De asemenea, navele de acest tip vor fi consolidate prin instalarea unor sisteme suplimentare de apărare antiaeriană.
Decizia de modernizare a navelor mari de desant a fost luată în baza experiențelor obținute în timpul așa zisei operații militare speciale, în care acestea joacă un rol important.
Programul aprobat de Ministerul rus al Apărării prevede, între altele, dotarea navelor cu vehicule aeriene fără pilot de tip Orlan-10 și ZALA, care vor avea ca misiune principală corecția focului de artilerie, atunci când acestea sunt întrebuințate împotriva unor ținte terestre și maritime.
După cum a remarcat unul dintre interlocutorii jurnalului, combinația dintre drone și navele mari de desant și-a dovedit eficiența, de exemplu, în timpul luptelor pentru portul Mariupol de la Marea Azov. Dronele au descoperit țintele și apoi au ajustat focul tunurilor automate cu calibrul de 130 de milimetri de la bordul navelor și al lansatoarelor
multiple de proiectile reactive instalate pe acestea.
De asemenea, ca parte a noului program de modernizare, navele mari de desant vor primi în dotare noi sisteme de apărare antiaeriană. Sursele publicației rusești au menționat că, deocamdată, nu s-a stabilit concret în ce va consta acest lucru. Una dintre opțiunile luate în considerare prevede instalarea pe navele de desant a sistemelor antiaeriene de tip Tor, în versiunea tractată.
În același timp, se are în vedere consolidarea sistemelor de autoapărare a navelor împotriva dronelor maritime.
Specialiștii ruși au dezvoltat deja mai multe opțiuni pentru instalarea unor puncte suplimentare cu mitraliere Kord, precum și al unor stații de război electronic, mai susține sursa citată.
Dronă rusească Orlan 10
Complexul multifuncțional cu drone de tip Orlan-10 este întrebuințat pentru cercetarea aeriană, cercetarea radioelectronică a terminalelor celulare de abonat, blocarea comunicațiilor celulare GSM, distorsionarea câmpului de navigație GPS, susținerea convoaielor, detectarea țintelor și corecția focului.
Acestea zboară la altitudini de până la 5.000 de metri, cu viteze de până la 170 de kilometri pe oră, și pot să rămână în aer timp de 10 ore. Raza de acțiune a acestora ajunge la 140 de kilometri.
Mini-avioanele ZALA (421-04, 421-08 și 421-16) au o rază de acțiune de 40 de kilometri, pot suporta o încărcătură de 1,5 kilograme și stau în aer până la două ore.
Drona ceva mai mare, ZALA 421-20, are o rază de acțiune de până la 120 de kilometri, timpul de zbor este de 11 ore, iar încărcătura de maximum 50 de kilograme. Ele pot combina sistemele de navigație de la bord, decodarea automată a datelor și desemnarea țintei cu laser.
După cum a declarat expertul militar rus, Dmitri Boltenkov, cu ajutorul navelor mari de desant, militarii ruși au efectuat o operație de debarcare în Marea Azov, au transferat mărfuri și au patrulat de-a lungul coastelor Federației Ruse.
“Navele mari de desant sunt încă mai ieftine decât fregatele. Pe baza rezultatelor operației militare speciale (!) a devenit clar faptul că acestea trebuie consolidate prin instalarea de sisteme suplimentare de artilerie și mitraliere. În zilele noastre, acestea au început să folosească chiar drone aeriene pentru a îndeplini misiuni de cercetare pe teritoriul inamic.
Aceste nave sunt acum la mare căutare și sunt foarte necesare. Din păcate, prea multe dintre ele au fost eliminate în anii 1990”, a menționat Boltenkov.
Potrivit precizărilor sale, înainte de începerea invaziei Ucrainei, Flota rusă din Marea Neagră avea cel mai mare număr de nave de desant. În același timp, aceasta a fost întărită cu alte nave mari de desant de la Flota de Nord și de la Flota din Marea Baltică.
Fostul șef al Statului major al Forțelor Navale, amiralul Valentin Selivanov, a explicat că puterea de foc a navelor mari de desant este necesară pentru desfășurarea cu succes a operațiilor de debarcare a desantului maritim.
