Este de așteptat ca acest efort indian să ducă la consolidarea parteneriatelor politice cu țările africane, extinderea cooperării în materie de securitate, intensificarea prezenței militare, creșterea vânzărilor militare și echilibrarea prezenței navale chineze, ținând cont de faptul că există provocări presante împotriva acestei diplomații militare indiene. Printre aceste provocări figurează prezența economică și militară în creștere a Chinei, prezența unor poziții care se opun New Delhi în Africa, precum și provocările asociate finanțării desfășurării navale indiene în străinătate.
Mișcările militare indiene indică o tendință tot mai mare a Indiei de a urmări diplomația militară activă în Africa, ale cărei caracteristici cele mai importante pot fi organizate după cum urmează:
În pofida interesului Indiei de a consolida cooperarea cu țările africane în diverse domenii politice, economice, acordă o atenție deosebită aspectului militar. Inițial, cooperarea militară s-a limitat la efectuarea de patrule comune în apele africane pentru a asigura siguranța navelor indiene și pentru a face față amenințărilor netradiționale din vestul Oceanului Indian, în special combaterea pirateriei, traficului de droguri, imigrației ilegale și terorismului. Eforturile indiene s-au concentrat inițial pe înființarea de academii și colegii de apărare în diferite țări africane, cum ar fi Colegiul Naval de Război din Nigeria, Academia Militară din Etiopia și Colegiul Forțelor Aeriene din Ghana și trimiterea de echipe de antrenament într-un număr de țări africane, cum ar fi Botswana, Lesotho, Zambia, Uganda, Namibia, Tanzania Mauritius și Seychelles.
Cu toate acestea, această cooperare s-a extins recent pentru a include organizarea de exerciții comune cu țări africane în mod regulat, cum ar fi AFINDEX.
Diplomația militară indiană se concentrează pe consolidarea relațiilor cu țările bogate în resurse naturale și strategice și cu statele de coastă care se învecinează cu Oceanul Indian. Aproximativ 24 de țări africane au participat la cea de-a doua ediție a Africa and India Field Training (AFINDEX), dintre care nouă cu statut principal (Etiopia, Kenya, Lesotho, Niger, Seychelles, Tanzania, Uganda, Zambia, Zimbabwe) și 12 în calitate de observatori (Botswana, Camerun, Guineea Ecuatorială, Eswatini, Ghana, Malawi, Nigeria, Republica Congo, Rwanda, Senegal, Sudan, Africa de Sud).
Se observă că unele dintre aceste țări sunt bogate în resurse strategice, precum Niger (uraniu), Sudan, Nigeria (petrol), Senegal (fosfat), Tanzania (gaze naturale) și Zambia (cupru), în timp ce alte țări se bucură de o locație strategică cu vedere la Oceanul Indian (Kenya, Seychelles, Tanzania, Lesotho, Zambia și Zimbabwe). În august 2022, ministrul indian al apărării Rajnath Singh, în timpul discuțiilor sale cu omologul său din Tanzania, Strigomena Lawrence Thax, a declarat că India și Tanzania au același spațiu strategic. India consideră Tanzania ca un jucător important în vestul Oceanului Indian.
Singh a declarat: "Această regiune din vestul Oceanului Indian și Africa de Est are o importanță strategică pentru India din punct de vedere al economiei, comerțului și afacerilor. Aproape 60% din comerțul nostru provine din această parte". El a adăugat: "Țări precum Kenya și Tanzania și-au dat seama de impactul negativ al sprijinului chinez, apoi există o reacție puternică și este timpul să ne restabilim vechile relații". Raportul India Exim Bank din noiembrie 2022 a evidențiat rolul important jucat de India și nouă țări de coastă în consolidarea securității maritime în regiunea Oceanului Indian, și anume Comore, Kenya, Madagascar, Mauritius, Mozambic, Seychelles, Somalia, Africa de Sud și Tanzania.
