În cadrul unui material publicat în urmă cu o săptămână în Trustul de Presă al MApN , Florin Șperlea amintește că țara noastră va achiziționa 32 de avioane F-16 din Norvegia, într-o configurație superioară față de primele 17 pe care le-am cumpărat din Portugalia și care au completat prima escadrilă a României.
El le răspunde „piloților de canapea”, în contextul în care decizia privind achiziționarea de F-16 din Norvegia, avioane care au o vârstă de aproximativ 40 de ani, a atras multe critci pe rețelele de socializare.
Florin Șperlea amintește că prețul pe care îl va plăti România, de aproximativ „454 de milioane de euro, din care 354 de milioane de euro sunt pentru pachetul propus de Guvernul Norvegiei (aproximativ 11 milioane de euro per avion) şi 100 de milioane de dolari pentru suportul logistic şi echipamentele specifice incluse în pachetul de la Guvernul SUA” este unul foarte bun.
„Adevărul e că îmi era dor să-i aud din nou pe experții Facebook și, mai cu seamă, pe „piloții de canapea”, care, nu-i așa, zboară zilnic cu F-16, între două știri online.
Că iarăși luăm second hand, că nu suntem în stare de altceva, că sunt vechituri, că au stat prea mult în frig, cu acțiuni dese în zona nordică a continentului (nu îmi amintesc, de pildă, nicio obiecție la acelea achiziționate din Portugalia, să fi fost invocată salinitatea excesivă a aerului ca urmare a proximității Oceanului), că iar nu reușim să facem offset”, subliniază istoricul militar.
Amintim că în cursul zilei de ieri Parlamentul României a dat „undă verde” pentru achiziționarea celor 32 de F-16 din Norvegia. Mentenanța și modernizările vor fi făcute de Aerostar Bacău. Acest lucru l-a remarcat și Florin Șperlea în momentul în care a analizat componenta de offset.
„Offset-ul e important, fără îndoială, dar la fel de important este de subliniat că Aerostar Bacău va asigura mentenanța acestor aparate de zbor, în condițiile în care directorul întreprinderii băcăuane spunea, într-un interviu acordat publicației MApN, cât de dificilă este formarea specialiștilor care provin din învățământul politehnic românesc, prin cursuri ulterioare studiilor universitare, fiind nevoit să ofere apoi salarii motivante pentru a putea fideliza această resursă umană pregătită la fața locului”.
„Simpatici mai cu seamă sunt aceia care vor musai noutăți, escadrile întregi de F-35, fără să știe ce fel de bijuterie scumpă este acest avion realizat de Lockheed Martin, după îndelungi eforturi de cercetare și producție, al cărui preț, pe bucată, poate ajunge la 100 de milioane de dolari (!), în vreme ce exemplarele F-16 norvegiene, cu posibilitate de upgrade, costă, fiecare în parte, „doar” 11 milioane de euro.
Nu cred că prețul acestor aparate este cunoscut de unii dintre aceia care se pronunță hotărât pentru „noutăți”, fiindcă, altminteri, și-ar aminti că și în propria lor gospodărie pot avea exact mașina pe care și-o permit financiar.
Și, culmea, în țara în care s-au importat poate cele mai multe mașini second hand din Occidentul european, atunci când „taxele verzi” nu au impus prețuri prohibitive, este dezvoltată și clamată „cultura produsului nou”, transferând o gândire limitată la domeniul automobilistic înspre achizițiile unor asemenea aparate sofisticate, a căror avionică este supusă permanent unui proces de îmbunătățire care schimbă considerabil nu doar durata de viață a aparatului de zbor, ci și performanțele sale”, mai scrie istoricul militar.
El a mai amintit că „achizițiile prin contracte de tip Government-to-Government sunt transparente, eliminând suspiciunile (rezonabile poate, cândva, ca să folosesc termenul juridic atât de drag dezbaterilor nesfârșite despre fapte de corupție) că aceste înțelegeri ar putea să fie în beneficiul vreunui politician sau unui partid politic”.
