Curtea Europeană de Justiție a respins, pe 15 iulie, apelul Germaniei și a susținut poziția Poloniei, care a solicitat să se reducă cu 50% volumul de gaze tranzitate de Gazprom prin gazoductul OPAL, care leagă Nord Stream 1, de sistemul de transport al gazelor spre centrul și vestul Europei.
”În conformitate cu tratatele Uniunii, politica energetică a UE este concepută în spiritul solidarității între membrii UE, pentru a asigura funcționarea pieței energetice, pentru a asigura aprovizionarea cu energie a UE, pentru a sprijini eficiența energetică, pentru a dezvolta noi surse de energie regenerabile și pentru a sprijini legături reciproce între rețelele energetice", a precizat instanța într-un comunicat.
Instanța a stabilit că, ”contrar argumentelor prezentate de Germania, compatibilitatea fiecărui document UE cu privire la politica energetică, trebuie evaluată în lumina principiului solidarității energetice, chiar dacă nu există o referire expresă la acest principiu în legislația secundară aplicabilă, în speță, Directiva 2009/73”.
În conformitate cu prevederile celui de-al treilea pachet energetic al UE (în vigoare din septembrie 2009), instalațiile de infrastructură energetică trebuie să fie independente de companiile producătoare de energie electrică sau de resurse energetice. Cu alte cuvinte, o companie nu poate fi furnizor de gaze și proprietar de gazoducte.
În 2016, Comisia Europeană, după mulți ani de studiu pe această temă, a extins accesul Gazprom la gazoductul OPAL. Astfel, compania rusă a primit autorizație pentru a rezerva exclusiv 50% din capacitatea conductei și de a obține prin intermediul terților restul de 50% din capacitatea de tranzit.
În 2019, această decizie a fost contestată de Polonia. Curtea de Justiție a UE a dat și atunci dreptate Poloniei și a interzis Gazprom utilizarea a mai mult de 50% din gazoductul OPAL.
Ulterior, în octombrie 2019, Germania a formulat un apel împotriva acestei decizii, iar până la pronunțarea definitivă a instanței, decizia Comisiei Europene de a permite Gazprom să utilizeze utilizarea a 100% din capacitatea OPAL a rămas în vigoare.
Pe 18 martie 2021, Avocatul General din cadrul Curții Europene de Justiție, Campos Sánchez-Bordona, a susținut, printre altele, că principiul solidarității europene are un înțeles juridic mai degrabă decât simbolic și poate constitui o bază de judecată, în cazuri litigioase. Pe această bază, Sánchez-Bordona a declarat atunci, că apelul Germaniei ar trebui respins.
Nord Stream-1 are o capacitate anuală de transport de 55 miliarde de metri cubi. După intrarea pe teritoriul Germaniei, se ramifică în două gazoducte, OPAL cu o capacitate anuală de 35 miliarde metri cubi și NEL de 20 miliarde metri cubi pe an. Astfel, fără jumătate din ramura cheie - OPAL, Gazprom pierde 17,5 miliarde metri cubi din gazoductul de bază Nord Stream 1, adică 33% din capacitatea sa de tranzit.
După verdictul din procesul de astăzi (case C-848/19 P Germany v Poland), Gazprom va trebui să ofere acces la conductă și altor furnizori de gaze, ceea ce momentan este imposibil din punct de vedere fizic, deoarece singurul punct de intrare în OPAL este doar din Nord Stream-1.
Implicații ale deciziei Curții Europene de Justiție asupra gazoductului Nord Stream-2
Gazprom se confruntă cu o problemă similară și la gazoductul Nord Stream-2, o soluție juridică europeană urmând să fie dată chiar luna aceasta.
Pe 25 iulie 2019, Nord Stream 2 AG a inițiat o acțiune la Tribunalul Uniunii Europene împotriva Directivei 2019/692, care extinde anumite reguli ale pieței interne a gazelor naturale la conductele din țări terțe. Pe 20 mai 2020, instanța a decis respingerea procesului din motive procedurale. Pe 31 iulie, Nord Stream 2 AG a făcut recurs răspunsul fiind așteptat în iulie 2021.
De asemenea, operatorul de conducte de gaze, Nord Stream 2 AG, a cerut autorității de reglementare a pieței gazelor din Germania o excepție de la reguli, dar a fost refuzat în mai 2020. Ulterior, pe 15 iunie 2020, compania a contestat decizia la Înalta Curte Regională din Düsseldorf.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
După ce în urmă cu aproximativ o lună Bahrainul a primit din SUA primele avioane de luptă Block 70 F-16C/D Viper, au apărut și primele imagini cu aceste avioane atunci când sunt pe deplin înarmate pentru o misiune de luptă.
