„Am spus că vom promova pacea și că o vedem singura soluție în dezescaladarea acestui conflict. Furnizarea de arme ambelor părți dăunează intereselor Germaniei, Franței, României și Poloniei”, a remarcat Simion, potrivit Deutsche Welle.
De asemenea, el și-a exprimat convingerea că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a avut un impact serios asupra României. Potrivit acestuia, obiectivul ar trebui să fie un armistițiu și evitarea victimelor civile. Politicianul a subliniat necesitatea unei soluționări pașnice.
„Trebuie să sperăm și să ne rugăm ca inițiativa lui Donald Trump privind negocierile de pace să dea roade”, a adăugat el.
Nota autorului: În teorie, toată lumea vrea pacea, inclusiv Rusia care a atacat Ucraina. Sună bine în interviuri să se declare că se dorește pacea, iar în context electoral dă și mai bine.
Dar, să presupunem că se încetează sprijinirea cu arme a Ucrainei. În acest caz, Rusia nu va respecta, evident, niciun plan de pace și va ocupa toată Ucraina. Nu s-a retras Rusia din conflict nici când SUA furnizau arme la un nivel foarte ridicat iar a presupune că o va face când Ucraina nu va mai primi ajutor militar este infantilism politic.
A avea o graniță comună cu o Rusie care vrea să refacă ordinea mondială din Războiul Rece dăunează clar nu doar profitabilității ci în primul rând intereselor de securitate ale României și Poloniei, precum și celor ale Germaniei și Franței.
Să mai presupunem că România nu făcea parte din NATO și Uniunea Europeană. De asemenea, să ignorăm comportamentul agresiv pe care Rusia l-a avut în întreaga ei istorie față de vecini, inclusiv față de România. Și să ne referim doar la ce a făcut Rusia după ce s-a încheiat Războiul Rece.
A perpetuat conflictele înghețate, a ignorat tratatele OSCE, nu a respectat Memorandumul de la Budapesta din decembrie 1994 prin care se angaja să respecte integritatea și suveranitatea Ucrainei în schimbul armelor nucleare, nu a respectat angajamentul luat la Istanbul în 1999 de a-și retrage trupele din Transnistria până la 31 decembrie 2002. Și exemplele prin care Rusia a periclitat grav securitatea vecinilor săi pot continua cu războiul din Georgia în 2008 și cu multe altele.
Deci, ce s-ar fi întâmplat cu o Românie foarte suverană, fără protecția oferită de NATO și de progresul și stabilitatea economică oferite de Uniunea Europeană, cu o Rusie extrem de revanșardă în regiune?
Ucraina este un foarte bun predictor pentru cum ar fi evoluat situația pentru România. Încercările de a clădi o Ucraină suverană sub Kuchma și Ianukovici au eșuat iar ultimul a facilitat ocuparea Crimeei de către Rusia. România suverană eșua și ea la fel ca Ucraina, cu Rusia ca vecin.
A presupune că actuala Rusie ar respecta România suverană este o eroare gravă de politică externă. Dacă România ar avea inițiative care ar deranja Rusia, chiar și unele foarte mici, Moscova ar găsi imediat motive pentru a denazifica și România așa cum încearcă să o facă cu Ucraina. De exemplu, partidul Alianța pentru Unitatea Românilor este considerat ca unul de extrema dreaptă.
Acum, prin pozițiile de politică externă exprimate, servește foarte clar intereselor Rusiei. Dar, mai târziu, în funcție de ceea ce crede Moscova, acest partid poate fi foarte ușor trecut de Moscova în categoria partidelor cu orientare nazistă. Este valabil și pentru partidul AfD din Germania precum și pentru toate partidele extremiste din Uniunea Europeană care, momentan, servesc intereselor Rusiei.
În consecință, România trebuie să fie foarte atentă la ce-și dorește pentru că este în joc chiar existența ei ca națiune. Nu este acum momentul și, foarte probabil, nu va fi mult timp de-acum înainte, ca politicienii români să facă carieră pe seama punerii sub semnul întrebării a apartenenței la NATO și la Uniunea Europeană, punând toți românii într-un grav pericol, la fel de mare cum a fost în cel de-al Doilea Război Mondial.