„Acest tip de contract, în ultimii ani, în pofida multor „pricepuți” care împroașcă prin „fițuicile” online cu lături privind achizițiile de echipamente militare pentru Armata României, este poate cea mai bună ocazie de a contribui la eliminarea unor discuții inutile și dăunătoare instituției militare (unii din aceia care le poartă fiind, din păcate, foști militari).
De altfel, o Hotărâre CSAȚ, din 2012, a prevăzut realizarea graduală a capabilității operaționale aeriene de tranziție, prin continuarea dotării cu avioane F-16 transferate din excedentul altor state, necesare apărării spațiului aerian pe timp de pace, criză și război, precum și asigurării contribuției naționale la apărarea colectivă”, scrie Florin Șperlea.
Colonelul român răspunde și acestei întrebări. „Pentru că este țara NATO din acelea cărora le-a fost adresată cererea de achiziție, posesoare de flote F-16, care a răspuns pozitiv la solicitarea guvernului român, oferind un pachet de mentenanță foarte avantajos”.
El subliniază că modul în care piloții norvegieni au tratat aparatele la despărțire spune totul despre cum au fost ele întreținute.
„Și mi-a plăcut cum și-au tratat piloții norvegieni aparatele F-16 la despărțire. Cu respect, cu înduioșătoare prețuire pentru aceste mașini zburătoare sofisticate care i-au ajutat să-și îndeplinească misiunile de apărare a spațiului aerian al țării lor. Un clip video al Forțelor Aeriene norvegiene a fost o bună mărturie a acestei stări de spirit.
Prințesa Ingrid Alexandra, a doua în linia de succesiune la tronul Norvegiei, la cei numai 17 ani ai ei, echipată în ținuta de zbor a piloților militari din țara fiordurilor, a dorit să omagieze ea însăși acest tip de aeronavă, printr-un zbor special. O ultimă „plimbare” princiară, menită să demonstreze fiabilitatea acestor aparate aflate deja în uzul multor parteneri nord-atlantici.
Care ne arată, de altfel, și viitorul. O tranziție profesională firească spre F-35, bijuteria Lockheed Martin pe care, probabil, piloții români o vor zbura cândva întru protejarea eficientă a spațiului aerian românesc și al NATO”, a conchis Florin Șperlea.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit miercuri, 12 martie, cu reprezentanții conducerii Avioane Craiova S.A., la sediul societății din municipiul Craiova.
O serie de imagini din satelit au scos la iveală o staționare considerabilă de avioane militare rusești la baza aeriană Olenya, situată în peninsula Kola, în nord-vestul Rusiei.
Potrivit surselor de monitorizare a aviației, în după-amiaza zilei de 12.03.2025, două avioane de vânătoare de tip Rafale B aparținând Forțelor Aeriene ale Franței au îndeplinit misiuni de cercetare în partea centrală a Mării Negre.
Experții militari de la National Interest analizează o posibilă informație care dacă se va confirma ar fi îngrijorătoare și ar afecta mult prestigiul Americii: Șase bombe ghidate JDAM - printre cele mai avansate sisteme de armament trimise Ucrainei - ar fi fost interceptate de sisteme de apărare antiaeriană rusești Pantsir-S1.
Înainte de a fi luată decizia de a păstra aeronavele de luptă Eurofighter Typhoon Tranche 1 (versiunea 1) care vor fi retrase din serviciul de luptă britanic, Ministerul Apărării din Regatul Unit a analizat „de mai multe ori” oportunitatea de a le furniza Ucrainei.
Anilor mulți de secetă în care suedezii de la Gripen nu au reușit să vândă avioane de luptă Gripen li se adaugă și un gram mare de ghinion. Asta pentru că tocmai motoarele americane ale Gripen au „îngropat” o afacere de miliarde. Cum s-a ajuns aici și de ce istoria s-ar fi putut scrie diferit?
Ucraina are nevoie de rachete aer-aer cu rază lungă de acțiune pentru aeronave, precum și diverse alte sisteme, pentru o utilizare mai eficientă a F-16.
