Derulat de Asociaţia Energia Inteligentă, proiectul şi-a propus analizarea capitolelor pe energie din Programele de Guvernare pe care diversele formaţiuni politice le propun românilor în vederea alegerilor din anul 2020.
"Independenţa energetică a României este un principiu pe care l-am găsit în două dintre cele cinci programe analizate, care practic promovează ideea ca România să devină independentă energetic. Însă este greu, dacă nu imposibil de pus în practică, pentru că facem parte din UE, unde există un liber schimb al mărfurilor. O astfel de abordare ne scoate oarecum din filozofia europeană, la care suntem parte şi pe care am agreat-o", a spus Dumitru Chisăliţă, expert în sectorul gazelor şi preşedinte al Asociaţiei Energia Inteligentă.
Potrivit acestuia, extracţia gazelor din Marea Neagră este esenţială pentru ca România să nu devină şi mai dependentă de importuri.
"Marea Neagră a fost foarte amânată, din punctul de vedere al exploatării şi suntem acum în ceasul al 25-lea pentru a ataca această problemă", a continuat Chisăliţă.
El a arătat că, la nouă luni, importul de gaze reprezenta 19% din consum, iar la finalul anului va fi de 17%.
"Acest deficit va creşte semnificativ fără gazele din Marea Neagră sau fără alte tipuri de resurse energetice. Declinul onshore este important, va determina reducerea producţiei interne, ceea ce ne va arunca în braţele importurilor de gaze. Trebuie să atacăm resursele offshore şi cele onshore", apreciază specialistul, citat de agenția de presă Agerpres, în cadrul dezbaterii menționate.
Altfel vom ajunge în situaţia paradoxală în care, după ce ne propunem să devenim o ţară independentă energetic, să fim puternic dependentă de importuri.
La rândul său, Alexandru Pătruţi, expert în resurse minerale, de asemenea prezent la dezbatere, a arătat că nu se evidenţiază o preocupare deosebită a partidelor politice pentru exploatarea resurselor primare ale ţării.
"Se fac câteva referiri tangenţiale la producţia de energie electrică. În schimb, în majoritatea programelor apare deblocarea investiţiilor şi începerea exploatărilor din Marea Neagră. De foarte mulţi ani România încearcă să exploateze aceste resurse. În 2012 a fost descoperirea Domino, însă OUG 114 şi Legea offshore au determinat investitorii să oprească aceste proiecte, cu excepţia Black Sea Oil and Gas, care va scoate până la un miliard de metri cubi pe an, ceea ce nu este suficient", a punctat Pătruţi.
În opinia sa, aceste exploatări sunt vitale pentru România, deoarece gazul este văzut ca un combustibil de tranziţie spre o energie curată.
"Orizonturile de timp nu sunt foarte optimiste, pentru că există o criză la nivel mondial în petrol, toate companiile reduc producţia şi închid capacităţi, dau afară mii de oameni", a continuat Pătruţi.
El a amintit că Lukoil şi-a anunţat intenţia de a se retrage din apele româneşti ale Mării Negre, deşi în zăcămintele unde era partener au fost descoperiri de resurse.
"În opinia mea, este foarte important ca viitorii guvernanţi să se aplece la valorificarea resurselor energetice primare, pentru că încă mai avem resurse care pot fi valorificate în mod inteligent prin crearea unui cadrul legislativ adecvat şi prin stimularea cercetării şi investiţiilor în acest sector", a punctat expertul.
Un alt specialist în sectorul energetic care a participat la proiect, Călin Vilt, a arătat că investiţiile în energie sunt pe o durată mai mare de patru ani, cât este un ciclu electoral, astfel încât strategia energetică ar trebui să fie aprobată de Parlament.
El a subliniat importanţa ca România să-şi continue programul nuclear.
"Lucrările la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă au început în anii 80. Au ajuns cele mai bătrâne proiecte nucleare din lume. Sperăm să se reia această investiţie pentru că vedem exemple în Marea Britani, Finlanda, Emirate, unde se creează locuri de muncă şi este o energie curată, din perspectiva Acordului de la Paris. Se merge pe generaţia trei, până la apariţia generaţiei patru, în întâmpinarea ţintei ca transportul să se mute de pe hidrocarburi pe hidrogen", a apreciat Vilt.
Potrivit acestuia, România are o nevoie imperioasă de capacităţi noi de producere a energiei din gaze şi nuclear.
Totodată, Andrei Ceclan, expert în eficienţă energetică, a arătat că este foarte importantă dezvoltarea acestei componente energetice, în contexul în care există foarte multe fonduri europene dedicate eficienţei energetice.
