Nimeni nu știe cu adevărat câți militari sau civili au murit, iar afirmațiile oficialilor guvernamentali privind victimele, care uneori sunt exagerate sau reduse numeric din motive de dezinformare a adversarului, sunt aproape imposibil de verificat.
Oficialii guvernamentali, agențiile ONU și altele care îndeplinesc misiunea sumbră de a număra morții nu au întotdeauna acces la locurile în care oamenii au fost uciși.
Și Moscova a publicat puține informații despre victimele forțelor și aliaților săi și nu a furnizat nicio statistică cu privire la decesele civililor în zonele aflate sub controlul său. În unele locuri, cum ar fi orașul Mariupol, asediat de mult timp și probabil locul cu cel mai mare număr de pierderi umane, forțele ruse sunt acuzate că au încercat să acopere morți și să arunce cadavre în gropi comune, întunecând bilanțul total.
Cu toate aceste avertismente, „cel puțin zeci de mii” de civili ucraineni au murit până acum, a declarat președintele Volodimir Zelenski joi, în mesajul adresat parlamentului din Luxemburg.
Numai în Mariupol, oficialii au raportat peste 21.000 de civili morți. Severodonețk, orașul din est care a devenit centrul ofensivei Rusiei în ultimele zile, a înregistrat aproximativ 1.500 de victime, potrivit primarului.
Astfel de estimări includ atât pe cei uciși de atacurile trupelor ruse, cât și pe cei care au cedat efectelor secundare, cum ar fi foamea și boala, pe măsură ce proviziile de alimente și serviciile de sănătate s-au prăbușit.
Zelenski a declarat săptămâna aceasta că între 60 și 100 de soldați ucraineni mor în luptă în fiecare zi, iar aproximativ 500 sunt răniți.
Ultimele cifre furnizate de Rusia, pentru propriile forțe, au fost făcute publice pe 25 martie, când un general a declarat presei de stat că 1.351 de soldați au fost uciși și 3.825 de răniți.
Ucraina și observatorii occidentali spun că numărul real este mult mai mare: Zelenski a declarat joi că peste 30.000 de militari ruși au murit – „mai mult decât a pierdut Uniunea Sovietică în 10 ani de război din Afganistan”. La sfârșitul lunii aprilie, guvernul britanic a estimat pierderile rusești la 15.000 de persoane.
Vorbind sub condiția anonimatuluii, un oficial occidental a declarat miercuri că Rusia „încă înregistrează victime, dar... în număr mai mic”. Oficialul a estimat că aproximativ 40.000 de soldați ruși au fost răniți.
În republicile separatiste susținute de Moscova, din estul Ucrainei, autoritățile au raportat că peste 1.300 de luptători au fost pierduți și aproape 7.500 răniți. De asemenea, în regiunea Donețk au fost raportați 477 de civili morți și aproape 2.400 de răniți, iar în Lugansk 29 de civili uciși și 60 de răniți.
Atacurile necruțătoare cu rachete, bombardamentele și loviturile aeriene au redus zone mari din multe orașe și chiar orașe întregi la stadiul de ruine.
Comisia parlamentară pentru drepturile omului a Ucrainei spune că armata Rusiei a distrus aproape 38.000 de clădiri rezidențiale, lăsând aproximativ 220.000 de persoane fără adăpost.
Aproape 1.900 de unități de învățământ, de la grădinițe la școli și universități, au fost avariate, dintre care 180 complet ruinate.
Alte pierderi de infrastructură includ 300 de poduri rutiere și 50 de poduri feroviare, 500 de fabrici și aproximativ 500 de spitale avariate, potrivit oficialilor ucraineni.
Organizația Mondială a Sănătății a înregistrat 296 de atacuri asupra spitalelor, ambulanțelor și lucrătorilor medicali din Ucraina în acest an.
Agenția ONU pentru refugiați (UNHCR) estimează că aproximativ 6,8 milioane de persoane au plecat la un moment dat din Ucraina în timpul conflictului.
Dar de când luptele s-au calmat în zona de lângă Kiev și în alte părți, iar forțele ruse s-au poziționat exclusiv la est și sud, aproximativ 2,2 milioane s-au întors în țară.
În același timp, Organizația Internațională pentru Migrație a ONU estimează că, la 23 mai, existau peste 7,1 milioane de persoane strămutate în interior, respectiv persoane care și-au părăsit casele, dar au rămas în țară. Aceasta număr este în scădere de la peste 8 milioane rezultat într-o numărătoare anterioară.