Azi a avut loc un moment istoric la Câmpia Turzii. E vorba de ceremonia prilejuită de finalizarea înzestrării cu aeronave F-16 Fighting Falcon a Escadrilei 48 Vânătoare, unitate nou înființată în cadrul Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”. Totodată, ministrul Angel Tîlvăr a confirmat ceea ce DefenseRomania a anunțat în exclusivitate privind discuțiile despre modernizarea avioanelor la următoarea configurație, proces ce va avea loc în România și în care va fi implicată industria noastră de apărare.
Utilizarea de către ruși a aeronavei aeropurtate de avertizare timpurie și control (AEW&C) A-50 poate indica pregătiri pentru un nou atac masiv asupra Ucrainei. Acest lucru a fost precizat în cadrul unei remarci pentru canalul YouTube RBC-Ucraina de către un militar din cadrul Forțelor Armate Ucrainene de Apărare Teritorială, expertul militar Oleksandr Musienko. Acesta a subliniat că atacurile masive ale Rusiei asupra Ucrainei sunt un lucru firesc, mai ales în contextul în care Statele Unite au suspendat transferul de ajutor către Ucraina, precum și schimbul de informații.
Sistemul franco-italian de apărare antiaeriană SAMP/T, care este considerat un analog al americanului Patriot, ar putea avea probleme la interceptarea rachetelor balistice. Motivul ar putea fi rachetele interceptoare folosite în prezent.
Portalul rus de propagandă Topwar citează presa ucraineană care semnalează că, după ce recent SUA au încetat să mai transfere informații la Kiev, inclusiv informații prin satelit, reprezentanții americani au întrerupt acum și sprijinul pentru echipamentele de război electronic instalate pe avioanele de vânătoare F-16 întrebuințate de Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Rusia va profita probabil de suspendarea ajutorului militar american și a partajării informațiilor cu Ucraina pentru a-și intensifica campania de lovituri cu rază lungă, consumând astfel rapid rachetele ucrainene de apărare aeriană.
Forțele Aeriene Române se pregătesc să dea un test major în cursul acestui ani. Un detașament format din piloți de luptă, tehnicieni de sol și militari ai ROAF, împreună cu 4 avioane de luptă F-16 Fighting Falcon vor începe o misiune în coastele Federației Ruse.
Industria franceză de apărare aeronautică e pregătită să tureze la maximum motoarele în ceea ce privește producția de avioane de luptă de tip Rafale.
Racheta, fabricată de o companie deținută de Airbus și Safran, a decolat de la Centrul Spațial European din Guyana Franceză.
Conform unui raport al Forțelor Aeriene Regale Britanice (Royal Air Force), din 28 februarie 2025, un avion F-35B al Corpului de Infanterie Marină al SUA a efectuat primele zboruri de testare cu racheta Meteor, un proiectil aer-aer cu rază lungă de acțiune (BVRAAM), de ultimă generație, dezvoltat de gigantul european MBDA.
Ungaria tocmai a vândut unui stat european un avion de luptă de tip MiG-29, care fusese retras din dotarea Forțelor Aeriene Ungare.
Belgia a amânat livrarea avioanelor de vânătoare F-16 către Ucraina până anul viitor. Prim-ministrul belgian Bart De Wever a anunțat acest lucru înaintea summitului de joi al liderilor Uniunii Europene.
Gigantul american Lockheed Martin a anunțat că flota globală de avioane F-35 a depășit 1 milion de ore de zbor, o dovadă suplimentară a dimensiunii și forței programului, asigurând că militarii americani și cei ai aliaților își mențin supremația aeriană în întreaga lume.
În această săptămână, Forțele Aeriene ale SUA au cooperat cu avioane de luptă din întreaga Europă pentru misiunea ONYX CROSS Bomber Task Force (BTF), demonstrând tehnici de zbor și strategii de luptă. Luni, avioanele americane B-52H Stratofortress, care operează de la baza Fairford din Regatul Unit, și-au unit forțele cu piloți de vânătoare din Bulgaria, România și Croația pentru a efectua misiunea menită să îmbunătățească coordonarea și să perfecționeze tacticile de luptă.
Un incident în care au fost implicate un avion de vânătoare rusesc Su-35 și o dronă franceză MQ-9 Reaper a avut loc la 2 martie 2025, în spațiul aerian internațional situat deasupra Mediteranei de Est. Se pare că aeronava rusă s-a angajat în manevre periculoase, apropiindu-se în mod repetat de această dronă la mică distanță, putând astfel compromite stabilitatea acesteia în zbor.
