Este de așteptat ca acest efort indian să ducă la consolidarea parteneriatelor politice cu țările africane, extinderea cooperării în materie de securitate, intensificarea prezenței militare, creșterea vânzărilor militare și echilibrarea prezenței navale chineze, ținând cont de faptul că există provocări presante împotriva acestei diplomații militare indiene. Printre aceste provocări figurează prezența economică și militară în creștere a Chinei, prezența unor poziții care se opun New Delhi în Africa, precum și provocările asociate finanțării desfășurării navale indiene în străinătate.
Mișcările militare indiene indică o tendință tot mai mare a Indiei de a urmări diplomația militară activă în Africa, ale cărei caracteristici cele mai importante pot fi organizate după cum urmează:
În pofida interesului Indiei de a consolida cooperarea cu țările africane în diverse domenii politice, economice, acordă o atenție deosebită aspectului militar. Inițial, cooperarea militară s-a limitat la efectuarea de patrule comune în apele africane pentru a asigura siguranța navelor indiene și pentru a face față amenințărilor netradiționale din vestul Oceanului Indian, în special combaterea pirateriei, traficului de droguri, imigrației ilegale și terorismului. Eforturile indiene s-au concentrat inițial pe înființarea de academii și colegii de apărare în diferite țări africane, cum ar fi Colegiul Naval de Război din Nigeria, Academia Militară din Etiopia și Colegiul Forțelor Aeriene din Ghana și trimiterea de echipe de antrenament într-un număr de țări africane, cum ar fi Botswana, Lesotho, Zambia, Uganda, Namibia, Tanzania Mauritius și Seychelles.
Cu toate acestea, această cooperare s-a extins recent pentru a include organizarea de exerciții comune cu țări africane în mod regulat, cum ar fi AFINDEX.
Diplomația militară indiană se concentrează pe consolidarea relațiilor cu țările bogate în resurse naturale și strategice și cu statele de coastă care se învecinează cu Oceanul Indian. Aproximativ 24 de țări africane au participat la cea de-a doua ediție a Africa and India Field Training (AFINDEX), dintre care nouă cu statut principal (Etiopia, Kenya, Lesotho, Niger, Seychelles, Tanzania, Uganda, Zambia, Zimbabwe) și 12 în calitate de observatori (Botswana, Camerun, Guineea Ecuatorială, Eswatini, Ghana, Malawi, Nigeria, Republica Congo, Rwanda, Senegal, Sudan, Africa de Sud).
Se observă că unele dintre aceste țări sunt bogate în resurse strategice, precum Niger (uraniu), Sudan, Nigeria (petrol), Senegal (fosfat), Tanzania (gaze naturale) și Zambia (cupru), în timp ce alte țări se bucură de o locație strategică cu vedere la Oceanul Indian (Kenya, Seychelles, Tanzania, Lesotho, Zambia și Zimbabwe). În august 2022, ministrul indian al apărării Rajnath Singh, în timpul discuțiilor sale cu omologul său din Tanzania, Strigomena Lawrence Thax, a declarat că India și Tanzania au același spațiu strategic. India consideră Tanzania ca un jucător important în vestul Oceanului Indian.
Singh a declarat: "Această regiune din vestul Oceanului Indian și Africa de Est are o importanță strategică pentru India din punct de vedere al economiei, comerțului și afacerilor. Aproape 60% din comerțul nostru provine din această parte". El a adăugat: "Țări precum Kenya și Tanzania și-au dat seama de impactul negativ al sprijinului chinez, apoi există o reacție puternică și este timpul să ne restabilim vechile relații". Raportul India Exim Bank din noiembrie 2022 a evidențiat rolul important jucat de India și nouă țări de coastă în consolidarea securității maritime în regiunea Oceanului Indian, și anume Comore, Kenya, Madagascar, Mauritius, Mozambic, Seychelles, Somalia, Africa de Sud și Tanzania.
India a organizat Conferința miniștrilor apărării India-Africa, în perioada 28-29 martie 2023, privind parteneriatul de apărare dintre India și Africa, potențialul industriei de apărare din India și contribuția acesteia la securitatea regională. Convocarea acestei conferințe a venit în contextul interesului New Delhi de a forma Consiliul miniștrilor apărării din India și Africa pentru a instituționaliza cooperarea în materie de securitate cu țările partenere africane. Scopul formării acestui consiliu a fost să exploreze oportunități pentru proiecte comune și investiții în programe de securitate cibernetică, securitate maritimă, combatere a terorismului și furnizarea de echipamente de apărare.
Guvernul Indiei a propus instituționalizarea Forumului India-Africa, care a fost organizat de guvernul indian în perioada 18-22 octombrie, în marja DefExpo. În plus, New Delhi a lansat inițiativa "Securitate și dezvoltare pentru toți" (SAGAR). Ministerul indian al Afacerilor Externe a înființat un departament special axat pe securitate și dezvoltare în Oceanul Indian, iar Marina Indiană, sub inițiativa sa, și-a demonstrat angajament deplin față de cooperarea în domeniul securității maritime cu țările de-a lungul coastelor Africii de Est.
