Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Efecte imediate după alegerile europarlamentare din 2019
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Apropierea cu viteză a alegerilor europarlamentare din mai 2019 concentrează, în esență, opțiuni diferite cu privire la marile imigrații de care națiunile europene se tem. Începând cu Italia, parcurgând teritoriile binomului Franco-German, intersectând interesele economice ale binomului hegemonic Germania-Rusia regăsim peste tot, marile întrebări cu privire la destinul european al statelor de pe vechiul continent. De aceea la aproape trei ani de la intrarea în vigoare, eficacitatea tratatului Turcia-UE și beneficiile sale reale pentru europeni sunt încă mult dezbătute.
EXCLUSIV

De-a lungul timpului, mulți analiști au ajuns să îi critice ineficiența și lipsa de responsabilitate intrinsecă, în timp ce liderii naționali ai UE au denunțat o lipsă de claritate cu privire la banii contribuabililor investiți de către UE în ceea ce pare a fi cea mai mare afacere din istoria continentului. Zeci de miliarde Euro, bani din taxele fiecărui european, sunt trimiși în regim de paușal, diverselor țări non europene pentru a opri migrația ilegală. Iar efectele sunt nule. Europa primește din ce în ce mai mulți imigranți, autoritățile naționale practic neavând nici un instrument de oprire a acestora. Eurocrații au prezentat politica lor ca pe un succes, obliterând prin minciună realitatea toxică de pe teren. După numai 70 de ani de la ultimul război mondial, peste jumătate dintre femeile Europei declară că sunt speriate să meargă seara singure pe străzile Occidentului, iar copii la școală trebuie să își schimbe dieta pentru a răspunde cerințelor culinare ale unor culturi care nu au ridicat o cărămidă pentru bunăstarea lor. Întrebarea care apare în mod inevitabil și care va fi miezul succesului sau eșecului diverselor partide la aceste alegeri, este poziționarea lor în raport cu națiunile din care fac parte și raportul de forțe pe care îl vor construi cu birocrația ilegitimă adânc încastrată la Bruxelles. În cele din urmă, concluzia alegerilor europarlamentare din acest an va da tonul politicii pan-europene în deceniul care va urma. Critic pentru supraviețuirea westfaliană a structurii de putere europene, subiectul imigrației masive, fenomen care iată deja împlinește două decenii de convulsionate evoluții a ajuns să fie dezbătut în bucătăria fiecărui european.

În 2016, ca urmare a gravei crize a imigrației ilegale pe care Germania a absorbit-o cu un cost enorm și a impus-o unei europene desacralizate, deschizând larg poarta dispariției granițelor naționale, s-a semnat acordul UE-Turcia. Acest instrument s-a dorit a fi primul dintr-o serie de acte politice internaționale majore prin care dictatul german să fie legalizat la nivelul unui întreg continent. Documentul a fost perceput de către mulți europeni ca fiind un acord de menținere a refugiaților din Orientul Mijlociu, în afara continentului Europei, în schimbul unor sume de bani. Practic este o eroare de analiză. Dimpotrivă, într-o notă mai generală, acordul are ramificații politice și sociale importante, care vizează nu numai abordarea imigrației ilegale greu controlate prin Marea Egee, ci și definirea relațiilor geopolitice dintre eurocraţii de la Bruxelles și unul dintre principalii jucători ai șahul mediteranean: Turcia. A fost primul act major politic pe care eurocrații au dorit să îl scrie pentru a demonstra lumii că sunt în stare să conducă un continent. Iar eroarea de analiză este că acest tratat, devenit literă de lege și dictat neo-maxist, nu a fost aprobat prin vot de către nimeni dintre cetățenii europeni. Nici un cetățean, indiferent de națiunea de unde provenea nu a fost consultat sau nu și-a dat votul pentru principalul document de relații internaționale pe care Bruxelles l-a semnat cu o putere non Europeană.