Ca urmare a răcirii relațiilor dintre SUA și Ucraina, cauzate de incidentele recente de la Casa Albă dintre Volodimir Zelenski și conducerea americană, respectiv președintele Donald Trump și vicepreședintele J.D. Vance, Franța încearcă să se impună ca unul dintre liderii mondiali în problema conflictului ucrainean.
Ministerul polonez al Apărării Naționale a semnat un contract în valoare de 300 de milioane de dolari pentru a prelua în leasing opt elicoptere de atac Boeing AH-64D Apache din Statele Unite, încă în acest an. Fapt ce arată cât se poate de clar că pentru Polonia elicopterele de atac sunt o prioritate.
Industria rusă dă de înțeles că ar pregăti un mare contract pentru vânzarea unui avion de generația a 5-a, dar lasă misterios să se înțeleagă că ar putea fi chiar macheta Su-75 și nu Su-57. În orice caz, sunt date care arată că ar putea fi doar un bluf.
Exercițiul Bamboo Eagle 25-1 a evidențiat abilitățile strategice ale bombardierului stealth B-2 Spirit, care este o componentă esențială a misiunilor de descurajare ale SUA. Această amplă activitate de antrenament, organizată de U.S. Air Force Warfare Center, a evaluat capacitățile B-2 alături de cele ale forțelor aeriene aliate de a funcționa în medii disputate și de a efectua lovituri de precizie. Construit pentru a evita sistemele avansate de apărare aeriană și pentru a lansa încărcături utile convenționale și nucleare pe distanțe foarte mari, B-2 a jucat un rol esențial în demonstrarea capacităților de desfășurare rapidă și de atac cu rază lungă de acțiune.
Biroul de Achiziții al Forțelor Armate Germane (BAAINBw) a însărcinat compania POLARIS Raumflugzeuge din Bremen să dezvolte un avion hipersonic complet reutilizabil, cu lansare orizontală și propulsie în două etape. Contractul include proiectarea, testarea în zbor a aeronavei de dimensiuni mari și opțiunea de producție, potrivit publicației germane Hartpunkt (27 februarie), specializată în probleme de apărare.
Franța a confirmat încheierea primelor livrări de avioane de luptă Mirage-2000 către Ucraina, subliniind sprijinul continuu al națiunii europene pentru Kiev în fața agresiunii militare a Rusiei.
În cursul zilei de joi, 27 februarie, în spațiul aerian al României și în zona Mării Negre au fost desfășurate o serie de activități ale unor mijloace aeriene din state membre NATO, fără precedent în ultima perioadă, care confirmă rolul deosebit de important jucat de țara noastră în această zonă de interes maxim pentru aliați.
Presa rusă a informat, citând ca surse serviciile secrete ucrainene, că, în ultima perioadă, partea rusă a crescut producția de drone kamikaze de tip Geran de la 30-40 la 150 de unități pe zi.
Un avion rusesc de tip Su-57 a aterizat la Baza 9 Aviație Tactică a Iranului din Bandar Abbas, în partea de sud-est a țării, în timp ce se întorcea de la AeroIndia 2025 și a rămas blocat la sol după ce a întâmpinat probleme la motor.
Propagandiștii ruși au publicat un material video în care apar operatori de drone FPV care stau întruna dintre clădirile de birouri ale centrului de afaceri Moscow City și coordonează atacuri de la distanţa asupra Ucrainei. Potrivit presei ruse, „o dronă de atac FPV controlată de la Moscova a lovit pentru prima dată o facilitate militara a forțelor armate situată în Ceasiv Iar.
Surse de monitorizare a navigației au informat, pe 15.04.2025, că nava rusească de cercetare radioelectronică Viktor Leonov a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană.
Statul agresor Rusia plănuiește în continuare să lanseze o ofensivă în vară, a scris, pe 15 aprilie, pe Telegram, șeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării, Andrii Kovalenko. Declarația sa reia afirmațiile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit cărora Rusia încearcă să prelungească războiul prin efectuarea cu cinism a unor atacuri în fiecare zi.