Există o serie de motive în spatele diplomației militare indiene în creștere pe scena africană, dintre care cele mai importante sunt:
Diplomația militară indiană este legată de strategia sa de a-și extinde prezența în Oceanul Indian în general, și în special de-a lungul coastelor Africii de Est. În ciuda concentrării Indiei pe consolidarea prezenței sale în țările și insulele apropiate, cum ar fi Sri Lanka și Maldive (estul Oceanului Indian), aceasta a avut tendința de a-și consolida și mai mult prezența militară în țările africane și insulele care se învecinează cu vestul Oceanului Indian, cum ar fi Tanzania, Mozambic, Mauritius și Seychelles. A înființat Centrul de Integrare a Informației pentru Regiunea Oceanului Indian (IFC-IOR) - cu sediul în Gurugram - și RCOC - cu sediul în Seychelles. India are acces la opt stații radar de supraveghere de coastă (CSR) din Mauritius, cu o rază de acțiune de până la 50 km. Există cinci sisteme instalate pe insula principală Mauritius și câte un sistem pe insulele Rodrigues, St. Brandon și Agalega.
Beijingul urmărește să dezvolte facilități logistice externe cunoscute sub numele de Lanțul Perlelor, care include construirea unei serii de baze militare peste Oceanul Indian pentru a proteja resursele și căile maritime chineze, prin care Beijingul încearcă să-și proiecteze puterea militară pe distanțe mai mari de la coastele sale. Prin urmare, mișcările chineze în vestul Oceanului Indian ridică preocupările New Delhi, care consideră această regiune ca parte a vecinătății sale extinse și amenință siguranța comerțului său maritim care trece prin regiune. Prin urmare, acest lucru se poate citi clar din indicarea calendarului în care a fost organizată cea de-a doua ediție a exercițiului Avendex în perioada 21-29 martie 2023. Organizarea sa a venit la scurt timp după exercițiile organizate de Rusia, Africa de Sud și China în Africa de Sud (sudul Oceanului Indian).
Prin urmare, mișcările militare chineze trezesc entuziasmul lui New Delhi de a-și intensifica acțiunile pentru a ajunge la acorduri și înțelegeri care să îi permită să stabilească baze militare în regiune. Unele rapoarte au indicat eforturi indiene de a stabili baze militare în Seychelles, la nord de Canalul Mozambic (prin care trece aproximativ 30% din traficul global de petroliere), precum și în Comore și Madagascar, într-un moment în care Beijingul încearcă să ofere tentații și investiții în infrastructura acestor țări pentru a construi baze militare în ele.
În cadrul celei de-a doua ediții a exercițiului Avendex, armata indiană a expus cele mai recente arme, puști de asalt, obuze de artilerie și modele de rachete în Pune, vestul Indiei - principalul centru de producție de apărare din țară. India își propune să-și dubleze exporturile anuale de arme (aproximativ 1,7 miliarde de dolari) pentru a ajunge la 5 miliarde de dolari în următorii ani, în timp ce mai puțin de 20 la sută din exporturile militare indiene merg către țările africane, cum ar fi Etiopia, Mozambic, Mauritius, Seychelles și altele. În acest context, experții indieni subliniază că accentul pus pe vânzările în Africa este de natură defensivă, incluzând vehicule blindate, radare și echipamente de telecomunicații.
Un raport emis în noiembrie 2022 de Export Bank of India a confirmat rolul tot mai mare al Indiei ca principal exportator de arme către Africa, însă, între 2017 și 2021, Mauritius a reprezentat (6,6%) din exporturile de arme ale Indiei către continent, urmată de Mozambic. (5%) și Seychelles (2,3%). Ministerul indian al Apărării a stabilit, de asemenea, cadre de cooperare cu Africa de Sud, Kenya, Tanzania, Mauritius, Seychelles și Madagascar.
Cu toate acestea, volumul exporturilor indiene de arme către țările africane rămâne mult mai mic decât volumul exporturilor chineze. China este încă cel mai mare exportator asiatic de arme în Africa. În perioada 2010-2021, exporturile totale de arme în regiune s-au ridicat la 9,32 miliarde de dolari SUA, China contribuind cu 22% (echivalentul a 2,04 miliarde de dolari SUA) și peste 60% din exporturile de arme chineze în Africa au fost în 5 țări: Tanzania (19,6%) Nigeria (13,5%), Sudan (12,6%), Camerun (11,2%) și Zambia (6,22%). Aceste țări găzduiesc, de asemenea, unele dintre cele mai importante proiecte de investiții și construcții chineze din regiune. Acest lucru indică o creștere a conexiunii dintre Beijing și interesele sale economice și considerentele de securitate.