Nu vă faceți iluzii în privința Rusiei, pentru că mentalitatea imperială de la Moscova nu a dispărut, ea fiind la fel de intactă ca pe vremea lui Stalin, pe care Putin îl tot invocă și chiar vrea să redenumească Volgogradul în Stalingrad. Pentru politicienii care nu știu ce a făcut Stalin și ce înseamnă să trăiești sub influența Rusiei, ar trebui să știe că este lectură obligatorie dacă doresc să emită păreri de politică externă în aceste vremuri tulburi.
A nu te opune din toate puterile tale represiunilor de tip stalinist, așa cum este agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, înseamnă că fie nu ești informat, fie că ai citit istoria URSS degeaba și nu ai înțeles nimic din ea, fie că ești agentul Moscovei – cea mai gravă postură dintre toate.
Deocamdată, SUA încă pot spune ce vor despre Rusia. Azi îi consideră prieteni, mâine inamici. Pur și simplu, fiind încă o putere atât de mare, America își poate permite să facă acest lucru în funcție de obiectivele urmărite, inclusiv să creeze aparențe înșelătoare.
România nu este, nu a fost și nu va fi niciodată în această postură. Trebuie privit atent și înțeles la tot ce face Franța, Germania, Marea Britanie, Polonia, fostele neutre Finlanda și Suedia privind pericolul pe care-l reprezintă acțiunile Rusiei. Toate aceste țări sunt suficient de apropiate geografic de Rusia pentru a fi un exemplu bun pentru România.
România singură nu are nicio șansă în raport cu Rusia. Dar, în componenţa unui unui bloc puternic cum este NATO, chiar și cu o participare mai redusă a SUA, Rusia poate fi blocată în intențiile ei de revanșă.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Polonia urmează un program de înzestrare bazat pe un plan bine definit care o va propulsa în topul forțelor terestre europene în următorul deceniu. Dar cu suflarea imperialismului rus în ceafă, Polonia are norocul și unor vecini regionali puternici.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 9 mai 2023, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
La optzeci de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, moștenirea sângeroasă a conflictului continuă să modeleze politica internațională, alimentând tensiuni și conflicte în diverse regiuni ale lumii. După cum subliniază istoricul Antony Beevor într-un articol recent publicat in revista Foreign Affairs, "istoria rareori este ordonată", iar "lucrurile neterminate dintr-o perioadă persistă în următoarea".
E.S. domnul Ihor Prokopchuk, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, într-un editorial opinie semnat pentru DefenseRomania, vorbește despre contribuția Ucrainei la victoria împotriva Germaniei naziste, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la victoria celui de-al Doilea Război Mondial. Excelența Sa subliniază și faptul că azi Ucraina și ucrainenii „se află din nou în fruntea unei confruntări geopolitice între forțele revanșarde și lumea liberă”. Ucraina rezistă azi eroic „rașizmului, care întruchipează neoimperialismul, combină caracteristicile fascismului și bolșevismului, revanșardismului și xenofobiei”.
Într-o demonstrație uimitoare de inovație și pricepere tactică, Ucraina ar realizat o premieră mondială prin utilizarea unor nave de suprafață fără echipaj (USV) echipate cu rachete pentru a doborî două avioane de luptă rusești avansate Su-30 Flanker deasupra Mării Negre la începutul lunii mai 2025. Aceste doborâri fără precedent marchează un salt major în ceea ce privește capacitățile antiaeriene ale Ucrainei și indică o schimbare revoluționară la nivelul doctrinelor de război naval și aerian.
În timp ce Rusia arată reticență față de planul de pace al SUA privind răboiul ruso-ucrainean, Washingtonul începe să schimbe tonul față de Moscova, demonstrând încă o dată puternica versatilitate a politicii externe americane în epoca Trump.
Un îndemn corect sau un calcul greşit? Josep Borrell, fost Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, scrie într-o analiză politică ca după opt decenii de parteneriat strâns, europenii se adaptează cu dificultate la actualul președinte al SUA, Donald Trump, care se comportă ca un autocrat rus.
Andrii Yermak, șeful Biroului Președintelui ucrainean, a declarat într-un interviu acordat publicației germane Die Zeit că Ucraina este pregătită să se așeze la masa negocierilor de pace cu Rusia, dar numai după implementarea unei încetări complete a focului. Declarațiile sale, publicate și pe canalul său Telegram, subliniază poziția fermă a Kievului în contextul conflictului prelungit.