Oficialii ucraineni susțin că, înainte de invazia din februarie, Rusia controla aproximativ 7% din teritoriul ucrainean, inclusiv Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014, și zonele deținute de separatiști din Donețk și Lugansk. Joi, Zelenski a declarat că forțele ruse deţin acum 20% din suprafața ţării.
În timp ce linia frontului se schimbă constant, aproximativ 58.000 de kilometri pătrați sunt sub controlul Rusiei, o suprafață totală puțin mai mare decât Croația.
Occidentul a impus o serie de sancțiuniîmpotriva Moscovei, inclusiv asupra sectoarelor cruciale ale petrolului și gazelor naturale, iar Europa începe să se îndepărteze de dependența sa față de energia rusă.
Evgeny Gontmakher, directorul academic al Dialogului European, a scris într-un articol de săptămâna aceasta că Rusia se confruntă în prezent cu peste 5.000 de sancțiuni specifice, mai mult decât orice altă țară. Aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele rusești de aur și de schimb valutar din Occident au fost înghețate, a adăugat el, iar traficul aerian din țară a scăzut de la 8,1 milioane la 5,2 milioane de pasageri între ianuarie și martie.
În plus, Școala de Economie din Kiev a raportat că peste 1.000 de companii „auto-sancționate” și-au redus operațiunile în Rusia.
Indicele bursier MOEX Rusia a scăzut cu aproximativ un sfert chiar înainte de invazie, iar față de începutul anului a scăzut cu aproape 40 la sută. Și Banca Centrală a Rusiei a declarat săptămâna trecută că inflația anualizată a ajuns la 17,8% în aprilie.
Între timp, Ucraina a raportat că a suferit o lovitură economică uluitoare, 35% din PIB fiind distrus de război.
„Pierderile noastre directe depășesc astăzi 600 de miliarde de dolari”, a declarat recent Andriy Yermak, șeful de cabinet al lui Zelenski.
Ucraina, un mare producător agricol, anunță că nu a reușit să exporte aproximativ 22 de milioane de tone de cereale. Acesta dă vina pe blocadele rusești sau pe captarea unor porturi cheie. Zelenski a acuzat Rusia săptămâna aceasta că a furat cel puțin o jumătate de milion de tone de cereale în timpul invaziei.
Consecințele s-au răspândit pe tot globul, crescând și mai mult costurile pentru bunurile de bază, pe lângă inflația care era deja în plină desfășurare în multe locuri înainte de invazie. Țările în curs de dezvoltare sunt afectate în mod deosebit de costurile mai mari ale alimentelor, combustibilului și finanțării.
Prețurile țițeiului din Londra și New York au crescut cu 20 până la 25 la sută, rezultând prețuri mai mari la pompă și pentru o serie de produse pe bază de petrol.
Aprovizionarea cu grâu a fost întreruptă în țările africane, care importau 44% din grâu din Rusia și Ucraina în anii imediat anteriori invaziei. Banca Africană de Dezvoltare a raportat o creștere cu 45% a prețurilor continentale la cereale, afectând totul, de la cușcușul mauritanian la gogoșile prăjite vândute în Congo.
Amin Awad, coordonatorul de criză al ONU în Ucraina, a declarat că 1,4 miliarde de oameni din întreaga lume ar putea fi afectați de penuria de cereale și îngrășăminte din țară.
„Efectele acestui război asupra civililor sunt inacceptabile. Războiul ăsta nu are niciun câștigător”, a declarat vineri Awad în cadrul unei transmisiuni video de la Kiev. „Astăzi marcăm o piatră de hotar tragică. Și știm de ce este nevoie cel mai mult: sfârșitul acestui război.”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rusia plănuiește să își schimbe tactica pentru o nouă ofensivă în vara și toamna anului 2025. Potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Federația Rusă se pregătește să treacă la utilizarea sistematică a motocicletelor în operațiuni ofensive, pentru a contracara dronele ucrainene.
Președintele SUA, Donald Trump, a pus un mare semn de întrebare asupra intențiilor pe care liderul rus Vladimir Putin le are cu adevărat în ceea ce privește semnarea unui acord de pace. Trump a avut o poziție critică împotriva Rusiei pe care a amenințat-o cu un val de sancțiuni dure, la scurt timp după întâlnirea celebră tet-a-tet cu Volodimir Zelenski, în inima Vaticanului, chiar în Bazilica Sfântu Petru, cu câteva minute înainte de începerea funeraliilor Papei Francisc. Aceasta e prima ieșire mai „îndrăzneață” a lui Trump împotriva Rusiei, de la preluarea celui de-al doilea mandat.
Șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse, general de armată Valeri Gherasimov, a anunțat, pe 26.04.2025, că întreaga regiune Kursk a fost eliberată de Forțele Armate ale Ucrainei.
Donald Trump a spus că Rusia și Ucraina sunt „foarte aproape de a ajunge la un acord”, menționând că „majoritatea punctelor importante au fost deja convenite”. El a cerut ambelor părți să organizeze urgent o întâlnire la cel mai înalt nivel pentru a pune capăt războiului.
Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze temporar unele teritorii Rusiei, susține primarul Kievului, Vitali Klitschko.
Textul integral al propunerilor de a pune capăt invaziei Rusiei asupra Ucrainei, prezentat liderilor europeni la Paris pe 17 aprilie de către reprezentantul SUA Steve Witkoff, a fost acum publicat de Reuters.
La o întâlnire de miercuri la Londra, delegația ucraineană a prezentat SUA un set de cerințe pe care dorește să le includă în planul de pace american.
Prezența trupelor de menținere a păcii în Ucraina este „absolut inacceptabilă”, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. La fel vede situația și șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru rus al apărării, Serghei Șoigu, spunând că acest pas ar declanșa al treilea război mondial.
În Rusia, a luat foc și a ars un avion de luptă multirol Su-30SM care costă aproximativ 50 de milioane de dolari. Incidentul a avut loc la o bază aeriană de lângă Rostov-pe-Don, anunță serviciul ucrainean de informații militare - HUR.
Președintele american Donald Trump și-a exprimat indignarea față de atacul rus de joi asupra Kievului, care a ucis nouă persoane și a rănit alte aproximativ 90. El i-a cerut liderului rus Vladimir Putin să oprească atacurile și să încheie un acord de pace.
În cursul nopții de 24.04.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu drone și rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. În primul rând, armele rusești au atacat facilitățile industriei militare din Kiev și din regiune. Coloane de fum negru formate după sosirile de drone și rachete au fost observate de locuitorii Kievului în diferite zone. Printre altele, incendiile au provocat daune unei întreprinderi implicate în producția de componente pentru vehiculele blindate ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
Președintele Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului rus), Valentina Matvienko, a declarat, pe 23.04.2025, că Federația Rusă nu va participa niciodată la negocieri în care se discută despre introducerea trupelor NATO în Ucraina. O astfel de idee nu poate fi susținută de Moscova sub nicio formă.
Ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a profitat miercuri de discursul anual în fața parlamentului pentru a trimite un mesaj dur liderilor ruși, în timp ce războiul continuă în Ucraina vecină, întrebând: 'Nu aveți destul pământ?', relatează Agerpres, citând ABC News și AP.
Vicepremierul ucrainean Iulia Sviridenko a reafirmat miercuri, în ziua în care la Londra au loc întâlniri privind o posibilă încetare a focului între emisari ai guvernului său, parteneri europeni ai Ucrainei şi Statele Unite, că Kievul nu va recunoaşte Peninsula Crimeea ca teritoriu al Rusiei, informează Agerpres și EFE.
O nouă înregistrare video a confirmat că Rusia utilizează în prezent sisteme nord-coreene de lansatoare multiple de rachete (MLRS) M1991 de 240 mm pe câmpul de luptă din Ucrainei. Imaginile, publicate de jurnalistul ucrainean Iurii Butusov, arată trupele ruse instalând ,,cuști antidrone'' improvizate pe aceste lansatoare de rachete nord-coreene în interiorul unui hangar militar.
Institutul japonez iQPS (Q-shu Pioneers of Space) din cadrul Universității Kyushu va furniza Direcției Principale de Informații a Forțelor Armate ale Ucrainei (GUR) imagini satelitare obținute prin tehnica de scanare cu radare cu apertură sintetică (SAR).
Emisarul american Steve Witkoff va efectua o nouă vizită săptămâna aceasta în Rusia pentru consultări privind planul Casei Albe de soluționare pașnică a conflictului în Ucraina, relatează Agerpres și EFE.
Kremlinul a declarat marți că, în prezent, nu există planuri concrete de negocieri cu Kievul privind o încetare a atacurilor cu drone și rachete asupra infrastructurilor civile, propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Agerpres, EFE și Reuters.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a calificat „încetarea focului de Paște” decretată de Vladimir Putin drept o operațiune de PR menită să îl liniștească pe președintele american Donald Trump, relatează Radio Europa Liberă/Radio Liberty pe 22 aprilie.