În mod evident, pactul se bazează pe doi piloni principali

Primul este că, pentru fiecare refugiat din Orientul Mijlociu trimis înapoi în Turcia, un altul va fi mutat în Europa. Acest principiu este adesea recunoscut ca fiind "unul înlăuntru, altul în afară" și a servit să-l liniștească pe Erdogan, care sub presiunea prezenţei a milioane de refugiaţi produși de către războiul Sirian, avea nevoie să dea măcar iluzia unei speranțe acestora că pot avea o şansă de a ajunge în țările bogate din Occident. Dar ca să ajungă acolo trebuiau să devină turci. După victorie era presupusă de reducerea resurselor umane siriene în favoare Turciei și obligarea Europei de a plăti pentru integrarea masei de imigranți în societatea turcă. Conform înțelegerii, Europa urma să fie adevăratul actor în joc, promițând un loc sigur pentru toți refugiații sirieni, care ar fi fost acceptați conform criteriilor impuse de Bruxelles. În paralel, Turcia a impus un al doilea pilon al tratatului, prin care Uniunea Europeană trebuie să încurajeze pe membrii săi să ridice vizele pentru cetățenii turci care vin în Europa. Acest lucru, așa cum știm nu s-a întâmplat, mulți actori europeni introducând chiar legi mai dure pentru acordarea vizelor turistice sau de muncă pentru turci. Fapt care a înfuriat Ankara, dar în mod deosebit, birocrația de la Bruxelles care a descoperit că tratatele sale nu erau băgate în seamă de statele națiune membre ale UE. Și prima putere europeană care a creat probleme tocmai eurocraților a fost Franța, care a declarat politica sa de imigrație ca fiind domeniu național nepartajat cu Bruxelles.

Această politică puternică de securizare și politizare a tratatului a dus la duritatea discursului pentru alegerile europene din acest an. Mesajul partidele politice naționale a cunoscut o trecere substanțială a interesului de la problema migrației la natură politică a afacerii migraţiei și impactul acesteia asupra suveranității naționale. În acest sens, migranții își pierd rolul cheie în dezbatere, apărând ca simple elemente de negociere la masa politicii naționale. Atât partidele populiste cât și cele naționaliste au convertit pericolul migrației ilegale în pericol la adresa suveranității naționale și teritoriale. Liderii politici care și-au construit mesajul electoral împotriva eurocrației, amenință cu eliminarea sau anularea tratatului semnat cu Turcia pe motive politice, propunând ca după alegerile europarlamentare construcția unei noi arhitecturi de putere la Bruxelles. În acest sens, șantajul atât cel turc cât și cel African al migrației devine extrem de vulnerabil la oscilațiile politice, atât la nivel european, cât și la nivel național. Cu efecte negative deosebite pentru prezervarea unității conglomeratului european. Balanțele politice delicate ale Uniunii Europene și ale zonei euro-asiatice demonstrează fragilitatea situației. Orice tensionare post alegeri poate duce la prăbușirea acestora din urmă, efectele acestei prăbușiri însemnând nu doar un pericol pentru echilibrul intern al statelor de primă linie cum ar fi Italia sau Grecia, ci ar pune în pericol și echilibrul dintre Uniunea Europeană și alte puteri non europene. Punct de tensiune a fost deja trecut, iar transferul de energie distructivă pare a fi avut loc în Africa de Nord, unde Libia reprezintă punctul central de colectare a milioane de migranți delocalizați de către Boko Haram și entitățile islamiste care cuceresc din ce în ce mai multe teritorii din centrul continentului African. Cu un tratat dezechilibrat pe partea siriană, o nouă criză, acum venită din nordul African, va crea o problemă fundamentală de supraviețuire birocrației europene și în special binomului politic franco-german. Căci hegemonia germano-rusă va continua, ea având rădăcini în interese economice globale, care transcend și anihilează micile jocuri europene.

