De asemenea, navele de acest tip vor fi consolidate prin instalarea unor sisteme suplimentare de apărare antiaeriană.
Decizia de modernizare a navelor mari de desant a fost luată în baza experiențelor obținute în timpul așa zisei operații militare speciale, în care acestea joacă un rol important.
Programul aprobat de Ministerul rus al Apărării prevede, între altele, dotarea navelor cu vehicule aeriene fără pilot de tip Orlan-10 și ZALA, care vor avea ca misiune principală corecția focului de artilerie, atunci când acestea sunt întrebuințate împotriva unor ținte terestre și maritime.
După cum a remarcat unul dintre interlocutorii jurnalului, combinația dintre drone și navele mari de desant și-a dovedit eficiența, de exemplu, în timpul luptelor pentru portul Mariupol de la Marea Azov. Dronele au descoperit țintele și apoi au ajustat focul tunurilor automate cu calibrul de 130 de milimetri de la bordul navelor și al lansatoarelor
multiple de proiectile reactive instalate pe acestea.
De asemenea, ca parte a noului program de modernizare, navele mari de desant vor primi în dotare noi sisteme de apărare antiaeriană. Sursele publicației rusești au menționat că, deocamdată, nu s-a stabilit concret în ce va consta acest lucru. Una dintre opțiunile luate în considerare prevede instalarea pe navele de desant a sistemelor antiaeriene de tip Tor, în versiunea tractată.
În același timp, se are în vedere consolidarea sistemelor de autoapărare a navelor împotriva dronelor maritime.
Specialiștii ruși au dezvoltat deja mai multe opțiuni pentru instalarea unor puncte suplimentare cu mitraliere Kord, precum și al unor stații de război electronic, mai susține sursa citată.
Dronă rusească Orlan 10
Complexul multifuncțional cu drone de tip Orlan-10 este întrebuințat pentru cercetarea aeriană, cercetarea radioelectronică a terminalelor celulare de abonat, blocarea comunicațiilor celulare GSM, distorsionarea câmpului de navigație GPS, susținerea convoaielor, detectarea țintelor și corecția focului.
Acestea zboară la altitudini de până la 5.000 de metri, cu viteze de până la 170 de kilometri pe oră, și pot să rămână în aer timp de 10 ore. Raza de acțiune a acestora ajunge la 140 de kilometri.
Mini-avioanele ZALA (421-04, 421-08 și 421-16) au o rază de acțiune de 40 de kilometri, pot suporta o încărcătură de 1,5 kilograme și stau în aer până la două ore.
Drona ceva mai mare, ZALA 421-20, are o rază de acțiune de până la 120 de kilometri, timpul de zbor este de 11 ore, iar încărcătura de maximum 50 de kilograme. Ele pot combina sistemele de navigație de la bord, decodarea automată a datelor și desemnarea țintei cu laser.
După cum a declarat expertul militar rus, Dmitri Boltenkov, cu ajutorul navelor mari de desant, militarii ruși au efectuat o operație de debarcare în Marea Azov, au transferat mărfuri și au patrulat de-a lungul coastelor Federației Ruse.
“Navele mari de desant sunt încă mai ieftine decât fregatele. Pe baza rezultatelor operației militare speciale (!) a devenit clar faptul că acestea trebuie consolidate prin instalarea de sisteme suplimentare de artilerie și mitraliere. În zilele noastre, acestea au început să folosească chiar drone aeriene pentru a îndeplini misiuni de cercetare pe teritoriul inamic.
Aceste nave sunt acum la mare căutare și sunt foarte necesare. Din păcate, prea multe dintre ele au fost eliminate în anii 1990”, a menționat Boltenkov.
Potrivit precizărilor sale, înainte de începerea invaziei Ucrainei, Flota rusă din Marea Neagră avea cel mai mare număr de nave de desant. În același timp, aceasta a fost întărită cu alte nave mari de desant de la Flota de Nord și de la Flota din Marea Baltică.
Fostul șef al Statului major al Forțelor Navale, amiralul Valentin Selivanov, a explicat că puterea de foc a navelor mari de desant este necesară pentru desfășurarea cu succes a operațiilor de debarcare a desantului maritim.
