Sub conducerea lui Vladimir Putin, încă de la atacarea Georgiei în 2008, Rusia a început concretizarea tendințelor neo-imperialiste, completând lista de extindere cu ocuparea Crimeei, controlul Donbasului din estul Ucrainei și menținerea Belarusului într-o relație de vasalitate mutual acceptată.
Turcia, condusă de Erdogan, nu a ajuns încă să anexeze noi teritorii, multumindu-se în prezent cu consolidarea poziției de putere cu pretenții regionale pe care i-o conferă prezența trupelor sale în Siria și Libia, precum și creșterea prezenței militare în estul Mediteranei sau la frontiera cu Grecia.
Cu toate aceste, de cand este Erdogan la putere, teme precum “Noua Turcie” și refacerea “Turciei Mari” au căpătat un caracter recurent în presa turcă apropiată puterii, iar mai nou chiar în rândul unor parlamentari turci.
În urmă cu mai puțin de o săptămâna, Metin Kulunk, deputat al Partidului Justiție și Dezvoltare (AKP) fondat de Erdogan, a susținut necesitatea creării „Turciei Mari” și a postat pe Twitter și pe Instagram harta acesteia, care include sudul Bulgariei incluzând Varna, nordul Greciei și insulele din estul Egeei, Cipru și zone din Armenia, Georgia, Siria și Irak.
Harta conține teritoriile celebrului „Jurământ Național” de acum un secol, care a devenit o dogmă a aspirațiilor de politică externă pe care le are actuala conducere de la Ankara.
Pentru a înțelege și mai bine profunzimea până la care unii politicieni turci sunt pătrunși de aceste idei, trebuie spus că în mesajul postat odată cu harta parlamentarul turc a cerut cetățenilor greci să-și amintească cum au trăit împreună cu turcii timp de patru secole. “Întrebați-vă istoricii și ei vă vor spune că am trăit ca frații. Gustul justiției turce a fost rău?”, întreba acesta în final, încercând să facă o trimitere la cât de corect este în prezent tratată Grecia ca stat membru al UE și ca partener anglo-american.
Când este vorba despre Rusia, se poate spune că a avea în vedere un astfel de scenariu, chiar pe termen scurt, este o abordare realistă. Trecând peste prezența trupelor ruse în Transnistria, înghețată de aproape 30 de ani, acțiunile Rusiei din ultimii 12 ani au arătat nu doar că aceasta nu se sfiește să folosească forța militară împotriva statelor mai mici, ci și că deține o gamă perfecționată de tehnici hibride de destabilizare și control în zonele de interes.
Situația actuală a Rusiei, față de anii 2008 și 2014 când a invadat Georgia, respectiv Ucraina, este mult mai favorabilă trecerii la acțiuni militare. Reacția slabă a organismelor internaționale la cele două agresiuni militare, divergențele existente între state UE sau între SUA și state UE, care se reflectă în afectarea unității NATO, o administrație americană mai puțin sensibilă la problemele europene, încetarea între timp a unor importante tratate și acorduri precum INF (lichidarea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune), Cer deschis (control aerian reciproc) sau New START (reducerea armamentului strategic; expiră în februarie 2021) și, nu în ultimul rând, revigorarea militară generală a armatei ruse din ultimii ani, sunt doar câteva dintre aspectele ce pot facilita decizia de extindere spre vest a Rusiei.
Este cunoscut faptul că, cel puțin cât va fi condusă de Putin, Rusia nu va accepta să aibă graniță comună cu NATO, asigurându-se permanent de menținerea unor state-tampon, precum Belarus și Ucraina. Din acest motiv, în cazul în care președintele Lukașenko va cădea sub presiunea străzii, iar Belarusul va adopta o orientare externă occidentală, Rusia va aplica foarte probabil scenariul exersat în Ucraina, scindând regiunile din estul Belarusului. În plus, va crește presiunea pe Ucraina în încercarea de extindere a zonelor separatiste spre vest, cel puțin până până la Nipru, și spre nord până la unirea acestora cu cele din Belarus. S-a observat că Rusia alege mai degrabă să creeze zone separatiste controlate de la Moscova, decât să își extindă frontierele și să își asume responsabilitatea administrării noilor teritorii. Excepția reprezentată de Crimeea s-a datorat în principal poziției strategice a peninsulei, care îi permite Rusiei controlul total asupra Mării Negre.
În ceea ce privește Turcia, aducerea frontierelor la stadiul „Turciei Mari”, pe toate direcțiile, este imposibilă pe termen scurt și chiar mediu. Șansele de realizare a visului turcesc sunt mai probabile pentru zonele din Siria și, mai ales, Irak, dar scad dramatic atunci când vizează state membre ale UE și NATO. Cu toate acestea, strategii lui Erdogan știu că Turcia trebuie să își respecte statutul de mare putere regională și, ca atare, este indicat să își facă cunoscute așteptările în materie de politică externă chiar și prin astfel de mijloace cum sunt cele folosite de deputatul turc. În același timp, în plan concret, Erdogan autointitulat “apărător al musulmanilor” acționează la nivel politic, economic și militar pentru crearea unui climat favorabil acestor scopuri și pentru ca Turcia să fie pregătită să acționeze eficient atunci când conjunctura internațională îi va permite să o facă. Cu siguranță actuala conducere turcă nu își pune întrebarea dacă vor exista astfel de oportunități internaționale, ci când vor apărea acestea. De aceea acordă o importanță specială relațiilor cu Rusia și China, state care îndeplinesc două condiții dorite de Turcia: în primul rând sunt puteri globale care se pot opune SUA și NATO, iar în al doilea rând sunt state cu precedente în afirmarea unor pretenții teritoriale și în folosirea forței pentru realizarea acestora.
Este evident că România nu se poate opune direct unor astfel de cursuri ale evenimentelor, însă poate acționa pentru crearea și dezvoltarea unor factori externi de securitate favorabili. În primul rând, după atâția ani în care și-a probat loialitatea, a venit momentul ca România să obțină mai multă credibilitate și greutate în relația de parteneriat strategic cu SUA. Acest lucru s-ar putea concretiza într-o primă fază prin transferul în România a unui număr mai însemnat de militari americani, dintre cei care se intenționează să fie retrași din Germania, iar pe viitor chiar prin aducerea unor baze militare din Turcia, care devine un partener tot mai puțin sigur.
În al doilea rând, România ar trebui să poată valorifica mai bine statutul de stat de frontieră al Alianței și chiar funcția de secretar general adjunct al NATO, deținută de Mircea Geoană, pentru a obține întărirea flancului de la Marea Neagră. Deși riscul unui atac din partea Rusiei în zona Mării Baltice este comparativ cu cel al unui atac din zona Mării Negre, resursele militare alocate de Alianță sunt distribuite disproporționat, fiind acordată o importanță mai mare zonei baltice.
În al treilea rând, diplomația noastră ar putea identifica noi canale de relaționare echitabilă și extinsă cu cele două state, în mod special cu Rusia, care să nu contravină statutului României de membru al UE și NATO, dar care să încurajeze relațiile de bună-vecinătate și proiecte comune de dezvoltare în regiunea Mării Negre.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Într-un colț al Flancului Estic, Polonia lansează cel mai mare program de pregătire a apărării din istoria sa modernă. În celălalt colț, România se luptă să peticească o rezervă operațională îmbătrânită, pe care șeful Statului Major al Apărării a numit-o recent, pe bună dreptate, „o problemă de siguranță națională”.
Premierul ungar Viktor Orbán s-a întors de la Washington cu ceea ce pare a fi o victorie politică totală. Întâlnirea sa cu președintele Donald Trump i-a adus nu doar laude publice („un lider măreț”) și o susținere deschisă pentru realegerea sa în 2026, ci și premiul cel mare: o „excepție generală, pe termen nedeterminat” de la sancțiunile americane asupra energiei rusești.
Supremația tehnologică a sistemului american Patriot este pusă sub semnul întrebării direct pe câmpul de luptă din Ucraina. Sistemul Patriot, considerat mult timp etalonul apărării antiaeriene occidentale, întâmpină dificultăți majore în fața noilor tactici rusești, în timp ce rivalul său european, sistemul franco-italian SAMP/T (Mamba), pare să fi preluat conducerea în materie de eficiență.