De aceea, alegerile europarlamentare sunt atât de importante pentru toți actorii implicați. După alegerile din 2019, ar putea fi puse sub semnul întrebării multe acorduri internaționale, pe care eurocrații le-au semnat efectiv împotriva voinței statelor europene. Alegerile din mai pot disloca partidele centriste și oarbe ideologic precum și creșterea unor forțe eurosceptice bine reprezentate ca să propună reforme dure birocrației ilegitime de la Bruxelles. Acest scenariu ar însemna o redefinire a procesului de integrare europeană și o revenire la o noțiune tradițională de politică internațională, bazată mai degrabă pe acorduri bilaterale, decât pe acorduri multilaterale. Revenirea la un mod convențional de a trata fenomenul migrației ar însemna o pierdere masivă a puterii de negociere din partea conducerii Uniunii Europene. Din acest motiv, ne putem aștepta la o dublă strategie: la înrăutățirea legăturilor diplomatice dintre țările exportatoare de migranți (Turcia, Siria și Libia fiind primele vizate) și statele naționale membre ale UE în paralel cu acordarea a cât mai multe stimulente pentru a ține migranții departe. Această dublă strategie va răspunde ți necesarului intern politic, pentru că trebuie cumva răspuns la frustrările, din ce în ce mai mari, provocate de către invazia migraționistă impusă de binomul franco-german întregului continent European. În funcție de rezultatul votului propriu-zis, este normal să se aștepte ca o forță politică câștigătoare să impună mai întâi propriul interes și pe cel al electoratului său național. Ca atare și tratatul privind migrația va fi serios pus în discuție, indiferent de cine va câștiga. Iar Turcia va apăsa pedala de accelerație, știind că nu are nimic de pierdut, doar de câştigat. În același timp, viitorul dictator libian, oricare va fi cel care va deveni învingătorul de la Tripoli (când în România se discută de referendumuri insipide și fără valoare, bătălia pentru Tripoli se dă în chiar aceste zile) va folosi exact aceleași metode pentru a extrage resurse financiare și politice de la Uniunea Europeană. Astfel, datorită miopiei politice și dictaturii limbajului de lem al absurdului politic, Europa va avea deschise două fronturi, unul în față și altul lateral, prin care efectiv milioane de oameni pot să se instaleze în diverse regiuni ale sale, fără să existe nici o linie de apărare. Pentru că orice forță politică europeană ar câștiga, Europa nu va avea nici capacitatea politică și nici legală de a opri șantajul migrației. Efectele aspra națiunilor europene nu se vor consuma doar în saloanele carbonare ale neo-marxismului european ci și pe vastele teritorii siriene sau africane, de unde șocul cultural, religios, economic sau simplu moral poate deversa asupra Europei și statelor sale un ocean imposibil de oprit. În timp ce la noi în România psihotici nemedicalizați insultă pe stradă, atacând femei politice noaptea că hoții, iar Iohannis vrea corvete de la francezi ca să își mai cumpere un nou mandat, Europa se pregătește pentru cea mai mare sabordare din ultimul mileniu, cu arme puține și cu principii morale distruse.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Generalul Gheorghiță Vlad: Armata României, pregătită să reziste unui eventual atac al Rusiei. Există instrumente și pentru a ajuta Moldova
Generalul Oleksandr Sirski, comandantul Forțelor Terestre Ucrainene și comandantul Grupului Est al Forțelor Armate ale Ucrainei. Sursa Foto: Facebook Сухопутні війська ЗС України.
EXCLUSIV
Generalul Sirski raportează despre capcana ucraineană de la Dobropillia. Între timp s-a așternut liniștea la est de Kramatorsk
Foto: Ministerul Apărării din China
EXCLUSIV
Războiul ideologic al Chinei: Strategia PCC din Xinjiang forțează Europa să aleagă între comerț și drepturile omului. Implicațiile pentru NATO.