“Inamicul și-a construit o apărare puternică în apropierea țărmului, așa că, înainte de apropierea navelor, aceasta trebuie suprimată. Din acest motiv, navele de desant au nevoie de putere de foc. Fortificațiile de coastă vor fi, desigur, lovite atât de aviația noastră, cât și de detașamentele de nave de sprijin, dar navele de desant în sine trebuie, atunci când se apropie de țărm, să lovească toate punctele defensive ale inamicului din zona în care sunt debarcate trupele. Acum situația se schimbă, inamicul își întărește apărarea, și din această cauză capacitățile navelor de desant ar trebui să fie mai mari”, a spus Selivanov.
Dronă de la ZALA Aero, Kalashinikovgroup.ru
Baza forțelor de debarcare ale Federației Ruse este formată în prezent din nave mari de desant Proiect 775. Acestea și-au câștigat de multă vreme reputația de “cai de tracțiune” ai Forțelor Navale. Începând de la jumătatea ultimului deceniu, navele de acest tip au participat la așa-numitul “expres sirian”, asigurând din punct de vedere logistic gruparea de trupe rusești din Republica Arabă Siriană. Întrebuințarea lor a început după ce țările europene au inspectat navele civile de mărfuri uscate, care transportau materiale din Rusia în Siria.
Având în vedere faptul că țările terțe nu pot reține nave de luptă, navele mari de desant ale Flotei din Marea Baltică, Flotei de Nord și Flotei din Marea Neagră au fost implicate în transportul de mărfuri.
Pe 10 februarie 2022, un detașament de nave de desant, format din navele Minsk, Korolev, Kaliningrad, Petr Morgunov, Gheorgi Pobedonosets și Olenegorsky Gornyak, a intrat în Sevastopol, după ce și-a încheiat marșul prin Europa. În vara aceluiași an, s-a informat că în Marea Neagră operează o grupare navală formată din 12 nave mari de desant aparținând Flotei de Nord, Flotei din Marea Baltică și Flotei din Marea Neagră.
Aceste nave au fost implicate în transportul de mărfuri în interesul grupărilor de trupe ruse din Donbas, Herson și Zaporojie.
Nava rusă de desant Novocherkassk, distrusă de rachete Storm Shadow într-un port din Crimeea ocupată ilegal. Foto: Captură video YouTube The Economic Times via Ministerul Apărării din Ucraina
Navele mari de desant rusești Proiect 775 au devenit în mai multe rânduri ținte ale atacurilor armatei ucrainene.
Astfel, pe 13 august 2023, nava mare de desant Minsk a fost avariată la Sevastopol, în urma unui atac cu rachete de croazieră. În acel moment, nava se afla în reparații la docul uscat al Întreprinderii de reparații navale din Peninsula Crimeea.
În același timp, submarinul Rostov pe Don, Proiect 636.3, care era staționat într-un doc din apropiere, a fost avariat.
În urma atacului, 24 de persoane au fost rănite.
Ulterior, Ministerul rus al Apărării anunțat că nava de desant și submarinul cu propulsie diesel-electrică vor fi complet restaurate și vor continua să servească în Forțele Navale. Izvestia a informat că nava mare de desant Minsk va fi reparată conform unui design actualizat. Acest fapt implică schimbarea suprastructurii superioare, revizuirea armamentelor și a echipamentelor radioelectronice de la bord.
Pe 26 decembrie 2023, reprezentanții Ministerului Apărării au menționat că, în timpul respingerii unui atac al Forțelor Armate ale Ucrainei, a fost avariată și nava mare de desant Novocherkassk.
Navele mari de desant din cadrul Proiectului 775 pot transporta până la 10 tancuri medii și 340 de persoane. Acestea sunt proiectate pentru debarcarea trupelor pe litoral neamenajat, precum și pentru transportul de mărfuri, inclusiv de vehicule blindate.
Navele sunt echipate cu două instalații de artilerie de tip AK-725 cu calibrul de 57 de milimetri, două lansatoare ale sistemului de rachete Grad-M, precum și cu patru lansatoare portabile de rachete antiaeriene Strela-2.
În ultimii ani, navele mari de desant Proiect 775 au început să fie înlocuite cu nave noi Proiect 11711. Astfel, Ivan Green, care a intrat în dotarea Forțelor Navale în anul 2018, a devenit prima navă de desant creată în perioada post-sovietică. În prezent, în serviciul de luptă al Forțelor Navale există două nave de desant de acest tip, cea de-a
doua fiind Petr Morgunov. Ambele nave se află în compunerea Flotei de Nord.