"Ne bazăm prea puţin pe proiecte locale. România este codaşă la accesarea banilor pentru proiectele de cercetare inovare, din păcate. E bine că ne dorim eficientizare energetică, dar trebui să existe susţinere prin politici de subvenţionare, de stimulare, de programe naţionale de implementare a eficienţei energetice, pentru că, dacă nu vin aceste mecanisme legale şi în linie cu cele aprobate de CE, eficienţa rămâne un deziderat", a susţinut Ceclan.
El a arătat că în clădirile publice este o ineficienţă ridicată şi un conform redus al oamenilor.
"Definiţia consumatorului vulnerabil să fie odată pusă pe masă şi aprobată. Dacă toate aceste elemente se vor întâmpla, indiferent de ce partid politic vorbim, vom reflecta şi viziune la nivel naţional. E foarte uşor să ne aliniem la viziunea Uniunii Europene, dar e bine să arătăm şi viziunea proprie. Sunt cuvinte frumoase în toate proiectele politice, dar fără eficienţă energetică ele rămân la nivelul de cuvinte frumoase", a conchis Ceclan.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Danemarca desfășoară exerciții militare masive în Groenlanda. Deși consolidarea semnificativă a apărării celei mai mari insule din lume vine relativ curând după ce președintele american Donald Trump și-a exprimat interesul pentru aceasta, liderii danezi spun că Rusia este considerată cea mai mare amenințare la adresa insulei.
Cel puțin patru persoane au fost ucise și 17 rănite în atacuri cu rachete rusești asupra regiunii Dnipropetrovsk, vineri. Orașul Samar, situat în apropierea râului Dnipro, a fost cel mai grav afectat. Patru persoane au fost ucise, iar alte 17 au fost rănite în atac.
China a anunțat vineri că ministrul său de externe, Wang Yi, va călători în Europa săptămâna viitoare pentru discuții cu omologii săi francez, belgian și german, precum și cu șefa diplomației europene, relatează Agerpres și AFP.
Statele membre ale Uniunii Europene au reiterat sprijinul pentru Ucraina, a declarat, în noaptea de joi spre vineri, preşedintele Nicuşor Dan, în cadrul unei conferinţe de presă organizate după Consiliul European.
Europarlamentarul Vasile Dîncu a fost ales vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO).
Cinci membri ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) construiesc o Cortină de Fier modernă la granițele lor cu Rusia pentru a descuraja o posibilă invazie rusească. Măsurile, care erau de neconceput acum câțiva ani, ar putea include milioane de mine antipersonal.
Proiectul de buget pentru anul fiscal 2026 aduce o serie de schimbări importante. Noua administrație de la Casa Albă pare că va pune în aplicare declarațiile făcute în lunile precedente, când Trump și Musk anunțau că e nevoie de mai multe drone și de mai puține F-35.
Experții citați de CNN subliniază că atacul american asupra Iranului va avea un impact direct asupra direcției politicii Coreei de Nord. Regimul lui Kim Jong-un are un program nuclear mult mai avansat, iar acum se spune că este și mai hotărât să accelereze dezvoltarea acestuia.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, la Bruxelles, că interesele României la Consiliul European vizează Republica Moldova, regiunea Mării Negre şi Ucraina.
Răspunsul Poloniei la manevrele ruso-belaruse Vest-2025 (Zapad-2025), care vor avea loc în septembrie, va consta în organizarea de exerciții militare NATO de amploare, pe teritoriul polonez.
Uniunea Europeană se transformă într-un pact militar anti-rus, iar aderarea Ucrainei la UE ar reprezenta un pericol direct pentru Rusia, a declarat astăzi (miercuri, 25.06.2025) fostul președinte și prim-ministru rus Dmitri Medvedev, care este în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate, un organism consultativ al președintelui Vladimir Putin.
Președintele român Nicușor Dan și cel turc Recep Tayyip Erdogan au avut o discuție bilaterală în marja summitului NATO de la Haga.
Comunitatea ucraineană din București organizează un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul va avea loc pe 28 iunie 2025, în fața Teatrului Odeon, pe Calea Victoriei 40–42, București, începând cu ora 17:00. Această acțiune are scopul de a atrage atenția asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Excelența Sa Roberto Musneci, Ambasadorul Ordinului Suveran de Malta, a deschis evenimentul dedicat zilei Sfântului Ioan Baptistul cu un discurs plin de semnificație istorică și de recunoștință. El a exprimat bucuria de a celebra această zi importantă, care nu doar că onorează patronul Ordinului, ci și istoria de aproape 1000 de ani a acestuia, începută în Ierusalim. "Noi nu doar că am construit, la acea vreme, o unitate medicală, dar am intrat într-un acord corect între entități suverane," a subliniat el, evidențiind astfel legătura strânsă dintre Ordin și comunitățile în care activează.
