În cadrul unui material publicat în urmă cu o săptămână în Trustul de Presă al MApN , Florin Șperlea amintește că țara noastră va achiziționa 32 de avioane F-16 din Norvegia, într-o configurație superioară față de primele 17 pe care le-am cumpărat din Portugalia și care au completat prima escadrilă a României.
El le răspunde „piloților de canapea”, în contextul în care decizia privind achiziționarea de F-16 din Norvegia, avioane care au o vârstă de aproximativ 40 de ani, a atras multe critci pe rețelele de socializare.
Florin Șperlea amintește că prețul pe care îl va plăti România, de aproximativ „454 de milioane de euro, din care 354 de milioane de euro sunt pentru pachetul propus de Guvernul Norvegiei (aproximativ 11 milioane de euro per avion) şi 100 de milioane de dolari pentru suportul logistic şi echipamentele specifice incluse în pachetul de la Guvernul SUA” este unul foarte bun.
„Adevărul e că îmi era dor să-i aud din nou pe experții Facebook și, mai cu seamă, pe „piloții de canapea”, care, nu-i așa, zboară zilnic cu F-16, între două știri online.
Că iarăși luăm second hand, că nu suntem în stare de altceva, că sunt vechituri, că au stat prea mult în frig, cu acțiuni dese în zona nordică a continentului (nu îmi amintesc, de pildă, nicio obiecție la acelea achiziționate din Portugalia, să fi fost invocată salinitatea excesivă a aerului ca urmare a proximității Oceanului), că iar nu reușim să facem offset”, subliniază istoricul militar.
Amintim că în cursul zilei de ieri Parlamentul României a dat „undă verde” pentru achiziționarea celor 32 de F-16 din Norvegia. Mentenanța și modernizările vor fi făcute de Aerostar Bacău. Acest lucru l-a remarcat și Florin Șperlea în momentul în care a analizat componenta de offset.
„Offset-ul e important, fără îndoială, dar la fel de important este de subliniat că Aerostar Bacău va asigura mentenanța acestor aparate de zbor, în condițiile în care directorul întreprinderii băcăuane spunea, într-un interviu acordat publicației MApN, cât de dificilă este formarea specialiștilor care provin din învățământul politehnic românesc, prin cursuri ulterioare studiilor universitare, fiind nevoit să ofere apoi salarii motivante pentru a putea fideliza această resursă umană pregătită la fața locului”.
„Simpatici mai cu seamă sunt aceia care vor musai noutăți, escadrile întregi de F-35, fără să știe ce fel de bijuterie scumpă este acest avion realizat de Lockheed Martin, după îndelungi eforturi de cercetare și producție, al cărui preț, pe bucată, poate ajunge la 100 de milioane de dolari (!), în vreme ce exemplarele F-16 norvegiene, cu posibilitate de upgrade, costă, fiecare în parte, „doar” 11 milioane de euro.
Nu cred că prețul acestor aparate este cunoscut de unii dintre aceia care se pronunță hotărât pentru „noutăți”, fiindcă, altminteri, și-ar aminti că și în propria lor gospodărie pot avea exact mașina pe care și-o permit financiar.
Și, culmea, în țara în care s-au importat poate cele mai multe mașini second hand din Occidentul european, atunci când „taxele verzi” nu au impus prețuri prohibitive, este dezvoltată și clamată „cultura produsului nou”, transferând o gândire limitată la domeniul automobilistic înspre achizițiile unor asemenea aparate sofisticate, a căror avionică este supusă permanent unui proces de îmbunătățire care schimbă considerabil nu doar durata de viață a aparatului de zbor, ci și performanțele sale”, mai scrie istoricul militar.
El a mai amintit că „achizițiile prin contracte de tip Government-to-Government sunt transparente, eliminând suspiciunile (rezonabile poate, cândva, ca să folosesc termenul juridic atât de drag dezbaterilor nesfârșite despre fapte de corupție) că aceste înțelegeri ar putea să fie în beneficiul vreunui politician sau unui partid politic”.