“Inamicul și-a construit o apărare puternică în apropierea țărmului, așa că, înainte de apropierea navelor, aceasta trebuie suprimată. Din acest motiv, navele de desant au nevoie de putere de foc. Fortificațiile de coastă vor fi, desigur, lovite atât de aviația noastră, cât și de detașamentele de nave de sprijin, dar navele de desant în sine trebuie, atunci când se apropie de țărm, să lovească toate punctele defensive ale inamicului din zona în care sunt debarcate trupele. Acum situația se schimbă, inamicul își întărește apărarea, și din această cauză capacitățile navelor de desant ar trebui să fie mai mari”, a spus Selivanov.
Dronă de la ZALA Aero, Kalashinikovgroup.ru
Baza forțelor de debarcare ale Federației Ruse este formată în prezent din nave mari de desant Proiect 775. Acestea și-au câștigat de multă vreme reputația de “cai de tracțiune” ai Forțelor Navale. Începând de la jumătatea ultimului deceniu, navele de acest tip au participat la așa-numitul “expres sirian”, asigurând din punct de vedere logistic gruparea de trupe rusești din Republica Arabă Siriană. Întrebuințarea lor a început după ce țările europene au inspectat navele civile de mărfuri uscate, care transportau materiale din Rusia în Siria.
Având în vedere faptul că țările terțe nu pot reține nave de luptă, navele mari de desant ale Flotei din Marea Baltică, Flotei de Nord și Flotei din Marea Neagră au fost implicate în transportul de mărfuri.
Pe 10 februarie 2022, un detașament de nave de desant, format din navele Minsk, Korolev, Kaliningrad, Petr Morgunov, Gheorgi Pobedonosets și Olenegorsky Gornyak, a intrat în Sevastopol, după ce și-a încheiat marșul prin Europa. În vara aceluiași an, s-a informat că în Marea Neagră operează o grupare navală formată din 12 nave mari de desant aparținând Flotei de Nord, Flotei din Marea Baltică și Flotei din Marea Neagră.
Aceste nave au fost implicate în transportul de mărfuri în interesul grupărilor de trupe ruse din Donbas, Herson și Zaporojie.
Nava rusă de desant Novocherkassk, distrusă de rachete Storm Shadow într-un port din Crimeea ocupată ilegal. Foto: Captură video YouTube The Economic Times via Ministerul Apărării din Ucraina
Navele mari de desant rusești Proiect 775 au devenit în mai multe rânduri ținte ale atacurilor armatei ucrainene.
Astfel, pe 13 august 2023, nava mare de desant Minsk a fost avariată la Sevastopol, în urma unui atac cu rachete de croazieră. În acel moment, nava se afla în reparații la docul uscat al Întreprinderii de reparații navale din Peninsula Crimeea.
În același timp, submarinul Rostov pe Don, Proiect 636.3, care era staționat într-un doc din apropiere, a fost avariat.
În urma atacului, 24 de persoane au fost rănite.
Ulterior, Ministerul rus al Apărării anunțat că nava de desant și submarinul cu propulsie diesel-electrică vor fi complet restaurate și vor continua să servească în Forțele Navale. Izvestia a informat că nava mare de desant Minsk va fi reparată conform unui design actualizat. Acest fapt implică schimbarea suprastructurii superioare, revizuirea armamentelor și a echipamentelor radioelectronice de la bord.
Pe 26 decembrie 2023, reprezentanții Ministerului Apărării au menționat că, în timpul respingerii unui atac al Forțelor Armate ale Ucrainei, a fost avariată și nava mare de desant Novocherkassk.
Navele mari de desant din cadrul Proiectului 775 pot transporta până la 10 tancuri medii și 340 de persoane. Acestea sunt proiectate pentru debarcarea trupelor pe litoral neamenajat, precum și pentru transportul de mărfuri, inclusiv de vehicule blindate.
Navele sunt echipate cu două instalații de artilerie de tip AK-725 cu calibrul de 57 de milimetri, două lansatoare ale sistemului de rachete Grad-M, precum și cu patru lansatoare portabile de rachete antiaeriene Strela-2.