Președintele Donald Trump a promulgat la 9 aprilie o nouă politică menită să revitalizeze industria americană de construcții navale, care a rămas mult în urma nivelurilor de producție stabilite de Republica Populară Chineză. Textul ordinului executiv, care menționează necesitatea de a consolida „capacitatea de construcții navale comerciale și forța de muncă din domeniul maritim”, reflectă multe dintre preocupările exprimate în rândul omologilor din domeniul apărării din industrie.
La începutul anului 2025, exportul gazului rusesc în Europa a atins cote minime istorice. Ruta Yamal prin Polonia a fost oprită de Varșovia, acordul de tranzitare cu Ucraina a expirat, iar sistemul de gazoducte Nord Stream a fost paralizat după exploziile din 2022, când doar o ramură disponibilă a Nord Stream 2 a scăpat să nu fie complet secționată.
Reprezentanţii Congresului american prezenţi marţi la Bucureşti au fost "mulţumiţi" de clarificările Cotroceniului privind anularea alegerilor prezidenţiale de anul trecut, informează surse politice.
Demersul Rusiei de a căuta noi locații pentru a-și desfășura aviația strategică în regiunea Indo-Pacific este un semnal de alarmă pentru Occident. În ultimii ani, Forțele Aerospațiale Ruse (VKS) au înaintat mai multe cereri Indoneziei pentru că avioanele lor cu rază lungă de acțiune Il-76 și Tu-95 să aterizeze la baza aeriană Manuhua din Biak Numfor, provincia Papua. Unele dintre aceste cereri au fost satisfăcute.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB) a informat că, pe 15.04.2025, flota a început desfășurarea unor exerciții de amploare, care au ca scop protejarea navigației.
Un acord privind vânzarea a douăzeci și patru de avioane de luptă avansate către Indonezia, un partener-cheie al SUA în Asia de Sud-Est, atârnă de un fir de ață, deoarece noile tensiuni comerciale amenință să destrame ani de negocieri. În august 2023, compania Boeing a semnat un acord-cadru cu Indonezia pentru furnizarea a 24 de avioane F-15EX Eagle II, o inițiativă care promitea să consolideze legăturile dintre Washington și Jakarta, consolidând în același timp apărarea arhipelagului.
China a ordonat companiilor sale aeriene să nu mai accepte livrări de avioane de la compania americană Boeing. Decizia a fost luată într-un moment în care asistăm la un război tarifar fără precedent între China și Statele Unite, în care președintele american Donald Trump a impus Chinei tarife de importuri de până la 145%, iar Beijingul a impus taxe de 125% pe mărfurile americane.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pe 12 aprilie că NATO „și-a pierdut sensul” după prăbușirea Uniunii Sovietice și Alianța „ar fi trebuit să fie dizolvată”, adăugând că această chestiune este încă relevantă în prezent.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, în cadrul unui interviu, a declarat că americanii au pe masă la Pentagon mutarea bazei de la Ramstein din Germania, la Mihail Kogălniceanu, în România (MK). Potrivit înaltului oficial român informații în acest sens au venit pe canalele militare americane.
Eficiența pe câmpul de luptă a sistemelor de rachete HIMARS nu a trecut neobservată, iar în următorii ani Armatele statelor occidentale vor avea în dotare tot mai multe lansatoare de rachete multiple.
Trupele ruse au efectuat, recent, un atac nereușit cu blindate în zona localității Velika Novosilka, din regiunea Donețk.
România nu poate exclude posibilitatea ca Rusia să încerce un atac împotriva unui stat NATO în următorii ani, a avertizat generalul Gheorghiță Vlad, Șeful Statului Major al Apărării, într-un interviu difuzat de Pro TV, în cadrul emisiunii România, te iubesc!.
Legendarele tancuri americane Abrams au deja 40 de ani. Desigur, ele sunt modernizate în diferite versiuni. Însă recent SUA au decis să schimbe strategia: În loc de update-uri treptate, industria va lansa o nouă versiune a Abrams. Iar Armata cere ca procesul să fie accelerat la maximum.
Ceremoniile de 9 mai, de anul aceasta, marchează 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, fiind un nou prilej de propagandă pentru Kremlin.