Țările NATO au convenit miercuri, 25 iunie, asupra comunicatului final al summitului de două zile care are loc în orașul olandez Haga. Documentul reafirmă angajamentul față de articolul 5 și precizează că membrii Alianței se angajează să-și crească contribuțiile în domeniul apărării, dar și să sprijine Ucraina prin contribuții directe la apărarea țării.
Liderii ţărilor membre ale NATO, reuniţi la Haga, s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut (PIB) al statelor lor pentru apărare şi securitate în 2035, indică declaraţia finală a summitului Alianţei Nord-Atlantice.
Marea Britanie va cumpăra 12 avioane de luptă F-35A noi, capabile să transporte arme nucleare tactice - și se va alătura misiunii nucleare aeriene a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat biroul premierului Keir Starmer, adăugând că acesta va anunța această mișcare la summitul NATO de la Haga.
În marja Summitului NATO de la Haga, miniștrii de externe ai statelor membre au participat marți, 24 iunie 2025, la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina (NUC).
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a reafirmat angajamentul ferm al României faţă de apărarea colectivă şi coeziunea transatlantică, la un eveniment organizat în marja Summitului NATO de la Haga.
Putin a anunțat că triada nucleară rusă, afectată de recentele atacuri ale dronelor ucrainene, va fi completată în acest an cu complexe de rachete Yars și bombardiere Tu-160M.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a angajat să majoreze cheltuielile totale pentru apărare și securitate la 5% din producția economică până în 2035, pentru a îndeplini un obiectiv stabilit de NATO.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 26-30 mai 2025, 7 din 10 români au încredere în NATO.
Aliaţii din cadrul NATO se pregătesc să mărească până la 5% angajamentul de cheltuieli pentru apărare în cadrul summitului de la Haga, într-un context în care conflictul dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, de cealaltă parte, s-a acutizat în ultimele ore.
Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că toate țările NATO trebuie să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, mai puțin SUA. În acest punct al discuției, cei interesați de subiectul bugetelor de apărare încep să-și pună întrebarea de ce ar trebui SUA să aloce mai puțin ca procente din PIB față de ceilalți aliați, pentru că evident la acest lucru se referea președintele Trump.
Articolul 5 din tratatul de apărare colectivă al Alianței nu înseamnă un răspuns militar automat în cazul unui atac rusesc. NATO nu poate răspunde la o invazie rusească, de exemplu, a unui sat estonian, declară Rob Bauer, fostul șef al Comitetului Militar al NATO.
Rușii încep să folosească nave militare pentru a escorta petrolierele “flotei din umbră” care traversează Canalul Mânecii, cu ajutorul cărora sunt eludate sancțiunile internaționale.
Statele membre NATO au convenit, înaintea unui summit care începe marți, să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. Spania, însă, este singura țară care spune că nu trebuie să respecte acest angajament.
Deputatul Ionuț Moșteanu (USR) a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare după audieri. Moșteanu va fi noul ministru al Apărării și va deține de asemenea funcția de vicepremier în Guvernul condus de Ilie Bolojan (PNL).
Românii se numără printre cei mai convinşi europeni că venirea lui Donald Trump la Casa Albă este un lucru bun atât pentru ţara lor, cât şi pentru pacea în lume, la şase luni după câştigarea alegerilor de către preşedintele republican, relevă un sondaj de opinie realizat în 12 state europene şi făcut public luni.
Într-un moment în care se confruntă cu un val de decizii în care e obligat din cauza situației financiare să ia măsuri fiscale nepopulare, Guvernul României are o șansă uriașă să și construiască. Iar această „construcție” ar însemna nu doar salvarea cu adevărat a industriei de apărare din România, ci ar fi un pilot esențial pentru securitatea țării. E vorba de implementarea strategiei industriei de apărare, o strategie de o complexitate fără precedent, fără iz politic și care e deja aprobată. Mai e un singur pas, implementarea ei. Sorin Encuțescu, coordonatorul strategiei pentru industria națională de apărare, proiect la care se lucrează din 2022 și care are la bază și lecțiile războiului de agresiune rus asupra Ucrainei, a lansat un apel cu privire la soarta celei mai ample strategii sectoriale realizată vreodată în România, dedicată industrie de apărare, domeniu esențial pentru securitatea națională. Oficialul atrage atenția că, în ciuda complexității și profesionalismului cu care a fost elaborată, documentul riscă să aibă aceeași soartă ca și strategia precedentă, adică să rămână neaplicată. De ce? Situația e explicată pe înțelesul tuturor în cele ce urmează.
Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare (ECDI) a semnat un contract de 200 de milioane de euro cu compania franceză de apărare MBDA pentru furnizarea de ”Mistral 3”- sisteme antiaeriene portabile cu rază scurtă de acțiune (MANPAD).
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a anunțat trimiterea a 17 sisteme de apărare aeriană Patriot în Ucraina. Potrivit acestuia, majoritatea acestor sisteme vor fi pe câmpul de luptă. Această declarație a fost făcută în timpul briefingului său cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Su-35 e cu siguranță cel mai promovat avion de luptă al Rusiei. În ciuda faptului că rușii au reușit să vândă Algeriei avioanele de generația 4 ++, apar semne de întrebare cu privire la capacitățile tehnice ale acestei aeronave, folosite intens de ruși și în războiul lor de agresiune împotriva Ucrainei. Semne de întrebare care, coroborat cu presiunea SUA, au făcut ca rușii să piardă inclusiv un contract major pentru Su-35.
În acest an, au fost înregistrate șase atacuri reușite, care au fost efectuate împotriva Flotei din Umbră a Rusiei, așa cum este numită flota de petroliere rusești care susține financiar războiul din Ucraina și care - până de curând - naviga inclusiv pe sub radarul sancțiunilor europene.
Generalul francez a apreciat că utilizarea pe scară largă forței și obișnuința cu violența au devenit elemente definitorii ale peisajului global.
Zelenski și Yermak au considerat că guvernul lui Șmîhal devenise prea lent și insuficient de eficient în implementarea reformelor cheie.
Generalii ruși i-au sugerat președintelui Vladimir Putin lansarea unei ofensive majore în viitorul apropiat, al cărei scop ar fi obținerea controlului asupra unor zone întinse din Ucraina care nu sunt încă ocupate de Rusia în acest an, scrie ziarul Bild, citând bloggeri ruși.
„Acest acord consolidează aceste angajamente și ne permite să partajăm mai ușor informații, tehnologii și procese pentru o mai mare reziliență logistică”, a declarat viceamiralul american Jeff Jablon. Australia, Japonia și Statele Unite au semnat, vineri – 11 iulie, un acord pentru a îmbunătăți interoperabilitatea logistică între forțele lor maritime, marcând prima stabilire oficială a unui acord logistic trilateral între națiunile respective.
Președintele american Donald Trump schimbă din nou strategia față de Kiev, supărat de refuzul lui Vladimir Putin de a negocia. Dar, ca întotdeauna în era Trump, detaliile contează, iar costurile sunt pasate altora.
Confruntată cu o modernizare militară rapidă a Chinei, administrația americană mizează pe o nouă generație de aeronave invizibile pe radar și interconectate digital pentru a se asigura că spatiul aerian rămâne sub controlul său, indifernt unde se vor afla prezente avioanele U.S. Air Force. În centrul acestei strategii de miliarde de dolari se află bombardierul stealth B-21 Raider, care deja efectuează zboruri de test, și enigmaticul program Next Generation Air Dominance (NGAD), un ,,ecosistem de luptă'' menit să redefinească însăși noțiunea de război aerian.
Fluxurile de imigranți din Libia au început să crească din nou făcând Italia tot mai îngrijorată de influența în creștere pe care Rusia o are în țara din Africa de Nord, exercitată prin furnizarea de arme și o potențială nouă bază navală în portul nord-estic Tobruk.
Într-un interviu acordat canalului de televiziune german N-tv, fostul comandant suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei, actualul ambasador în Marea Britanie, Valeri Zalujnîi, a declarat că Ucraina are nevoie urgentă de rachete americane, chiar și de cele vechi.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, declară că stocurile germane sunt epuizate, dar propune o soluție alternativă la Washington, în timp ce linia roșie pentru rachetele Taurus rămâne fermă. Germania se confruntă cu o realitate dură: nu mai poate trimite sisteme de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina din propriile rezerve militare. Dar, într-o mișcare ce subliniază urgența sprijinirii Kievului, Berlinul are un nou plan: să cumpere sisteme americane special pentru a le transfera frontului ucrainean.