Rusia a lansat un atac masiv cu dronă asupra orașului portuar ucrainean Odesa în noaptea de 21 aprilie, rănind cel puțin trei persoane, au declarat autoritățile locale.
În cei peste trei ani care s-au scurs de la invazia pe scară largă a Ucrainei, rușii s-au adaptat și au apelat la mai multe metode, unele chiar arhaice, mai ales după ce ucrainenii au reușit să lovească cu succes infrastructura militară din Federație. Astfel au reapărut trenuri și vagoane blindate folosite pentru a transporta echipamentul militar pe frontul ucrainean, deseori țintite de dronele ucrainene. Un astfel de eveniment s-a produs recent din nou, doar că ucrainenii nu sunt siguri ce au lovit. Căci vagon sau tren nu era.
Ministrul american al apărării, Pete Hegseth, implicat într-o breşă de securitate luna trecută, a împărtăşit informaţii despre o lovitură în Yemen cu un alt grup pe mesageria Signal, au relatat duminică mai multe media americane, potrivit Agerpres și France Presse.
Așa-numitul “armistițiu de Paște” a fost declarat sâmbătă de președintele rus, Vladimir Putin, în primul rând, pentru a păstra favoarea omologului său american, Donald Trump. Acest lucru a fost anunțat astăzi (20.04.2025) de ediția rusă a site-ului BBC, care rezumă reacțiile oficialilor ucraineni, experților occidentali și bloggerilor militari ruși.
Principalii vinovați pentru majoritatea Bradley-urilor ucrainene care au fost distruse sau avariate sunt dronele ieftine rusești cu explozibili.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
AIM-120 AMRAAM, racheta aer-aer care a intrat în serviciul SUA în 1991, însă de atunci dezvoltată și upgradată în versiuni de ultimă generație, a fost copiată recent de un stat rival SUA. Și nu, nu este China, așa cum am tinde să credem, mai ales în contextul în care chinezii au un spionaj industrial uluitor și reușesc să copieze tehnologii americane.
Forțele ruse au trimis 273 de drone în Ucraina în cursul nopții de 18.05.2025, până la ora 07:00 CEST astăzi, ceea ce reprezintă cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei în 2022, potrivit înregistrărilor de până acum, au raportat AP și Reuters. Forțele Aeriene ucrainene au raportat că 88 de drone au fost doborâte. Potrivit informațiilor anterioare, o femeie a fost ucisă și trei persoane au fost rănite în urma unui atac cu dronă, inclusiv un copil.
În contextul în care administrația Trump pare nerăbdătoare să treacă la retragerea trupelor americane din Europa, se ridică tot mai multe semne de întrebare privitoare la implicațiile directe ale unui astfel de proces.
Perspectivele unei soluții pașnice a conflictului din Ucraina rămân sumbre, în condițiile în care ambițiile imperiale ale președintelui rus Vladimir Putin par să fie principalul obstacol. Aceasta este evaluarea tranșantă a fostului Secretar american al Apărării, Robert Gates, exprimată recent într-un interviu acordat CBS. Analiza lui Gates vine pe fondul unor tentative diplomatice eșuate și al presiunilor pentru negocieri directe, inclusiv din partea președintelui american Donald Trump.
Sursele de monitorizare a aviației au semnalat faptul că, pe 17.05.2025, o dronă americană de cercetare de tip RQ-4B Global Hawk a îndeplinit o misiune specifică deasupra apelor neutre ale Mării Negre. Aceasta marchează revenirea dronelor în această zonă, unde nu au mai zburat de aproape 11 luni, respectiv din 24 iunie 2024.
Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat pierderea contactului cu un avion de luptă F-16 în timpul unei misiuni de luptă pe timp de noapte, desfășurată în zorii zilei de 16 mai. Incidentul a avut loc în contextul respingerii unui atac aerian masiv inamic, subliniind riscurile constante la care sunt expuși piloții ucraineni în apărarea spațiului aerian național.
Din când în când este bine să ne reamintim de eroii noștri, să le privim faptele cu atenție și să le înțelegem semnificațiile și ecoul în timp. Unii dintre ei au activat în „Careul de Aşi”, porecla dată celei mai renumite unități a Marinei Regale Române din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Președintele interimar Ilie Bolojan a efectuat o vizită la militarii români dislocați în Bosnia și Herțegovina, cu ocazia unei escale la Sarajevo, la întoarcerea dintr-o vizită oficială în Tirana. Vizita a fost motivată de respectul față de Armata României și de dorința de a transmite aprecierea față de militarii care contribuie la menținerea păcii în regiune.
