Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
În era Putin-Erdogan, România riscă să ajungă tot mai aproape de granițele noilor imperii
Strategica
Data publicării:
Există mai multe asemănări între Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan decât s-ar părea la o primă vedere și decât opinia internațională este dispusă să recunoască. Ambii sunt dependenți de putere, ocupând în ultimii 15-20 de ani funcțiile de președinți de stat și premieri, ambii au exploatat tema terorismului ajungând în final la manifestări dictatoriale extreme, ambii promovează politici naționalist-populiste cu care își atrag susținătorii și, poate cel mai important, ambii simt că sunt predestinați pentru a conduce renașterea măreției fostelor imperii care au fost odată Rusia și Turcia.
EXCLUSIV

Sub conducerea lui Vladimir Putin, încă de la atacarea Georgiei în 2008, Rusia a început concretizarea tendințelor neo-imperialiste, completând lista de extindere cu ocuparea Crimeei, controlul Donbasului din estul Ucrainei și menținerea Belarusului într-o relație de vasalitate mutual acceptată.

Turcia, condusă de Erdogan, nu a ajuns încă să anexeze noi teritorii, multumindu-se în prezent cu consolidarea poziției de putere cu pretenții regionale pe care i-o conferă prezența trupelor sale în Siria și Libia, precum și creșterea prezenței militare în estul Mediteranei sau la frontiera cu Grecia.

Cu toate aceste, de cand este Erdogan la putere, teme precum “Noua Turcie” și refacerea “Turciei Mari” au căpătat un caracter recurent în presa turcă apropiată puterii, iar mai nou chiar în rândul unor parlamentari turci. 

În urmă cu mai puțin de o săptămâna, Metin Kulunk, deputat al Partidului Justiție și Dezvoltare (AKP) fondat de Erdogan, a susținut necesitatea creării „Turciei Mari” și a postat pe Twitter și pe Instagram harta acesteia, care include sudul Bulgariei incluzând Varna, nordul Greciei și insulele din estul Egeei, Cipru și zone din Armenia, Georgia, Siria și Irak.

2. -imagine fara descriere- (hrtt_83636100.jpg)

Harta conține teritoriile celebrului „Jurământ Național” de acum un secol, care a devenit o dogmă a aspirațiilor de politică externă pe care le are actuala conducere de la Ankara.

Pentru a înțelege și mai bine profunzimea până la care unii politicieni turci sunt pătrunși de aceste idei, trebuie spus că în mesajul postat odată cu harta parlamentarul turc a cerut cetățenilor greci să-și amintească cum au trăit împreună cu turcii timp de patru secole. “Întrebați-vă istoricii și ei vă vor spune că am trăit ca frații. Gustul justiției turce a fost rău?”, întreba acesta în final, încercând să facă o trimitere la cât de corect este în prezent tratată Grecia ca stat membru al UE și ca partener anglo-american.

 

Sunt posibile astfel de scenarii?

 

Când este vorba despre Rusia, se poate spune că a avea în vedere un astfel de scenariu, chiar pe termen scurt, este o abordare realistă. Trecând peste prezența trupelor ruse în Transnistria, înghețată de aproape 30 de ani, acțiunile Rusiei din ultimii 12 ani au arătat nu doar că aceasta nu se sfiește să folosească forța militară împotriva statelor mai mici, ci și că deține o gamă perfecționată de tehnici hibride de destabilizare și control în zonele de interes.  

Situația actuală a Rusiei, față de anii 2008 și 2014 când a invadat Georgia, respectiv Ucraina, este mult mai favorabilă trecerii la acțiuni militare. Reacția slabă a organismelor internaționale la cele două agresiuni militare, divergențele existente între state UE sau între SUA și state UE, care se reflectă în afectarea unității NATO, o administrație americană mai puțin sensibilă la problemele europene, încetarea între timp a unor importante tratate și acorduri precum INF (lichidarea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune), Cer deschis (control aerian reciproc) sau New START (reducerea armamentului strategic; expiră în februarie 2021) și, nu în ultimul rând, revigorarea militară generală a armatei ruse din ultimii ani, sunt doar câteva dintre aspectele ce pot facilita decizia de extindere spre vest a Rusiei.