Guvernul elen analizează extinderea flotei sale de avioane de luptă franceze Rafale, într-un moment în care Turcia își consolidează capacitățile aeriene printr-un acord istoric cu Marea Britanie pentru achiziția a 20 de aparate Eurofighter Typhoon, dotate cu rachete de ultimă generație cu rază lungă Meteor. Concomitent turcii vor achiziționa și 24 de avioane Eurofighter Typhon în uz din Golf.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Shoigu, consideră că Siberia trebuie să devină centrul unei noi industrializări, iar statul trebuie să creeze condiții care să încurajeze oamenii să se mute în estul țării.
O analiză recentă a prestigiosului Institut Francez de Relații Internaționale (IFRI) pune pe masă o realitate dură, pe care elitele europene o ignoră de prea mult timp: continentul are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de 2030. Acest „dacă” este condiționat de un factor pe care Europa nu îl controlează: rezistența Ucrainei.
O coaliție bipartizană, transpartinică, din Congresul Statelor Unite, a lansat un avertisment dur la adresa Pentagonului, contestând planul administrației Trump de a retrage sute de militari americani din România. Într-un moment de tensiune maximă pe Flancul Estic, scrisoarea trimisă Secretarului Apărării, Pete Hegseth, semnalează o ruptură la Washington și o teamă palpabilă că decizia va fi interpretată de Moscova drept un "mesaj de retragere".
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Kazahstanul urmează să se alăture Acordurilor Abrahamice, inițiativa diplomatică lansată în 2020 între Israel și mai multe țări arabe și musulmane, într-o mișcare politică considerată simbolică, dar cu valoare geopolitică semnificativă. Potrivit a trei oficiali americani citați de Associated Press, decizia are ca scop revitalizarea acordurilor de normalizare care au marcat una dintre principalele realizări de politică externă ale administrației Trump.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, efectuează vineri o vizită în Turcia, context în care are programată, la Ankara, o întâlnire cu omologul său, Hakan Fidan.
Bucureștiul a fost în aceste zile epicentrul noii doctrine strategice a NATO. Dincolo de protocolul Forumului NATO pentru Industrie, mesajul transmis la cel mai înalt nivel, prin vocea Secretarului General Mark Rutte, este tranșant: Alianța a intrat într-o nouă eră a confruntării, iar pentru a garanta „pacea prin forță”, are nevoie de o revoluție industrială.
O amenințare gravă la adresa luptătorilor ucraineni a fost înlăturată în regiunea Donețk. În noaptea de 5 spre 6 noiembrie 2025, forțele ucrainene au distrus un depozit de UAV-uri Shahed/Geran, aflat destul de aproape de linia frontului. Informația a fost publicată de comandantul Forțelor fără pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi.
Forțele pentru Operatii Speciale(SSO) ale Ucrainei au reușit o nouă lovitură spectaculoasă în adâncimea teritoriului rus, distrugând componente cheie ale unui sistem de rachete Iskander. Operațiunea, desfășurată în colaborare cu partizani ruși în regiunea Kursk, subliniază o schimbare strategică: dacă nu poți doborî rachetele, trebuie să distrugi lansatoarele.
Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a sugerat în cadrul reuniunii de miercuri (05.11.2025) a Consiliului de Securitate al Rusiei că Moscova ar trebui să înceapă imediat pregătirile pentru reluarea testelor nucleare, care ar putea avea loc în arhipelagul Novaia Zemlya din Oceanul Arctic, ca răspuns la acțiunile Statelor Unite.
Războiul, înainte de toate, este informație. Așa a fost dintotdeauna și așa va rămâne. Într-un perioadă critică a istoriei, marcată de încercările Rusiei, Chinei și aliaților lor de a face o nouă ordine mondială, una bazată pe forță și nu pe reguli, una dintre cele mai puternice capabilități de informații ale lumii libere se confruntă cu incertitudini care ar putea efecte negative pe termen lung. Publicația Nextgov/FCW trage un semnal de alarmă privind stabilitatea NSA (National Security Agency), într-un articol din 4 noiembrie.