Relațiile diplomatice dintre Ucraina și Statele Unite se tensionează după ce președintele Volodimir Zelenski l-a acuzat public pe vicepreședintele american J.D. Vance că ar justifica într-un fel acțiunile liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Declarațiile vin în contextul unei dispute deschise privind poziționarea Washingtonului în conflictul ruso-ucrainean, aflat deja în al patrulea an.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, va vizita Moscova în zilele următoare pentru a discuta, alături de partea rusă, despre negocierile dintre Iran și Statele Unite privind programul nuclear, înaintea noii runde de discuții programate sâmbătă, la Roma.
Președintele Trump l-a acuzat din nou luni pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că a început războiul cu Rusia, spunând că „nu începi un război cu cineva care este de 20 de ori mai mare decât tine și apoi speri că oamenii îți dau niște rachete”.
Ministrul belgian al apărării a anunțat că intenționează să achiziționeze mai multe avioane F-35, însă dorește ca aeronavele respective să fie fabricate în Italia, nu în Statele Unite. Ministrul belgian al apărării, Theo Francken, a declarat acest lucru într-un interviu acordat publicației belgiene HLN.
Administrația președintelui american Donald Trump a suspendat luni granturile federale acordate Universității Harvard de peste 2 miliarde de dolari.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a informat, pe 14.04.2025, că, în acvatoriul Mării Mediterane, a fost executat exercițiul naval bilateral Podul Prieteniei-2025 cu participarea unor nave de luptă și auxiliare aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse și Egiptului.
La conferința ,,European Defense Industry: Prospects for Cooperation with the Ukrainian Defense Industry'' forțele armate ucrainene au prezentat public, pentru prima dată, imagini oficiale ale prototipului sistemului laser de luptă denumit ''Tryzub''. În paralel, pe rețelele de socializare au fost publicate imagini video care arată lovirea cu succes a unei drone FPV cu ajutorul unui fascicul laser de mare putere.
NATO a achiziționat un sistem militar bazat pe inteligență artificială de la Palantir, compania americană de software deținută de Peter Thiel, susținător al lui Donald Trump, și care are legături puternice cu Pentagonul. Acesta achiziţie făcută de NATO vine pe fondul creșterii îngrijorării în rândul statelor membre europene ale Alianţei cu privire la o posibilă retragere a SUA din Europa, după ce Trump a amenințat că nu va mai proteja continentul dacă europenii nu vor crește drastic cheltuielile pentru apărare. NATO se grăbește, de asemenea, să țină pasul cu dezvoltarea capacităților militare AI de către rivali precum China.
Liderul opoziției maghiare Péter Magyar a promis că va organiza un referendum privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană dacă va câștiga alegerile de anul viitor.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnalat disponibilitatea țării sale de a achiziționa 10 sisteme de apărare antiaeriană Patriot din Statele Unite pentru 15 miliarde de dolari, o declarație care subliniază nevoia urgentă a ucrainenilor de a-și consolida apărarea aeriană pe fondul conflictului în curs.
Germania este dispusă să trimită rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Taurus în Ucraina, a declarat cancelarul german desemnat, subliniind nevoia ca Ucraina să treacă în ofensivă și să forțeze concesii din partea președintelui rus Vladimir Putin. Mai mult, Merz a indicat că rachetele ar putea lovi puncte strategice, inclusiv Podul Kerci cunoscut și sub denumirea Podul Crimeei.
Cea mai mare armată din Europa are o dimensiune egală cu toate cele patru mari forțe europene la un loc.
Forțele ruse au efectuat o lovitură devastatoare cu rachete balistice împotriva orașului Sumî pe 13 aprilie, provocând peste 150 de victime, morți și răniți.
Industria de apărare din Franța ridică ștacheta și propune un avion spațial. Ceea ce nu au reușit să finalizeze nici rușii și nici americanii în perioada Războiului Rece, cu ambițioasele programe MiG-105 și X-20 Dyna Soar.
Coreea de Nord ar putea echipa noua fregată cu o rachetă balistică hipersonică pe care a pretins că a testat-o cu succes în ianuarie