China a devenit cel mai mare partener economic al Africii, iar valoarea comerțului bilateral a atins 254 de miliarde de dolari în 2022, o creștere de 35% față de 2020. Beijingul a pompat miliarde de dolari și a construit drumuri, poduri și facilități energetice în schimbul accesului la piețele și resursele din Africa. Așa cum a indicat ministrul indian de externe, S. Jaishankar, în discursul său la cea de-a 17-a conferință a CII-EXIM Bank privind Parteneriatul de creștere India-Africa, volumul comerțului dintre India și Africa s-a ridicat la aproximativ 89,5 miliarde USD în 2022, comparativ cu 56 miliarde USD în 2021, în timp ce volumul cumulat al investițiilor indiene a ajuns la aproximativ 73,9 miliarde de dolari SUA între 1996 și 2021.
Prin urmare, prezența chineză reprezintă o provocare majoră pentru diplomația militară indiană, care limitează capacitatea Indiei de a juca un rol politic în regiune, mai ales în lumina perspectivelor de escaladare a concurenței cu China. De exemplu, China a trimis atașați militari în majoritatea misiunilor sale în țările africane, în timp ce cel mai apropiat atașat militar din India se află în Africa de Sud fără acreditare oficială în Madagascar. În ciuda donațiilor generoase ale Indiei de ajutor alimentar și sprijin medical în timpul pandemiei Corona, amprenta sa de dezvoltare în regiune este încă foarte modestă în comparație cu China.
Diplomația militară a Indiei se confruntă cu provocări politice în unele țări africane, deoarece Opoziția politică din Mauritius continuă să se opună mișcărilor indiene care încearcă să construiască o bază militară în țară, criticând politica Indiei de construire a infrastructurii în Insulele Agalega după semnarea unui acord la 11 martie 2015. Politica indiană la acea vreme a stârnit multe controverse în rândul partidelor de opoziție, care și-au exprimat temerile că India ar submina suveranitatea Mauritius prin transformarea insulelor în baze militare. India s-a confruntat și cu opoziția politică în Seychelles din partea unor forțe politice de opoziție, iar în ianuarie 2018 guvernul a refuzat să ratifice un acord de securitate semnat între cele două țări în martie 2015.
Analizele indică faptul că volumul resurselor alocate cheltuielilor guvernului indian pentru flota sa navală este modest în comparație cu China. Cifrele pentru anul fiscal 2017-2018 indică faptul că India cheltuiește doar 15% din totalul cheltuielilor sale militare pe marina sa, în timp ce Statele Unite cheltuiesc aproape 30%, iar Australia și Japonia alocă aproape 25% și, respectiv, 23%, de trei ori mai mult decât cheltuiește India pentru armata sa în general.
Această lipsă de cheltuieli din partea Indiei vine într-un moment în care și-a dat seama că trebuie să-și crească capacitățile navale și să-și dezvolte flota pentru a include 200 de nave până în 2027. De fapt, în cursul exercițiului financiar 2017-2018, Marina Indiană a solicitat aproximativ 5,2 miliarde de dolari, dar au fost alocate doar 2,9 miliarde de dolari. Astfel, Marina Indiană abia își poate acoperi cheltuielile planificate, ceea ce limitează capacitatea acesteia de a-și extinde prezența și de a contrabalansa prezența chineză în regiunea de vest a Oceanului Indian.
Concluzie:
India urmărește să consolideze parteneriatul militar și de securitate cu țările africane și să-și sporească prezența militară și de securitate pe continentul african în contextul competiției sale cu Beijingul. Prin urmare, provocarea chineză din vestul Oceanului Indian și coastele Africii de Est va determina India să-și consolideze relațiile cu puterile internaționale preocupate de confruntarea provocării chineze, precum Statele Unite și Franța. India participă în mod continuu la exerciții militare și navale organizate de Marina SUA cu țări africane. De asemenea, India coordonează și cooperează cu Franța în regiune, mai ales că Parisul are baze militare în țări precum Mauritius. Există înțelegeri indiano-americane-franceze pentru a îmbunătăți coordonarea și cooperarea politică și militară pentru a se confrunta cu influența chineză, în special în vestul Oceanului Indian și coastele Africii de Est.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O declarație neobișnuită a președintelui polonez, Karol Nawrocki, în timpul unei vizite la Paris, a stârnit dezbateri în peisajul politic european. Vorbind despre o „partajare nucleară”, Nawrocki s-a referit, în premieră, la Franța ca partener militar de încredere, dispusă, în opinia sa, să-și amplaseze o parte din arsenalul strategic pe teritoriul Poloniei.
Într-un gest de auto-sabotaj mediatic, mașina de propagandă a Kremlinului a contribuit, fără să vrea, la demascarea unuia dintre cele mai eficiente și mai secrete proiecte militare ale Rusiei: Centrul pentru Tehnologii Avansate fără Pilot „Rubicon”. Ceea ce trebuia să fie o facilitate militara secreta s-a transformat într-o țintă precisă pentru forțele ucrainene, iar în centrul acestei dezvăluiri stă o eroare incredibilă de producție dintr-un reportaj al propagandistului Vladimir Soloviov.