În ultimii ani, navele mari de desant Proiect 775 au început să fie înlocuite cu nave noi Proiect 11711. Astfel, Ivan Green, care a intrat în dotarea Forțelor Navale în anul 2018, a devenit prima navă de desant creată în perioada post-sovietică. În prezent, în serviciul de luptă al Forțelor Navale există două nave de desant de acest tip, cea de-a
doua fiind Petr Morgunov. Ambele nave se află în compunerea Flotei de Nord.
A treia și a patra navă, Vladimir Andreev și Vasili Tushin, sunt în stadiul de construcție. Acestea sunt create după un design modernizat.
Navele de desant Proiect11711 au fost dezvoltate cu capacitatea de a opera în condiții periculoase și de gheață. Acestea au o lungime de 120 de metri, o lățime de 16,5 metri și un deplasament de 5.000 de tone. Viteza este de 18 noduri, raza de acțiune de 6.500 de kilometri și autonomia de până la 30 de zile. La bordul acestora pot fi încărcate:
13 tancuri sau 36 de vehicule blindate ușoare, precum și 300 de militari.
Acestea pot fi folosite pe zone de litoral neamenajat, în condiții de furtună pe mare de gradul patru.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Marina Chinei se află în prezent într-o expansiune rapidă, având ca scop construirea unei flote de șase portavioane până în anii 2030. Imaginile recente cu ambarcațiuni de debarcare au amplificat temerile că Beijingul se pregătește activ pentru o potențială invazie a Taiwanului.
România și-a plasat miercuri dimineață avioanele de luptă F-16 în stare de alertă maximă, după ce un nou val de drone rusești a lovit infrastructura portuară ucraineană critică de-a lungul Dunării, aducând din nou războiul la ușa NATO.
„Acest acord consolidează aceste angajamente și ne permite să partajăm mai ușor informații, tehnologii și procese pentru o mai mare reziliență logistică”, a declarat viceamiralul american Jeff Jablon. Australia, Japonia și Statele Unite au semnat, vineri – 11 iulie, un acord pentru a îmbunătăți interoperabilitatea logistică între forțele lor maritime, marcând prima stabilire oficială a unui acord logistic trilateral între națiunile respective.
Bătrânul portavion rusesc “Amiral Kuznețov” s-ar putea să nu mai vadă marea, după ce lucrările de modernizare a navei au fost suspendate pe termen nelimitat.
Nordul Extrem devine un punct cheie pentru apărarea și logistica Alianței NATO.
Potrivit portalului Itamilradar.com, în după-amiaza zilei de 09.07.2025, remorcherul Jakob Grebelsky (MB-119) aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a tranzitat Strâmtoarea Sicilia, îndreptându-se spre est, cu o viteză de aproximativ 11 noduri. Nava a intrat în Marea Mediterană la începutul lunii iulie, împreună cu submarinul Novorossiysk din clasa Kilo.
România a preluat miercuri, 9 iulie, comanda Grupului operativ naval pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (Mine Countermeasures Black Sea Task Group – MCM BS TG), în cadrul unei ceremonii care a avut loc în portul Constanța.
Noul portavion USS John F. Kennedy, al doilea din clasa Ford, va fi o adevărată „bijuterie” pe mare. Nava, a cărei cost e estimat la 13 miliarde de dolari, e a doua după USS Gerald R. Ford, care de altfel dă și numele clasei și care e în prezent cea mai scumpă și modernă navă de luptă construită vreodată. În prezent SUA operează 10 portavioane din vechea clasă Nimitz și unul din clasa Ford ( USS Gerald R. Ford). Toate cele 11 nave sunt portavioane nucleare.
Rotterdam a început să rezerve spațiu pentru navele de aprovizionare NATO, în timp ce cel mai mare port din Europa se pregătește pentru un potențial război cu Rusia, relatează Financial Times.
Portalul britanic Royal Navy a informat că, pe 02.07.2025, elicoptere aparținând Marinei Regale și o navă de război au monitorizat un submarin rusesc în timp ce naviga la suprafața apei prin Marea Nordului și Canalul Mânecii.