India a organizat Conferința miniștrilor apărării India-Africa, în perioada 28-29 martie 2023, privind parteneriatul de apărare dintre India și Africa, potențialul industriei de apărare din India și contribuția acesteia la securitatea regională. Convocarea acestei conferințe a venit în contextul interesului New Delhi de a forma Consiliul miniștrilor apărării din India și Africa pentru a instituționaliza cooperarea în materie de securitate cu țările partenere africane. Scopul formării acestui consiliu a fost să exploreze oportunități pentru proiecte comune și investiții în programe de securitate cibernetică, securitate maritimă, combatere a terorismului și furnizarea de echipamente de apărare.
Guvernul Indiei a propus instituționalizarea Forumului India-Africa, care a fost organizat de guvernul indian în perioada 18-22 octombrie, în marja DefExpo. În plus, New Delhi a lansat inițiativa "Securitate și dezvoltare pentru toți" (SAGAR). Ministerul indian al Afacerilor Externe a înființat un departament special axat pe securitate și dezvoltare în Oceanul Indian, iar Marina Indiană, sub inițiativa sa, și-a demonstrat angajament deplin față de cooperarea în domeniul securității maritime cu țările de-a lungul coastelor Africii de Est.
Există o serie de motive în spatele diplomației militare indiene în creștere pe scena africană, dintre care cele mai importante sunt:
Diplomația militară indiană este legată de strategia sa de a-și extinde prezența în Oceanul Indian în general, și în special de-a lungul coastelor Africii de Est. În ciuda concentrării Indiei pe consolidarea prezenței sale în țările și insulele apropiate, cum ar fi Sri Lanka și Maldive (estul Oceanului Indian), aceasta a avut tendința de a-și consolida și mai mult prezența militară în țările africane și insulele care se învecinează cu vestul Oceanului Indian, cum ar fi Tanzania, Mozambic, Mauritius și Seychelles. A înființat Centrul de Integrare a Informației pentru Regiunea Oceanului Indian (IFC-IOR) - cu sediul în Gurugram - și RCOC - cu sediul în Seychelles. India are acces la opt stații radar de supraveghere de coastă (CSR) din Mauritius, cu o rază de acțiune de până la 50 km. Există cinci sisteme instalate pe insula principală Mauritius și câte un sistem pe insulele Rodrigues, St. Brandon și Agalega.
Beijingul urmărește să dezvolte facilități logistice externe cunoscute sub numele de Lanțul Perlelor, care include construirea unei serii de baze militare peste Oceanul Indian pentru a proteja resursele și căile maritime chineze, prin care Beijingul încearcă să-și proiecteze puterea militară pe distanțe mai mari de la coastele sale. Prin urmare, mișcările chineze în vestul Oceanului Indian ridică preocupările New Delhi, care consideră această regiune ca parte a vecinătății sale extinse și amenință siguranța comerțului său maritim care trece prin regiune. Prin urmare, acest lucru se poate citi clar din indicarea calendarului în care a fost organizată cea de-a doua ediție a exercițiului Avendex în perioada 21-29 martie 2023. Organizarea sa a venit la scurt timp după exercițiile organizate de Rusia, Africa de Sud și China în Africa de Sud (sudul Oceanului Indian).
Prin urmare, mișcările militare chineze trezesc entuziasmul lui New Delhi de a-și intensifica acțiunile pentru a ajunge la acorduri și înțelegeri care să îi permită să stabilească baze militare în regiune. Unele rapoarte au indicat eforturi indiene de a stabili baze militare în Seychelles, la nord de Canalul Mozambic (prin care trece aproximativ 30% din traficul global de petroliere), precum și în Comore și Madagascar, într-un moment în care Beijingul încearcă să ofere tentații și investiții în infrastructura acestor țări pentru a construi baze militare în ele.
În cadrul celei de-a doua ediții a exercițiului Avendex, armata indiană a expus cele mai recente arme, puști de asalt, obuze de artilerie și modele de rachete în Pune, vestul Indiei - principalul centru de producție de apărare din țară. India își propune să-și dubleze exporturile anuale de arme (aproximativ 1,7 miliarde de dolari) pentru a ajunge la 5 miliarde de dolari în următorii ani, în timp ce mai puțin de 20 la sută din exporturile militare indiene merg către țările africane, cum ar fi Etiopia, Mozambic, Mauritius, Seychelles și altele. În acest context, experții indieni subliniază că accentul pus pe vânzările în Africa este de natură defensivă, incluzând vehicule blindate, radare și echipamente de telecomunicații.
