Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Gazprom pierde jumătate din tranzitul prin gazoductul OPAL spre centrul și vestul Europei
16 iul, 10:35
Gigantul rus Gazprom a primit o nouă lovitură pe piața europeană a gazelor, compania rămânând fără o treime din capacitatea gazoductului său cheie, Nord Stream 1, către UE.

Curtea Europeană de Justiție a respins, pe 15 iulie, apelul Germaniei și a susținut poziția Poloniei, care a solicitat să se reducă cu 50% volumul de gaze tranzitate de Gazprom prin gazoductul OPAL, care leagă Nord Stream 1, de sistemul de transport al gazelor spre centrul și vestul Europei.

”În conformitate cu tratatele Uniunii, politica energetică a UE este concepută în spiritul solidarității între membrii UE, pentru a asigura funcționarea pieței energetice, pentru a asigura aprovizionarea cu energie a UE, pentru a sprijini eficiența energetică, pentru a dezvolta noi surse de energie regenerabile și pentru a sprijini legături reciproce între rețelele energetice", a precizat instanța într-un comunicat.

Instanța a stabilit că, ”contrar argumentelor prezentate de Germania, compatibilitatea fiecărui document UE cu privire la politica energetică, trebuie evaluată în lumina principiului solidarității energetice, chiar dacă nu există o referire expresă la acest principiu în legislația secundară aplicabilă, în speță, Directiva 2009/73”.

 

G Ad:

Istoricul procesului

 

În conformitate cu prevederile  celui de-al treilea pachet energetic al UE (în vigoare din septembrie 2009), instalațiile de infrastructură energetică trebuie să fie independente de companiile producătoare de energie electrică sau de resurse energetice. Cu alte cuvinte, o companie nu poate fi furnizor de gaze și proprietar de gazoducte.

În 2016, Comisia Europeană,  după mulți ani de studiu pe această temă, a extins accesul Gazprom la gazoductul OPAL. Astfel, compania rusă a primit autorizație pentru a rezerva exclusiv 50% din capacitatea conductei și de a obține prin intermediul terților restul de 50% din capacitatea de tranzit.

În 2019, această decizie a fost contestată de Polonia. Curtea de Justiție a UE a dat și atunci dreptate Poloniei și a interzis Gazprom utilizarea a mai mult de 50% din gazoductul OPAL.

Ulterior, în octombrie 2019, Germania a formulat un apel împotriva acestei decizii, iar până la pronunțarea definitivă a instanței, decizia Comisiei Europene de a permite Gazprom să utilizeze utilizarea a 100% din capacitatea OPAL a rămas în vigoare.

Pe 18 martie 2021, Avocatul General din cadrul Curții Europene de Justiție, Campos Sánchez-Bordona, a susținut, printre altele, că principiul solidarității europene are un înțeles juridic mai degrabă decât simbolic și poate constitui o bază de judecată, în cazuri litigioase. Pe această bază, Sánchez-Bordona a declarat atunci, că apelul Germaniei ar trebui respins.

 

Gazoductul OPAL

 

Nord Stream-1 are o capacitate anuală de transport de 55 miliarde de metri cubi. După intrarea pe teritoriul Germaniei, se ramifică în două gazoducte, OPAL cu o capacitate anuală de 35 miliarde metri cubi și NEL de 20 miliarde metri cubi pe an. Astfel, fără jumătate din ramura cheie - OPAL, Gazprom pierde 17,5 miliarde metri cubi din gazoductul de bază Nord Stream 1, adică 33% din capacitatea sa de tranzit.

După verdictul din procesul de astăzi (case C-848/19 P Germany v Poland), Gazprom va trebui să ofere acces la conductă și altor furnizori de gaze, ceea ce momentan este imposibil din punct de vedere fizic, deoarece singurul punct de intrare în OPAL este doar din Nord Stream-1.

Implicații ale deciziei Curții Europene de Justiție asupra gazoductului Nord Stream-2

Gazprom se confruntă cu o problemă similară și la gazoductul Nord Stream-2, o soluție juridică europeană urmând să fie dată chiar luna aceasta.

Pe 25 iulie 2019, Nord Stream 2 AG a inițiat o acțiune la Tribunalul Uniunii Europene împotriva Directivei 2019/692, care extinde anumite reguli ale pieței interne a gazelor naturale la conductele din țări terțe. Pe 20 mai 2020, instanța a decis respingerea procesului din motive procedurale. Pe 31 iulie, Nord Stream 2 AG a făcut recurs răspunsul fiind așteptat în iulie 2021.

De asemenea, operatorul de conducte de gaze, Nord Stream 2 AG, a cerut autorității de reglementare a pieței gazelor din Germania o excepție de la reguli, dar a fost refuzat în mai 2020. Ulterior, pe 15 iunie 2020, compania a contestat decizia la Înalta Curte Regională din Düsseldorf.

