Noua bază, intitulată "Trei iulie", va fi inaugurată sâmbătă, 3 iulie, de președintele egiptean, Abdel Fattah al-Sisi. La ceremonie au fost invitați, de asemenea, șeful Consiliului prezidențial libian, Mohamed al-Menfi, președintele Camerei Reprezentanților, Aguila Saleh, și șeful Armatei Naționale Libiene (LNA), Khalifa Haftar. Cu toate acestea, până acum, prezența lor nu a fost confirmată de canalele oficiale.
Baza aero-navală a fost definită ca fiind cea mai mare din Egipt la Marea Mediterană. Aceasta este situată în regiunea Gargoub, în nord-vestul Egiptului, la aproximativ 250 de kilometri de granița cu Libia, și va juca rolul de "bază de lansare". Scopul final este de a proteja teritoriile egiptene și suveranitatea națiunii asupra "direcțiilor strategice nordice și vestice". Această bază va găzdui exercițiile Qader 2021.
Un purtător de cuvânt al armatei egiptene a precizat că, "Trei iulie" face parte dintr-un plan mai larg de dezvoltare, realizat de marina militară egipteană. Scopul este de a oferi sprijin logistic forțelor care operează în Mediterană și Marea Roșie, angajate în contracararea diverselor provocări și amenințări. Nu în ultimul rând, în acest fel, Cairo își propune să își protejeze interesele economice și să asigure rutele transportului maritim internațional, inclusiv în estul și sud-estul Mediteranei.
Potrivit experților militari, baza va face parte din flota nordică egipteană, care are ca zonă de responsabilitate coasta mediteraneană a țării. Amiralul în retragere Mohamed Mitwali, a declarat că aceasta este o regiune plină de capcane, mai ales în lumina evoluțiilor din Libia vecină, dar flota egipteană este bine echipată pentru a le face față. Se așteaptă ca noua bază, pe lângă faptul că este compusă din structuri, care să permită trupelor egiptene să se desfășoare strategic, va fi echipată cu o gamă largă de echipamente navale, inclusiv cu o navă portelicopter, pe care Egiptul a achiziționat-o din Franța în 2016, un submarin, fregate, corvete și vedete.
Inaugurarea bazei "3 iulie" vine într-un moment în care Libia, în pofida încetării focului semnată pe 23 octombrie și a progreselor politice ulterioare, continuă să fie o sursă de îngrijorare pentru Egipt. În timpul conflictului libian, Cairo a acordat sprijin omului puternic de la Tobruk, Khalifa Haftar, care controla efectiv estul Libiei. Președintele al-Sisi a declarat, pe 20 iunie 2020, că armata sa este pregătită să intervină în cazul în care trupele tripoline, asistate de Ankara, au trecut "linia roșie" din vecinătatea hotarelor egiptene. După încetarea focului și odată cu începerea drumului libian către tranziția democratică, Egiptul a arătat o abordare progresivă față de Tripoli. Cu toate acestea, rolul în creștere al Ankarei în regiune este cel care îngrijorează Cairo și, potrivit unor analiști, excluderea Turciei din Forumul Estului Mediteranean al Gazelor ar putea avea repercusiuni.
Egiptul și Turcia s-au angajat, în ultimele luni, într-un proces de apropiere, după o întrerupere a contactelor care a durat aproximativ opt ani. În pofida acestui fapt, unii analiști consultați de cotidianul "Al-Arab" consideră că deschiderea noii baze la Gargoub reprezintă o modalitate de a face față influenței turcești în Libia și refuzului Ankarei de a-și retrage forțele și mercenarii din Tripoli. Deschiderea noii baze vine apoi cu ocazia aniversării scoaterii oficiale de la putere a Frăției Musulmane din Egipt, care ar transmite alte mesaje. Unul dintre acestea este că orice încercare de a consolida prezența Frăției în Libia ar putea fi echivalată cu "mișcări decisive egiptene". În același timp, Cairo pare să-și sublinieze prezența și interesul pentru ceea ce se întâmplă la granița de vest.
Printre cele mai recente baze militare egiptene se numără cea de la Berenice, un oraș situat la Marea Roșie, în estul orașului sudic Aswan, la granița cu Sudanul, inaugurată pe 15 ianuarie 2020. Această bază are o suprafață de 150.000 de feddani (1 feddan=4200 mp, deci baza are o suprafață de 630 kmp) și include atât zone navale, cât și zone aeriene, o serie de unități de luptă și administrative, un aeroport, precum și buncăre și hangare pentru avioane.