A treia și a patra navă, Vladimir Andreev și Vasili Tushin, sunt în stadiul de construcție. Acestea sunt create după un design modernizat.
Navele de desant Proiect11711 au fost dezvoltate cu capacitatea de a opera în condiții periculoase și de gheață. Acestea au o lungime de 120 de metri, o lățime de 16,5 metri și un deplasament de 5.000 de tone. Viteza este de 18 noduri, raza de acțiune de 6.500 de kilometri și autonomia de până la 30 de zile. La bordul acestora pot fi încărcate:
13 tancuri sau 36 de vehicule blindate ușoare, precum și 300 de militari.
Acestea pot fi folosite pe zone de litoral neamenajat, în condiții de furtună pe mare de gradul patru.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Noi imagini cu distrugătorul american USS Michael Monsoor (DDG 1001), distrugătorul din celebra clasă Zumwalt, au reaprins discuțiile și dezbaterile critice în social media privind starea operațională și viabilitatea pe termen lung a celui mai modern și scump distrugător luptător construit vreodată.
Capacitatea NATO în Marea Neagră a fost întărită pe 4 august, odată cu intrarea în serviciul Marinei Române a celui de-al doilea vânător de mine clasa Sandown. Fosta navă britanică HMS Pembroke, redenumită Capitan Constantin Dumitrescu (M217) în cadrul unei ceremonii la Rosyth, reprezintă un pilon esențial în efortul de modernizare a flotei române de contramăsuri mine (MCM) și un atu strategic pentru Alianță în regiune.
Australia alege fregatele japoneze din clasa Mogami, modernizate și personalizate, pentru flota sa navală. E o lovitură uriașă pe care o dă industria de apărare din Japonia, stat care după cel de-al Doilea Război Mondial a trecut sub restricții severe în ceea ce privește industria de armament, dar care azi sub parteneriatul cu SUA a devenit un furnizor de securitate în regiune și un pilon al democrației.
China și Rusia au început duminică exerciții navale comune în Marea Japoniei, încă un episod din parteneriatul menit a contrabalansa ceea ce consideră a fi o ordine globală condusă de SUA.
Bazându-se pe experiențele obținute în timpul războiului din Ucraina, în ultima perioadă, companiile de stat și private rusești dezvoltă și produc în mod activ nu numai UAV-uri de diferite tipuri, ci și sisteme robotice terestre și sisteme mobile de asalt controlate de la distanță pentru Forțele Armate ale Federației Ruse.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat vineri că a ordonat armatei SUA să poziţioneze două submarine nucleare în apropierea Rusiei, ca răspuns al Washingtonului faţă de ameninţările fostului preşedinte rus Dmitri Medvedev, cu care Trump a avut joi un schimb violent de replici pe reţelele de socializare, relatează Reuters.
În timp ce o mare parte din Flota Rusiei din Marea Neagră rămâne efectiv blocată în porturi de teama atacurilor cu drone și rachete ucrainene, un înalt oficial de la Kremlin a schițat planuri ambițioase pentru a „consolida” forța navală decimată. Nikolai Patrușev, o figură-cheie a aparatului de securitate al lui Putin, a anunțat că flota va fi consolodata în „anii următori” cu fregate noi, corvete, aviație și, cel mai important, „sisteme maritime robotizate”.
Saga rușinoasă a unicului portavion al Rusiei, Amiral Kuznetsov, pare să se apropie de finalul său inevitabil. Andrei Kostin, șeful corporației de stat care gestionează șantierele navale, a confirmat că se ia în considerare vânzarea sau casarea navei, o admitere publică a faptului că această relicvă a puterii navale sovietice a devenit o povară financiar și industrial pe care Rusia nu și-l mai poate permite. Decizia marchează nu atât o reorientare strategică, cât recunoașterea unui eșec prelungit.
Pe 24 iulie 2025, președintele rus Vladimir Putin a participat la ceremonia de arborare a drapelului de luptă pe submarinul nuclear de generația a patra Prințul Pozharsky, un purtător de rachete balistice intercontinentale Bulava. Evenimentul, care a marcat introducerea oficială a submarinului în dotarea Forțelor Navale, a avut loc la Șantierul naval Sevmash din Severodvinsk, regiunea Arhanghelsk.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 23.07.2025, că în cadrul Forțelor Navale a început executarea exercițiului operativ “Furtuna din iulie”, cu implicarea de forțe și mijloace aparținând Flotei de Nord, Flotei din Oceanul Pacific, Flotei din Marea Baltică și Flotilei din Marea Caspică.