Arabia Saudită şi Pakistanul au semnat miercuri un "acord strategic de apărare reciprocă", angajându-se să se apere reciproc în cazul unui atac, la mai bine de o săptămână după ce Israelul a lovit gruparea palestiniană Hamas în Qatar, notează Agerpres.
Un atac al Rusiei asupra teritoriului polonez, un atac considerat de unii analiști drept punctul de cotitură al războiului, a declanșat o mișcare fulgerătoare din partea NATO și a Statelor Unite. La doar câteva zile după ce o dronă rusească a încălcat spațiul aerian al Poloniei, administrația Trump, care a afișat în ultima perioadă o atitudine ezitantă față de Ucraina, a aprobat primele pachete de ajutor militar în cadrul noului mecanism PURL. Este un răspuns neașteptat și rapid, finanțat de aliați, dar cu arme direct din stocurile americane, o formulă menită să contracareze ofensiva rusească și să demonstreze că Moscova, chiar dacă este susținută de China, nu poate acționa nestingherită.
Într-un peisaj geopolitic tensionat, în care ecourile conflictului din estul Europei răsună tot mai aproape de granițele noastre, o temă revine în discuția publică: pregătirea militară a populației. Nu sub sentimentul obligației, ci sub cel al voinței, o majoritate covârșitoare a românilor se declară favorabilă introducerii stagiului militar pe bază de voluntariat.
Uniunea Europeană a dat derogare pentru importul de petrol rusesc, până la sfârșitul anului 2027. Deci ar mai fi cel puțin doi ani în care Europa alimentează cu bani mașina de război a Rusiei, perioadă în care mai mor militari pe front și civili ucraineni, inclusiv copii, în casele lor și pe străzi, sunt bombardați sau vânați, precum animalele, de dronele rusești.
Ce s-ar întâmpla însă, dacă Europa ar renunța brusc, până la finalul lui 2025, la importul de petrol rusesc? Ar fi suficient acest cutremur pentru a forța Rusia să accepte pacea?
Premierul Plenković al Croației a anunțat recent că țara să oferă Ungariei și Slovaciei o alternativă la petrolul rusesc.
Într-un interviu acordat publicației Kyiv Post, generalul în retragere Philip Breedlove, fost Comandant Suprem al Forțelor Aliate în Europa, a explicat de ce baza militară Mihail Kogălniceanu (MK) din România este considerată esențială pentru a contracara agresiunea Rusiei și a asigura stabilitatea în Ucraina.
Recent, tensiunile geopolitice au atins un nou punct critic, atunci când drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Incidentul, care nu a fost izolat, a declanșat o reacție imediată și fermă din partea Alianței Nord-Atlantice. Avionanele de vânătoare au fost ridicate de la sol, spațiul aerian a fost securizat, iar cetățenii de pe flancul estic au primit asigurarea că cerul lor rămâne apărat. Este o demonstrație a eficienței NATO Air Policing, o misiune esențială și continuă, menită să protejeze fiecare centimetru al teritoriului Alianței.
Trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu și a grupării paramilitare a lui Horațiu Potra de către Parchetul General este mai mult decât un simplu dosar penal. Este o radiografie brutală a unei vulnerabilități naționale pe care o ignoram, pe care o minimizam de ani buni: România a fost, este și va rămâne o țintă predilectă a războiului hibrid dus de Federația Rusă. Iar acum, procurorul general Alex Florența a pus punctele pe „i”, demascând un mecanism complex, care a exploatat tocmai fragilitățile noastre ca societate.
Rusia și Belarus au exersat lansarea de arme nucleare tactice în timpul manevrelor militare comune. Potrivit Reuters, președintele belarus, Alexander Lukașenko, a declarat acest lucru astăzi (16.09.2025), precizând că exercițiul comun ruso-belarus nu este menit să amenințe pe nimeni. Anterior, Ministerul rus al Apărării anunțase că bombardiere strategice Tu-160 au îndeplinit misiuni de luptă deasupra Mării Barents, inclusiv lansarea de rachete de croazieră.
Într-un război modern, definit de precizia dronelor și de atacurile nemiloase cu rachete de croazieră, o piesă de artilerie antiaeriană dezvoltată în anii '60, la apogeul Războiului Rece, a devenit un simbol al rezistenței ucrainene. Este vorba despre sistemul Gepard, "micul vânător" autopropulsat, care demonstrează că ingeniozitatea și adaptarea pe câmpul de luptă pot învinge tehnologia nouă. Povestea sa nu este doar despre un succes militar, ci și despre o nouă formă de cooperare industrială, construită din mers, direct pe liniile frontului.
Pentru cei ce au ambiții de a fi putere mondială atunci ei să rezolve problemele grele ale omenirii, cum ar fi războiul din Ucraina cu un impact economic mondial mult mai mare decât tarifele impuse de Donald Trump. Problemele simple le poate rezolva oricine.