Negociatorii ruşi la discuţiile de pace de la Istanbul au cerut Ucrainei să-şi retragă trupele din toate regiunile ucrainene revendicate de Moscova înainte ca Rusia să fie de acord cu o încetare a focului, a declarat sâmbătă pentru Reuters un înalt oficial ucrainean familiarizat cu discuţiile.
O întâlnire între preşedinţii rus Vladimir Putin şi respectiv ucrainean Volodimir Zelenski este "posibilă", cu condiţia ca Moscova şi Kievul să fi ajuns la "acorduri" în prealabil, a declarat Kremlinul sâmbătă, a doua zi după primele discuţii directe de pace dintre cele două părţi din 2022, informează Agerpres și AFP.
Un lot suplimentar de avioane de luptă sovietice MiG-29, pe care Polonia le retrage din serviciul Forțelor Aeriene, ar putea fi transferat în Ucraina, a declarat însărcinatul cu afaceri polonez la Kiev, Piotr Lukasiewicz, într-un interviu acordat publicației European Pravda. Polonia deja a livrat alte avioane MiG-29 către Ucraina, fiind de fapt statul care a spart gheața.
În topul succeselor militare realizate de Ucraina în cei peste trei ani de război declanșat de Federația Rusă se numără cu siguranță cel pe mare. Azi, Flota rusă de la Marea Neagră e ținută, la propriu, în șah și împinsă, departe de linia frontului. Fără nicio navă de suprafață sau fără submarine, ucrainenii au reușit să scufunde zeci de nave mai mari sau mai mici ruse, folosindu-se de drone sau rachete. Inclusiv „mândria” Flotei ruse de la Marea Neagră, crucișătorul Moskva, a fost scufundat. Dar în 2022, în primele etape ale invaziei pe scară largă, lucrurile stăteau diferit. Ucrainenii povestesc cum rușii au ajuns în zona României, dar dezvăluie și câte nave ruse de luptă mai sunt azi în Crimeea ocupată.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat vineri regretul cu privire la ceea ce el a numit o șansă de pace ratată, după ce la Istanbul a avut loc o primă rundă de negocieri între Ucraina și Rusia după mai mult de trei ani, relatează agențiile Agerpres și DPA.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a cerut sâmbătă Statelor Unite să părăsească Orientul Mijlociu, pe fondul discuţiilor indirecte dintre cele două ţări cu privire la programul nuclear al Iranului, şi a calificat statul Israel drept "o tumoră canceroasă periculoasă şi letală în regiune", care trebuie "extirpată", informează Agerpres, AFP şi Reuters.
Statele Unite se confruntă cu o probabilitate tot mai mare a unui conflict militar major cu China în următorii ani, un scenariu care, spre deosebire de angajamentele externe recente, ar putea avea repercusiuni directe și disruptive pe teritoriul american. Aceasta este avertizarea tot mai apăsată transmisă de oficiali militari de rang înalt, pe măsură ce tensiunile legate de Taiwan continuă să escaladeze, iar Beijingul își accelerează pregătirile militare.
Statele Unite ale Americii vor începe discuții cu aliații europeni privind o posibilă reducere a numărului de trupe americane staționate pe continent, a anunțat vineri ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker. Aceste discuții sunt planificate să demareze "mai târziu în acest an", după summitul NATO din iunie de la Haga, a precizat Whitaker.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a lansat o nouă avertizare publică privind intensificarea unei campanii de dezinformare coordonate, menită să influențeze procesul electoral din România. Autoritățile atrag atenția că rețeaua de pagini online de tip "Doppleganger", care imită identitatea vizuală a unor instituții publice, televiziuni și agenții de presă autentice, și-a reluat acțiunile, de data aceasta într-o manieră mult mai agresivă și mai puțin disimulată decât anterior.