MISTRAL 3 are, de acum înainte, capacitatea de a lovi ținte navale. Racheta poate opri ambarcațiuni FIAC (Fast Inshore Attack Craft) și alte nave de mici dimensiuni, inclusiv nave de suprafață fără pilot (USV) datorită îmbunătățirilor aduse sistemelor de control al zborului, ghidare și procesare a imaginilor.
Flotila rusă din Marea Caspică și Marina iraniană au început, pe 21.07.2025, desfășurarea de manevre militare comune în acvatoriul Mării Caspice. Este vorba despre exercițiul de căutare-salvare cu numele de cod “CASAREX-2025”.
Polonezii avansează programul achiziției de submarine. Printre criteriile solicitate în program, Agenția Poloneză pentru Armament a indicat că viitoarele submarinele trebuie să fie capabile de imersiune la peste 200 de metri adâncime (caracteristică adaptată Mării Baltice), să angajeze ținte aeriene (elicoptere și avioane de patrulare maritimă), să poată găzdui comando-uri navale, să utilizeze vehicule subacvatice teleghidate și/sau autonome și, în cele din urmă, să lanseze rachete de croazieră. În acest sens amintim că și România are semnată o scrisoare de intenție pentru achiziția de submarine franceze Scorpene, dar acest lucru nu mai pare o prioritate.
Marina Chinei se află în prezent într-o expansiune rapidă, având ca scop construirea unei flote de șase portavioane până în anii 2030. Imaginile recente cu ambarcațiuni de debarcare au amplificat temerile că Beijingul se pregătește activ pentru o potențială invazie a Taiwanului.
România și-a plasat miercuri dimineață avioanele de luptă F-16 în stare de alertă maximă, după ce un nou val de drone rusești a lovit infrastructura portuară ucraineană critică de-a lungul Dunării, aducând din nou războiul la ușa NATO.
„Acest acord consolidează aceste angajamente și ne permite să partajăm mai ușor informații, tehnologii și procese pentru o mai mare reziliență logistică”, a declarat viceamiralul american Jeff Jablon. Australia, Japonia și Statele Unite au semnat, vineri – 11 iulie, un acord pentru a îmbunătăți interoperabilitatea logistică între forțele lor maritime, marcând prima stabilire oficială a unui acord logistic trilateral între națiunile respective.
Bătrânul portavion rusesc “Amiral Kuznețov” s-ar putea să nu mai vadă marea, după ce lucrările de modernizare a navei au fost suspendate pe termen nelimitat.
Nordul Extrem devine un punct cheie pentru apărarea și logistica Alianței NATO.
Potrivit portalului Itamilradar.com, în după-amiaza zilei de 09.07.2025, remorcherul Jakob Grebelsky (MB-119) aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a tranzitat Strâmtoarea Sicilia, îndreptându-se spre est, cu o viteză de aproximativ 11 noduri. Nava a intrat în Marea Mediterană la începutul lunii iulie, împreună cu submarinul Novorossiysk din clasa Kilo.
România a preluat miercuri, 9 iulie, comanda Grupului operativ naval pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (Mine Countermeasures Black Sea Task Group – MCM BS TG), în cadrul unei ceremonii care a avut loc în portul Constanța.
Noul portavion USS John F. Kennedy, al doilea din clasa Ford, va fi o adevărată „bijuterie” pe mare. Nava, a cărei cost e estimat la 13 miliarde de dolari, e a doua după USS Gerald R. Ford, care de altfel dă și numele clasei și care e în prezent cea mai scumpă și modernă navă de luptă construită vreodată. În prezent SUA operează 10 portavioane din vechea clasă Nimitz și unul din clasa Ford ( USS Gerald R. Ford). Toate cele 11 nave sunt portavioane nucleare.
Rotterdam a început să rezerve spațiu pentru navele de aprovizionare NATO, în timp ce cel mai mare port din Europa se pregătește pentru un potențial război cu Rusia, relatează Financial Times.