Bucureștiul cântărește cu prudență fiecare cuvânt, în timp ce ecourile războiului din Ucraina se aud tot mai puternic la graniță. Poziția președintelui Nicușor Dan, exprimată recent, a ridicat întrebarea dacă confirmă o abordare calculată, pragmatică, care evită escaladarea conflictului și menține un echilibru fragil între solidaritatea cu Ucraina și imperativul de a proteja teritoriul național sau este o ezitare pentru a nu escalada tensiunile din regiune?
Într-un apel disperat, dar plin de hotărâre, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat o poziție tranșantă din partea lui Donald Trump. Într-un interviu exclusiv acordat postului britanic Sky News, liderul de la Kiev a subliniat că singura cale de a pune capăt războiului este stabilirea unor garanții de securitate clare, garantate de Statele Unite și de aliații europeni, înainte de încheierea conflictului.
O dronă a fost neutralizată deasupra clădirilor guvernamentale din centrul Varșoviei, a anunțat premierul polonez Donald Tusk, un incident care subliniază fragilitatea securității regionale, în contextul unor tensiuni deja ridicate. Două persoane, cetățeni belaruși, au fost reținute, iar poliția investighează.
Am aflat de la guvernul României ca o dronă aeriană rusească explozivă a stat nestingherită în spațiul aerian al României timp de aproape o oră după care a intrat în spațiul aerian ucrainean.
Decizia Uniunii Europene de a construi un „zid de drone” la granița estică, cu o implicare directă a Ucrainei, este răspunsul logic la o serie de provocări tot mai acute. Pe 10 septembrie, nouăsprezece drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, iar câteva zile mai târziu, România a confirmat o intruziune similară. Aceste incidente, deși aparent minore, au arătat o vulnerabilitate majoră a NATO: capacitatea Moscovei de a testa apărarea alianței cu echipamente ieftine, care obligă la un răspuns costisitor.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este în război cu Rusia și participă efectiv la acesta prin furnizarea de sprijin direct și indirect Ucrainei, a declarat luni (15.09.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției de stat TASS. Cu puțin timp înainte, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, avertizase că Moscova va considera protecția spațiului aerian ucrainean de către forțele NATO ca o declarație de război, potrivit rapoartelor DPA și ale revistei Newsweek.
Franța, una dintre puterile nucleare ale Europei, a decis să trimită un mesaj clar, concretizând promisiunile președintelui Emmanuel Macron. Avionul Rafale, capabil să transporte arme nucleare, a aterizat pe teritoriul polonez, o decizie simbolică menită să reasigure aliații de pe flancul estic al NATO și să demonstreze că Parisul este gata să joace rolul de garant al securității continentului.
Într-un context regional tot mai tensionat, marcat de acțiunile militare ale Chinei și de arsenalul în creștere de drone al Coreei de Nord, Japonia își reevaluează fundamental strategia de apărare. O națiune pacifistă, constrânsă istoric de Constituție, se pregătește să investească masiv în tehnologii de ultimă oră pentru a-și securiza granițele. Piesa centrală a acestei noi viziuni este un proiect ambițios, un „scut” modern, adaptat la realitățile războiului din secolul XXI: sistemul Synchronized, Hybrid, Integrated and Enhanced Littoral Defense (SHIELD).
Expertul militar german, Julian Röpke, a ajuns la concluzia că Federația Rusă și Republica Belarus simulează un atac asupra țărilor NATO în cadrul exercițiului strategic Vest-2025 (Zapad).
Analistul german consideră că forțele aliate din Rusia și Belarus, care spun că practică apărarea regiunii Kaliningrad în timpul manevrelor, se pregătesc, de fapt, să străpungă coridorul Suwalki, care se întinde de-a lungul graniței dintre Lituania și Polonia. Potrivit lui Röpke, Moscova și Minskul vizează cea mai îngustă zonă dintre enclava rusă și Belarus.
China se înarmează masiv, dar în același timp, este și într-o ofensivă de imagine de o agresivitate fără precedent. Parada militară de pe 2 septembrie a fost cea mai vizibilă mostră de ”PR politico-militar”, însă zilnic suntem bombardați cu informații privind inovațiile și capacitățile Armatei Republicii Populare Chineze.
Într-adevăr, China a recuperat uluitor decalajul de performanță și calitate privind produsele sale, cel mai bun exemplu fiind industria telefoanelor inteligente, a semiconductorilor sau chiar și cea a autovehiculelor electrice, iar viitorul pară să-i aparțină Beijingului.
Cu toate astea, nu trebuie uitat că în domeniile ”civile” autoritățile comuniste de la Beijing au avut un avantaj pe care nu-l pot valorifica la același nivel în industria militară: ”împrumutul” de tehnologie occidentală, companiile chineze beneficiind de pe urma replicării și îmbunătățirii echipamentelor americane și europene care se produceau în fabricile chineze.