Partidul Republican sau GOP (Grand Old Party) se confruntă cu o lipsă de direcție clară în politica externă, în ciuda aparentei confruntări între intervenționiști și adepții reținerii. În realitate, problema majoră este lipsa unei politici externe coerente și atractive pentru alegătorii indeciși, în special pentru cei care l-au susținut pe Trump în statele-cheie (swing states) și care l-au trimis de fapt pentru a doua oară la Casa Albă.
În timpul unui recent exercițiu militar, desfasurat in Germania pe perioada iernii Brigada a 3-a Combat Team a Diviziei a 10-a Montană a U.S. Army s-a confruntat cu provocări serioase legate de utilizarea dronelor în condiții de vreme rece. Astfel, o primă concluzie arată că elicile înghețate și durata scurtă de viață a bateriilor au fost doar câteva dintre problemele întâmpinate de soldați.
Reprezentantul special al SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a anunțat un nou plan al SUA de înghețare a războiului: ce implică acesta? Washingtonul a exprimat ideea unei zone demilitarizate care ar fi controlată de ambele părți.
Peste 100 de lideri militari din Statele Unite și din cadrul NATO s-au reunit săptămâna aceasta la Colegiul de Război Naval al SUA din Newport, Rhode Island, pentru un important exercițiu militar multinațional axat pe utilizarea forței maritime în Europa.
Pe fondul restricțiilor impuse de noua administrație americană asupra domeniului științei și cercetării, Comisia Europeană intenționează să aloce suplimentar nu mai puțin de 500 de milioane de euro pentru a atrage oameni de știință din întreaga lume, dar în special pe cei din Statele Unite.
Temerile privind o posibila agresiune militară directă a Rusiei au determinat Marea Britanie să reactualizeze în secret planuri de aparare vechi de două decenii, menite să pună țara pe picior de război. Oficialii guvernamentali au fost însărcinați să revizuiască detaliile unui scenariu de conflict major, în contextul amenințărilor repetate venite din partea Kremlinului, generate de sprijinul britanic acordat Ucrainei.
Câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale din România, liderul partidului Alianța pentru Unirea Românilor, George Simion, a declarat că susține „planul de pace” al lui Donald Trump, dar se opune furnizării de arme Ucrainei, deoarece acest lucru este neprofitabil pentru țările europene.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus un nou cadru pentru ca statele membre să își majoreze cheltuielile legate de apărare, cu scopul de a răspunde solicitărilor constante ale Statelor Unite - în special apelului lui Donald Trump ca aliații europeni să aloce 5% din PIB pentru apărare Conform propunerii lui Rutte, statele membre NATO ar aloca 3,5% din PIB direct pentru apărare și încă 1,5% pentru acoperirea unor nevoi de securitate mai generale, cum ar fi modernizarea infrastructurii, apărarea cibernetică și reziliența strategică.
Generalul american Bryan P. Fenton, comandantul Comandamentului pentru Operații Speciale al SUA (USSOCOM), articulează o viziune strategică importantă într-un articol publicat pe 5 mai 2025 în publicaţia Defense One, care face o analiză a peisajului complex al securității globale de astăzi și de mâine. Generalul Fenton argumentează în mod convingător necesitatea creării unei noi alianțe de securitate națională care să depășească granițele tradiționale ale parteneriatelor militare și guvernamentale, implicând integral actori din industrie și mediul academic.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a declarat că operațiunea desfășurată pe teritoriul regiunii ruse Kursk, care durează deja de aproape nouă luni, a atins majoritatea obiectivelor propuse, iar zonă tampon creată de forțele ucrainene rămâne relevantă. Generalul Sîrskîi a făcut aceste precizări într-un mesaj publicat pe contul Facebook, unde a subliniat importanța strategică a operațiunii.
Forțele Aeriene Ucrainene au făcut publică identitatea lui Dmytro, un fost programator civil care a devenit un simbol al ,,rezilienței tehnologice'' a Ucrainei. Ca urmare a unei realizări militare care o sa ramana in istorie, Dmitro, în prezent specialist militar, este considerat operatorul care a interceptat cu succes prima rachetă hipersonică rusească Kh-47M2 Kinzhal.