Secțiunea navală este capabilă să găzduiască nave de mare capacitate, inclusiv fregate, portavioane și submarine. Expertul militar, Mohamed El Shahawi, a declarat că obiectivul fundamental al bazei din Berenice, este protejarea coastelor sudice egiptene și asigurarea navigației în Marea Roșie, cu deschidere spre Strâmtoarea Bab el-Mandeb.
Notă: Pe 3 iulie 2013, în Egipt, a avut loc o lovitură de stat, prin care președintele de atunci, Mohamed Morsi, a fost înlăturat din funcție.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Sancțiunile împotriva Rusiei introduse de la începutul războiului din Ucraina își fac efectul, dar există și multe modalități de a le ocoli. O anchetă realizată de Der Spiegel a arătat că mari firme germane participă, de exemplu, la modernizarea silozurilor nucleare rusești.
Statul Islamic din Siria și-a intensificat activitățile de la răsturnarea regimului Bashar al-Assad, a subliniat de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne sirian, Nur ad-Din Baba.
Rusia, acumulează în prezent peste 50.000 de soldați în direcția Sumî, a confirmat chiar președintele Volodimir Zelenski a declarat aceste lucruri în timpul unei discuții cu jurnaliștii.
Germania și Ucraina au semnat un acord de cooperare în producția de rachete cu rază lungă de acțiune. Berlinul a promis, de asemenea, un sprijin militar de cinci miliarde de euro.
Cancelarul german Friedrich Merz și-a clarificat poziția față de Ucraina cu privire la armele cu rază lungă de acțiune.
Retorica președintelui american s-a schimbat dramatic în ultima perioadă. Acum își exprimă public dezamăgirea față de dictatorul rus pe care îl avertizează că „se joacă cu focul”.
Încă din primele zile ale războiului de agresiune al Rusiei a fost clar că apărarea antiaeriană ucraineană reprezintă principalul obstacol în derularea ofensivei ruse așa cum și-o doreau planificatorii de la Kremlin. După 3 ani și 3 luni de la atacul care trebuia să aducă succesul în 3 zile, tacticienii ruși dau primele semne de succes în găsirea unor soluții eficiente de penetrare a acestei adevărate cortine de foc prin care inimoșii militari ucraineni reușesc să reducă la maximum zecile și chiar sutele de atacuri aeriene lansate zilnic de ruși.
Uciderea și rănirea a zeci de civili în weekend, în principal în atacuri lansate de forțele armate ruse, subliniază nevoia urgentă de a pune capăt conflictului din Ucraina și de a ne angaja să luăm măsurile necesare pentru a obține o pace durabilă, în conformitate cu dreptul internațional, a declarat, luni - 26 mai, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk.
Președintele american Donald Trump ia în calcul introducerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, pe fondul intensificării atacurilor Moscovei asupra Ucrainei și al blocajului în negocierile de pace. Potrivit The Wall Street Journal, surse apropiate Casei Albe susțin că Trump ar putea acționa chiar în această săptămână.
Rusia folosește în prezent sute de drone de tip Shahed, iar producția acestora a crescut exponențial în ultimul an. De asemenea, rușii au îmbunătățit dronele iraniene și au dezvoltat un nou model de dronă, propulsat de un motor cu reacție.
Apărarea aeriană ucraineană se confruntă cu provocări tot mai mari - și anume lipsa rachetelor pentru sistemele SAMP/T și Crotale, dar și schimbările în tacticile de atac rusești, duc la o scădere a eficacității apărării.
Cu o lună înainte de summitul NATO de la Haga (24 – 26 iunie), Rusia a lansat trei atacuri masive cu drone aeriene și rachete împotriva Ucrainei. Puternicele lovituri au fost lansate în weekend, începând cu cu noaptea de vineri spre sâmbătă și au fost precedate de un atac cu rachete balistice, executat vineri, în plină zi, asupra portului Odesa.
Forțele rusești au preluat controlul asupra unei părți din regiunea Sumy, a relatat sâmbătă grupul analitic ucrainean DeepState. Rușii justifică invazia din această regiune ucraineană prin nevoia de a crea o ”zonă tampon”, așa cum îi ceruseră lui Putin oficialii regiunilor ruse de graniță.
În ultimele postări de pe rețeaua de socializare Truth Social, președintele american, Donald Trump, s-a întrebat “ce s-a întâmplat” cu Putin, de lovește Ucraina “fără motiv”. Pe de altă parte, acesta a spus că Zelenski “creează probleme” țării sale cu propriile declarații.