Crossuri parteneri

Ştiri Recomandate

SUA au nevoie de o prezență militară permanentă în țările baltice, cele mai vulnerabile în fața Rusiei
Social-democrații revendică victoria și anunță că Olaf Scholz va deveni cancelar. Partidul Angelei Merkel, cel mai slab rezultat de după război
Erdogan nu are nicio remușcare privind S-400: În viitor nimeni nu va mai putea interveni în privința sistemelor pe care le cumpărăm
Bulgaria reziliază contractul cu Rusia pentru întreținerea și modernizarea avioanelor MiG-29
Primele imagini reale CH-6 - noua dronă chineză de atac cu două motoare
O formație de F-16 românești va survola Bucureștiul în semn de ultim omagiu adus eroului Ion Dobran
Portavionul american USS Ronald Reagan revine în Marea Chinei de Sud
Rusia confirmă contractul dintre statul Mali și compania de mercenari ruși Wagner Group
Arquus și-a manifestat speranța că România va alege și blindate Sabre pentru dotarea forțelor speciale
Ursula von der Leyen, șefa CE, în vizită oficială în România
Rusia a inițiat acțiuni provocatoare asupra navelor ucrainene din Marea Neagră
China va prezenta avionul de război electronic J-16D care a provocat deja o mare confuzie în sistemele Taiwanului
Bogdan Aurescu, întrevedere cu omologul său pakistanez. România a mulțumit pentru sprijinul acordat în evacuare cetățenilor din Afganistan
Serbia a trecut trupele de la frontiera cu Kosovo în stare de pregătire pentru luptă superioară
Forțele Speciale americane din Coreea au simulat distrugerea capabilităților nucleare ale Nordului
Alegeri istorice în Germania. Merkel le cere nemților să-l voteze pe Armin Laschet pentru ca Germania să „rămână stabilă”
CF-188 Hornet de la Kogălniceanu, testate rapid de ruși. Canadienii au interceptat avioane Su-24 în apropiere de spațiul aerian românesc
Un soldat francez a fost ucis în luptele din Mali
Ungaria se opune aderării Ucrainei la NATO
Marea Neagră continuă să reprezinte un punct fierbinte al tensiunilor dintre Rusia și NATO
A murit generalul (rtr.) Ion Dobran, erou și as al aviației militare române: 340 de misiuni de război, 74 lupte aeriene, 11 victorii
Gazprom consideră „absurde” acuzele potrivit cărora grupul rus a generat criza din Europa
Estonia amenință că își retrage forțele din Mali dacă mercenarii ruși de la Wagner vor fi prezenți în această țară
Pe lângă Macron, cinci miniștri ai Franței ar fi fost vizați de programul israelian de spionaj Pegasus
Pe fondul crizei submarinelor, SUA admit că împăcarea cu Franța va dura și nu va fi ușoară
Lockheed Martin poartă discuții cu state NATO pentru SkyKeeper - sistem de comandă și control pentru apărarea antiaeriană
UE denunță acțiuni de spionaj cibernetic din partea Rusiei și amenință Moscova cu sancțiuni
Declarații controversate despre ieșirea Franței din NATO. Melenchon: Alianța nu ar mai trebui să existe după prăbușirea URSS
Sudanul a confiscat toate bunurile Hamasului de pe teritoriul său, decizie care va afecta serios capacitatea de luptă a mișcării palestiniene
Strategia SUA privind dezvoltarea rachetelor hipersonice, contestată de secretarul US Air Force
Rheinmetall începe producția noului tun de 120 mm, proiectat pentru viitoarele tancuri Challenger 3
Suedia, acord de cooperare în domeniul apărării cu Norvegia şi Danemarca: Ştim că Rusia este pregătită să folosească forţa militară pentru a-şi îndeplini obiectivele politice
Pomparea gazelor prin Nord Stream 2 amenințată: Sancțiuni americane la orizont; două companii poloneze implicate în certificarea gazoductului
General american: SUA şi aliaţii lor urmăresc 'îndeaproape' noul centru comun ruso-belarus de antrenament militar
Criza submarinelor franco-australiene | Oficial francez: Europa nu mai poate conta pe SUA pentru protecţia sa
Baza militară de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiţie a SUA din acest an în Europa. Proiect de peste 130 de milioane de dolari
O idee ce datează din timpul războiului din Vietnam: SUA au testat lansarea rachetelor de croazieră de pe avioane militare de transport
Turcia urmărește inconfortabil exercițiile militare comune ale Arabiei Saudite și Greciei
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCNews.ro
DCNews.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro