Nimeni nu știe cu adevărat câți militari sau civili au murit, iar afirmațiile oficialilor guvernamentali privind victimele, care uneori sunt exagerate sau reduse numeric din motive de dezinformare a adversarului, sunt aproape imposibil de verificat.
Oficialii guvernamentali, agențiile ONU și altele care îndeplinesc misiunea sumbră de a număra morții nu au întotdeauna acces la locurile în care oamenii au fost uciși.
Și Moscova a publicat puține informații despre victimele forțelor și aliaților săi și nu a furnizat nicio statistică cu privire la decesele civililor în zonele aflate sub controlul său. În unele locuri, cum ar fi orașul Mariupol, asediat de mult timp și probabil locul cu cel mai mare număr de pierderi umane, forțele ruse sunt acuzate că au încercat să acopere morți și să arunce cadavre în gropi comune, întunecând bilanțul total.
Cu toate aceste avertismente, „cel puțin zeci de mii” de civili ucraineni au murit până acum, a declarat președintele Volodimir Zelenski joi, în mesajul adresat parlamentului din Luxemburg.
Numai în Mariupol, oficialii au raportat peste 21.000 de civili morți. Severodonețk, orașul din est care a devenit centrul ofensivei Rusiei în ultimele zile, a înregistrat aproximativ 1.500 de victime, potrivit primarului.
Astfel de estimări includ atât pe cei uciși de atacurile trupelor ruse, cât și pe cei care au cedat efectelor secundare, cum ar fi foamea și boala, pe măsură ce proviziile de alimente și serviciile de sănătate s-au prăbușit.
Zelenski a declarat săptămâna aceasta că între 60 și 100 de soldați ucraineni mor în luptă în fiecare zi, iar aproximativ 500 sunt răniți.
Ultimele cifre furnizate de Rusia, pentru propriile forțe, au fost făcute publice pe 25 martie, când un general a declarat presei de stat că 1.351 de soldați au fost uciși și 3.825 de răniți.
Ucraina și observatorii occidentali spun că numărul real este mult mai mare: Zelenski a declarat joi că peste 30.000 de militari ruși au murit – „mai mult decât a pierdut Uniunea Sovietică în 10 ani de război din Afganistan”. La sfârșitul lunii aprilie, guvernul britanic a estimat pierderile rusești la 15.000 de persoane.
Vorbind sub condiția anonimatuluii, un oficial occidental a declarat miercuri că Rusia „încă înregistrează victime, dar... în număr mai mic”. Oficialul a estimat că aproximativ 40.000 de soldați ruși au fost răniți.
În republicile separatiste susținute de Moscova, din estul Ucrainei, autoritățile au raportat că peste 1.300 de luptători au fost pierduți și aproape 7.500 răniți. De asemenea, în regiunea Donețk au fost raportați 477 de civili morți și aproape 2.400 de răniți, iar în Lugansk 29 de civili uciși și 60 de răniți.
Atacurile necruțătoare cu rachete, bombardamentele și loviturile aeriene au redus zone mari din multe orașe și chiar orașe întregi la stadiul de ruine.
Comisia parlamentară pentru drepturile omului a Ucrainei spune că armata Rusiei a distrus aproape 38.000 de clădiri rezidențiale, lăsând aproximativ 220.000 de persoane fără adăpost.
Aproape 1.900 de unități de învățământ, de la grădinițe la școli și universități, au fost avariate, dintre care 180 complet ruinate.
Alte pierderi de infrastructură includ 300 de poduri rutiere și 50 de poduri feroviare, 500 de fabrici și aproximativ 500 de spitale avariate, potrivit oficialilor ucraineni.
Organizația Mondială a Sănătății a înregistrat 296 de atacuri asupra spitalelor, ambulanțelor și lucrătorilor medicali din Ucraina în acest an.
Agenția ONU pentru refugiați (UNHCR) estimează că aproximativ 6,8 milioane de persoane au plecat la un moment dat din Ucraina în timpul conflictului.
Dar de când luptele s-au calmat în zona de lângă Kiev și în alte părți, iar forțele ruse s-au poziționat exclusiv la est și sud, aproximativ 2,2 milioane s-au întors în țară.
În același timp, Organizația Internațională pentru Migrație a ONU estimează că, la 23 mai, existau peste 7,1 milioane de persoane strămutate în interior, respectiv persoane care și-au părăsit casele, dar au rămas în țară. Aceasta număr este în scădere de la peste 8 milioane rezultat într-o numărătoare anterioară.