„Acest tip de contract, în ultimii ani, în pofida multor „pricepuți” care împroașcă prin „fițuicile” online cu lături privind achizițiile de echipamente militare pentru Armata României, este poate cea mai bună ocazie de a contribui la eliminarea unor discuții inutile și dăunătoare instituției militare (unii din aceia care le poartă fiind, din păcate, foști militari).
De altfel, o Hotărâre CSAȚ, din 2012, a prevăzut realizarea graduală a capabilității operaționale aeriene de tranziție, prin continuarea dotării cu avioane F-16 transferate din excedentul altor state, necesare apărării spațiului aerian pe timp de pace, criză și război, precum și asigurării contribuției naționale la apărarea colectivă”, scrie Florin Șperlea.
Colonelul român răspunde și acestei întrebări. „Pentru că este țara NATO din acelea cărora le-a fost adresată cererea de achiziție, posesoare de flote F-16, care a răspuns pozitiv la solicitarea guvernului român, oferind un pachet de mentenanță foarte avantajos”.
El subliniază că modul în care piloții norvegieni au tratat aparatele la despărțire spune totul despre cum au fost ele întreținute.
„Și mi-a plăcut cum și-au tratat piloții norvegieni aparatele F-16 la despărțire. Cu respect, cu înduioșătoare prețuire pentru aceste mașini zburătoare sofisticate care i-au ajutat să-și îndeplinească misiunile de apărare a spațiului aerian al țării lor. Un clip video al Forțelor Aeriene norvegiene a fost o bună mărturie a acestei stări de spirit.
Prințesa Ingrid Alexandra, a doua în linia de succesiune la tronul Norvegiei, la cei numai 17 ani ai ei, echipată în ținuta de zbor a piloților militari din țara fiordurilor, a dorit să omagieze ea însăși acest tip de aeronavă, printr-un zbor special. O ultimă „plimbare” princiară, menită să demonstreze fiabilitatea acestor aparate aflate deja în uzul multor parteneri nord-atlantici.
Care ne arată, de altfel, și viitorul. O tranziție profesională firească spre F-35, bijuteria Lockheed Martin pe care, probabil, piloții români o vor zbura cândva întru protejarea eficientă a spațiului aerian românesc și al NATO”, a conchis Florin Șperlea.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ca parte a unei reforme majore, guvernul grec intenționează să-și dezafecteze o parte din aeronave de luptă mai vechi dar, și să vândă avioane F-16 și Mirage 2000. Acest lucru a fost anunțat, pe 25 martie, de ministrul Apărării, Nikos Dendias, cu ocazia Zilei Independenței.
Spre deosebire de majoritatea armatelor occidentale, armata rusă nu investise prea mult până anul trecut în muniții de precizie cu rază lungă de acțiune. Aceasta fază a fost însă depășită de ruși, iar lucrurile au început să se schimbe.
În timp ce Statele Unite au dat permisiune pentru vânzarea de avioane F-16 Block 70/72 către Turcia, un cadou similar a fost făcut şi Greciei, dar oferind o clasă de avioane de luptă mult superioară. Acest lucru înseamnă o schimbare pentru forțele aeriene elene, care acum vor survola cerul în calitate de operatori privilegiați ai F-35, în locul Turciei. În prezent, Grecia discută achiziționarea a 20 de avioane de luptă F-35A Block 3.
Șeful Statului Major al Forțelor Armate poloneze, Wiesław Kukuła, a declarat luni că incidentul în care o rachetă rusă a intrat în spațiul aerian polonez a fost „în mare parte un act deliberat”. Cu toate acestea, el a recunoscut că „inexactitatea relativă” a rachetelor rusești ar putea fi încă de vină.
”Astăzi operăm în condiții de pace, nu de război. Nu avem libertate deplină de acțiune fără a analiza potențialele consecințe”, spune general-major Maciej Klisz, comandantul operațional al Forțelor Armate.
La 24 martie, Polonia a activat avioanele sale și ale NATO după ce a identificat o rachetă rusească în spațiul său aerian. Comandamentul forţelor armate polonez a precizat într-un comunicat de presa că racheta s-a aflat în spațiul aerian al Poloniei mai puțin de un minut. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru, după cum a reamintit ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis într-un interviu pentru Fox News. "O dată este o greșeală, dar dacă permitem să se întâmple, sună ca o invitație".
O rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al Poloniei, stat membru NATO. Observatorii din Occident atrag atenția asupra riscului unui război la scară largă între Rusia și NATO și cer sprijin pentru apărarea Ucrainei și pentru ca Polonia să facă presiuni asupra Rusiei. "NATO este acum la un centimetru distanță de un război la scară largă cu Rusia", scrie cotidianul britanic Express, citând declarații ale ministrului polonez al Apărării Naționale, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz. Chiar și o intruziune greșită a unei rachete rusești în spațiul aerian al unei țări NATO, Polonia, ar putea duce la escaladarea războiului, scrie NBC News.
Două bombardiere strategice de tip B-1B Lancer aparținând Forțelor Aeriene ale SUA au survolat duminică, pe 24.03.2024, Norvegia și spațiul aerian internațional situat deasupra Mării Norvegiei și Mării Barents, zburând în direcția Peninsulei Kola din Federația Rusă.
În programul de dotare a Armatei cu sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) statul român are două variante de achiziție - licitația aflată în derulare și negocierea directă printr-o achiziție comună condusă de Franța. România ar putea deține astfel de sisteme dacă se va alătura programului european de achiziție în comun a sistemului de apărare aeriană Mistral 3 la care mai participă alte cinci națiuni europene.
În următoarea perioadă vor ajunge în țară încă patru avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon iar până la finalul anului 2024 va ajunge toată escadrila. E vorba desigur de cele 32 de avioane F-16 achiziționate din Norvegia.
La începutul lunii martie au apărut informații din partea unor instituții americane, care au indicat că se fac demersuri pentru a trimite primele șase avioane de luptă F-16 în Ucraina până în vară. Pregătirea pentru doisprezece piloți ucraineni, programată să se încheie până în vara acestui an, este în curs de desfășurare în prezent în Danemarca, SUA și Marea Britanie.
Turcia are nevoie urgent de avioane de luptă. Sătulă să aștepte după F-16 Fighting Falcon americane, care devin mai mult o himeră, turcii au demarat oficial negocierile pentru avioane Eurofighter europene, dar au o problemă.
Potrivit surselor de monitorizare a aviației de pe rețelele de socializare, pe 20.03.2024, SUA și Marea Britanie au desfășurat misiuni de cercetare strategică în zona litoralului românesc și apelor Mării Negre. Cele două state membre NATO au întrebuințat în acest scop două aeronave de cercetare radioelectronică de tip RC-135V și RC-135W.
În alocuțiunea să susținută în cadrul reuniunii ''Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei'', ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a dat un exemplu de utilizare eficientă în prima linie a sistemelor de apărare aeriană furnizate Kievului de către parteneri occidentali. În special, într-una dintre cele mai intens disputate zone ale frontului, avioanele rusești lansau între 5 și 60 de bombe ghidate pe zi. Situația s-a schimbat atunci când sistemele ucrainene de apărare aeriană au doborât trei bombardiere ruseşti într-o singură zi.
Pentagonul a conturat "linii roșii" privind utilizarea avioanelor F-16 ucrainene în timpul războiului ruso-ucrainean. Publicaţia ucraineană ArmyInform a relatat acest lucru, citându-l pe Patrick Ryder, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Apărare al SUA, într-un interviu acordat RFE/RL. Răspunzând la o întrebare despre restricțiile privind utilizarea F-16, Ryder a răspuns că țările occidentale văd utilizarea acestor avioane de luptă doar pe teritoriul suveran al Ucrainei.
Adjunctul ministrului ucrainean al apărării, Ivan Gavrilyuk, a declarat, pe 19.03.2024, că, în ultimele trei luni Rusia a aruncat aproximativ 3.500 de bombe de aviație asupra pozițiilor Forțelor Armate ale Ucrainei. Potrivit precizărilor oficialului ucrainean, cifra este de 16 ori mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023.
Trei aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze au aterizat marţi, 19 martie, în Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești, precizează Forțele Aeriene Române. Aeronavele vor deservi Centrul de Instruire înființat ca urmare a colaborării dintre Ministerul Apărării Naționale, prin Forțele Aeriene Române și Ministerul Apărării din Țările de Jos, prin Forțele Aeriene Regale Olandeze, în parteneriat cu Compania Lockheed Martin și cu sprijinul Regatului Danemarcei, stat coordonator alături de Țările de Jos a ''Coaliției Internaționale F-16''.