Tensiunile se acumulează în MArea Baltică. Armata rusă a început să escorteze petrolierele din așa-numita sa „flotă din umbră” la trecerea acestora prin Golful Finlandei, a anunțat ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen.
Rusia a îmbunătățit rachetele sale balistice cu momeli radar și manevre evazive, făcându-le potențial mai greu de interceptat chiar și de sistemele de apărare aeriană Patriot, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Yurii Ihnat, pe 24 mai, după un atac masiv asupra Kievului, soldat cu rănirea a aproximativ o duzină de civili.
Surse rusești și ucrainene au confirmat faptul că, în cursul nopții de 25.05.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele consecrate de tip Geran, au fost întrebuințate rachete balistice și de croazieră cu bazare terestră, aeriană și maritimă.
Capitala ucraineană Kiev a fost lovită de unul dintre cele mai masive atacuri aeriene combinate de la începutul invaziei la scară largă, în urmă cu trei ani, forțele ruse lansând zeci de drone de atac și rachete balistice din seara zilei de 23 mai până în dimineața zilei de 24 mai. Barajul de rachete prelungit a avariat mai multe clădiri de apartamente și a rănit cel puțin 15 persoane, potrivit oficialilor.
Rusia și Ucraina au început schimbul de prizonieri în baza unui acord încheiat la Istanbul. Rusia a primit 270 de soldați și 120 de civili din captivitatea ucraineană. Același număr de militari și civili au fost predați Ucrainei.
Ucraina a fost victima unui nou atac aerian cu drone vineri seară. Explozii s-au auzit în regiunile Cernăuți, Zaporojie și Kiev, unde unitățile de apărare aeriană (ADF) intervin. În regiune Cernăuți, ținta atacului aerian a fost o linie de cale ferată.
Statele Unite colaborează cu partenerii săi NATO pentru a căuta sisteme suplimentare de apărare aeriană Patriot. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut această declarație pe 20 mai, în timpul unei audieri în Senatul SUA, când se discuta propunerea privind bugetul apărării.
Ucraina intenționează să producă propriile rachete balistice pentru a-și spori capacitățile de apărare, dar asta nu se poate întâmpla peste noapte, chiar dacă mai multe facilități de pe teritoriul țării vecine au avut expertiză inclusiv în producția rachetelor intercontinentale.
La cererea publicului, Putin ar putea fi ”obligat” să meargă mai departe cu războiul din Ucraina. Mai exact, în timpul unei vizite în regiunea Kursk, președintele rus Vladimir Putin a fost abordat de oficialii locali, care i-au cerut să avanseze în regiunea ucraineană Sumî și să creeze o zonă tampon.
Președintele american Donald Trump le-a spus liderilor europeni în această săptămână că președintele rus Vladimir Putin nu este pregătit pentru pace în Ucraina, deoarece crede că câștigă războiul, a raportat Wall Street Journal pe 22 mai, citând trei surse confidențiale. Declarația lui Trump a marcat prima dată când acesta a recunoscut în fața liderilor europeni ceea ce ei și Kievul susțin de mult timp - Kremlinul nu are nicio intenție de a pune capăt războiului său la scară largă împotriva Ucrainei.
Miercuri, 21 mai, la Jenin, Cisiordania, forțele israeliene au deschis focul asupra unei delegații de diplomați, printre care se afla și reprezentantul României la Ramallah. IDF precizează că delegația se abătuse de la traseul stabilit în prealabil și a ajuns într-o zonă în care nu aveau voie să se afle.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a ataca o fabrică rusească de microcipuri din regiunea Oriol. Clădirea uzinei a fost avariată, iar ulterior a izbucnit un incendiu.
Nu sunt puține situațiile în care trupele ucrainene au fost acuzate de utilizare inadecvată și de risipă în exploatarea tehnicii militare primite de la aliați. Oficialii militari ucraineni au reacționat în dese rânduri, explicând că realitatea de pe câmpul de luptă diferă de cele mai multe ori de condițiile din poligoanele de antrenament sau de ceea ce se percepe din afară, lăsând să se înțeleagă că cea mai bună decizie aparține celor direct implicați în luptă.
Marți, 20 mai, Uniunea Europeană a aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul vizează aproape 200 de nave din așa-numita „flotă din umbră”/”flota fantomă” a Rusiei.