Un articol din Breitbart News, publicația americană cunoscută pentru poziția sa pro-Israel, a dezvăluit eforturile din culise ale Israelului pentru a împiedica Turcia să achiziționeze aeronava F-35A Lightning II.
Datele serviciilor de informații au arătat o reducere aproape la jumătate a arsenalului de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, într-o lună și jumătate
Pe fondul avertismentelor privind un posibil conflict major cu Rusia, Germania va găzdui la sfârșitul lunii septembrie unul dintre cele mai importante exerciții militare ale NATO din ultimii ani.
“Într-o săptămână au fost folosite 1.800 de drone și 83 de rachete", arată președintele Ucrainei.
Utilizarea eficientă de către Rusia a rachetelor cu rază lungă de acțiune în războiul său din Ucraina i-a convins pe oficialii militari occidentali de importanța acestora pentru distrugerea posturilor de comandă, a centrelor de transport și a lansatoarelor de rachete aflate mult în spatele liniilor inamice.
Kim Jong Un s-a întâlnit cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în orașul portuar Wonsan. Întâlnirea a avut loc în contextul în care analiștii sugerează că Coreea de Nord va trimite mai multe trupe pentru a lupta alături de Rusia în cadrul ofensivei sale împotriva Ucrainei.
În timpul unei operațiuni speciale, angajați ai Serviciului de Securitate al Ucrainei au eliminat agenți ai serviciilor speciale rusești care, în numele FSB-ului rus, uciseseră un colonel SBU la Kiev.
În timp ce Australia se pregătește să înceapă cele mai mari exerciții militare cu SUA, ministrul interimar australian al apărării, Pat Conroy,a declarat că Armata sa este pregătită și se așteaptă ca navele spion chineze să monitorizeze exercițiul Talisman Sabre. Cu toate acestea, oficialul a refuzat să se pronunțe asupra modului în care Australia ar reacționa în cazul unui conflict între China și SUA.
Rachetele vor fi livrate încă de la sfârșitul lunii iulie și vor veni într-un număr mare, a declarat generalul Freuding, responsabilul pentru coordonarea sprijinului militar pentru Ucraina.
Prezența militară franceză la Cincu și sprijinul diplomatic pentru Republica Moldova ajută la consolidarea celor două țări din estul Europei, iar asta deranjează teribil la Moscova.
Într-un material analitic al Institutului Polonez pentru Relații Internaționale (IPRI), care a fost preluat de mai multe surse de pe rețelele de socializare, se arată faptul că Ucraina obține miliarde de dolari prin exploatarea coridorului de transport maritim prin Marea Neagră, ”recucerit” de la ruși.
Produsele importate din Uniunea Europeană şi Mexic vor avea taxe vamale de 30% de la 1 august, a anunţat preşedintele american Donald Trump sâmbătă, în scrisori postate pe social media, relatează agențiile de știri.
Pe 10 iulie, forțele Direcției Principale de Informații (GUR) a Ucrainei au provocat distrugerea unui gazoduct rus situat la peste 3.000 km de linia frontului, în districtul autonom Hanti-Mansi din regiunea Tyumen, o conductă principală care furnizează gaze naturale instalațiilor de producție de tehnică militară din regiunile Orenburg, Celiabinsk și Sverdlovsk.
Regatul Unit și Franța vor comanda mai multe rachete de croazieră Storm Shadow/SCALP. În același timp, vor fi intensificate lucrările de înlocuire a acestui model de armament, ca parte a acordului Lancaster House 2.0, un nou acord Lancaster House, în domeniul apărării, semnat inițial în 2010.
Țările NATO dezvoltă o nouă modalitate de a furniza Ucrainei arme americane esențiale pentru lupta sa împotriva Rusiei, potrivit unui articol din 11 iulie al New York Times (NYT).
Rusia a lansat în noaptea de 11 spre 12 iulie un nou val masiv de atacuri cu drone și rachete asupra vestului Ucrainei, vizând zone îndepărtate de liniile frontului, au relatat sâmbătă presa și oficialii ucraineni.
Taiwan desfășoară, de câteva zile, cele mai ample exerciții militare din istorie. Ca răspuns, postul de televiziune de stat chinez CCTV a publicat imagini cu manevrele militare chineze din strâmtoarea Taiwan.
Bătrânul portavion rusesc “Amiral Kuznețov” s-ar putea să nu mai vadă marea, după ce lucrările de modernizare a navei au fost suspendate pe termen nelimitat.