Statele Unite au testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte focoase nucleare. Racheta Minuteman III a fost lansată de la Baza Aeriană Vanderberg din California. Testul, denumit GT 254, a evaluat fiabilitatea, disponibilitatea operațională și precizia sistemului, care reprezintă fundamentul apărării naționale a Americii, a anunțat Forța Spațială a Statelor Unite (USSF) pe site-ul bazei Vanderberg.
Arabia Saudită s-ar afla în negocieri avansate pentru a deveni prima țară arabă care achiziționează avioane americane de vânătoare F-35, cea mai modernă aeronavă de luptă din lume. Lucru care se pare că stă în pixul lui Donald Trump, președintele SUA folosind avioanele F-35 ca aparat diplomatic. Iar achiziția de către saudiți a avioanelor de generația a 5-a ar reprezenta un punct de cotitură în Orient.
Atlantic Council Romania a organizat azi o dezbatere care a avut temă centrală securitatea de la Marea Neagră și relațiile bilaterale între România și SUA, principalul pilon de securitate. În cadrul evenimentului au fost prezenți mai mulți experți, din ambele țări, dar și factori de decizie politică și militară.
În fața unei Rusii reconfigurate ca amenințare pe termen lung, Europa se pregătește să treacă printr-o adevărată etapă de fortificare. Este vorba despre crearea unei arhitecturi de securitate în care fiecare națiune își reevaluează rolul și contribuția. Continentul a înțeles (în cea mai mare parte a sa) că nu mai poate funcționa ca un mozaic de națiuni protejate de o umbrelă externă, ci trebuie să devină un sistem organic, capabil să genereze, să susțină și să își proiecteze forța militară.
Potrivit unor surse ucrainene și rusești, conducerea armatei ruse testează noi tactici pentru atacurile cu rachete efectuate asupra Ucrainei.
Cea de-a patra ediție a Forumului Euro-Atlantic pentru Reziliență (EARF25), organizată de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), va reuni, în perioada 6-7 noiembrie 2025, la Palatul Parlamentului, lideri guvernamentali, experți militari, reprezentanți ai mediului academic și ai organizațiilor internaționale, într-un amplu exercițiu de reflecție strategică privind viitorul rezilienței în spațiul euro-atlantic.
Declarația recentă a lui Alexei Juravliov, prim-vicepreședintele Comisiei de Apărare din Duma de Stat a Rusiei, cu privire la posibila livrare a sistemelor de rachete Oreshnik și Kalibr către Venezuela, nu trebuie tratată sub nicio formă ca un simplu anunţ militare. Astfel de mesaje se înscriu perfect în ceea ce cunoaştem deja că fiind o operațiune de război informațional. Într-un context de tensiuni maxime între Washington și Caracas, Moscova intervine nu doar ca partener militar, ci ca principal amplificator al instabilității, fabricând o narațiune menită să testeze determinarea SUA.
„Partea care învață cel mai repede câștigă”. Comandantul Forțelor Aeriene Suedeze, general-maiorul Jonas Wikman, trage un semnal de alarmă cu privire la decalajul de adaptare dintre Alianța Nord-Atlantică și provocările pe care le aduce războiul modern.
Dronele sunt tehnologii emergente care și-au dovedit utilitatea în războiul din Ucraina, dar e oare înțelept să pariezi doar pe drone? Tot în baza lecțiilor din Ucraina vedem că tehnica grea, tancurile și sistemele de artilerie, rămân esențiale chiar și în războiul modern. Acest lucru a fost arătat și într-o demonstrație de forță de către Armata Franței.
Operația ucraineană de curățire și contrainfiltrare, desfășurată în zona orașului cheie Pokrovsk, a intrat în ziua a cincea. Capul de pod stabilit de militarii Direcției de Informații Militare (GUR) a Ucrainei a rezistat, permițând altor unități GUR să străpungă liniile rusești pentru a face joncțiunea cu trupele din capul de pod. GUR a prezentat, în dimineața de 4 noiembrie, o actualizare a acțiunilor sale din Pokrovsk.