Un atac ucrainean cu dronă, efectuat la 16 mai 2025, ar fi devastat o facilitate militară rusă din satul Perevalne, aflat in Peninsula Crimeea ocupată, distrugând un depozit de muniții și patru clădiri aparținând Brigăzii 126 de Apărare de Coastă. Atacul, despre care se crede că a implicat drone kamikaze, a dus, de asemenea, la evacuarea a peste 2 000 de locuitori.
Trump, care a declarat că este puțin probabil să se înregistreze progrese în privința armistițiului până la întâlnirea lui și a lui Putin, a declarat că va vorbi cu Putin luni, la ora 16:00. La ora 19.30, discuțiile erau în curs de desfășurare.
În cursul nopții de 15.06.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele kamikaze, militarii ruși au întrebuințat rachete balistice și de croazieră, dar și rachete hipersonice Kinjal.
După ani de dezvoltare în spatele unui văl de secretomanie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au oferit publicului o primă imagine a viitorului său arsenal de descurajare: noua rachetă de croazieră stealth cu capacitate nucleară, AGM-181A Long-Range Standoff (LRSO). Imaginea, deși doar o randare digitală, confirmă ceea ce experții bănuiau de mult: noua armă este proiectată pentru o singură misiune principală - să penetreze cele mai avansate și dense sisteme de apărare aeriană, precum cele ale Rusiei și Chinei, și să livreze o lovitură nucleară.
Aliații direcți de nivel statal ai Rusiei, în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, sunt Iranul și Coreea de Nord. Pe lângă aceștia există și un aliat care se disimulează în jucător neutru, acesta fiind China. Orice lovitură încasată de unul dintre acești aliați importanți ai Rusiei, este una pe care Moscova o resimte din plin, deoarece pune la îndoială capacitatea ei de a gestiona amplul război hibrid pe care l-a lansat împotriva Occidentului.
O unitate ucraineană de apărare antiaeriană, proaspăt echipată cu sistemul german IRIS-T, a transformat prima sa misiune de luptă într-o demonstrație de forță. Într-o singură confruntare, unitatea a interceptat și distrus șapte rachete de croazieră rusești, stabilind un nou record de eficiență și semnalând o schimbare calitativă în capacitatea Ucrainei de a-și proteja spaţiul aerian.
În pofida sancțiunilor occidentale, exporturile Rusiei către cei mai mari 20 de parteneri comerciali ai săi au crescut cu 18%, ajungând la 330 de miliarde de dolari în timpul războiului din Ucraina, potrivit unui raport ajustat la inflație publicat pe 13 iunie de Institutul de Economie Germană din Koln. Acesta a comparat datele exporturilor Rusiei în anii 2021 și 2024.
Printr-un singur atac complex, lansat în primele ore ale zilei de vineri, 13 iunie, Israelul pare să fi realizat imposibilul: a decapitat vârful ierarhiei militare iraniene și a neutralizat cea mai mare parte a arsenalului iranian de rachete balistice înainte ca acesta să poată fi folosit. Operația, denumită „Leul Răsare” (Rising Lion), reprezintă o regândire fundamentală a modului în care Israelul îşi proiectează puterea militară în Orientul Mijlociu. Acționând pe baza informațiilor că un atac iranian era iminent, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au pariat totul pe o lovitură preventivă de o amploare fără precedent. Miza a fost uriașă: dacă operațiunea eșua, Israelul s-ar fi confruntat cu un baraj de sute de rachete. Dacă reușea, ar fi putut anihila amenințarea pentru anii următori.
România, aflată în prima linie a NATO în fața unei Rusii tot mai agresive, face un pariu uriaș pe viitorul forțelor sale aeriene: achiziția avionului de generația a cincea, F-35 Lightning II. Pe hârtie, este o mișcare strategică esențială si de dorit sa fie implementată cât mai repede. În realitate, aceste avioane invizibile pe radar riscă să devină cele mai scumpe piese de muzeu dacă nu vor avea unde să aterizeze. Într-o intervenție la conferința DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania, Cătălin Podaru, CEO-ul Leviatan Group – una dintre companiile românești care construiește infrastructura critică pentru apărare – a tras un semnal de alarmă. Mesajul său a fost cât se poate de clar: România riscă să-și submineze propriile eforturi de înzestrare din cauza unui inamic intern redutabil nummit birocrație.