Președintele ceh Petr Pavel a clarificat faptul că desfășurarea de forțe de menținere a păcii în Ucraina nu este luată în considerare în acest moment din cauza absenței unui acord de pace.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat că UE poate consolida semnificativ sprijinul militar pentru Ucraina prin achiziționarea de arme direct de la producătorii ucraineni. Kubilius a declarat că SUA și UE alocă aproximativ 40 de miliarde de euro anual pentru asistență militară Ucrainei. Cu toate acestea, comisarul european pentru apărare a spus că aceste fonduri ar putea fi utilizate mai eficient prin achiziționarea directă de arme de la producătorii ucraineni.
Președintele american, Donald Trump, a declarat, pe 04.05.2025, în cadrul unui nou interviu acordat postului de televiziune NBC News, că Statele Unite au șansa de a pune capăt conflictului din Ucraina în mod pașnic. Potrivit precizărilor sale, astăzi Washingtonul este mai aproape de semnarea unui acord cu una dintre părți, în timp ce cu cealaltă parte “lucrurile nu sunt atât de bune”. El a refuzat să dea detalii la cine se referă în mod concret.
Kremlinul are mare nevoie de o participare internațională semnificativă la festivitatea prin care marchează cea de-a 80-a aniversare a victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei, așa cum le place rușilor să numească cel de-al Doilea Război Mondial. Nevoia decurge atât din satisfacția de a arăta Occidentului susținerea de care se bucură în ciuda acuzațiilor privind pornirea războiului din Ucraina, cât și din dorința de a crea propriilor cetățeni imaginea unei țări puternice, cu o ideologie împărtășită de alte state, care coagulează în jurul său alte națiuni și chiar le inspiră.
În prima jumătate a anului 2025, Taiwanul urmează să primească primul lot de lansatoare pentru sistemul american de rachete antinavă de coastă Harpoon, a precizat ediția taiwaneză a ziarului The Liberty Times. Livrarea acestor lansatoare a fost convenită încă din 2020, iar apoi au fost contractate 100 de lansatoare, radare, echipamente auxiliare și 400 de rachete antinavă, cu o valoare totală de aproximativ 2,37 miliarde de dolari.
Conform celor mai recente date, serviciile ucrainene de informații ale apărării au reușit să doboare două avioane de luptă rusești Su-30 în timpul unei misiuni de luptă pe care au desfășurat-o în Marea Neagră. Vineri, 2 mai, Forțele Armate Ucrainene au doborât două avioane de luptă rusești Su-30 într-o singură misiune, iniţial existând informaţii despre lovirea unei singure aeronave de acest tip.
Alegeri prezidențiale din România au loc într-un moment dificil, în timp ce țara noastră navighează într-un peisaj geopolitic complex. Anularea alegerilor din 2024, marcată de acuzații de interferență străină, în special din partea Rusiei prin intermediul platformelor de socializare, subliniază vulnerabilitățile pe care următorul șef de stat trebuie să le abordeze pentru a proteja procesele democratice din România.
În timp ce România traversează cel mai recent ciclu electoral, presa internațională, în special agențiile de presă europene și americane, au aruncat o privire critică asupra proceselor democratice din țară. Preocupările legate de interferența străină, extremismul în creștere și corupția înrădăcinată descriu o imagine complexă a unei națiuni aflate într-un moment crucial.
Un raport alarmant publicat de organizația OpenMinds dezvăluie amploarea influenței actorilor pro-ruși în România prin platforma de mesagerie Telegram, un spațiu digital frecventat lunar de peste un sfert din populație. Chiar dacă nu atinge cifrele colosale ale platformelor mainstream, penetrarea semnificativă a Telegram (26% dintre români o utilizează lunar) o transformă într-un spaţiu ideal pentru cei care urmăresc să erodeze procesele democratice.
Franța și Polonia sunt pe cale să semneze un nou tratat bilateral de apărare care să aprofundeze legăturilor militare și strategice dintre cele două țări. Acest acord intervine într-un context internațional marcat de amenințările persistente din partea Rusiei și de o anumită incertitudine cu privire la angajamentul pe termen lung al Statelor Unite față de securitatea europeană, potrivit Financial Times.
