri Gherasimov, care conduce și Gruparea de trupe întrunite participantă la ostilități, toți comandanții Grupărilor de trupe rusești (Est, Vest, Nord, Sud, Centru și Dnepr).
Armata SUA a oficializat o ruptură radicală de strategia sa tradițională de modernizare a blindatelor, confirmând că viitorul Abrams M1E3 nu este o simplă actualizare, ci primul tanc de generația a cincea al forțelor terestre. Programul de achiziții pentru anul fiscal 2026, înaintat recent Congresului, consfințește anularea pachetului de modernizare M1A2 SEPv4 în favoarea unei platforme complet resetate, capabile să facă față unui mediu de luptă dominat de senzori de înaltă rezoluție și sisteme de atac autonome.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a informat luni pe omologul său american Donald Trump că îşi va revizui poziţia şi angajamentul faţă de unele înţelegeri încheiate în etapa anterioară a negocierilor privind soluţionarea conflictului din Ucraina, a transmis Kremlinul, după ce Moscova a acuzat Kievul că a încercat să atace cu drone una dintre dintre reşedinţele lui Putin, atac negat categoric de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Deși puține sunt datele oficiale transmise de Rusia cu privire la numărul exact de avioane livrate în 2025, fie că vorbim de bombardiere Su-34, avioane Su-35 ori ceea ce ei numesc generația a 5-a Su-57, analizarea rapoartelor loturilor de avioane livrate arată o imagine clară a modului în care motoarele industriei de apărare rusești sunt turate la maximum, în aproape al 4-lea an de război pe scară largă împotriva Ucrainei.
Iranul a lansat duminică trei sateliți dezvoltați local, o mișcare care, din perspectiva autorităților israeliene, are o încărcătură politică evidentă și este interpretată drept un gest de sfidare, într-un moment diplomatic sensibil. Operațiunea a avut loc chiar în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu se afla în drum spre Washington, unde urmează să se întâlnească cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, pentru discuții axate pe dosarul iranian și pe securitatea regională.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni că este pregătit să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre pace, după reuniunea pe care liderul de la Kiev a avut-o duminică la Mar-a-Lago, în Florida, cu omologul său american Donald Trump, relatează agențiile Agerpres și EFE.
China forțează limitele distincției dintre flota comercială și cea militară prin transformarea unui cargou de tip feeder într-o platformă de atac masiv, capabilă să satureze apărările adverse. Nava, identificată drept ZHONG DA 79, a apărut recent în imagini care confirmă o reconfigurare de tip „arsenal ship” ce adăpostește până la 60 de rachete sub masca inofensivă a unui cargou civil ce transportă containere.
Rusia a anunțat în weekend o serie de lovituri de precizie executate cu drone, despre care afirmă că au vizat obiective militare ucrainene situate la zeci și chiar sute de kilometri în spatele frontului. Imaginile publicate pe canale pro-ruse arată atacuri asupra unui avion de transport An-26, a unui elicopter, a unor nave și a unor instalații militare din mai multe regiuni ale Ucrainei, departe de zonele de luptă active.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au început o înlocuire treptată a obuzierelor îmbătrânite M109, de fabricație americană, după mai bine de patru decenii de serviciu în Israel, optând pentru cu obuzierul autopropulsat modern Sigma 155 Roem, produs local.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat azi o reuniune a aliaţilor Kievului la Paris la începutul lui ianuarie, pentru discuţii asupra garanţiilor de securitate pentru Ucraina în cadrul unui acord de pace cu Rusia, informează agențiile Agerpres și AFP.
Președintele american Donald Trump a avut o discuție telefonică duminică cu omologul său rus, Vladimir Putin, a declarat șeful de cabinet al Casei Albe, fără a oferi alte detalii, cu puțin timp înainte de o întâlnire planificată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în Florida.
Forțele aeriene chineze și ale Emiratelor Arabe Unite au încheiat exercițiul comun "Falcon Shield 2025", care a avut loc în Emiratele Arabe Unite (EAU) între 9 și 22 decembrie 2025, într-o mișcare ce reflectă aprofundarea parteneriatului de apărare dintre cele două țări. Prezența Chinei în EAU cu un așa dispozitiv e o premieră, iar în timpul exercițiului avioanele chineze J-10 au zburat alături de Mirage 2000 de producție franceză are Emiratelor, nu însă și cu F-16 pentru care americanii au impus „restricții”.
Un nou atac de proporții al dronelor ucrainene face 120 de victime chiar din rândul serviciului rus de informații militare GRU.
Regatul Unit a anunțat duminica aceasta că a semnat un contract comun de achiziții publice cu Germania, în valoare de 52 de milioane de lire sterline (70 de milioane de dolari). E vorba despre achiziția sistemelor RCH 155 de "artilerie avansată montată pe vehicule blindate", care pot trage în timp ce se află în mișcare și lovi ținte aflate la o distanță mai mare de 70 km.
Schimbă Putin albul în negru privind apărarea antibalistică? Îi refuză Ucrainei un potențial statut occidental? Descrie deja NATO ca pe o amenințare și o prezintă rușilor drept sperietoare? Prefigurează deja ruperea Ucrainei?
Ar fi prima dată când trei țări balcanice produc împreună un vehicul blindat militar.
Tensiuni în creștere între Turcia și Israel, pe fondul dislocării sistemelor radar turcești în Siria.
Președintele american Donald Trump a stârnit valuri înainte de Crăciun când a anunțat aprobarea unei noi clase de nave de luptă care îi vor purta numele, precizând că „nu a mai existat niciodată ceva asemănător” cu aceste nave. Prima navă din „clasa Trump” va fi USS Defiant, însă marea întrebare e dacă SUA chiar au nevoie în războiul modern de astfel de nave sau e mai degrabă un moft personal? Și, desigur, dacă proiectul chiar va fi realizat și la ce costuri.