Declarațiile care vin dinspre Beijing trebuie procesate ținând cont, atât de nivelul tehnologic incontestabil al Chinei, dar și de capacitatea mașinăriei chineze de propagandă de a provoca frică în rândul occidentalilor.
„România și miliardele SAFE: între birocratie, datorii și șansa de a renaște industria de apărare”, un editorial pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania. E vorba de programul european prin care România primește 16,6 miliarde de euro pentru înarmare, miliarde care sunt de fapt un împrumut, e adevărat la dobânzi avantajoase, dar care vin cu obligativități privind achiziții comune europene și cu un preț: Adio contractelor pe termen lung cu SUA, industrie parteneră pe care România și-a construit securitatea, precum și cu provocări birocratice. Însă marea provocare va fi renașterea industriei de apărare și cum va reuși România să implice industria de apărare în SAFE, în așa mod încât să devenim producător și nu doar cumpărător. Redăm integral textul opinie semnat de Vasile Dîncu pentru DefenseRomania.
Belarușii construiesc o bază de rachete, arată imaginile din satelit. Șantierul este situat la 60 de kilometri sud de capitala Belarusului, Minsk, și la 245 de kilometri de granița cu Polonia. Experții spun că baza ar putea fi folosită pentru a găzdui rachete rusești Oreshnik sau chiar arme nucleare.
Succesul NATO de a doborî câteva drone rusești în spațiul aerian polonez pare, la prima vedere, o demonstrație de forță. Avioane F-35, sisteme Patriot, tehnologie de ultimă oră - tot arsenalul a fost mobilizat. Dar, dincolo de retorica triumfalistă a Alianței, se ascunde o vulnerabilitate majoră, una care arată că apărarea europeană nu este deloc pregătită pentru războiul de azi.
Singura plasă de siguranță pentru NATO este investiția masivă în apărare și nu cuvântul lui Putin. Alianța nord-atlantică trebuie să investească miliarde pentru a se apăra împotriva Rusiei după orice acord de pace semnat cu Putin, a declarat Denys Shmyhal într-un interviu pentru The Times, publicat pe 11 septembrie.
Primorsk, principalul port de încărcare a petrolului din Marea Baltică, a fost ținta unui atac masiv cu drone, un eveniment care marchează o escaladare a conflictului purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Atacurile au vizat o navă și o stație de pompare din port, un punct vital pentru economia rusă, amplificând temerile legate de capacitatea de apărare a Rusiei în fața unor acțiuni tot mai îndrăznețe.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.09.2025, a început executarea exercițiului strategic comun al Forțelor Armate din Federația Rusă și Republica Belarus cu numele de cod Vest-2025 (Zapad). Potrivit oficialilor militari ruși, manevrele vor avea loc pe terenurile de antrenament ale ambelor țări și în apele Mării Baltice și Mării Barents.
Ucraina ar putea rupe actualul blocaj militar prin lovirea a opt obiective strategice ale Rusiei, majoritatea pe teritoriul Federației, susține un raport publicat de Hudson Institute, un important think tank american cu sediul la Washington.
Pe 10 septembrie 2025, o acțiune a aviației NATO, menită să apere spațiul aerian polonez de o incursiune de drone rusești, a scos la iveală o vulnerabilitate majoră: folosirea unor rachete de milioane de dolari pentru a doborî ținte care costă de sute de ori mai puțin. Incidentul, care a marcat prima distrugere de echipamente militare rusești pe teritoriul NATO de la invazia Ucrainei, a generat un val de discuții aprinse în cercurile militare și politice, punând sub semnul întrebării strategia Alianței în fața unui război hibrid tot mai sofisticat.
Olanda își consolidează capacitățile cibernetice din cauza amenințărilor tot mai mari din partea Rusiei și Chinei. Operațiile ofensive și parteneriatele cu aliații sunt priorități cheie.
Un atac violent asupra infrastructurii a lovit un tren care se îndrepta spre Kiev și a provocat un incendiu în vagonul de pasageri.
Ukrzaliznytsia (CFR-ul ucrainean) a clarificat faptul că rușii au lovit două trenuri: trenul suburban Tereshchenska - Novgorod-Siverskyi și trenul Shostka - Kiev.
Alegerile parlamentare din toate statele europene sunt urmărite cu interes și de presa rusă. Într-un interviu acordat publicației ruse de propagandă Lenta.ru, academicianul Vadim Truhacev a declarat în acest context că inițiativa cehă privind munițiile de a ajuta Ucraina este „din păcate” eficientă până în prezent, dar ar putea fi reevaluată după alegerile din Republica Cehă. Articolul este intitulat „De ce vor europenii să oprească cel mai eficient program de ajutor militar pentru Kiev?”.
Rusia încearcă să perturbe funcționarea sateliților militari britanici în mod regulat, a anunțat generalul-maior Paul Tedman, șeful Comandamentului Spațial al Regatului Unit. Potrivit acestuia, sateliții ruși urmăresc sateliții militari britanici.
Războiul din Ucraina a ajuns în etapa distrugerii reciproce a infrastructurilor energetice.