Evaluarea recentă a datelor privind evoluția ofensivei ruse în Ucraina arată că armata rusă cucerește din ce în ce mai puțin teritoriu ucrainean, suferind în același timp pierderi semnificative de personal și resurse. Astfel, în ianuarie, februarie, martie și aprilie 2025, forțele ruse au cucerit un total de 1.627 km² de teritoriu ucrainean și regiunea Kursk, în timp ce, potrivit informărilor SMG al Forțelor Armate ale Ucrainei, pierderile rusești din ultimele patru luni s-au ridicat la 160.600 de soldați - o medie de 99 de victime (decedați și răniți) pe kilometru pătrat.
Europa își intensifică în mod semnificativ sprijinul militar acordat Ucrainei, înarmând armata ucraineana cu sisteme avansate de apărare aeriană, artilerie și avioane de luptă, în timp ce Rusia respinge ferm orice nou acord de încetare a focului și se pregătește pentru o nouă ,,ofensivă de vară''. Această schimbare decisivă vine după avertismentele repetate ale Uniunii Europene, care își mobilizează acum pe deplin resursele pentru a ajuta Ucraina.
Aproape că ne-am obișnuit să privim cu îngăduință ușurința cu care președintele Donald Trump face declarații uneori hazardate, alte ori contradictorii referitoare la probleme extrem de importante cu care se confruntă lumea. Însoțite însă de anumite acțiuni, ideile repetate în mai multe contexte ajung să contureze o posibilă imagine îngrijorătoare pe care președintele american pare să și-o dorească la nivel global, și anume împărțirea lumii în sfere de influență între Statele Unite, Rusia și China.
Rusia întreprinde o modernizare majoră a infrastructurii sale de rachete nucleare din regiunea Orenburg, aproape de granița cu Kazahstanul. Această modernizare extinsă, centrată în jurul orașului Iasny, implică Regimentele 621 și 368 de Rachete ale Armatei ruse, ambele înzestrate cu sistemul strategic de rachete nucleare Avangard, o armă hipersonică capabilă să transporte focoase nucleare.
România face pași importanți spre consolidarea capacităților sale de apărare și securizarea lanțului de aprovizionare al NATO, prin explorarea unor proiecte de coproducție de muniție cu Statele Unite. Ambasada SUA la București a salutat miercuri semnarea a două Scrisori de Solicitare (LOR) de către Ministerul Economiei din România, un demers care ar putea duce la producția internă de muniție esențială pentru tancurile americane Abrams și pentru artilerie.
Ministrul apărării al Republicii Belarus, Viktor Khrenin, a anunțat miercuri (28.05.2025) că cel mai mare exercițiu militar comun din acest an cu Rusia - Vest-2025 - se va muta de la granițele de vest în interiorul țării. Această decizie are ca scop contribuția la reducerea tensiunilor din regiune, a explicat Khrenin, scrie agenția de presă slovacă TASR, pe baza unui raport de pe site-ul radiodifuzorului public estonian ERR.
Rusia a reorientat economia națională către industria militară, o decizie care, deși a susținut creșterea pe termen scurt, amenință stabilitatea pe termen lung și complica si mai mult condițiile semnării unui acord de pace în Ucraina. Un raport recent al Wall Street Journal subliniază că succesul militar al lui Vladimir Putin îi oferă o marjă de manevră în negocierile de pace, însă dependența economiei ruse de producția de armament face dificilă „dezghețarea” conflictului.
Republica Cehă a declarat miercuri că China este responsabilă pentru o „campanie cibernetică rău intenționată” care a vizat o rețea utilizată pentru comunicații neclasificate la Ministerul Afacerilor Externe și l-a convocat pe ambasadorul chinez pentru a condamna incidentul.
DefenseRomania se află în aceată perioadă în Coreea de Sud unde publicația noastră participă, la invitația partenerilor coreeni, la întrevederi și evenimente militare organizate de Armata Republicii Coreei, precum și la expoziția navală Madex 2025 (International Maritime Defense Industry Exhibition), ajunsă deja la a 14-a ediție. Pe parcursul acestor zile DefenseRomania va furniza interviuri și materiale despre eveniment, precum și cooperarea bilaterală între Coreea și România pe zona de securitate și apărare.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a promis miercuri că Rusia va anunța în curând o nouă rundă de discuții cu Ucraina. Potrivit acestuia, în cadrul acestor negocieri, Moscova va depune eforturi pentru a elimina toate legile discriminatorii în vigoare pe teritoriul Ucrainei.
