Helsinki: Prin acţiunile sale în Ucraina, Rusia riscă să relanseze dezbaterea asupra aderării Finlandei la NATO
Preşedintele Finlandei, Sauli Väinämö Niinistö, a atenţionat marţi că ţara sa ar putea relua discuţiile asupra unei eventuale aderări la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Această decizie ar putea fi luată ţinând cont de actualul context de securitate, generat de Rusia prin recunoaşterea celor două republicii separatiste din estul Ucrainei.
Întrebat în timpul unei conferinţe de presă, preşedintele Finlandei, Sauli Väinämö Niinistö, a declarat că nu ştie dacă actuala criză ucraineană a apropiat ţara să mai mult de o aderare la NATO, dar că a constatat că ea a relansat dezbaterea cu privire la acest subiect în rândul oficialilor politici de la Helsinki.
"Avem o dezbatere activă asupra aderării la NATO şi ea (dezbaterea) va fi în mod sigur şi mai activă dacă Rusia ne dă motive", a precizat preşedintele Finlandei.
"Nu pot spune dacă noi suntem mai aproape" sau nu de o aderare, dar discuţia este în curs", a mai spus Niinistö, potrivit AFP.
Helsinki a condamnat rapid luni seara recunoaşterea de către Moscova a independenţei celor două republici separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, anunţată şi semnată, printr-un decret, de preşedintele rus Vladimir Putin. Finlanda "susţine puternic Ucraina şi poporul ucrainean", a declarat Sauli Väinämö Niinistö.
Finlanda, la fel ca Suedia vecină, nu este membră a NATO, însă cele două ţări sunt partenere ale alianţei militare occidentale.
În faţa exigenţelor formulate de Rusia în decembrie, de a nu mai extinde NATO spre est, Helsinki şi Stockholm au respins orice ingerinţă rusă în politica lor de securitate.
Cele două ţări au obţinut asigurări din partea NATO că uşa organizaţiei le va fi deschisă, chiar dacă social-democraţii aflaţi în prezent la putere în cele două ţări nu au niciun proiect de aderare.
Chiar dacă Finlanda consideră oficial o cerere de aderare drept "o opţiune", spre deosebire de Suedia, aderarea rămâne subordonată acordului statelor membre ale alianţei.
"Este bine să amintim că acesta nu este un proces instantaneu. Ratificările de către membrii NATO vor lua mult timp, inclusiv procesul ţării candidate", a subliniat Niinistö.
Finlanda are o frontieră comună de peste 1.300 de kilometri cu Rusia.
Cele două ţări s-au confruntat militar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi Finlanda a trebuit să accepte un drept de inspecţie din partea Moscovei în numeroase dosare strategice în timpul Războiului Rece, un episod cunoscut drept "finlandizare".
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News