Este cunoscut faptul că, cel puțin cât va fi condusă de Putin, Rusia nu va accepta să aibă graniță comună cu NATO, asigurându-se permanent de menținerea unor state-tampon, precum Belarus și Ucraina. Din acest motiv, în cazul în care președintele Lukașenko va cădea sub presiunea străzii, iar Belarusul va adopta o orientare externă occidentală, Rusia va aplica foarte probabil scenariul exersat în Ucraina, scindând regiunile din estul Belarusului. În plus, va crește presiunea pe Ucraina în încercarea de extindere a zonelor separatiste spre vest, cel puțin până până la Nipru, și spre nord până la unirea acestora cu cele din Belarus. S-a observat că Rusia alege mai degrabă să creeze zone separatiste controlate de la Moscova, decât să își extindă frontierele și să își asume responsabilitatea administrării noilor teritorii. Excepția reprezentată de Crimeea s-a datorat în principal poziției strategice a peninsulei, care îi permite Rusiei controlul total asupra Mării Negre.

În ceea ce privește Turcia, aducerea frontierelor la stadiul „Turciei Mari”, pe toate direcțiile, este imposibilă pe termen scurt și chiar mediu. Șansele de realizare a visului turcesc sunt mai probabile pentru zonele din Siria și, mai ales, Irak, dar scad dramatic atunci când vizează state membre ale UE și NATO. Cu toate acestea, strategii lui Erdogan știu că Turcia trebuie să își respecte statutul de mare putere regională și, ca atare, este indicat să își facă cunoscute așteptările în materie de politică externă chiar și prin astfel de mijloace cum sunt cele folosite de deputatul turc. În același timp, în plan concret, Erdogan autointitulat “apărător al musulmanilor” acționează la nivel politic, economic și militar pentru crearea unui climat favorabil acestor scopuri și pentru ca Turcia să fie pregătită să acționeze eficient atunci când conjunctura internațională îi va permite să o facă. Cu siguranță actuala conducere turcă nu își pune întrebarea dacă vor exista astfel de oportunități internaționale, ci când vor apărea acestea. De aceea acordă o importanță specială relațiilor cu Rusia și China, state care îndeplinesc două condiții dorite de Turcia: în primul rând sunt puteri globale care se pot opune SUA și NATO, iar în al doilea rând sunt state cu precedente în afirmarea unor pretenții teritoriale și în folosirea forței pentru realizarea acestora.

 

Ce ar putea să facă România?  

 

Este evident că România nu se poate opune direct unor astfel de cursuri ale evenimentelor, însă poate acționa pentru crearea și dezvoltarea unor factori externi de securitate favorabili. În primul rând, după atâția ani în care și-a probat loialitatea, a venit momentul ca România să obțină mai multă credibilitate și greutate în relația de parteneriat strategic cu SUA. Acest lucru s-ar putea concretiza într-o primă fază prin transferul în România a unui număr mai însemnat de militari americani, dintre cei care se intenționează să fie retrași din Germania, iar pe viitor chiar prin aducerea unor baze militare din Turcia, care devine un partener tot mai puțin sigur.

În al doilea rând, România ar trebui să poată valorifica mai bine statutul de stat de frontieră al Alianței și chiar funcția de secretar general adjunct al NATO, deținută de Mircea Geoană, pentru a obține întărirea flancului de la Marea Neagră. Deși riscul unui atac din partea Rusiei în zona Mării Baltice este comparativ cu cel al unui atac din zona Mării Negre, resursele militare alocate de Alianță sunt distribuite disproporționat, fiind acordată o importanță mai mare zonei baltice.