Dronele ucrainene au atacat o fabrică de drone din localitatea Dubna, situată în regiunea Moscova.
Noua cursă a înarmărilor vizează forțele de drone, care devin arme-cheie și în conflictul India–Pakistan. Așa-numita ”dronizare” a războiului o întâlnim în Ucraina, acolo unde UAV-urile sunt folosite în aproape orice misiune, de la cele kamikaze, la cele de culegere de informații, inclusiv pentru reglarea focului artileriei.
Cancelarul german Friedrich Merz și-a clarificat poziția față de Ucraina cu privire la armele cu rază lungă de acțiune.
Retorica președintelui american s-a schimbat dramatic în ultima perioadă. Acum își exprimă public dezamăgirea față de dictatorul rus pe care îl avertizează că „se joacă cu focul”.
Președintele României, Nicușor Dan, a avut marți seară o convorbire telefonică cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, marcând primul contact la nivel înalt cu administrația republicană de la Washington de la preluarea mandatului său. Discuția, care a durat aproximativ 10 minute, a abordat teme esențiale precum securitatea, domeniul energetic și situația din Ucraina, potrivit surselor politice citate de Digi24.
Încă din primele zile ale războiului de agresiune al Rusiei a fost clar că apărarea antiaeriană ucraineană reprezintă principalul obstacol în derularea ofensivei ruse așa cum și-o doreau planificatorii de la Kremlin. După 3 ani și 3 luni de la atacul care trebuia să aducă succesul în 3 zile, tacticienii ruși dau primele semne de succes în găsirea unor soluții eficiente de penetrare a acestei adevărate cortine de foc prin care inimoșii militari ucraineni reușesc să reducă la maximum zecile și chiar sutele de atacuri aeriene lansate zilnic de ruși.
Relațiile dintre Ungaria și Ucraina ating un nou minim istoric, pe măsură ce Budapesta își intensifică retorica și acțiunile ostile împotriva Kievului, sub pretextul unor "operațiuni de intelligence" desfăşurate de ucraineni pe teritoriul ungar. Această escaladare survine în contextul în care Ungaria blochează negocierile de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană și înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor, cruciale pentru premierul Viktor Orban.
Aspirațiile Europei de a avea o industrie constructoare de nave militare solidă și competitivă la nivel mondial se confruntă cu obstacole majore, după cum a subliniat șeful Statului Major al Marinei franceze, amiralul Nicolas Vaujour. În cadrul unei audieri parlamentare recente, Vaujour a evidențiat nevoia urgentă de coordonare între numeroasele șantiere navale de pe continent, argumentând că situația actuală fragmentată împiedică capacitatea Europei de a obține contracte avantajoase pe piața de export.
Se pare că noul guvern german analizează modalități de sprijinire a industriei ucrainene de apărare în ceea ce priveste producția de arme cu rază lungă de acțiune, o măsură care ar consolida în mod semnificativ capacitățile militare interne ale Ucrainei. Această inițiativă, anuntat de cotidianul german Spiegel, arata o schimbare în abordarea Germaniei față de ajutorul militar, trecând de la furnizarea directă de arme la încurajarea Ucrainei sa-si produca sinugra echipamentele militare de care are nevoie.
Rusia a lansat in ultimele zile cel mai intens val de atacuri împotriva Ucrainei de până acum, marcând trei nopti consecutive de bombardamente aeriene intense și diminuând și mai mult sperantele unei soluții pașnice la conflictul care dureaza de mai bine de trei ani. Oficialii ucraineni au raportat un număr impresionant de 355 de drone utilizate de rusi in atacul de duminică seara, cu un total de 900 de drone lansate de vineri până duminică.
Uniunea Europeană a aprobat marți un nou instrument financiar al UE, SAFE, care va permite țărilor UE să achiziționeze în comun echipamente militare și să obțină împrumuturi pentru apărare de până la 150 de miliarde de euro. Surse diplomatice au confirmat acest lucru.
Uciderea și rănirea a zeci de civili în weekend, în principal în atacuri lansate de forțele armate ruse, subliniază nevoia urgentă de a pune capăt conflictului din Ucraina și de a ne angaja să luăm măsurile necesare pentru a obține o pace durabilă, în conformitate cu dreptul internațional, a declarat, luni - 26 mai, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk.