Lansarea unei nave la apă este, de obicei, un eveniment industrial marcat de ceremonie și optimism. Însă, când nava este o platformă de spionaj de ultimă generație, iar ceremonia are loc în contextul celui mai tensionat climat de securitate din Europa de la Războiul Rece, evenimentul capătă o cu totul altă greutate. Lansarea navei ORP Jerzy Rozycki la Gdańsk nu este doar un succes pentru industria de apărare poloneză, ci un semnal strategic calculat, trimis direct către Kremlin.
Rușii au încercat să producă propriile drone de atac naval, dar eforturile lor au eșuat complet, a declarat reporterilor șeful serviciilor secrete ucrainene, Kyrylo Budanov.
Serviciul de presă al companiei rusești pentru exportul de armamente, Rosoboronexport, a anunțat, pe 01.07.2025, că Rusia a predat o altă fregată Proiect 11356 Forțelor Navale indiene. Ceremonia solemnă de predare a navei a avut loc marți la Kaliningrad.
Studiul de fezabilitate la care lucrează deja producătorul spaniol Navantia are la bază adecvarea viitoarei nave pentru a avea sisteme de catapultă și sisteme de ancorare prin cablu la aterizare, pe lângă dimensiunile necesare pentru a baza și opera o flotă estimată la între 25 și 30 de aeronave de luptă cu pilot.
Marina Regală Britanică a desfășurat o operațiune concentrată de patru zile pentru monitorizarea unor nave de luptă rusești în Canalul Mânecii și în Marea Nordului
Un avion de cercetare tactică de tip Su-24MR aparținând Flotei ruse din Marea Baltică a zburat în imediata apropiere a navei de conducere a Marinei americane USS Mount Whitney. Un scurt videoclip din care rezultă acest lucru a fost publicat miercuri (18.06.2025) de marinarii americani.
Gigantul naval sud-coreean HD Hyundai Heavy Industries se află în pline discuții privind oportunități de cooperare industrială cu România, în contextul în care noi suntem în proces de modernizare a forțelor navale. Despre aceste discuții reprezentanții HD Hyundai Heavy Industries au vorbit în exclusivitate cu DefenseRomania, în contextul în care publicația noastră a fost prezentă la expoziția Madex 2025, care a avut loc în Busan, Coreea de Sud, la începutul acestei luni.
România și-a manifestat interesul în ultimul timp pentru nave de tip OPV (OPV – Offshore Patrol Vesel), cunoscute popular și sub denumirea de corvete ușoare. OPV-urile au în mare parte aceleași caracteristici cu corvetele și sunt în prezent un obiectiv pentru înzestrarea Forțelor Navale Române.
Marina militară a Israelului a anunțat că a utilizat în premieră un sistem de apărare antiaeriană navală pentru a doborî drone lansate din Iran. E vorba de sistemul Barak Magen, instalat pe o corvetă din clasa Sa’ar 6.
Inovația continuă în cadrul Task Force X, iar cea mai recentă realizare promite să transforme modul în care sunt desfășurate misiunile militare moderne.
Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a informat, pe 13.06.2025, că avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Britanice au fost ridicate în aer pentru a escorta o aeronavă de cercetare rusească de tip Il-20, în spațiul aerian polonez situate deasupra Mării Baltice.
Ceremonia solemnă de predare a submarinului diesel-electric Yakutsk din cadrul Proiectului 636.3 către Forțele Navale ale Federației Ruse a avut loc, pe 11.06.2025, la Șantierul naval al Amiralității (parte a Corporației întrunite producătoare de nave), relatează un corespondent al agenției de presă de stat TASS.
Secretarul de cabinet japonez, Yoshimasa Hayashi, și-a exprimat joi îngrijorarea profundă cu privire la un incident petrecut în apele internaționale, în care un avion de vânătoare chinez a trecut la limită pe lângă o aeronavă militară japoneză. Hayashi a îndemnat Beijingul să prevină repetarea incidentului. Japonia este, de asemenea, îngrijorată recent de trecerea portavioanelor chineze la est de Iwo Jima.
Aparatele de zbor fără pilot de tip Lancet produse de societatea rusească ZALA au fost adaptate pentru a distruge ținte maritime mici de mare viteză, cum ar fi bărcile fără pilot (BEC). Acest lucru a fost spus, pe 11.06.2025, pentru agenția de presă TASS, de expertul militar Alexander Stepanov de la Institutul de Drept și Securitate Națională și cercetător principal la Institutul Americii Latine din cadrul Academiei Ruse de Științe.