Naftogaz, compania de petrol și gaze a Ucrainei, a suferit cel mai mare atac de până acum, iar ucrainenii se confruntă cu amenințarea unei ierni reci fără încălzire.
La rândul lor, ucrainenii au paralizat temporar aproximativ 40% din capacitatea de rafinare a Rusiei
În timpul nopții de 2 spre 3 octombrie 2025, Rusia a lansat atacuri pe scară largă asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.
Conducerea politică israeliană a ordonat armatei să oprească cucerirea orașului Gaza și să desfășoare doar operațiuni defensive, relatează The Times of Israel, citând Radiodifuziunea Armatei.
Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de microtargetare, dezinformare și influențare a electoratului.
În războiul hibrid împotriva României, Federația Rusă a folosit: • Atacuri cibernetice, • Acțiuni secrete destabilizatoare, • Subversiune politică, • Dezinformare și propagandă.
O delegație ucraineană se află la Washington pentru a încheia un acord cu administrația președintelui Donald Trump, care ar implica transferul de către Ucraina a tehnologiei sale de drone testate în luptă în schimbul unor redevențe sau al altor forme de compensație.
Acordul privind dronele este conceput pentru a permite armatei americane să profite de avantajul competitiv al Ucrainei în domeniul vehiculelor aeriene fără pilot.
În seara zilei de joi, 02.10.2025, alte două avioane de vânătoare F-16 aparținând Forțelor Aeriene Slovace au aterizat pe aeroportul militar din Kuchyna, lângă Malacky. E vorba de F-16 Fighting Falcon Block 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-ului american.
Grecia se află din nou sub presiunea partenerilor NATO pentru a-și spori contribuția la sprijinirea Ucrainei în fața invaziei ruse. Potrivit informațiilor din presa elenă, mai multe state occidentale, în frunte cu Statele Unite și Franța, dar și țări din Europa de Est aflate în proximitatea frontului, cer Atenei să accepte vânzarea către intermediari a unei părți importante din cele 25 de avioane Mirage 2000-5 aflate în dotarea Forțelor Aeriene elene.
George Scutaru, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională și actual CEO al think tank-ului New Strategy Center, a avertizat că orice reducere a prezenței militare americane în Europa, în special pe Flancul Estic, ar fi o greșeală strategică gravă. Acesta prezintă trei argumente geopolitice solide pentru care România e norocoasă să aibă un as în mânecă în ceea ce privește prezența trupelor americane.
România trăiește un paradox, adică încă unul dintre nenumăratele paradoxuri și ciudățenii. Avem unul dintre cele mai dinamice sectoare IT din regiune, cu centre de excelență care exportă competență și inovație, dar acest avantaj nu reușește să difuzeze în restul economiei. Raportul DESI/Digital Decade Country Report 2024 arată o realitate îngrijorătoare: competențele digitale de bază rămân la doar 27,7% din populație (față de 55,6% media UE), iar ponderea specialiștilor TIC este de 2,6% din forța de muncă (aproape jumătate din media europeană - 4,8%) . În același timp, doar 19% dintre IMM-uri adoptă tehnologii digitale avansate, comparativ cu 55% în UE.
Cincisprezece drone au fost observate survolând baza militară belgiană de la Elsenborn, în estul provinciei Liege, biroul ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, confirmând producerea incidentului, în urma căruia armata a deschis o anchetă, a relatat vineri agenţia de presă belgiană VRT News.
Dronele ucrainene au atacat vineri dimineață uzina chimică Azot din regiunea Perm din Rusia.
Rusia încearcă să perturbe funcționarea sateliților militari britanici în mod regulat, a anunțat generalul-maior Paul Tedman, șeful Comandamentului Spațial al Regatului Unit, relatează agențiile Agerpres și DPA.
Ministrul german de externe creștin-democrat, Johann Wadephul, a îndemnat în repetate rânduri țara să reintroducă serviciul militar obligatoriu, parțial din cauza îngrijorărilor legate de atacurile rusești asupra Europei.
"Unele ţări încearcă să îşi interzică adversarii politici, care câştigă deja mai multă legitimitate, mai multă încredere din partea alegătorilor. Noi ştim, am trecut prin asta". "Dar nu funcţionează. Interdicţiile nu funcţionează", a spus Putin în intervenţia sa la sesiunea plenară a Clubului de discuţii Valdai, ce se desfăşoară la Soci, relatează Agerpres.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Kremlinul monitorizează îndeaproape 'militarizarea crescândă a Europei', promițând un 'răspuns la amenințări', în contextul în care țările europene își intensifică investițiile militare de la atacul Rusiei asupra Ucrainei în 2022, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Cinci avioane de vânătoare americane s-au apropiat joi de coasta Venezuelei, a declarat ministrul venezuelean al Apărării, Vladimir Padrino López, descriind incidentul ca o amenințare din partea Statelor Unite.