Stocurile de armament greu ale Rusiei sunt tot mai puţine: Peste jumătate din tancurile și artileria din depozite, „canibalizate” pentru războiul din Ucraina
Forțele pentru Operații Speciale ale Republicii Moldova. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Chișinău
EXCLUSIV
Strategia ,,Moldova 2035'': De la "mizerie și dezordine" la digitalizare și apărare cibernetică. Cum își construiește Chișinău scutul anti-Rusia
Armată profesionistă și investiții în echipamente. Republica Moldova are o nouă Strategie militară, dar obiectivul de 1% pentru Apărare e considerat insuficient
Rusia își protejează cu plase anti-dronă situl nuclear arctic de la Novaya Zemlya, la 2.500 km de linia frontului din Ucraina (FOTO)
Centrala Nucleară Zaporijjea
EXCLUSIV
Rusia pare să reia șantajul nuclear. Centrala de la Zaporojie intră din nou în prim-planul amenințării
Forțele ucrainene au lovit uzina Sverdlov - De ce este aceasta ținta numărul 1 și un nod cheie al industriei de apărare a Rusiei? (FOTO/VIDEO)
Decizia „pe jumătate” a lui Trump privind rachetele Tomahawk pentru Ucraina: „Vreau să aflu ce fac cu ele”
Semnale de alarmă de la Bruxelles: Rusia ar lua în calcul efectuarea unui atac asupra NATO, potrivit serviciilor germane de informaţii
Mai câștigi războaie cu tancuri? Achiziția a 216 de tancuri de către România naște controverse iar verdictul îl dă o putere europeană
Foto: Ministerul Apărării Naționale (MApN)
EXCLUSIV
Rezerva operatională a României: Între patriotismul trădat și nevoia de modernizare
Hățișul birocraţiei europene ţine pe loc trenurile NATO cu ajutor pentru Flancul Estic. Un general francez trage semnalul de alarmă
Rușii își refac forțele care luptă în Ucraina: Un nou lot de bombardiere de front de tip Su-34, livrat. E al cincilea lot livrat în 2025
Valul de drone "cu întrebuințare militară" care paralizează Europa: De la München la bazele NATO, o nouă fază a războiului hibrid
Sursă foto: Cybercommand.ro
EXCLUSIV
Un raport oficial dezvăluite o mare problemă de securitate națională în România: Digitalizarea, tratată ca anexă tehnică și birocratică, nu ca prioritate de securitate națională
US Army, prezentă la o paradă militară în Polonia. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Varșovia
EXCLUSIV
Asul din mânecă și norocul României? Trei motive cruciale pentru care SUA nu se vor retrage din România
„Dormiți liniștiți, nu ne provocați”: Strategia lui Vladimir Putin de descurajare a statelor europene se rezumă la ameninţări cu atacuri iminente
Tomahawk vs. ,,tigrul de hârtie'': De ce aleg acum Statele Unite să încurajeze Ucraina să lovească în inima sistemului rusesc de rafinării
Un general eston explică de ce doborârea avioanelor rusești MiG-31 ar fi fost o greşeală strategică: Analiza incursiunilor Rusiei și riscul de escaladare
Punctul de cotitură al noului război hibrid. Cum ,,flota din umbră'' a Rusiei a forțat NATO să iasă ,,la vânătoare'' în Marea Baltică
Trupele ruse și-au intensificat atacurile aeriene în luna septembrie: Peste 5.600 de drone și 185 de rachete au vizat ținte de pe teritoriul Ucrainei
Rusia, aproape de eșec total: De la benzină nelimitată la rații de 10-30 de litri. Atacurile ucrainenilor au paralizat rafinăriile, iar logistica armatei e afectată
Instruirea operatorilor rusi de drone. Sursa foto: pl-llc.ru.
EXCLUSIV
Europa își caută scut: Din Norvegia și până în România, incursiunile dronelor forțează Europa să ridice mai rapid „Zidul” anti-dronă
Venezuela instalează sisteme de rachete antiaeriene BUK în apropierea Caracasului, după o avertizare a SUA cu privire la un posibil atac aerian
"Obiectivul Centenar 2027" al Chinei: Cum a schimbat războiul din Ucraina strategia militară a lui Xi Jinping
Sursa foto: Davis Political Review.