Thales a obținut un contract, prin intermediul ST Engineering (STE), pentru a furniza Republicii Singapore un sistem de măsuri de contracarare a minelor. Comerțul maritim are o importanță crucială pentru economiile din Asia.
Șeful Statului Major al Forțelor Navale Italiene, amiralul Enrico Credendino, a anunțat că Italia are deja planuri pentru achiziționarea unui portavion cu propulsie nucleară și a unei flote de drone, până în 2040. Acest lucru face din Italia a doua țară europeană care vizează un portavion cu propulsie nucleară, alături de Franța.
Președintele rus Vladimir Putin a aprobat o nouă strategie navală care vizează restabilirea completă a poziției Rusiei ca putere maritimă majoră, a declarat consilierul Kremlinului, Nikolai Patrușev.
Într-o operațiune coordonată și de lungă durată, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a revendicat un al treilea atac asupra Podului Crimeei, vizând de această dată structurile subacvatice ale acestuia. Acțiunea, care a avut loc în dimineața zilei de 3 iunie 2025, a implicat detonarea a echivalentul a 1100 kg de explozibil TNT, provocând „avarii severe” pilonilor subacvatici ai podului.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat informațiile publicate în exclusivitate de DefenseRomania și explică totodată de ce s-a decis achiziția unei nave de patrulare (OPV), cunoscută și sub denumirea de corvetă ușoară, din Turcia. E vorba de o navă din clasa Hisar; totodată, DefenseRomania vine cu noi informații ale ofertei „ratate”. Dar să le luăm pe rând.
Distrugătorul rus cu rachete ghidate, Viceamiralul Kulakov, a urmărit fregata germană ”Bayern”, din Atlanticul de Nord până când nava militară germană a intrat în portul Rostock de la Marea Baltică.
După achiziția unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, din Turcia, România țintește achiziția următoarelor două prin programul european SAFE și, desigur, producția lor în țară. E vorba de nave de patrulare OPV numite popular „corvete ușoare”.
Armata ucraineană caută modalităţi de a contracara noua tactică a "infiltrărilor" folosită de trupele ruse, tactică ce presupune folosirea unor grupuri mici de infanterie care se strecoară prin defensiva lacunară a unităţilor ucrainene, în timp ce unele dintre acestea din urmă sunt cel puţin semi-încercuite pe sectoarele de front din zona oraşelor Pokrovsk şi Kupiansk, relatează agențiile Agepres și EFE.
Secretarul Consiliului Securității Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat vineri SUA în legătura cu degradarea stabilității strategice după anunțul Casei Albe privind reluarea testelor cu arme nucleare, dar a afirmat că Rusia este pregătită să efectueze teste pe poligoanele sale de testare, în caz de necesitate, potrivit Agerpres și EFE.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Flota aeriană a Ucrainei ar putea deveni una dintre cele mai importante din Europa.
Planurile oficialilor ucraineni conturează o flotă completă de 250 de avioane de luptă noi va deveni baza modernizării aviației militare și o garanție a securității Ucrainei pentru anii următori. Asta înseamnă că aeronavele ar urma să se adauge F-urilor 16 aflate în uz, care au fost deja promise de Danemarca, Belgia sau Norvegia.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Pentru prima dată, un soldat american - nu un pilot calificat - a planificat și executat misiuni reale în cadrul unor exerciții militare, utilizând elicopterul Black Hawk pilotat opțional (OPV).Un militar american cu zero experiență de pilotaj a controlat un elicopter Black Hawk
Președintele rus Vladimir Putin a ordonat Ministerului Apărării să asigure un armistițiu în orașele ucrainene Pokrovsk, Mîrnohrad și Kupyansk pentru a permite sosirea jurnaliștilor străini, relatează TASS. Armata a declarat că este pregătită să oprească luptele timp de cinci până la șase ore și să ofere coridoare pentru mass-media. Partea ucraineană respinge armistițiul, amintind că Rusia a încălcat întotdeauna aceste armistițiu-uri pe termen scurt.
În noaptea de 31 octombrie, rușii au efectuat o serie de atacuri asupra sectorului rezidențial și a infrastructurii din Sumy. Se știe că 11 persoane au fost rănite, inclusiv patru copii.