O imagine foto analizată cu atenție confirmă faptul că francezii se mișcă rapid. Franța a livrat deja Ucrainei bombe ghidate AASM cunoscute și ca Hammer, pe care le-a integrat pe avioane sovietice de tip MiG.-29.
Potrivit site-ului itamilradar.com, în ultimele zile, sursele deschise (OSINT) au monitorizat deplasarea cargourilor rusești Sparta IV (IMO: 9743033) și Ursa Major (IMO: 9538892), care au părărsit portul Tartus din Siria și se îndreaptă spre Rusia (probabil către Sankt Petersburg). Cele două nave sunt urmate de petrolierul rusesc Yaz (IMO: 9735323).
Misiunea va fi efectuată sub conducerea Germaniei de către personal german și francez din escadronul binațional de transport aerian „Rhein/Rhin” din Évreux , folosind două avioane de transport C-130J Hercules. Punctul de plecare al zborurilor este o bază aeriană din Iordania.
Dronele ucrainene au atacat în această dimineață două rafinării de petrol din regiunea rusă Samara. Incendiile care au izbucnit la ambele uzine imediat după atacuri s-au întins pe sute de metri pătrați.
Într-un final, după o perioadă de întârziere, a avut loc zborul inaugural al unui IAR-99 SM modernizat din cele 10 aflate în acest proces.
Majoritatea deputaților susțin poziția lui Sholtz conform căreia rachetele nu pot fi transferate Ucrainei.
Forțele Aeriene ale SUA intenționează să renunţe la 250 de avioane deodată în cererea de a avea un buget stabil pentru anul fiscal 2025, după cum reiese din proiectul de buget al Departamentului american al Apărării, în valoare totală de 849,8 miliarde de dolari. Potrivit acestuia, Forțele Aeriene ale SUA urmează să renunţe în total la 205 avioane de luptă, 34 de aeronave transport și 22 de avioane de antrenament.
Statele Unite sunt gata să trimită pe frontul din Ucraina mult temutele rachete ATACMS cu rază de aproape 300 de km.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat marți potențiala vânzare către Polonia a 821 de rachete aer-sol AGM-158B-2 în valoare de 1,77 miliarde de dolari. "Departamentul de Stat a luat o hotărâre prin care aprobă o posibilă vânzare militară externă către Guvernul Poloniei de rachete AGM-158B-2 Joint Air-to-Surface Standoff Missile cu rază de acțiune extinsă All-Up-Rounds și elemente conexe de sprijin logistic și de program pentru un cost estimat de 1,77 miliarde de dolari", a anunțat într-un comunicat Agenția americană de Cooperare pentru Securitate și Apărare. Comanda uriață de rachete a fost anunțată în contextul vizitei unei delegații poloneze, condusă de președintele Poloniei, la Washington.
Militari americani și norvegieni vor zbura din Alaska peste Polul Nord pentru a efectua un salt cu parașuta în Norvegia.
Bombardiere și avioane de luptă cu rază lungă de acțiune au fost trimise peste Marea Baltică de comandamentul aviației ruse cu rază lungă de acțiune.
SUA vor trimite asistență militară în valoare de 300 de milioane de dolari în Ucraina, în baza unui plan improvizat.
Pe data de 21 februarie 2024 în Turcia a avut loc zborul inaugural al Kaan, primul avion de generația a 5-a dezvoltat de industria turcă. O performanță uriașă în contextul în care puține state se pot lăuda cu construcția unor asemenea avioane de luptă. Însă e un scenariu realist producția în masă a Kaan?
Forțele Aeriene Române au confirmat că o dronă civilă a zburat la aproximativ 4-5 kilometri de turnul de control al Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu”.
Biden a subliniat în mod repetat necesitatea ca Congresul american să aprobe ajutorul Ucrainei până la sfârșitul săptămânii, pe fondul temerilor că țara rămâne fără muniții necesare pentru apărarea sa aeriană înainte de o potențială ofensivă majoră a Rusiei la începutul verii.