Președintele american Donald Trump ia în calcul introducerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, pe fondul intensificării atacurilor Moscovei asupra Ucrainei și al blocajului în negocierile de pace. Potrivit The Wall Street Journal, surse apropiate Casei Albe susțin că Trump ar putea acționa chiar în această săptămână.
China și-a sporit capacitatea de a lansa un atac surpriză asupra Taiwanului prin putere și operațiuni aeriene mai rapide, noi sisteme de artilerie și unități de asalt aerian mai receptive.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, se așteaptă ca membrii Alianței Nord-Atlantice să convină asupra creșterii cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB, în urma summitului din iunie de la Haga.
Rusia folosește în prezent sute de drone de tip Shahed, iar producția acestora a crescut exponențial în ultimul an. De asemenea, rușii au îmbunătățit dronele iraniene și au dezvoltat un nou model de dronă, propulsat de un motor cu reacție.
Cancelarul german Friedrich Merz a făcut, pe 26 mai, o declarație extrem de importantă care marchează o schimbare de abordare în ceea ce priveşte sprijinul militar occidental acordat Ucrainei: nu mai există restricții privind raza de acțiune a armelor livrate Kievului pentru a fi utilizate împotriva țintelor militare rusești. Această confirmare deschide noi orizonturi pentru capacitatea Ucrainei de a se apăra, inclusiv prin atacarea pozițiilor militare aflate pe teritoriul Federației Ruse.
Este un moment important pentru Armata Britanică. Pe 26 mai 2025, a fost anunţată o schimbare radicală a doctrinei sale de război terestru, introdusă sub denumirea de ,,strategia 20-40-40'', așa cum a relatat The Times. Elaborata pe baza celor mai importante lecțiile învăţate din modul cum a evoluat câmpul de luptă din Ucraina, această nouă doctrină vine să schimbe decenii de utilizare a blindatelor grele că principala arma, în favoarea unei forțe mai flexibile, axate pe utilizarea dronelor.
Au trecut aproape trei săptămâni de la ceea ce se poate numi bătălia aeriană cu cele mai multe superlative din ultima jumătate de secol, care a avut loc între Pakistan și India. Dar la fel de inedit poate fi considerat faptul că, pe cât de repede s-a trecut de la declarații ostile la lovituri aeriene, pe atât de repede părțile au ajuns la armistițiu.
Flota rusă din Marea Neagră este în prezent aproape complet inactivă atât în Marea Neagră, cât și în Marea Azov, resursele sale de luptă valoroase fiind în mare parte consemnate la baza navală supraaglomerată din Novorossiysk. Această evaluare a fost făcută de căpitanul ucrainean Dmytro Pletenchuk, purtător de cuvânt al Marinei ucrainene, într-un interviu recent acordat Radio NV.
Pierderile umane imense, care depășesc 400.000 pe an, nu par să oprească mașina de război a Rusiei în Ucraina. Contrar aşteptărilor inițiale, capacitatea Rusiei de a-și reface forțele și echipamentele se dovedește a fi mult mai robustă decât se anticipa, sugerând că timpul este de partea lui Vladimir Putin şi încurajează continuarea unui conflict prelungit. Această realitate, adesea ignorată în dezbaterile publice despre înfrângerea sau victoria inevitabilă a Rusiei, subliniază o strategie de negociere a Moscovei bazată pe rezistență și așteptare, refuzând o încetare a focului necondiționată și ocolind discuțiile de pace.
Apărarea aeriană ucraineană se confruntă cu provocări tot mai mari - și anume lipsa rachetelor pentru sistemele SAMP/T și Crotale, dar și schimbările în tacticile de atac rusești, duc la o scădere a eficacității apărării.
Un atac cu dronă efectuat de o unitate de forţe pentru operaţii speciale a Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina (GUR) a distrus pe 24 mai un tren încărcat cu combustibil care se îndrepta spre trupele rusești, provocând o lovitură semnificativă asupra lanţului logistic al armatei ruse. Incidentul a avut loc de-a lungul liniei de cale ferată Verkhniy Tokmak–Molochansk–Fedorivka, aflată în teritoriul temporar ocupat al regiunii Zaporijia.