SUA intenționează să reducă numărul de militari, începând de luna viitoare, după mișcarea din România, și în alte țări.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
O inițiativă ce demonstrează din nou excelența și profunzimea parteneriatului strategic dintre Polonia și Statele Unite, industria poloneză de apărare face un salt calitativ major. Compania de stat Military Aviation Works (WZL-2) și gigantul american GE Aerospace au semnat un memorandum de înțelegere pentru a transforma Polonia într-un centru de mentenanță (MRO) și reparații pentru motorul F110-GE-129.
Presa franceză s-a amuzat copios în ultimele zile pe seama Belgiei, resuscitând vechea rivalitate printr-o clasică "blague belge" (glumă belgiană). Subiectul? O achiziție de 5,6 miliarde de euro pentru 34 de avioane de luptă F-35, fabricate în SUA. Ironia, potrivit publicațiilor franceze, este că Belgia, o țară mică, și-a cumpărat avioane de ultimă generație pe care nu ar avea unde să le antreneze, spațiul său aerian fiind prea aglomerat și prea mic pentru a nu paraliza aviația civilă.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
După aproape două decenii de ambiții, întârzieri costisitoare și obstacole geopolitice majore, producția de serie a tancului principal de luptă (MBT) Altay a început oficial in Turcia. Primele unități au fost livrate Forțelor Terestre Turce în cadrul unei ceremonii la noua facilitate de producție a BMC din Kahramankazan, Ankara.
Contractul semnat de Turcia pentru avioane Eurofighter dă un imbold industriei aeronautice europene care pregătește o ofertă de cooperare industrială în speranța ca va reuși să ia fața F-35 Lightning II în celălalt capăt al Europei.
România va achiziționa sisteme SHORAD/VSHORAD de tip Mistral 3, urmând ca acordul să fie parafat anul acesta, după o perioadă lungă de negocieri. E vorba mai exact de o achiziție europeană comună.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Amenințările reprezentate de drone au determinat NATO să regândească trupele și infrastructura civilă și militară: sisteme agile (reducerea vulnerabilității), multifuncționale (eficiență), interoperabile (utile aliaților) și testate în luptă (capacitate demonstrată). România dispune deja de una dintre cele mai bune capacități de supraveghere aeriană din Europa (12 radare cu rază lungă de acțiune, 19 cu rază medie de acțiune), la care s-au adăugat în 2025 șase radare multi-misiune AN/TPQ-53 (Q-53) de la Lockheed Martin. Acestea din urmă au intrat deja în dotarea Armatei noastre și au fost integrate pe sistemele HIMARS, România fiind prima țară europeană care integrează radare Q-53 pe HIMARS.
Rheinmetall și MBDA din Germania au încheiat cu succes o fază de testare a laserului anti-dronă, integrat pe nave de luptă.
Corporația petrolieră rusă Lukoil, care se află sub sancțiuni americane și britanice, a fost de acord să își vândă activele internaționale companiei Gunvor care activează în domeniul tranzacționării energiei.
Președintele american Donald Trump a apreciat joi că reducerea desfășurării de trupe americane în România ”nu este foarte importantă”, transmite Agerpres.
Donald Trump și Lee Jae Myung au finalizat detaliile acordului comercial la un summit din Coreea de Sud, miercuri.
Guvernul lucrează la cadrul legal pentru sprijinirea industriei de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, reglementează cadrul juridic pentru realizarea investițiilor din domeniul industriei naționale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei şi extinderii capacităţilor de producţie
În noaptea de 30 octombrie, Rusia a efectuat noi atacuri combinate masive asupra Ucrainei , a căror țintă principală au fost instalațiile energetice. Au fost folosite rachete Kinjal, rachete de croazieră Kalibr sau drone Shahed.
Președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping s-au întâlnit la Busan, Coreea de Sud, în jurul orei 4, ora României. Potrivit lui Trump, au convenit asupra tuturor aspectelor legate de pământurile rare, iar China, potrivit acestuia, nu va împiedica exportul acestora, datorită căruia SUA va reduce tarifele vamale de la 57%, cât este în prezent, la 47%.