Incidentul a fost condamnat vineri seară și de Ministerul de Externe venezuelean, afirmând că este vorba de o incursiune ilegală într-o zonă aflată sub control aerian venezuelean, care amenință siguranța aviației civile și comerciale din Caraibe.
Rusia și Ucraina au schimbat prizonieri de război: Câte 185 de militari și 20 de civili din fiecare parte au revenit în țările lor.
Președintele rus Vladimir Putin, un simbol al dictaturii de zi, a lansat un avertisment direct, isteric și tăios către elitele conducătoare ale Europei, acuzându-le că „stârnesc isteria” unui presupus „război cu rușii” și promițând un răspuns „rapid” și „foarte convingător” la ceea ce a numit „escaladarea militarizării Europei”. Declarațiile, făcute în cadrul discursului său anual de la Clubul de Discuții Valdai din Soci, subliniază o adâncire a prăpastiei dintre Moscova și Occident, cu Ucraina ca epicentru al celei mai mari confruntări de la Criza Rachetelor din Cuba din 1962.
De la „artizanul păcii” la facilitatorul de atacuri la mare distanță, retorica lui Donald Trump față de conflictul din Ucraina ar putea să i-a o turnură neașteptată și extrem de riscantă? Decizia recentă de a autoriza agențiile de informații și Pentagonul să sprijine Ucraina cu date pentru identificarea țintelor din sectorul energetic pe teritoriul rusesc nu este o simplă speculație, ci un semnal clar și al unei noi etape de escaladare. Este o mișcare strategică menită să pună presiune reală pe Kremlin sau doar o reacție de moment, alimentată de frustrarea președintelui american față de încăpățânarea lui Vladimir Putin?
Cine credea că luptele aeriene de tip dogfight sunt de domeniul trecutului s-ar putea înșela foarte mult. La intersecția spațiului rusesc cu cel al NATO se vor vedea tot mai des abilitățile piloților puse la încercare.
Oficiali ucraineni și occidentali au declarat că Rusia a reușit să își modifice tactica de lovire cu rachete balistice pentru a evita apărarea aeriană ucraineană. Numărul de interceptări reușite ale rachetelor Patriot împotriva rachetelor rusești este tot mai redus, deoarece rachetele rusești își schimbă acum tot mai frecvent traiectoria de lovire.
La aproape două decenii de la retragerea să oficială, silueta triunghiulară și inconfundabilă a legendarului avion stealth F-117A Nighthawk reapare pe cer, stârnind un val de speculații. Observarea recentă a două aeronave F-117A zburând în formație cu un avion-cisternă al Forțelor Aeriene ale SUA, în apropiere de granița cu Mexicul, trebuie interpretată doar o nostalgie aviatică sau este un semnal strategic puternic, se întreabă deja comunităţile de analişti militari pe reţelele de socializare.
Olanda confirmă o premieră istorică: un avion de luptă F-35A al Forțelor Aeriene Regale Olandeze (RNLAF) a doborât o dronă rusească de tip Shahed/Gerbera, în timpul incursiunii fără precedent în spațiul aerian polonez din noaptea de 9 spre 10 septembrie 2025. Incidentul, care a determinat Varșovia să invoce Articolul 4 din Tratatul NATO, a pus în lumină rolul crucial al noii generații de avioane de vânătoare în apărarea flancului estic al Alianței.
Achiziția anunțată de România pentru 216 de tancuri noi, împreună cu 76 de derivate, inclusiv tractoare de evacuare, poduri mobile de asalt sau dragoare de mine, intră fulgerător în topul celor mai scumpe programe de înzestrare din istoria Armatei României, umăr la umăr cu F-35, viitoarele avioane de generația a 5-a pentru care țara noastră a optat. Dar ce știm despre viitoarea achiziție de tancuri?
Rusia încearcă cu disperare își consolidează liniile de front cu o nouă tranșă de vehicule blindate BMPT „Terminator”, echipate cu un nou blindaj și sisteme de apărare anti-dronă. Livrarea cestui nou lot de blindate vrea să scoată în evidenţă o aşa-zisă schimbare de strategie a Rusiei, care acum pune mai mult accentul pe supravieţuirea militarilor și tactici de luptă combinate în fața pierderilor masive.
Ungaria va cumpăra 4 miliarde de metri cubi de gaze de la compania franceză Engie între 2028 și 2038. Acordul de furnizare a gazelor a fost semnat la Budapesta de reprezentanții Engie și ai companiei energetice maghiare MVM, chiar dacă Ungaria va continua să cumpere și gaze rusești.
Ameninţarea cu drone nu mai este doar o chestiune legată de vecinătatea cu Rusia, iar zidul anti-drone ar putea fi operaţional în câteva luni, a declarat, joi, preşedintele Nicuşor Dan, la sosirea la reuniunea Comunităţii Politice Europene.
Grupul rusesc Aeroflot va primi opt aeronave cargo Boeing care au aparținut anterior companiei Volga-Dnepr și intenționează să le folosească ca donatori de piese de schimb pentru propria flotă.