Departamentul de Stat al Statelor Unite a aprobat pe 14 mai 2025 două vânzări militare către Turcia, constând în sisteme avansate de rachete aer-aer, a căror valoare atinge 304,1 milioane de dolari, conform anunțului făcut de Agenția pentru Cooperare în Domeniul Securității Apărării (DSCA). Aceste achiziții strategice includ 53 de rachete AIM-120C-8 AMRAAM (Advanced Medium-Range Air-to-Air Missile) și 60 de rachete AIM-9X Sidewinder Block II, alături de echipamentul și serviciile de suport aferente. Vânzarea acestor arme este menită să consolideze capacitățile de apărare aeriană ale Turciei, să îi întărească rolul în cadrul NATO și să aprofundeze interoperabilitatea militară cu Statele Unite.
Regatul Unit și Germania și-au anunțat intenția de a dezvolta o capabilitate de atac la mare distanță, cu o rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri. În prezent se cunosc puține lucruri despre acest sistem, în afară de faptul că va fi livrat în anii 2030 și că Ministerul Apărării din Marea Britanie l-a descris ca fiind o armă de „atac de precizie la mare distanță”.
Într-o mișcare strategică menită să-și consolideze semnificativ capacitățile de apărare pe fondul tensiunilor regionale în creștere, Ministerul polonez al Apărării Naționale a finalizat pe 15 mai, la Varșovia, un acord istoric cu compania poloneză de tehnologie militară WB Group. Contractul-cadru vizează achiziția a aproape 1.000 de seturi, totalizând aproximativ 10.000 de unități individuale, de muniții de tip "loitering munition" Warmate.
Peste 92.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până vineri la ora 16:00 (ora României), pentru a vota la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
România ar putea începe în curând să exporte tehnică militară, marcând o schimbare de abordare şi un rol mai activ pe piața europeană de apărare. Declarația a fost făcută joi la Brașov de către Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, cu ocazia unei vizite de lucru la uzinele Carfil SA și IAR Ghimbav, parte a industriei național de apărare.
Grupul de hacking rusesc Fancy Bear, asociat cu serviciul de informații militare GRU, desfășoară o vastă campanie de spionaj cibernetic, vizând conturile de email ale oficialilor ucraineni de rang înalt, precum și ale executivilor din companii de apărare din alte țări care furnizează echipament militar Kievului. Potrivit unei noi cercetări publicate de firma de securitate ESET, această campanie, activă încă din 2023 și detectată cel mai recent pe 17 aprilie, exploatează vulnerabilități în diverse platforme de software de webmail, inclusiv unele folosite la scară largă.
Forțele Aeriene și Lockheed Martin sunt în discuții pentru a accelera atribuirea simultană a două contracte subsecvente - Loturile 18 și 19 - în cadrul Programului avionului F-35 Joint Strike Fighter.
Primele discuții directe dintre reprezentanții Ucrainei și Rusiei de la începutul invaziei rusești din februarie 2022 au început vineri, la ora 13:40, la Palatul Dolmabahce din Istanbul.
Un avion B-52 al Forțelor Aeriene Americane, care urma să efectueze, pe 16 mai, un survol la joasă altitudine în Letonia a fost amânat datorită vremii severe.
Propaganda rusă analizează din toate unghiurile posibile anunțul recent al Franței cu privire la extinderea „umbrelei nucleare” deasupra Europei. Și, în ciuda poziției moderate ale României, voinței politice sau a lipsei de cadru legislativ, România totuși deschide o listă scurtă în care se mai află, desigur, și Polonia stat cu un narativ mult mai pregnant care tocmai ce a semnat un acord militar bilateral cu Franța. Experții ruși rostesc numele României folosind două argumente.
Rezultatele conflictului aerian dintre India și Pakistan au arătat adevărata putere a armelor chineze. Indienii au pierdut cel puțin un Dassault Rafale, mândria Forțelor Aeriene Franceze.
Emiratele Arabe Unite vor investi 800 de milioane de dolari în portul sirian Tartus. Anunțul vine imediat după ce președintele american Donald Trump a anunțat ridicarea sancțiunilor americane împotriva Siriei în timpul unei vizite în Arabia Saudită.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei a informat, pe 16.05.2025, că un avion de vânătoare de tip F-16 s-a prăbușit în timpul unei misiuni executate pe timp de noapte.
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, l-a demis pe comandantul șef al Forțelor Terestre Ruse, generalul Oleg Saliukov.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat ferm că integritatea teritorială a Ucrainei este un principiu fundamental, consfințit de Constituție, excluzând astfel orice posibilitate de negociere privind statutul teritoriilor aflate sub ocupație temporară, inclusiv peninsula Crimeea. Declarația categorică a fost făcută în capitala Turciei, Ankara, în cadrul unei conferințe de presă susținute în urma convorbirilor cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan.