Serviciul de Informații Militare (GUR) al Ucrainei au confirmat o operațiune de succes în noaptea de 1-2 noiembrie 2025, care a distrus elemente importante ale apărării aeriene rusești aflate în Crimeea. Ținta principală: un post de comandă al unui batalion S-400 „Triumf” și radarul său, o lovitură care continuă campania sistematică a Kievului de a „orbi” și fragmenta rețeaua de apărare a peninsulei.
Armata Republicii Cehe este deja clară în ceea ce privește numărul de militari pe care dorește să îi recruteze anul viitor. Și este unul dintre cele mai ambițioase obiective stabilite vreodată. Potrivit Ministerului Apărării, în mod ideal, peste 2.200 de noi soldați noi ar trebui să intre în rândul forțelor armate. Cu toate acestea, pe termen lung, oficialii apărării au vorbit despre baza armatei. Obiectivul de recrutare pentru 2025 a fost îndeplinit, iar cel pentru anul viitor este mai mare.
Hotărârea recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care obligă Rusia să plătească Georgiei despăgubiri de 253 de milioane de euro pentru acțiunile sale din 2008, oferă o perspectivă sumbră și, totodată, un model juridic crucial pentru viitorul Ucrainei.
De la bordul Air Force One, președintele Donald Trump a transmis duminică nu doar un refuz militar, ci o sentință geostrategică. Întrebat dacă va furniza Ucrainei rachete Tomahawk, capabile să lovească Moscova, răspunsul său a fost de o nonșalanță care îngheţa sângele în vene aliaților Americii: „Nu, nu prea...”.
Dezbaterea privind descurajarea nucleară în cadrul NATO se învârte, în ultimii ani, în jurul a două mari teme, lăsând în umbră cea mai presantă problemă internă a Alianței. Pe de o parte, agresiunea Rusiei în Ucraina a veni cu întrebarea dacă arsenalul nuclear aliat, în principal armele americane din Europa, trebuie modernizat sau consolidat. Pe de altă parte, încă din mandatul lui Donald Trump, persistă îndoiala dacă SUA mai pot fi considerate un partener de încredere și ce s-ar întâmpla dacă Washingtonul și-ar retrage umbrela nucleară.
Președintele american Donald Trump a declarat că Federația Rusă a fost de acord cu unele concesii într-un plan de pace menit să pună capăt războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, a relatat Reuters, adăugând că Trump nu mai insistă asupra termenului limită inițial de joi pentru ca Ucraina să accepte planul de pace.
Emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, i-a oferit sfaturi consilierului rus Iuri Ușakov, consilierul lui Vladimir Putin, cu privire la modul de a dialoga cu liderul de la Casa Albă în legătură cu conflictul din Ucraina, potrivit unei discuții telefonice la care Bloomberg susține că a avut acces. Discuția a avut loc în octombrie, înainte de o întrevedere între Donald Trump și Volodimir Zelenski, unde s-a discutat inclusiv despre livrarea de rachete Tomahawks.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
În timp ce Ucraina număra cele 460 de drone și 22 de rachete balistice lansate de Rusia într-o singură noapte, la mii de kilometri distanță, într-un hotel din Abu Dhabi, se redesenează harta de securitate a Europei. Diplomația de război nu a fost niciodată o chestiune de morală absolută, ci de oportunitate cinică și raporturi de forță. Iar informațiile scurse în ultimele 24 de ore confirmă un lucru cert: administrația Trump a apăsat pedala de accelerație, forțând o închidere a conflictului care pare să fi trecut de faza „dacă” și a intrat în faza „cum”.
Ucraina a reușit o lovitură de precizie împotriva Complexului Tehnico-Științific Beriev (TANTK) din Taganrog, eliminând două active militare rare care sunt, practic, imposibil de înlocuit pentru industria de apărare rusă. Imaginile din satelit analizate pe 25 noiembrie confirmă distrugerea ,,laboratorului aeropurtat A-60'', o aeronavă purtător de arme laser, și a unui prototip pentru viitorul program de aeronave de avertizare timpurie al Rusiei.
Realitatea dură a războiului de uzură din Ucraina a impus treptat o schimbare radicală de design a vehiculelor militare occidentale, forțând trecerea de la platforme optimizate aerodinamic la vehicule blindate adaptate pentru a supraviețui pe un câmp de luptă săturat de amenințări.