Portalul britanic Royal Navy a informat că, pe 02.07.2025, elicoptere aparținând Marinei Regale și o navă de război au monitorizat un submarin rusesc în timp ce naviga la suprafața apei prin Marea Nordului și Canalul Mânecii.
Lansarea unei nave la apă este, de obicei, un eveniment industrial marcat de ceremonie și optimism. Însă, când nava este o platformă de spionaj de ultimă generație, iar ceremonia are loc în contextul celui mai tensionat climat de securitate din Europa de la Războiul Rece, evenimentul capătă o cu totul altă greutate. Lansarea navei ORP Jerzy Rozycki la Gdańsk nu este doar un succes pentru industria de apărare poloneză, ci un semnal strategic calculat, trimis direct către Kremlin.
Rușii au încercat să producă propriile drone de atac naval, dar eforturile lor au eșuat complet, a declarat reporterilor șeful serviciilor secrete ucrainene, Kyrylo Budanov.
Serviciul de presă al companiei rusești pentru exportul de armamente, Rosoboronexport, a anunțat, pe 01.07.2025, că Rusia a predat o altă fregată Proiect 11356 Forțelor Navale indiene. Ceremonia solemnă de predare a navei a avut loc marți la Kaliningrad.
Studiul de fezabilitate la care lucrează deja producătorul spaniol Navantia are la bază adecvarea viitoarei nave pentru a avea sisteme de catapultă și sisteme de ancorare prin cablu la aterizare, pe lângă dimensiunile necesare pentru a baza și opera o flotă estimată la între 25 și 30 de aeronave de luptă cu pilot.
Marina Regală Britanică a desfășurat o operațiune concentrată de patru zile pentru monitorizarea unor nave de luptă rusești în Canalul Mânecii și în Marea Nordului
Un avion de cercetare tactică de tip Su-24MR aparținând Flotei ruse din Marea Baltică a zburat în imediata apropiere a navei de conducere a Marinei americane USS Mount Whitney. Un scurt videoclip din care rezultă acest lucru a fost publicat miercuri (18.06.2025) de marinarii americani.
Gigantul naval sud-coreean HD Hyundai Heavy Industries se află în pline discuții privind oportunități de cooperare industrială cu România, în contextul în care noi suntem în proces de modernizare a forțelor navale. Despre aceste discuții reprezentanții HD Hyundai Heavy Industries au vorbit în exclusivitate cu DefenseRomania, în contextul în care publicația noastră a fost prezentă la expoziția Madex 2025, care a avut loc în Busan, Coreea de Sud, la începutul acestei luni.
S-a vorbit mult despre "pacea rapidă" promisă de Donald Trump. Mulți s-au temut de o capitulare în fața Moscovei, de o cedare teritorială masivă a Ucrainei. Însă realitatea toamnei lui 2025 ne arată o altă față a negocierii.
În timp ce avansul sângeros al Rusiei în estul Ucrainei continuă, iar Vladimir Putin nu dă semne că ar dori un compromis de pace, de la Vilnius vine o propunere care, deși ipotetică, redesenează arhitectura de securitate europeană.
Rusia a intensificat utilizarea unui nou tip de dronă de atac de fabricație iraniană pe linia frontului din Ucraina, semnalând o adaptare îngrijorătoare a strategiei sale de război. Shahed-101, o variantă mai mică și mai ieftină a cunoscutelor drone kamikaze, este detectată tot mai frecvent în apropierea zonelor de luptă activă, fiind folosită pentru a lovi rute logistice și infrastructura din spatele frontului.
Șase rachete rusești doborâte, pictate ca trofee sub carlinga unui Mirage 2000. Aceasta este imaginea puternică, deloc întâmplătoare, pe care Forțele Aeriene Ucrainene au lansat-o pe 17 noiembrie. Clipul scurt, arătând un avion de vânătoare furnizat de Franța plecând într-o misiune de luptă, este mult mai mult decât o simplă operațiune de imagine.
Centralele nucleare ale Ucrainei au fost nevoite să-și reducă activitatea după ce atacurile cu drone ale Rusiei care au vizat inclusiv liniile electrice esenţiale pentru sistemele de securitate ale reactoarelor.
Europa nu este pregătită să răspundă eficient la potențiale atacuri ale dronelor rusești și trebuie să integreze capacitățile „dovedite în luptă” ale Ucrainei pentru a se proteja mai bine, a declarat comisarul UE pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius.