Mass-media și mediile de socializare siriene apropiate regimului de la Damasc au relatat vestea numirii generalului-maior Suhail al-Hassan, supranumit "Tigrul", care este sprijinit de Rusia, în calitate de comandant al Forțelor Speciale din Siria, în locul generalului de brigadă Mudar Muhammad Haider, care este apropiat de Iran, fără a fi emis un anunț oficial privind numirea sa.
Instructori militari ruși au sosit în Niger pentru a antrena armata națională. "Suntem aici pentru a pregăti armata nigeriană și pentru a dezvolta cooperarea militară între Rusia și Niger", a spus unul dintre instructorii intervievați de postul de televiziune de stat nigerian "RTN".
Ucraina care pică în 7 zile și un NATO care nu va reacționa la agresiunea Ucrainei au fost pariurile greșite puse de Putin înainte de invazia din 24 februarie 2022.
Președintele american Joe Biden a spus că mai devreme sau mai târziu va avea loc un atac iranian asupra Israelului, dar crede că Israelul este capabil să se apere și că Statele Unite îl vor ajuta.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.04.2024, Trupele de Rachete cu Destinație Strategică (RVSN) au lansat o rachetă balistică intercontinentală din poligonul Kapustin Yar (Regiunea Astrakhan).
Un oficial american de rang înalt a avertizat vineri că China ajută Rusia să realizeze "cea mai importantă expansiune militară din epoca sovietică şi într-un ritm mai crescut decât credeam că este posibil" la începutul războiului din Ucraina, relatează Agerpres, care citează AFP.
Cehia a identificat deja peste un milion de proiectile de artilerie din întreaga lume care ar putea fi achiziționate pentru Ucraina.
Problema de personal în rândul statelor NATO este una profundă și a fost alimentată chiar de poziția de lider necontestat, pe care SUA o deține în ultimele decenii.
Țările UE creează în prezent o forță comună de desfășurare rapidă, o adevărată ”Legiune Europeană”, cum este numită de ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski.
Laserul DragonFire se anunță un veritabil distrugător de drone, dar britanicii încă lucrează la proiect.
Avocatul și fostul diplomat ungar Péter Magyar (43 de ani) și-a înregistrat noul partid politic, numit TISZA (Tisztelet és Szabadság Párt, adică Partidul Respectului și Libertății).
Ambasada Federației Ruse la București anunță că Valeri Kuzmin și-a încheiat misiunea în România.
Parisul e hotărât să-și pună industria de apărare la treabă. Declarațiile oficialilor francezi, în frunte cu președintele Macron, converg spre o accelerare susținută a ritmului producției de armament.
Statele Unite își reafirmă hotărârea de a proteja Japonia, inclusiv prin utilizarea armelor nucleare, au arătat într-o declarație comună președintele american Joe Biden și premierul japonez Fumio Kishida.
Turcia a venit cu un nou plan pentru o reglementare pașnică a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care implică înghețarea războiului și statutul de stat nealiniat.
Ucraina intenționează să obțină cât mai curând șapte baterii de apărare antiaeriană Patriot, chiar și sub formă de împrumut, după cum a declarat ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, într-un interviu publicat pe 10 aprilie.
În după-amiaza zilei de joi, 11.04.2024, trupele ruse au executat noi atacuri cu rachete asupra unor ținte din Harkiv. Acest lucru a fost raportat de o serie de surse ucrainene și ruse, care au citat informații provenite din oraș.
Masiva rachetă rusă Angara-A5 a fost lansată cu succes de la Cosmodromul Vostochnîi, după două amânări, au anunțat agențiile de presă.
Parlamentarii europeni au aprobat miercuri întregul pachet privind migrația, care constă din zece propuneri legislative. Votul a decurs ca o adevărată dramă până în ultimul moment, deoarece sprijinul pentru toate cele zece reglementări care modifică normele UE în materie de migrație și azil nu a fost deloc sigur.
Interferența Rusiei cu semnalul GPS din Țările Baltice, care durează de câteva luni, deranjează Suedia. Șeful Marinei Suedeze, Ewa Skoog Haslum, cere ca NATO să se ocupe de situație.
Lockheed Martin și CoAspire au prezentat, săptămâna aceasta, la Sea Air Space 2024, noua rachetă hipersonică multi-misiune Mako.
Guvernul german a raportat despre transferul unui alt lot de ajutor militar către Ucraina.