Oficialii ucraineni susțin că, înainte de invazia din februarie, Rusia controla aproximativ 7% din teritoriul ucrainean, inclusiv Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014, și zonele deținute de separatiști din Donețk și Lugansk. Joi, Zelenski a declarat că forțele ruse deţin acum 20% din suprafața ţării.
În timp ce linia frontului se schimbă constant, aproximativ 58.000 de kilometri pătrați sunt sub controlul Rusiei, o suprafață totală puțin mai mare decât Croația.
Occidentul a impus o serie de sancțiuniîmpotriva Moscovei, inclusiv asupra sectoarelor cruciale ale petrolului și gazelor naturale, iar Europa începe să se îndepărteze de dependența sa față de energia rusă.
Evgeny Gontmakher, directorul academic al Dialogului European, a scris într-un articol de săptămâna aceasta că Rusia se confruntă în prezent cu peste 5.000 de sancțiuni specifice, mai mult decât orice altă țară. Aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele rusești de aur și de schimb valutar din Occident au fost înghețate, a adăugat el, iar traficul aerian din țară a scăzut de la 8,1 milioane la 5,2 milioane de pasageri între ianuarie și martie.
În plus, Școala de Economie din Kiev a raportat că peste 1.000 de companii „auto-sancționate” și-au redus operațiunile în Rusia.
Indicele bursier MOEX Rusia a scăzut cu aproximativ un sfert chiar înainte de invazie, iar față de începutul anului a scăzut cu aproape 40 la sută. Și Banca Centrală a Rusiei a declarat săptămâna trecută că inflația anualizată a ajuns la 17,8% în aprilie.
Între timp, Ucraina a raportat că a suferit o lovitură economică uluitoare, 35% din PIB fiind distrus de război.
„Pierderile noastre directe depășesc astăzi 600 de miliarde de dolari”, a declarat recent Andriy Yermak, șeful de cabinet al lui Zelenski.
Ucraina, un mare producător agricol, anunță că nu a reușit să exporte aproximativ 22 de milioane de tone de cereale. Acesta dă vina pe blocadele rusești sau pe captarea unor porturi cheie. Zelenski a acuzat Rusia săptămâna aceasta că a furat cel puțin o jumătate de milion de tone de cereale în timpul invaziei.
Consecințele s-au răspândit pe tot globul, crescând și mai mult costurile pentru bunurile de bază, pe lângă inflația care era deja în plină desfășurare în multe locuri înainte de invazie. Țările în curs de dezvoltare sunt afectate în mod deosebit de costurile mai mari ale alimentelor, combustibilului și finanțării.
Prețurile țițeiului din Londra și New York au crescut cu 20 până la 25 la sută, rezultând prețuri mai mari la pompă și pentru o serie de produse pe bază de petrol.
Aprovizionarea cu grâu a fost întreruptă în țările africane, care importau 44% din grâu din Rusia și Ucraina în anii imediat anteriori invaziei. Banca Africană de Dezvoltare a raportat o creștere cu 45% a prețurilor continentale la cereale, afectând totul, de la cușcușul mauritanian la gogoșile prăjite vândute în Congo.
Amin Awad, coordonatorul de criză al ONU în Ucraina, a declarat că 1,4 miliarde de oameni din întreaga lume ar putea fi afectați de penuria de cereale și îngrășăminte din țară.
„Efectele acestui război asupra civililor sunt inacceptabile. Războiul ăsta nu are niciun câștigător”, a declarat vineri Awad în cadrul unei transmisiuni video de la Kiev. „Astăzi marcăm o piatră de hotar tragică. Și știm de ce este nevoie cel mai mult: sfârșitul acestui război.”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
După atacul cu drone la scară largă al armatei ucrainene asupra a patru baze aeriene rusești, unde, potrivit Kievului, peste 40 de bombardiere strategice au fost lovite, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, l-a contactat imediat pe omologul său american, Marco Rubio. Apelul a avut loc la cererea Rusiei, a declarat Departamentul de Stat al SUA.
În seara de 1 iunie, Serviciul de Securitate a Ucrainei (SBU) a confirmat lovirea avioanelor strategice rusești, pe canalul său oficial de Telegram.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat participarea Kievului la negocierile directe cu Rusia planificate la Istanbul pe 2 iunie. În același timp, partea ucrainean a făcut public și textul propunerilor pe care intenționează să le susțină în cadrul întâlnirii.
Potrivit canalului de propagandă “Secret Chancellery” de pe rețeaua de socializare Telegram, care citează surse bine informate, Rusia nu se va retrage din procesul de negociere aflat în curs de desfășurare în Turcia.
Rusia a lansat duminică noaptea cel mai amplu atac cu drone împotriva Ucrainei de la începutul invaziei din februarie 2022, a anunțat Iuri Ihnat, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene. Moscova a trimis 472 de drone și 7 rachete balistice și de croazieră.
Pe 1 iunie, o operațiune a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a lovit „peste 40” de bombardiere rusești la baze aeriene situate mult în spatele frontului, pe teritoriul Federației Ruse, a declarat o sursă SBU pentru media ucraineană.
În regiunea rusească Kursk din apropierea graniței cu Ucraina, un pod feroviar s-a prăbușit duminică noaptea, în momentul în care o locomotivă trecea peste el. Evenimentul a avut loc la scurt timp după un incident similar care a dus la moartea a şapte persoane şi rănirea altor 66 în regiunea învecinată Briansk, conform autorităţilor ruse.
Pe 30 mai 2025, BBC împreună cu publicația Mediazona și o echipă de voluntari au actualizat numărul de militari ruși care și-au pierdut viața de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei.
Industria sârbă de armament încearcă să tragă Rusia pe la spate – așa a intitulat Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) un comunicat în care a mustrat Serbia pentru exportul de muniție către Ucraina „contrar neutralității sale declarate”.
Delegația americană nu va participa la discuțiile de luni de la Istanbul pentru a pune capăt conflictului dintre Ucraina și Rusia. Acest articol a fost scris de ziarul The Atlantic, citându-l pe un consilier al președintelui american Donald Trump.
Livrările masive de muniție și tehnică militară din Coreea de Nord au permis Rusiei să crească numărul de atacuri cu rachete asupra infrastructurii civile critice din Ucraina.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a plâns marți că China a oprit vânzările de drone comerciale Mavic către Ucraina și limitează livrările acestora către Occident, în timp ce acestea ajung în Rusia, iar oficialii europeni confirmăa cest lucru.
Războiul din Ucraina demonstrează încă o dată că purtarea unui conflict presupune costuri uriașe, în comparație cu înarmarea preventivă.
Spre exemplu, Ucraina a cheltuit în primele patru luni ale anului, aproximativ 9,6 miliarde de euro strict pentru nevoile de apărare — o sumă care reprezintă mai mult decât dublul bugetului României pentru Apărare pe anul 2024.
La aceste cheltuieli se adaugă costuri suplimentare de aproape 7 miliarde de euro, reprezentând plăți sociale, beneficii și programe medicale — toate susținute din bugetul de stat al unei țări aflate în război.
La nivel global, de la începutul războiului, Rusia a primit de trei ori mai mulți bani din vânzarea de petrol, gaze și cărbune decât ar fi destinați ajutorului pentru Ucraina.
Emisarul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că Statele Unite recunosc legitimitatea cererilor Rusiei privind oprirea extinderii NATO spre est și sunt pregătite să discute această chestiune.
Pe 4 august 2024, Ucraina anunțat oficial că a primit primul lot de avioane de vânătoare F-16 de fabricație americană. De atunci, se pare că Forțele Aeriene au primit în jur de 30-36 de aeronave, trei dintre acestea fiind pierdute în misiuni de luptă.
Sancțiunile împotriva Rusiei introduse de la începutul războiului din Ucraina își fac efectul, dar există și multe modalități de a le ocoli. O anchetă realizată de Der Spiegel a arătat că mari firme germane participă, de exemplu, la modernizarea silozurilor nucleare rusești.
Statul Islamic din Siria și-a intensificat activitățile de la răsturnarea regimului Bashar al-Assad, a subliniat de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne sirian, Nur ad-Din Baba.
Rusia, acumulează în prezent peste 50.000 de soldați în direcția Sumî, a confirmat chiar președintele Volodimir Zelenski a declarat aceste lucruri în timpul unei discuții cu jurnaliștii.
Germania și Ucraina au semnat un acord de cooperare în producția de rachete cu rază lungă de acțiune. Berlinul a promis, de asemenea, un sprijin militar de cinci miliarde de euro.
Cancelarul german Friedrich Merz și-a clarificat poziția față de Ucraina cu privire la armele cu rază lungă de acțiune.
Retorica președintelui american s-a schimbat dramatic în ultima perioadă. Acum își exprimă public dezamăgirea față de dictatorul rus pe care îl avertizează că „se joacă cu focul”.
Încă din primele zile ale războiului de agresiune al Rusiei a fost clar că apărarea antiaeriană ucraineană reprezintă principalul obstacol în derularea ofensivei ruse așa cum și-o doreau planificatorii de la Kremlin. După 3 ani și 3 luni de la atacul care trebuia să aducă succesul în 3 zile, tacticienii ruși dau primele semne de succes în găsirea unor soluții eficiente de penetrare a acestei adevărate cortine de foc prin care inimoșii militari ucraineni reușesc să reducă la maximum zecile și chiar sutele de atacuri aeriene lansate zilnic de ruși.
Uciderea și rănirea a zeci de civili în weekend, în principal în atacuri lansate de forțele armate ruse, subliniază nevoia urgentă de a pune capăt conflictului din Ucraina și de a ne angaja să luăm măsurile necesare pentru a obține o pace durabilă, în conformitate cu dreptul internațional, a declarat, luni - 26 mai, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk.
Președintele american Donald Trump ia în calcul introducerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, pe fondul intensificării atacurilor Moscovei asupra Ucrainei și al blocajului în negocierile de pace. Potrivit The Wall Street Journal, surse apropiate Casei Albe susțin că Trump ar putea acționa chiar în această săptămână.
Rusia folosește în prezent sute de drone de tip Shahed, iar producția acestora a crescut exponențial în ultimul an. De asemenea, rușii au îmbunătățit dronele iraniene și au dezvoltat un nou model de dronă, propulsat de un motor cu reacție.
Apărarea aeriană ucraineană se confruntă cu provocări tot mai mari - și anume lipsa rachetelor pentru sistemele SAMP/T și Crotale, dar și schimbările în tacticile de atac rusești, duc la o scădere a eficacității apărării.
Cu o lună înainte de summitul NATO de la Haga (24 – 26 iunie), Rusia a lansat trei atacuri masive cu drone aeriene și rachete împotriva Ucrainei. Puternicele lovituri au fost lansate în weekend, începând cu cu noaptea de vineri spre sâmbătă și au fost precedate de un atac cu rachete balistice, executat vineri, în plină zi, asupra portului Odesa.
Forțele rusești au preluat controlul asupra unei părți din regiunea Sumy, a relatat sâmbătă grupul analitic ucrainean DeepState. Rușii justifică invazia din această regiune ucraineană prin nevoia de a crea o ”zonă tampon”, așa cum îi ceruseră lui Putin oficialii regiunilor ruse de graniță.
În ultimele postări de pe rețeaua de socializare Truth Social, președintele american, Donald Trump, s-a întrebat “ce s-a întâmplat” cu Putin, de lovește Ucraina “fără motiv”. Pe de altă parte, acesta a spus că Zelenski “creează probleme” țării sale cu propriile declarații.
Dacă mai era nevoie de vreo dovadă că Rusia resimte în profunzime efectele războiului cu Ucraina, ea vine sub forma unei recunoașteri pe cât de publică, pe atât de indirect și speculativ făcută, singura modalitate sub care Kremlinul poate accepta să lase să transpară o astfel de realitate.
Un angajat al serviciului diplomatic al Uniunii Europene (SEAE) a fost atacat la Vladivostok, în Rusia, la sfârșitul lunii mai, a relatează presa germană.
Președintele american Donald Trump a scris marți pe rețeaua sa de socializare Truth că lichidarea liderului spiritual suprem al Iranului, Ali Khamenei, nu este planificată, cel puțin deocamdată.
Robert Fico a pus sub semnul întrebării, marți, viitorul Slovaciei în cadrul NATO și a declarat că neutralitatea ar fi o soluție bună pentru țară în acest moment.
Forțele ruse au lansat, în noaptea de 16/17 iunie un atac masiv, dar țintit asupra capitalei Ucrainei. ”Direcția principală a atacului a fost orașul Kiev!”, a anunțat Statul Major General (SMG) ucrainean, marți, în jurul orei 10.30. Este cel mai mare atac de până acum cu drone explozive asupra unei singure ținte.
Gigantul naval sud-coreean HD Hyundai Heavy Industries se află în pline discuții privind oportunități de cooperare industrială cu România, în contextul în care noi suntem în proces de modernizare a forțelor navale. Despre aceste discuții reprezentanții HD Hyundai Heavy Industries au vorbit în exclusivitate cu DefenseRomania, în contextul în care publicația noastră a fost prezentă la expoziția Madex 2025, care a avut loc în Busan, Coreea de Sud, la începutul acestei luni.
Administrația Trump a desființat la sfârșitul lunii mai un grup intern care lucra la elaborarea de strategii pentru a crește presiunea asupra Rusiei pentru a semna un armistițiu în Ucraina. Grupul a avut viață scurtă, fiind creat în martie-aprilie, eficiența acestuia fiind practic zero din cauză că Trump a fost reticent în a adopta o poziție mai dură față de o Rusie agresivă, a relatat Reuters, citând trei oficiali americani.
Federația Rusă a modernizat mai multe baze militare nucleare în apropierea graniței NATO în ultimii ani, inclusiv una în regiunea Kaliningrad, o enclavă între Polonia și Lituania, a relatat postul de televiziune suedez SVT, citând imagini din satelit de la Planet Labs.
Armata israeliană susține că l-a ucis pe șeful Statului Major al Iranului pe timp de război.
Aerostar, un centru de top de întreținere, revizie și reparații (MRO) autorizat de Lockheed Martin, a finalizat cu succes prima inspecție de întreținere (PMI) a unui elicopter Black Hawk® pentru Ministerul Afacerilor Interne (MAI) din România. Inspecția, care a fost finalizată înainte de termen, evidențiază forța de muncă calificată a Aerostar, angajamentul față de calitate și dedicarea pentru sprijinirea operațiunilor elicopterelor MAI din România. E vorba de opt elicoptere care vor opera sub comanda Ministerului de Interne, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU). Majoritatea aparatelor au fost deja livrate.
Președintele SUA ignoră apelul UE și al Regatului Unit la mai multe acțiuni privind războiul din Ucraina, spunând Europei: „Să-i vedem cum o fac mai întâi”.
În cadrul tuturor structurilor de forță, resursa umană e cea mai importantă. Însă acest lucru se vede cel mai bine poate în aviația militară, unde diferența într-o situație de criză o face pilotul. Iar pregătirea unui pilot de luptă durează timp îndelungat iar costurile sunt de asemenea uriașe.
România și-a manifestat interesul în ultimul timp pentru nave de tip OPV (OPV – Offshore Patrol Vesel), cunoscute popular și sub denumirea de corvete ușoare. OPV-urile au în mare parte aceleași caracteristici cu corvetele și sunt în prezent un obiectiv pentru înzestrarea Forțelor Navale Române.
În cursul nopții de 17.06.2025, trupele ruse au lansat o serie de lovituri combinate asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. O parte semnificativă a dronelor și rachetelor au fost îndreptate spre obiective militare și de infrastructură din Kiev și regiunea Kiev.
Armata israeliană a declarat marți că a întreprins în timpul nopții 'mai multe lovituri de mare anvergură' asupra unor ținte militare din vestul Iranului, în condițiile în care cele două țări se confruntă pentru a cincea zi consecutiv, informează Agerpres și AFP.
Noile planuri includ cooperarea cu China și, eventual, cu SUA, în ciuda provocărilor impuse de sancțiunile occidentale.
Lockheed Martin este unul dintre cei mai importanți furnizori de echipament militar pentru Armata României, dar parteneriatul nu se oprește aici, compania americană fiind dispusă să colaboreze inclusiv cu industria românească de apărare. În cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania, directorul executiv al Lockheed Martin România, Adrian Iacob, a punctat o provocare majoră pentru dezvoltarea industriei românești de apărare.
Numărul armelor nucleare din lume, care este în scădere de zeci de ani, ar putea crește din nou pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece. Toate cele nouă state care dețin arme nucleare au continuat în 2024 cu programe intensive de modernizare a armelor nucleare, de îmbunătățire a celor existente și de introducere a unor versiuni mai noi în armament, scrie Institutul de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) în noul său raport anual publicat luni, 16 iunie. Agenția slovacă de presă TASR a informat despre acest lucru, preluând o știre de la DPA.
Regimul de la Teheran pregătește un proiect de lege pentru ieșirea din Tratatul de neproliferare nucleară. Informația nu face decât să confirme acuzele venite dinspre Israel, potrivit cărora Iranul urmărește să obțină arma nucleară.
Lipsa de profesionalism a MApN sub conducerea ministrului Angel Tîlvăr are consecințe pe mai multe decenii față de programul de înzestrare al României. Iar un exemplu elocvent de „viziune strategică de mare anvergură” e rezentant de cazul elicopterelor H215M. După ani în care România a trecut la „și altele” înzestrarea cu elicoptere moderne, flota actuală fiind deja îmbătrânită și depășită tehnologic, o viitoare alegere a H215 a ridicat multe sprâncene. Mai ales în contextul în care modelul nu doar că nu mai e achiziționat pe piața externă, dar există programe care deja pregătesc o generație viitoare de elicoptere ce au la bază tehnologii de ultimă oră și lecții ale conflictelor moderne, inclusiv războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei.
A fost o noapte grea pentru regimul teocrat al ayatollahilor. Aproximativ 50 de avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene au operat deasupra cerului Teheranului pe tot parcursul nopții de sâmbătă spre duminică, vizând facilități asociate programului nuclear al Iranului.
Liderii G7 vor încerca să-l convingă pe Trump să acționeze decisiv față de Putin.
Marina militară a Israelului a anunțat că a utilizat în premieră un sistem de apărare antiaeriană navală pentru a doborî drone lansate din Iran. E vorba de sistemul Barak Magen, instalat pe o corvetă din clasa Sa’ar 6.
Armata rusă a atacat duminică sediul Boeing din Kiev, aparent în mod deliberat, provocând pagube extinse, a relatat Financial Times (FT), citând persoane familiarizate cu situația.
Forțele Aeriene ale Statelor Unite relochează peste Oceanul Atlantic zeci de aeronave KC-135 și KC-46, concepute pentru a realimenta alte aeronave în aer, potrivit Times of Israel (ToI), citând date aviatice care leagă acest lucru de luptele în curs dintre Israel și Iran.
Inovația continuă în cadrul Task Force X, iar cea mai recentă realizare promite să transforme modul în care sunt desfășurate misiunile militare moderne.
Tensiunile din Orientul Mijlociu reverberează tot mai puternic și în Europa, în contextul evoluțiilor recente dintre Israel și Iran. Invitat la Digi24, ambasadorul Israelului în România a tras un semnal de alarmă în privința amenințării reprezentate de regimul teocrat de la Teheran și a subliniat că intervențiile militare ale statului israelian vizează distrugerea capacităților nucleare iraniene. Iranul a fost la doar câțiva centimetri de a obține armament nuclear, fapt ce reprezintă o amenințare nu doar pentru Israel și Orientul Mijlociu, dar și pentru Europa.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat, duminică seara, că liderii G7 vor discuta despre noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă dictatorul rus Vladimir Putin nu acceptă negocierile de încetare a focului.
Israelul a atacat sediul Ministerului iranian de Externe din Teheran, rănind mai mulţi civili, potrivit unei surse din cadrul Ministerului de Externe. Tot în această noapte, Iranul a lovit și el puternic Tel Avivul.
Pe măsură ce războiul din Ucraina remodelează doctrina militară, Polonia, stat aflat în prima linie pe flancul estic al NATO, nu doar că ia notițe, ci scrie deja următorul capitol pentru armata sa. Polonia își asamblează o nouă „Forță de Drone” formidabilă, o inițiativă atât de ambițioasă încât a atras atenția unuia dintre cei mai inovatori contractori militari din Statele Unite.
Armata Statelor Unite ale Americii anunţă că se pregăteşte să facă un pas calculat, dar esențial, în cursa tot mai acerbă a înzestrării cu sisteme de arme hipersonice. În timp ce prima sa unitate de rachete „Dark Eagle”, capabile să atingă viteze de peste Mach 5, este încă în faza de testare, Pentagonul a confirmat deja planurile pentru a doua baterie. Aceasta urmează să fie declarată operațională în ultimul trimestru al anului fiscal 2026, conform unui raport recent al agenției federale independente GAO (Government Accountability Office).
În ultimele două nopţi, cerul Israelului a fost brăzdat de o ploaie rachete iraniene. Aproximativ 150 până la 200 de rachete balistice au fost lansate de Iran spre ținte militare și civile, ceea ce s-a dovedit un test pentru rețeaua de apărare aeriană multi-stratificată a Israelului. Așa cum era de așteptat, sistemele precum Arrow și David's Sling au intrat în acțiune.