Dezbaterea privind viitorul program IFV al României omite adesea un aspect important: instrumentul european SAFE nu reprezintă finanțare nerambursabilă, ci un împrumut pe care România și generațiile viitoare îl vor rambursa. Aceasta transformă utilizarea SAFE într-un angajament strategic pe termen lung. Dacă astăzi sunt împrumutate miliarde de euro, ele trebuie să producă valoare pe termen lung prin competiție, transparență și beneficii industriale reale, nu să fie direcționate fără o evaluare riguroasă a alternativelor.
Considerat odată coloana vertebrală a proiecției de putere globală a Rusiei, giganticul complex militar-industrial al Kremlinului se află în cea mai severă criză de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Presiunea susținerii războiului prelungit împotriva Ucrainei, combinată cu greutatea sancțiunilor occidentale și o disfuncționalitate internă cronică, expune defecțiuni sistemice care amenință însăși capacitatea Moscovei de a purta un război de uzură.
O analiză recentă publicată de ziarul rus Nezavisimaia Gazeta scoate la iveală o fisură subtilă, dar semnificativă, în mentalitatea politică a societății ruse, sugerând că, după mai bine de două decenii de guvernare autoritară sub Vladimir Putin, cetățenii ar putea începe să se distanțeze de necesitatea unui lider atotputernic.
Gazprom a început lucrările la documentația tehnică pentru conducta de gaze Power of Siberia 2, relatează Financial Times. Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, l-a numit cel mai scump proiect de gaze din lume. Experții estimează că costul ar putea ajunge la 30 de miliarde de dolari.
Columbia a semnat un acord major de achiziție militară confirmând cumpărarea a 17 avioane de vânătoare Gripen E/F de la compania suedeză Saab, într-un contract evaluat la 3.6 miliarde de dolari. Decizia reprezintă cea mai importantă investiție a aviației militare columbiene din ultimele decenii și marchează intrarea statului sud-americane într-un club restrâns al statelor care operează Gripen, unul dintre cele mai avansate avioane multirol din lume. Totodată, „victoria” Gripen în fața F-16 Fighting Falcon american, în cea mai modernă versiune Block 72, reprezintă din perspectivă strategică și o pierdere de teren a SUA, într-o regiune pe care istoric se află în sfera sa de influență.
O linie de cale ferată din estul Poloniei a fost avariată de un dispozitiv exploziv, a declarat luni premierul polonez Donald Tusk, numind-o un act de sabotaj. Avarierea căii ferate a avut loc duminică pe linia Varșovia-Lublin.
Ministrul de Interne a anunțat că au avut loc două acte de sabotaj pe calea ferată. Marcin Kierwiński a explicat că unul a fost confirmat - o breșă pe linia ferată din voievodatul Garwolin - în timp ce al doilea incident e foarte probabil să fie tot un sabotaj.
Ucraina se confruntă cu ceea ce a fost descris ca o „criză a locuințelor fără precedent”, la trei ani și jumătate de la invazia la scară largă a țării est-europene de către Rusia, precizează ONU într-un raport pe care l-a publicat pe 16 noiembrie.
Frontul din estul regiunii Zaporojie nu s-a prăbușit, însă presiunea rusă este reală. Retragerile tactice ucrainene și pătrunderile ruse de câțiva kilometri sunt rezultatul combinat al condițiilor meteo, deficitului de efective al ucrainenilor, precum și a adaptării tactice a rușilor.
Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Tulcea a decis, luni, ca localitățile Plauru și Ceatalchioi să fie evacuate după ce o navă încărcată cu GPL a fost cuprinsă de flăcări, în zona oraşului ucrainean Ismail, în urma atacului cu drone desfăşurat pe teritoriul Ucrainei.
Vicecancelarul german Lars Klingbeil, aflat în vizită oficială la Beijing, a cerut Chinei să joace un rol mai important pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, relatează agențiile Agerpres și DPA.
Vizita președintelui Volodimir Zelenski la Paris, pentru a semna ceea ce a numit un „acord istoric”, seamănă mai mult a pariu strategic pe termen lung decât a soluție de urgență pentru front. Pe hârtie, miza este uriașă: o scrisoare de intenție pentru achiziția a „până la 100” de avioane de luptă Dassault Rafale, sisteme de apărare antiaeriană SAMP/T de nouă generație și drone.
Ca parte a unei operațiuni coordonată care expune vulnerabilități critice ale Rusiei, forțele ucrainene au lovit simultan infrastructura economică și militară din Novorossiysk. Imaginile din satelit, publicate pe 15 noiembrie, confirmă un succes strategic dublu: terminalul petrolier Sheskharis, unul dintre cele mai mari hub-uri rusești la Marea Neagră, și-a suspendat complet exporturile, în timp ce o baterie de apărare antiaeriană S-400 Triumf a fost scoasă din luptă.
Războiul din Marea Neagră a intrat într-o nouă fază, mult mai sofisticată, în care Ucraina nu se mai bazează doar pe drone kamikaze de suprafață pentru a hărțui flota rusă. O operațiune complexă, desfășurată pe 21 septembrie și dezvăluită de The Times, demonstrează un salt tehnologic și tactic remarcabil: folosirea unor drone-torpilă submersibile, lansate de pe drone de suprafață care acționează ca niște „portavioane” în miniatură.
Populația din nordul județului Tulcea a fost trezită din nou de un mesaj RO-Alert, în noaptea de duminică spre luni. Un nou atac rusesc viza infrastructura ucraineană din zona Ismail, la câțiva pași de România. De data aceasta, MApN ne asigură că „nu au fost detectate pătrunderi neautorizate”.
Având în vedere faptul că noua coaliție guvernamentală din Cehia va prelua conducerea țării în săptămânile următoare, întrebarea privind continuarea inițiativei de referință a țării privind muniția pentru Kiev rămâne fără răspuns.
În cursul nopții de 17.11.2025, trupele ruse au executat noi lovituri masive cu drone kamikaze Geran-2 (Shahed) și rachete balistice asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Ținta principală a atacului a fost reprezentată de obiective din localitatea Izmail din regiunea Odesa, de la frontiera cu România, unde rușii susțin că sunt transbordate mărfuri militare care vin în Ucraina din străinătate.
Pe 15 noiembrie, Saab a semnat un contract cu guvernul columbian și a primit o comandă pentru 17 avioane de vânătoare Gripen E/F. Valoarea comenzii este de 3,1 miliarde de euro, iar livrările vor avea loc între 2026 și 2032.
Ziarul rusesc de propagandă "Vzgljad" a întocmit și publicat săptămâna aceasta un material intitulat „Evaluare a guvernelor inamice” pentru a arăta diferența dintre țările care se opun în mod conștient Rusiei și cele care au fost „forțate împotriva voinței lor de circumstanțe politice externe”.
România este este "retrogradată în urna" țărilor obligate să sprijine Ucraina.
Ucraina şi Grecia au semnat duminică la Atena un acord pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) americane către Kiev în perioada decembrie 2025 - martie 2026, înţelegere menită să satisfacă nevoile Ucrainei pe timpul iernii, în timp ce Rusia continuă bombardarea infrastructurilor energetice ucrainene, transmite Agerpres.
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a oferit administrației americane controlul asupra majorității rezervelor de petrol ale țării sale, a aflat The New York Times.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat, duminică, că se aşteaptă la un "acord istoric cu Franţa", menționând că se lucrează la consolidarea aviației și apărării aeriene ucrainene.
Suedia va construi încă două submarine moderne (clasa A26) pentru a consolida securitatea în zona Baltică. Flota suedeză va crește la 5 submarine.
Serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) a făcut publică recent intenția Moscovei de a importa 12.000 de muncitori nord-coreeni până la sfârșitul anului pentru producția internă de drone de atac de tip Shahed (cunoscute în Rusia sub numele de "Gheran" sau "Gerbera").
Emisarul preşedintelui american pentru Africa, Massad Boulos, a declarat sâmbătă, într-o discuţie cu AFP, că războiul din Sudan a provocat 'cea mai mare criză umanitară din lume', el denunţând "atrocităţi inacceptabile", potrivit Agerpres.
Oficialii ucraineni au menționat că Rusia lansează zilnic 200-250 de bombe aeriene deasupra teritoriului Ucrainei și va ajunge probabil la 120 de mii de unități produse până la sfârșitul lui 2025.
De asemenea, Moscova vrea să crească la 400 de km raza de acțiune pentru unele bombe cu planare.
Soluțiile la această problemă pot fi dronele interceptoare.