În cadrul unui summit desfășurat la Bruxelles la 17-18 aprilie, liderii UE au convenit asupra unei declarații privind continuarea asistenței "fără rezerve" pentru ca Ucraina să se apere împotriva agresiunii rusești și au promis asistență urgentă pentru a sprijini sectorul energetic ucrainean, care a fost vizat de noi bombardamente rusești. Instituțiile și guvernele UE s-au angajat să "consolideze furnizarea de ajutor umanitar și de echipamente de protecție civilă, inclusiv generatoare și transformatoare de energie electrică".
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
O delegatie a industriei de apărare din România participă în perioada 17-20.04.2024 la a VI-a editie a expoziției ICDDA 2024 (Industrial Cooperation Days in Defense and Aerospace organizată la Ankara.
Noaptea trecută, aerodromul din Dzhankoy din Crimeea a fost atacat cu mai multe rachete lansate de ucrainenii. Au fost distruse 5 lansatoare ruseşti S-400 și S-300 și un radar. Atacul a fost efectuată de două rachete balistice tactice MGM-140 ATACMS. De asemenea, a fost lovit și un centru de reparare a echipamentelor militare.
Prim-miniștrii și președinții țărilor Uniunii Europene au convenit, la primele ore ale zilei de joi, să accepte noi sancțiuni împotriva Iranului, după atacul masiv din weekend, efectuat asupra Israelului.
Germania a lansat o nouă inițiativă pentru a asigura accesul la mai multe sisteme de apărare aeriană de către Ucraina, de care are mare nevoie, a relatat la 17 aprilie publicația Tagesschau, citând purtătorii de cuvânt din cadrul Ministerului german de Externe și Ministerului german al Apărării.
New Strategy Center (NSC) a prezentat în această săptămână în SUA, la Washington, studiul „The Battle for the Black Sea is not over”, realizat împreună cu Hudson Institute.
”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate”, se arată într-un document CSAT care ar trebui să fie public.
Potrivit unor surse rusești, Forțele Armate ale Ucrainei au început să folosească baloane meteorologice pentru executarea unor atacuri în adâncimea teritoriului Federației Ruse. În ultimele două zile, mai multe astfel de obiecte zburătoare au fost interceptate în diverse regiuni rusești.
O uzină aflată în regiunea rusă Tatarstan, care construiește bombardiere pentru Forțele Aeriene Ruse, a fost atacată de drone ucrainene în dimineața zilei de 17 aprilie, a confirmat Direcția Principală de Informații (HUR/GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării .
O pierdere a Ucrainei, care s-ar putea întâmpla foarte curând dacă nu sosesc arme americane, ar intensifica eforturile Rusiei de a destabiliza guvernele țărilor NATO și ar crește cheltuielile pentru apărare în întreaga alianță, printre alte efecte dezastruoase, a declarat vineri Hanno Pevkur, ministrul estonian al Apărării, în fața reporterilor.
Potrivit presei din Azerbaidjan, Rusia a început să-și retragă contingentul de menținere a păcii de pe teritoriul Nagorno-Karabah. Primele coloane de vehicule blindate rusești au părăsit deja regiunea.
Uniunea Europeană ar trebui să furnizeze de urgență Kievului mai multe sisteme de apărare aeriană și muniție pentru a proteja Ucraina de atacurile rusești cu rachete și bombe ghidate, a declarat de șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
”Niciodată nu a fost atât de complicat”. Neglijența Occidentului este catastrofală și amenință cu înfrângerea armatei ucrainene - avertizează generalul Waldemar Skrzypczak.
Consilierul pe probleme de securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a declarat astăzi că Departamentul Apărării, împreună cu Comandamentul Central al SUA, continuă să sporească gradul de pregătire și de integrare a sistemelor de apărare aeriană și de avertizare timpurie în Orientul Mijlociu, pentru a reduce eficiența utilizării rachetelor și dronelor iraniene în cazul efectuării unor noi atacuri.