În al treilea rând, diplomația noastră ar putea identifica noi canale de relaționare echitabilă și extinsă cu cele două state, în mod special cu Rusia, care să nu contravină statutului României de membru al UE și NATO, dar care să încurajeze relațiile de bună-vecinătate și proiecte comune de dezvoltare în regiunea Mării Negre.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Sisteme HIMARS în serviciul armatei ucrainene, pe un drum în regiunea Herson, octombrie 2022. Sursa Foto: Radiosvoboda.org.
EXCLUSIV
Dronele sunt o ,,minune pe câmpul de luptă'' sau un substitut periculos? Lecțiile pe care NATO le poate învăţa de pe frontul din Ucraina
Germania dorește cea mai puternică armată din Europa: 350 de miliarde de euro vor fi cheltuite până în 2040 pentru blindate grele şi aeronave
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
De ce nu pot exista garanții de securitate pentru Ucraina fără trupe occidentale: Europenii au „cules dividendele păcii prea repede”, ignorând eforturile pentru apărare
Război economic pe mare: Cum subminează flota fantomă de 1000 de nave a Rusiei securitatea alimentară globală și ordinea internațională
Garanțiile de securitate înaintate de Donald Trump pentru Ucraina: Fără trupe americane la sol, iar responsabilitatea trece la Europa
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Garanțiile de securitate pentru Ucraina: Pe muchie de cuțit, între promisiuni și realitate
Cu aproape 50 de focoase nucleare, Phenianul se simte amenințat și anunță extinderea accelerată a arsenalului strategic
Volodimir Zelenski, între ciocanul lui Trump și nicovala lui Putin: O pace „imediată”, dar cu prețul suveranității Ucrainei
De la „porcul-spinos de oțel” la garanții postbelice de securitate: Ce a negociat Volodimir Zelenski cu Ursula von der Leyen la Bruxelles
Mize ascunse la summitul Trump-Putin: Schimb de teritorii sau sfârșitul unui război de uzură?
Cadoul tip “cal troian” făcut de Vladimir Putin americanilor chiar în ziua întâlnirii cu Donald Trump
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Cedarea centurii de orașe din nordul regiunii Donețk este o eroare strategică pentru Ucraina și pentru Occident
Miza păcii din Ucraina: Garanții de securitate de ,,tip non-Articolul 5 al NATO'' pentru descurajarea unei viitoare agresiuni militare ruseşti
Europa salută eforturile lui Donald Trump pentru pace, dar cere „garanții de securitate de neclintit” pentru Ucraina
Polonia demonstrează putere militară: Parada de la Varșovia subliniază modernizarea armatei sub sloganul „Rusia nu este invincibilă”
Pacea, o promisiune aruncată de la mii de kilometri. Poate un summit „direct” cu Zelenski la Washington să salveze Ucraina?
Ministrul ceh, o voce hotărâtă în corul criticilor: „Problema este imperialismul rus, nu dorința Ucrainei de a trăi liber”
Putin și Trump / Foto: Casa Albă, X
EXCLUSIV
De la covorul roșu la zero acorduri: De ce a eșuat summitul de pace din Alaska și ce înseamnă asta pentru Ucraina
Summit Alaska: Miza economică a lui Vladimir Putin și eforturile de a deturna discuțiile despre războiul din Ucraina
Statele Unite includ pe lista neagră burse rusești de criptomonede. Ele finanțează atacuri cibernetice și contribuie la eludarea sancțiunilor
De ce reabilitează NATO vechile căi ferate ale Europei? O Rusie agresivă nu este doar un simplu avertisment, ci o amenințare iminentă
EXCLUSIV
Summitul din Alaska: De ce planul de pace al Rusiei înseamnă, de fapt, capitularea Ucrainei
Marea Neagră, un „câmp de luptă” în expansiune: România, prin vocea ministrului român al Apărării, cere patrule pentru protecția rutelor comerciale
Rusia pregătește o versiune "mini" a rachetei cu rază medie Oreshnik. Racheta Svirel ar putea fi testată tot pe Ucraina
Efectul de bumerang al tarifelor americane riscă să lovească în industria de apărare: Renunţă sau nu Elveţia la achiziţia de avioane F-35?
Serviciile norvegiene de informaţii consideră Rusia cea mai mare amenințare pentru Norvegia: Putin crede că țara să se află într-un conflict permanent cu Occidentul
Ce vrea Ucraina de la întâlnire Trump-Putin care îi poate distruge suveranitatea: O pace durabilă, susținută de garanții de securitate, este unul dintre obiectivele sale
O pace „à la Trump”: Statele Unite vor garanta securitatea Ucrainei, dar fără implicarea NATO. Ce facem cu „liniile roșii” ucrainene?
Manevrele ruso-belaruse “Vest-2025” vor include simularea de atacuri cu arme nucleare și rachete cu rază medie de acțiune “Oreshnik”
Tehnică militară rusă distrusă în timpul invaziei din Ucraina. Sursă foto: DefenceView
EXCLUSIV
De ce nu mai sunt „cruci” în cimitirul de tancuri din Ucraina. Rusia a pierdut în iunie 22 de tancuri, dar problema rămâne. Hossu: Calitativ, Polonia va fi mai puternică