EXCLUSIV
Scenariu ceh cu repetiție românească: Cum au reuşit 300 de conturi TikTok pro-ruse să agite societatea cehă înainte de alegerile parlamentare
Lovitură de palmares: Cum a doborât o dronă FPV ucraineană un elicopter rusesc Mi-8 (VIDEO). Detaliile complete ale unei operațiuni unice în istorie
Acordul ,,Triunghi'': Cum a forțat alianța Rusia-Iran Israelul să trimită sisteme Patriot în Ucraina, via Statele Unite

Ştiri Recomandate

Obuziere K9 Thunder și mașini de luptă Redback „made in Romania”, vândute în Europa? Cum plănuiesc coreenii să transforme România într-un „gigant industrial” în Europa de Est
Unul dintre ”gardienii” Flotei fantomă? Nava de desant rusă ”Alexander Șabalin” a ancorat în largul coastelor Germaniei
Mai multă muniție pentru Polonia: Companii franceze și poloneze vor produce propulsori pentru obuzele de 155 mm
Merz se așteaptă ca SUA să scutească divizia germană a Rosneft de sancțiuni
Cum își finanțează Coreea de Nord programul nuclear: Miliarde de dolari, furate din criptomonede și atacuri cibernetice
UE amână până în decembrie decizia privind activele rusești
"Au rămas acolo 20 de secunde". Avioane Su-30 și Il-78 încalcă spațiul aerian lituanian. Două Eurofighter spaniole au reacționat imediat
Al 19-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei: Flota fantomă, cripto, bănci, ”diplomați” ruși. Economia de război a Rusiei primește încă o lovitură
Companiile petroliere chineze suspendă achizițiile de petrol rusesc din cauza sancțiunilor americane. Ținta principală: Rosneft și Lukoil
Războiul cognitiv, cea mai mare parte din războiul hibrid din regiune. Societățile, obligate să treacă la o gândire strategică
Trageri reale efectuate de Armata României. Sursă foto: MApN
EXCLUSIV
România în fața unei noi ordini industriale de apărare. Lecțiile EDIP pentru o țară periferică
România vinde energia ieftin şi o cumpără scump, dar are planuri mari: Capacități de stocare cât 10 reactoare de la Cernavodă
Companiile europene Airbus, Thales și Leonardo își unesc forțele pentru a concura cu Starlink
Furie la Moscova, după sancțiunile americane asupra Lukoil și Rosneft: Trump a declarat război Rusiei
Tehnologia face diferența (FOTO): Drona ucraineană „Sea Baby” 2.0 rescrie strategia navală în Marea Neagră, devenind principala ameninţare la adresa Flotei ruse
Summit important la Bruxelles. Mai multe țări țin piciorul pe frână, însă doar două au o agendă pro-Kremlin
Capacitatea de apărare a NATO, confirmată de generalul Dorin Toma: Vă pot spune cu toată convingerea că putem respinge orice potențială agresiune asupra României
Avertisment de pe scena Forumului Aspen-GMF București. Lordul McConnell: „Urmează o nouă eră de instabilitate globală”
A început producția pentru România a obuzierelor K9 și a vehiculelor de alimentare K10. Când va fi mutată în țară producția
”Aveți mai mult decât orice altă țară din Europa". Diaspora trebuie folosită pentru a promova România, crede Charlie Ottley
O explozie puternică a avut loc la o uzină militară din apropierea orașului rusesc Celiabinsk (FOTO/VIDEO)
Primul transport China - Europa pe traseul nordic a durat jumătate din timpul pe ruta clasică (VIDEO). “Drumul Mătăsii de Gheață” trece însă prin Rusia
Sfârșitul răbdării: Donald Trump sancționează companiile Rosneft și Lukoil, recunoscând eșecul ,,diplomației'' cu Vladimir Putin
Geopolitica europeană la răscruce | "Gata de un şoc în 3-4 ani": Avertismentul Franței despre o posibilă agresiune militară rusă
Iranul, la un pas de reluarea ambițiilor nucleare? Reconstrucția misterioasă de la complexul Taleghan-2, sub ochii Israelului și ai lumii occidentale
Crime de război rusești la Pokrovsk. Atacarea civililor, o practică generalizată în Armata rusă
Rusia începe producția de masă a bombelor aeriene cu o rază de aproape 200 km, anunță serviciile ucrainene. Cum pot fi combătute KAB-urile rusești
De la Blitzkriegul de 3 zile la Războiul de 4 ani. Hărțuită de dronele ucrainene, Rusia apelează la elicoptere, rezerviști și dirijabile pentru apărarea rafinăriilor
Un „păianjen” fabricat în România? Peste 25 de firme românești, gata să se implice în producția în țară a Redback, dacă România va opta pentru mașini de luptă Redback
”Gripen poate face întreaga Europă mai sigură”. Până la 150 de avioane, în cea mai modernă variantă (Gripen E), propunerea Suediei pentru Kiev
India și SUA se apropie de un acord comercial istoric. Taxe de 16%, în schimbul reducerii importurilor de petrol rusesc
Undă verde de la deputați: Stagiul militar voluntar, pasul către întinerirea rezervei Forțelor Armate Române
pixel