Președintele Volodimir Zelenski va vizita SUA în următoarele zile pentru a finaliza un acord de pace cu președintele Donald Trump privind încheierea războiului Ucrainei cu Rusia. Ucraina ar fi ajuns astfel la un acord pe planul de pace propus de SUA, pentru care s-a negociat intens în ultimele zile.
Elbit spune că turela UT30 MK2, care poate fi integrată pe mai multe tipuri de MLI-uri e deja fabricată în proporție de 50% în România, deocamdată, pentru clienți externi.
Armata suedeză a înaintat guvernului un raport strategic prin care recomandă imperativ achiziționarea unor sisteme de rachete cu o rază de acțiune extinsă, de până la 2.000 de kilometri. Această capacitate ofensivă ar permite forțelor suedeze să angajeze ținte militare și elemente de infrastructură critică situate adânc în teritoriul Federației Ruse, inclusiv în zona metropolitană a Moscovei, redefinind astfel parametrii de descurajare pe flancul nordic al Alianței Nord-Atlantice.
Într-o intervenție simultană pe RTL și M6, președintele francez Emmanuel Macron a rostit, poate pentru prima dată cu o claritate lipsită de echivoc, ceea ce analiștii spațiului ex-sovietic avertizează de ani de zile: Europa nu se află în pragul unui conflict, ci este deja angrenată într-unul. Nu vorbim încă de blindate pe Champs-Elysees, ci de un război hibrid, total și cotidian, purtat de Rusia împotriva infrastructurii critice și a coeziunii sociale din Vest.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a făcut declarații de presă, marți dimineață, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, precizând că rămășițele unei drone au fost identificate în județul Vaslui, iar avioanele Eurofighter germane și F-16 ale României au încercat angajarea ei, dar nu au mai doborât-o din cauza riscului asupra populației.
Moscova a respins planul prezentat de liderii europeni drept contrapropunere la documentul iniţial american privind Ucraina, apreciind că acesta este „la prima vedere complet neconstructiv şi nu ni se potriveşte”, a declarat consilierul prezidenţial rus Yuri Ushakov pe 24 noiembrie 2025.
Avioane Eurofighter Typhoon aliate au interceptat în premieră în ultimii cinci ani un Tupolev Tu-134A-4 al Forțelor Aerospațiale Ruse. Tu-134A-4, supranumit și „Perla Neagră”, e o prezență rară și a fost interceptat la finalul săptămânii trecute de avioane Eurofighter italiene aflate în misiune de Poliție Aeriană în statele baltice.
În urma atacului masiv asupra Ucrainei, în noaptea de luni spre marți, sistemele de supraveghere a spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale a R. Moldova au detectat, în dimineața zilei de 25 noiembrie, șase drone care traversau neautorizat spațiul aerian național, anunță Ministerul Apărării.
Imprevizibilitatea politicii externe a administrației Trump - care oscilează între presiuni brutale și propuneri de pace neașteptate - ne face să ne gândim tot mai mult că Washingtonul nu acționează totuși haotic, ci aplică în mod deliberat o formă de ambiguitate strategică adaptată la un climat geopolitic dominat de agresiunea Rusiei și ascensiunea Chinei.
Radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat o țintă care se îndrepta spre spațiul aerian național, în dimineața de 25 noiembrie, în proximitatea județului Tulcea, fiind ridicate în aer, la ora 06.28, două aeronave germane Eurofighter Typhoon, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, pentru monitorizarea situației.
Aliații Kievului discută despre cum să umple golul în furnizarea de informații de cercetare către Ucraina dacă Statele Unite refuză să mai transfere aceste date, a declarat, pe 23.11.2025, pentru Politico, șeful interimar al programului de inovare DIANA (Defense Innovation Accelerator for the North Atlantic) al NATO, James Appathurai.
În cursul nopții de 25.11.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un nou atac combinat de amploare asupra Ucrainei, folosind rachete și drone kamikaze. Valul principal al loviturilor a acoperit Kievul, dar a vizat și alte regiuni ucrainene.
Pentru a ocoli sistemele de război electronic rusești, Forțele Armate ale Ucrainei extind gama de frecvență pentru controlul și conducerea dronelor. La rândul lor, trupele ruse adaptează mijloacele de război electronic pentru a face față modernizării UAV-urilor ucrainene.