Ştiri Recomandate

Franța și Germania au dezvoltat un nou concept al viitorului tanc de luptă principal, denumit EMBT Enhanced Main Battle Tank.
EXCLUSIV
Miliardele din SAFE, pe înțelesul tuturor: României i se deschide ușa spre tancul european sau drone MALE. Dar adio contractelor cu SUA sau Israel
Trump spune că e gata să impună sancțiuni suplimentare Rusiei, dar cere statelor NATO să nu mai cumpere petrol rusesc
Exemplul de urmat al Varșoviei: O nouă tranșă de zeci de Abrams moderne mărește flota poloneză la 201 de tancuri americane
Rusia construiește o bază de rachete în Belarus, la doar 245 de kilometri de Polonia
Germania trebuie să-și dubleze numărul de militari pentru a îndeplini noile obiective NATO, anunță șeful Bundeswehr
Rusia, lovită grav la operația specială: Dronele ucrainene au mai paralizat unul dintre terminalele cheie la Marea Baltică
FPV-uri cu Kalașnikov. Rușii au preluat ideea și prezintă „Arbaleta”, drona AK-47
NATO lansează ”Eastern Sentry”, ca răspuns la incidentul cu drone de pe teritoriul Poloniei. Germania și Franța, printre primele state care și-au anunțat participarea
Adunarea Generală ONU adoptă o declarație privind soluția cu două state între Israel și palestinieni. Documentul condamnă și acțiunile Hamas 
Bombardiere americane B-52, trimise să se antreneze în Europa, fix în timpul manevrelor ruse-belaruse ”Vest-25”
”SAMP/T vine mai rapid și e mai ieftin decât Patriot”. Danemarca anunță o achiziție uriașă de sisteme antiaeriene europene
Trump spune că își pierde răbdarea cu Putin, dar încă nu trece la fapte
Polonezii sunt implicați în război până la urechi, noi păstrăm distanța, spune Orbán
Polonia anunță că, în doi ani, va produce 130.000 de obuze de 155 mm. BAE din Marea Britanie va fi ”senior partner” în proiect
Războiul dronelor ieftine: Când sistemele de miliarde de dolari ale NATO se luptă cu drone de 10.000 de dolari
Ministrul ucrainean al Apărării: Războiul trebuie terminat, Rusia nu trebuie lăsată să atace din nou
Lovitură dată de ucraineni în inima exporturilor rusești: Atac cu peste 200 de drone la cel mai mare terminal petrolier din Marea Baltică
Compania MBDA caută soluţii pentru contracararea celor mai noi ameninţări pe care le aduce câmpul de luptă modern: Sistemul Crossbow de atac în adâncime va intra în producție în 2026
Rusia și Belarus au început exercițiul strategic “Vest-2025”. La manevre participă și grupe operative și contingente militare din state ale OTSC și SCO
Al doilea bombardier B-21 Raider a decolat. Statele Unite accelerează testele pentru a-și consolida forța aeriană
Mesaj al Europei pentru Rusia: Avioane Rafale și Eurofighter, trimise pentru a securiza cerul Poloniei. „Atacul cu drone rusești a fost un test. L-am trecut”
Varșovia suflă și-n iaurt: 40.000 de soldați polonezi, trimiși la granița de est pe timpul manevrelor ruso-belaruse
Kaan devine un program internațional pentru a concura cu F-35? De ce o putere din Orient s-a alăturat Turciei deși are „ADN occidental” în aviația militară
Pierdere importantă și pentru Kiev: Un avion Su-27 s-a prăbușit zona controlată de Ucraina din regiunea Zaporojie
Un singur cuvânt pentru care România ar avea mari probleme într-un atac cu drone ca în Polonia: Prepay
Netanyahu: Nu va exista un stat palestinian
Camera Reprezentanților a aprobat cheltuielile SUA de apărare pentru 2026. Peste 16%, alocați pentru cercetare-dezvoltare
„Barajul nordic” de F-35. Un vecin al Rusiei pregăteșe un arsenal serios pentru flota de F-35: Peste 400 de rachete AIM-120, în cea mai modernă versiune D-3
Cele 8 ținte strategice pe care dacă Ucraina le-ar putea lovi ar paraliza mașinăria de război rus. Rachete și drone din Transnistria până Vladivostok
F-35 și F-16 / captură video: Forțele Armate Poloneze, facebook
EXCLUSIV
Adevăratul cost al apărării: Cum a folosit NATO rachete AIM-120C-7 pentru a doborî drone rusești „Gerbera” în spaţiul aerian al Poloniei
Lecțiile frontului din Ucraina: Cum își adaptează Statele Unite apărarea pentru un posibil război al dronelor cu China în Indo-Pacific
pixel