Comisia pentru Serviciile de Informații din Camera Reprezentanților a SUA, în urma unei ședințe speciale cu privire la situaţia din Ucraina, a cerut Congresului să aprobe de urgență ajutorul destinat Kievului până la sfârșitul acestei săptămâni. Declarația a fost emisă de președintele comisiei, congresmanul republican Mike Turner, și de un membru senior al comisiei, congresmanul democrat Jim Himes.
Răspunsul la o posibilă acţiune israeliană împotriva Iranului va fi „mai rapid şi mai puternic”, a avertizat ministrul adjunct de externe al Republicii Islamice, Ali Bagheri Kani.
Marți, 16 aprilie, la Moscova a izbucnit un incendiu la uzina militară Avangard, care produce rachete pentru complexele S-300 și S-400. Incidentul vine la câteva zeci de ore după ce o stație radar rusească în valoare de 100 de milioane de dolari a fost lovită de șapte drone aeriene kamikaze.
Revenirea are loc și la doar două zile după atacul iranian eșuat asupra Israelului.
Trei drone au fost observate deasupra unui aeroportului Mihail Kogălniceanu, în noaptea de 15 spre 16 aprilie. Împotriva lor au fost folosite mijloace de bruiaj electronic, a început o anchetă asupra incidentului.
În timpul recentelor reuniuni ale cabinetului de război israelian, ministrul apărării, Yoav Gallant, și ministrul Benny Gantz au solicitat amânarea unei lovituri de retorsiune împotriva Iranului până la crearea unei coaliții regionale împotriva regimului iranian; cu toate acestea, o majoritate a cabinetului a considerat că răspunsul israelian ar trebui să fie imediat, cu sau fără coordonare cu alți aliați.
Recent, guvernul român a aprobat două ordonanțe de urgență prin care, printre altele, stabilește unele drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naționale (OUG nr. 26 din 21 martie 2024) sau face unele modificări și completări Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (OUG nr. 28 din 28 martie 2024).
Concernul german de armament Rheinmetall intenționează să construiască o fabrică de muniții în Lituania. Guvernul lituanian și Rheinmetall au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la această construcție. AFP notează că acest anunț este o manifestare a intenției de a reînarma Europa pe fondul amenințării rusești.
Ministrul britanic de externe David Cameron consideră că doborârea dronelor care intră în spaţiul aerian al Ucrainei de către forțele NATO, similar modului în care aliații au respins un atac cu rachete și drone împotriva Israelului la 13 aprilie, ar putea amenința escaladarea conflictului din Europa. Potrivit rapoartelor militare israeliene, 99% din cele 300 de rachete și drone lansate de Iran asupra Israelului la 13 aprilie au fost interceptate de sistemele de apărare ale țării, dar și de navele şi avioanele aliaților Israelului.
Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act, marţi, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care informează Parlamentul că a aprobat participarea Armatei României la operaţia de securitate maritimă a Uniunii Europene EUNAVFOR ASPIDES şi solicită aprobarea pentru participarea Armatei României la operaţia maritimă de tip coaliţie PROSPERITY GUARDIAN (OPG).
În urmă cu câteva săptămâni publicaţia The Aviationis a prezentat imaginea unui MiG-29 al Forțelor Aeriene Ucrainene, înarmat cu o bombă ghidată AASM Hammer de fabricație franceză, care oferă prima dovadă a utilizării acestei arme în războiul din Ucraina. La 12 aprilie 2024, publicaţia a revenit asupra acestui subiect, prezentând un nou material video care arată un avion ucrainean Su-27 Flanker care lansează bomba ghidată Hammer de fabricație franceză. Este pentru prima dată când apare o confirmarea că această bombă ghidata a fost integrată pe flota de avioane Su-27 a Forțelor Aeriene Ucrainene.
"Ne-am angajat să ajutăm Ucraina încă din prima zi", a fost răspunsul Departamentului de Stat al SUA la întrebarea de ce SUA și partenerii săi au reușit cu succes și în mod coordonat să apere Israelul împotriva atacurilor cu drone și rachete, dar nu au făcut același lucru pentru Ucraina.
Miniștrii de externe ai țărilor Uniunii Europene (UE) se întâlnesc în cadrul unei reuniuni extraordinare marți, 16 aprilie, pentru a evalua evoluțiile după atacul Iranului asupra Israelului.