Marina Regală a Marii Britanii (Royal Navy) a raportat interceptarea și monitorizarea a două nave militare rusești care au tranzitat Canalul Mânecii, un eveniment ce survine pe fondul unei creșteri semnificative a activității navale a Federației Ruse în proximitatea apelor teritoriale britanice. Incidentul recent, coroborat cu acțiuni agresive ale navelor de spionaj rusești împotriva aviației britanice, subliniază volatilitatea tot mai mare din flancul nordic al NATO.
Potrivit unor surse de pe rețelele de socializare, cele trei bombardiere strategice de tip B-52H Stratofortress aparținând Forțelor Aeriene ale SUA au părăsit Baza Aeriană Morón din Spania și au revenit în Lousiana, la Baza Aeriană Barksdale.
Capacitatea Rusiei de a susține un război de uzură prelungit în Ucraina se confruntă cu noi semne de întrebare, pe măsură ce imagini recente din satelit indică o epuizare aproape totală a vehiculelor blindate din depozitele sale cele mai îndepărtate.
Programul de modernizare a Forțelor Aeriene Germane a trecut de la stadiul de planificare la execuția industrială concretă în această săptămână, odată cu intrarea oficială a primului avion de luptă F-35A Lightning II în faza de asamblare finală la uzina Lockheed Martin. Evenimentul reprezintă semnalul tranziției definitive a Germaniei de la stat utilizator al unor platforme aeriene moștenite din perioada Războiul Rece către o postură de descurajare credibilă, de generația a cincea, în inima Europei.
Ceea ce trebuia să fie un ''blitzkrieg diplomatic'' al administrației Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina s-a lovit, în acest weekend la Geneva, de zidul realității geopolitice. Narațiunea simplistă a unui „deal” rapid, care să fie livrat de ucraineni pe biroul președintelui american până la Ziua Recunoștinței (27 noiembrie), s-a evaporat.
Federația Rusă a anunțat oficial stadiul dezvoltării noului avion de vânătoare Su-75 Checkmate, prezentat pentru prima dată în 2021.
Presa chineză a ridicat întrebări cu privire la motivul pentru care cooperarea privind avionul de vânătoare J-10C a stagnat atât de repede, mai ales după apariția sa notabilă în Egipt. Anul trecut, șapte aeronave J-10C, împreună cu avionul de transport greu Y-20, au participat la primul exercițiu aerian comun dintre cele două țări.
Luni, la Palatul Cotroceni, are loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cu o miză dublă: definirea cadrului conceptual de securitate pentru următorii cinci ani, prin noua Strategie Națională de Apărare, și identificarea resurselor financiare critice, prin accesarea programului european SAFE. Într-o lume în care arhitectura de securitate se rescrie violent, președintele Nicușor Dan propune conceptul de „independență solidară”, însă succesul acestuia depinde de capacitatea administrativă a unui stat încă măcinat de vulnerabilități interne.
Scenele de la Geneva din acest noiembrie 2025 amintesc izbitor de momentele tensionate care au precedat marile împărțiri ale sferelor de influență din secolul XX. De data aceasta, însă, falia nu mai trece prin inima Berlinului, ci urmează linia însângerată a Niprului și tranșeele din Donbas.
Tensiunile aeriene de pe Flancul Estic al NATO au atins un nou vârf în noaptea de 23 spre 24 noiembrie, forțele aeriene aliate și române executând ieșiri succesive de interceptare și monitorizare. Federația Rusă a reluat campania agresivă de lovituri cu drone asupra infrastructurii critice ucrainene din porturile dunărene, la o distanță critică față de teritoriul României.
Uniunea Europeană și Regatul Unit vor participa, începând de duminică, la discuții la nivel înalt pe marginea planului de pace pentru Ucraina al lui Donald Trump, o evoluție semnificativă pentru Bruxelles și Londra, care fuseseră ținute în afara procesului până acum.
Elbit propune și livrează drona tactică Watchkeeper X pentru Armata României, primele sisteme urmând să ajungă la trupe în următoarele luni.