Rusia continuă eforturile pentru destabilizarea societății moldovenești. Kremlinul vrea să profite de un nou acord semnat de guvernatorul regiunii autonome moldovenești Găgăuzia, Yevgenia Guțul, cu o bancă rusă deținută de stat.
Ministerul Apărării Naţionale organizează miercuri evenimentul "ROMÂNIA - NATO, 20 de ani", care marchează cele două decenii de apartenenţă a României la Alianţa Nord-Atlantică.
Kremlinul vrea să înființeze un Minister al Educației Patriotice care va spăla pe creier copiii și tinerii ruși.
Peste două treimi dintre tancurile rusești distruse de armata ucraineană în ultimele luni au fost lovite de drone FPV.
Războiul turc împotriva facțiunilor kurde din Siria și Irak a devenit un punct central al discursului lui Erdogan pentru a acoperi eșecul său și declinul popularității partidului aflat la guvernare.
Guvernul SUA a predat forţelor ucrainene armele care au fost capturate în timpul inspecţiilor navelor care transportau mărfuri din Iran în Yemen.
Moscova și Tokyo nu au reușit să ajungă la un acord de pace de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
România intenționează să încheie în acest an procedura achiziției de obuziere pe șenile, procesul de selecție fiind pe ultima sută de metri.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Polonia ar putea ajuta Kievul să returneze cetățenii ucraineni de vârstă militară.
„Plângerile (ucrainenilor) cu privire la plecarea compatrioților din țară pentru a evita recrutarea sunt justificate”, a declarat ministrul polonez al apărării, Wladysław Kosiniak-Kamysz.
O astfel de acțiune ar marca prima desfășurare operațională a sistemului de rachete de când Ankara l-a primit în 2019, scrie presa străină.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a reacționat dur la recentul pachet de ajutoare de 60 de miliarde de dolari SUA pentru Ucraina, numindu-l o „recompensă” pentru adoptarea legii mobilizării.
Munițiile ghidate cu precizie de tip GLSDB nu au răspuns așteptărilor, în urma utilizării lor pe frontul din Ucraina. William LaPlante, subsecretarul american al apărării pentru achiziții, a vorbit despre acest lucru în cadrul ''Forumului de Securitate'' organizat de think tank-ul Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Washingtonul speră că noile livrări de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune către Ucraina vor determina Germania să trimită în sfârșit rachete Taurus pentru a ajuta Kievul să respingă invazia pe scară largă a Rusiei, a relatat la 25 aprilie televiziunea publică franceză TV5 Monde, citând un oficial american anonim.
Agenţia de presă Associated Press a aflat că Forțele Armate Ucrainene au retras de pe linia frontului tancurile Abrams furnizate de SUA din cauza amenințării atacurilor cu drone rusești, în timp ce americanii se plâng că ucrainenii nu folosesc echipamentul mai eficient.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că China ar trebui să înceteze să mai susțină Federația Rusă în războiul pe care aceasta in poarta împotriva Ucrainei dacă dorește să aibă relații bune cu Occidentul și, de asemenea, a avertizat aliații să nu devină dependenți de resursele chinezești.
Statele Unite au trimis în secret peste 100 de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, săptămâna trecută, dintre care unele au fost desfășurate imediat și utilizate pentru a lovi un aerodrom militar rusesc din Dzhankoi, în Crimeea ocupată, a relatat New York Times (NYT) la 25 aprilie.
Livrarea de către Statele Unite și prima utilizare de către Ucraina a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ATACMS împotriva țintelor rusești din Crimeea a fost subiectul unor dezbateri aprinse în presa occidentală și în rândul analistilor politici și militari.
Viceamiralul (în retragere) al U.S. Navy, Mike LeFever, a discutat, într-un interviu acordat RBC-Ucraina, despre atacurile asupra elementelor de infrastructura critica rusești, despre șansele Ucrainei de a prelua inițiativa în război, despre opiniile americanilor obișnuiți și despre planurile lui Putin.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Construcția structurilor defensive în diferite regiuni ale Ucrainei progresează cu mari întârzieri. Acest lucru se datorează atacurilor rusești asupra echipamentelor și unităților de geniu care construiesc noile linii defensive. Mai multe filmări video cu consecințele atacurilor rusești au fost publicate pe Internet.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, evoluțiile înregistrate în ultimele săptămâni arată faptul că dronele americane de la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia și-au împărțit zonele de responsabilitate. Astfel, în timp ce dronele RQ-4B ale Forțelor Aeriene zboară preponderent în zona Mării Negre, cele de tip MQ-4C operează în Marea Mediterană.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