Ucraina are un nou as balistic în mânecă. Și este unul creat acasă. După ani de dezvoltare rachetă balistică ucraineană cu rază scurtă de acțiune, Sapsan, a trecut testul focului în luptă și a intrat în producția de serie. Pentru planificatorii militari de la Kremlin, aceasta este o veste extrem de proastă. În luna mai 2025, o rachetă Sapsan a lovit cu succes o facilitate militară rusă la o distanță de aproape 300 de kilometri, validându-și astfel capacitățile într-un mediu de luptă real. Confirmarea vine de la Valentin Badrak, directorul think-tank-ului ucrainean Centrul pentru Studii Armate, Conversie și Dezarmare, care a subliniat că nu mai există „niciun obstacol” în calea producției de serie pentru această armă.
Într-un climat internațional marcat de tensiuni strategice și de o cascadă de escaladări militare, atacul Israelului asupra instalațiilor nucleare din Iran a declanșat un val de reacții, speculații și analize. Ioana Constantin Bercean, cercetător și poate cea mai importantă voce din România pe dosarele Orientului Mijlociu, oferă o evaluare extrem de tranșantă asupra evenimentelor, dezvăluind complexitatea și riscurile unui conflict ce depășește granițele regionale. Iar ceea ce va urma va fi un test major pentru DonaldTrump care, amintește cercetătoarea, „a câștigat al doilea mandat pe un discurs anti-război”, dar America ar putea fi atrasă într-un conflict în regiune.
Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a informat, pe 13.06.2025, că avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Britanice au fost ridicate în aer pentru a escorta o aeronavă de cercetare rusească de tip Il-20, în spațiul aerian polonez situate deasupra Mării Baltice.
Vineri seara, sirenele care au răsunat peste Tel Aviv și Ierusalim nu au anunțat un atac limitat al unui proxy, ci baraje de rachete balistice lansate direct de pe teritoriul iranian. A fost răspunsul previzibil, dar terifiant, la ceea ce Israelul a numit "Operațiunea Rising Lion" – un atac preventiv de o anvergură și o îndrăzneală uluitoare.
După decenii de eșecuri costisitoare și miliarde de dolari irosiți, Armata Statelor Unite pare, în sfârșit, pe drumul cel bun pentru a înlocui legendarul, dar depășitul, vehicul de luptă al infanteriei M2 Bradley. Gigantii din domeniul apararii, American Rheinmetall și General Dynamics Land Systems (GDLS), au primit undă verde pentru a trece la următoarea etapă, cea de Inginerie și Dezvoltare (EMD), a programului XM30.
Timp de peste un deceniu, narațiunea oficială a fost simplă și convenabilă din punct de vedere politic: sistemele de apărare antirachetă ale NATO din Europa, în special facilitățile terestre AegisAshore din România și Polonia, erau acolo pentru a proteja continentul de amenințări cu rachete balistice cu rază lungă de acțiune venite din Orientul Mijlociu, adică din Iran, iar mai nou dinspre Federaţia Rusa. Discuțiile purtate în prezent în spatele ușilor închise la sediul NATO nu vizează o simplă actualizare, ci o reconfigurare fundamentală a modului în care Alianța se apără în fata amenințărilor aeriene.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a reconfirmat că actualul guvern german „nu ia în considerare” furnizarea de rachete de croazieră Taurtus către Ucraina, în pofida faptului că Kievul solicită de mult timp aceste rachete cu raza de acțiune de peste 500 km, cu care ar putea lovi ținte în adâncimea teritoriului Rusiei.
În primăvara lui 2023, România și Turcia au semnat contractul prin încredințare directă G2G (Guvern la Guvern) privind achiziția de drone turcești de tip Bayraktar TB2. Iar vestea bună e că sunt deja livrate toate dronele. Acest lucru a fost confirmat în exclusivitate de Excelența Sa Özgür Kıvanç Altan, ambasadorul Turciei în România, în cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania.
Când ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a admis pe 13 iunie că Europa trebuie să se pregătească pentru o reducere a sprijinului militar american, nu a făcut doar o declarație politică. A tras un semnal de alarmă care reverberează în fabricile de armament, în statele occidentale și pe linia frontului din Ucraina. „Da, este corect. Așa ar fi, și trebuie să ne ocupăm de asta,” a spus Pistorius.
Asaltul israelian masiv asupra Iranului, din dimineaza zilei de vineri, a fost mult mai mult decât un raid aerian la scară largă. A fost o operațiune sofisticată, pe mai multe niveluri, care a inclus un element uluitor de tip ''coloana a cincea'': celule de comando conduse de Mossad care au lansat drone și rachete de precizie de la baze secrete aflate pe teritoriul iranian.
Israel a demarat o operațiune militară extinsă nemaiîntâlnită în ultimele trei decenii, numită „Operation Rising Lion” („Leul care se ridică”). Zeci de facilități iraniene au fost lovite de aviația militară israeliană. Dar israelienii nu au lovit doar facilitățile nucleare ale Iranului, ci au decimat, la propriu, conducerea militară iraniană.
În cadrul conferinței „DefenseRomania Security Dialogue 2025”, organizată de Defense Romania la București, ambasadorul Ucrainei în România, Excelența Sa Ihor Prokopchuk, a susținut un discurs despre realitățile de pe front, nevoile militare urgente ale Ucrainei și pericolul direct reprezentat de Rusia pentru întreaga regiune. Inclusiv pentru România. Discursul acestuia a avut loc în panelul ambasadorilor, unde mai mulți șefi de misiuni diplomatice au participat la invitația DefenseRomania.
În urmă cu puțin timp lovituri aeriene masive israeliene au vizat mai multe obiective militare în nord-vestul Iranului, relatează televiziunea de stat iraniană. Israelul a atacat cu avioane de luptă mai multe ținte din Iran.
Ceremonia solemnă de predare a submarinului diesel-electric Yakutsk din cadrul Proiectului 636.3 către Forțele Navale ale Federației Ruse a avut loc, pe 11.06.2025, la Șantierul naval al Amiralității (parte a Corporației întrunite producătoare de nave), relatează un corespondent al agenției de presă de stat TASS.
Vineri noapte, forțele ucrainene au efectuat atacuri cu drone asupra peninsulei Crimeea, relatează site-ul cotidianului Ukrainska Pravda, citând relatări ale locuitorilor locali de pe rețelele de socializare.
Zilele trecute apărea informația că Administrația Trump a redirecționat din Ucraina către Orientul Mijlociu detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS II).
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 13 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
În noaptea de 13 iunie, Israelul a lansat atacuri aeriene la scară largă asupra infrastructurii nucleare a Iranului. Unele instalații iraniene de rachete balistice și instalații nucleare au fost lovite, într-un atac preventiv pentru a slăbi capacitățile nucleare ale Iranului. De asemenea, structura de comandă militară a fost decapitată.
NATO își extinde capacitățile de supraveghere prin satelit pentru a scana suprafețe întinse de teritoriu, permițând alianței să monitorizeze mișcările militare din Ucraina și de la granițele Rusiei cu flancul estic al NATO.
DefenseRomania a organizat azi conferința DefenseRomania Security Dialogue 2025, unde pe lângă situația de securitate din regiune, un panel special a fost dedicat industriei de apărare. Iar un exemplu de succes în ceea ce privește transferul de tehnologie și producție în România este Cobra II, program despre care apar noi amănunte pozitive.
România urmează să înceapă în această vară asamblarea a mii de drone militare. Inițiativa, bazată pe un transfer tehnologic de la firma americană Periscope Aviation, are ca scop înzestrarea Forţelor Armate Romane cu sisteme aeriene fără pilot. Decizia de produce mii de drone vine ca urmare a unei lecții impuse cu brutalitate de războiul dronelor care face ravagii chiar alături de noi, în Ucraina.
Pe 12 iunie, de Ziua Națională a Rusiei, Ambasada de la București nu a găzduit doar o recepție diplomatică de rutină. A fost scena unei operațiuni de influență executate la vedere, având ca protagoniști doi dintre cei mai controversați actori de pe scena publică românească: senatoarea pro-Moscova Diana Șoșoacă și generalul (r) Radu Theodoru, un veteran de 101 ani, vizat de procurorii DIICOT într-un dosar de trădare.
În urma atacului fără precedent al dronelor ucrainene asupra aerodromurilor militare rusești, care a dus la distrugerea a peste 40 de bombardiere, Kremlinul a decis mutarea aviației strategice în baze cât mai îndepărtate de granița cu Ucraina, în principal în Orientul Îndepărtat, după cum se precizează pe canalul Telegram „Agenția” citând analiști din surse deschise.
O bornă sumbră și aproape de neconceput a fost atinsă în Ucraina. Potrivit Statului Major al Ucrainei, coroborat de evaluări din ce în ce mai directe ale serviciilor de informații occidentale, pierderile totale ale Rusiei – personal ucis, rănit sau scos din luptă – au depășit pragul de un milion de militari.
Departamentul de Stat a ordonat oficialilor guvernamentali care nu sunt aflați în situații de urgență să părăsească Irakul.