Un raport emis în noiembrie 2022 de Export Bank of India a confirmat rolul tot mai mare al Indiei ca principal exportator de arme către Africa, însă, între 2017 și 2021, Mauritius a reprezentat (6,6%) din exporturile de arme ale Indiei către continent, urmată de Mozambic. (5%) și Seychelles (2,3%). Ministerul indian al Apărării a stabilit, de asemenea, cadre de cooperare cu Africa de Sud, Kenya, Tanzania, Mauritius, Seychelles și Madagascar.
Cu toate acestea, volumul exporturilor indiene de arme către țările africane rămâne mult mai mic decât volumul exporturilor chineze. China este încă cel mai mare exportator asiatic de arme în Africa. În perioada 2010-2021, exporturile totale de arme în regiune s-au ridicat la 9,32 miliarde de dolari SUA, China contribuind cu 22% (echivalentul a 2,04 miliarde de dolari SUA) și peste 60% din exporturile de arme chineze în Africa au fost în 5 țări: Tanzania (19,6%) Nigeria (13,5%), Sudan (12,6%), Camerun (11,2%) și Zambia (6,22%). Aceste țări găzduiesc, de asemenea, unele dintre cele mai importante proiecte de investiții și construcții chineze din regiune. Acest lucru indică o creștere a conexiunii dintre Beijing și interesele sale economice și considerentele de securitate.
China a devenit cel mai mare partener economic al Africii, iar valoarea comerțului bilateral a atins 254 de miliarde de dolari în 2022, o creștere de 35% față de 2020. Beijingul a pompat miliarde de dolari și a construit drumuri, poduri și facilități energetice în schimbul accesului la piețele și resursele din Africa. Așa cum a indicat ministrul indian de externe, S. Jaishankar, în discursul său la cea de-a 17-a conferință a CII-EXIM Bank privind Parteneriatul de creștere India-Africa, volumul comerțului dintre India și Africa s-a ridicat la aproximativ 89,5 miliarde USD în 2022, comparativ cu 56 miliarde USD în 2021, în timp ce volumul cumulat al investițiilor indiene a ajuns la aproximativ 73,9 miliarde de dolari SUA între 1996 și 2021.
Prin urmare, prezența chineză reprezintă o provocare majoră pentru diplomația militară indiană, care limitează capacitatea Indiei de a juca un rol politic în regiune, mai ales în lumina perspectivelor de escaladare a concurenței cu China. De exemplu, China a trimis atașați militari în majoritatea misiunilor sale în țările africane, în timp ce cel mai apropiat atașat militar din India se află în Africa de Sud fără acreditare oficială în Madagascar. În ciuda donațiilor generoase ale Indiei de ajutor alimentar și sprijin medical în timpul pandemiei Corona, amprenta sa de dezvoltare în regiune este încă foarte modestă în comparație cu China.
Diplomația militară a Indiei se confruntă cu provocări politice în unele țări africane, deoarece Opoziția politică din Mauritius continuă să se opună mișcărilor indiene care încearcă să construiască o bază militară în țară, criticând politica Indiei de construire a infrastructurii în Insulele Agalega după semnarea unui acord la 11 martie 2015. Politica indiană la acea vreme a stârnit multe controverse în rândul partidelor de opoziție, care și-au exprimat temerile că India ar submina suveranitatea Mauritius prin transformarea insulelor în baze militare. India s-a confruntat și cu opoziția politică în Seychelles din partea unor forțe politice de opoziție, iar în ianuarie 2018 guvernul a refuzat să ratifice un acord de securitate semnat între cele două țări în martie 2015.
Analizele indică faptul că volumul resurselor alocate cheltuielilor guvernului indian pentru flota sa navală este modest în comparație cu China. Cifrele pentru anul fiscal 2017-2018 indică faptul că India cheltuiește doar 15% din totalul cheltuielilor sale militare pe marina sa, în timp ce Statele Unite cheltuiesc aproape 30%, iar Australia și Japonia alocă aproape 25% și, respectiv, 23%, de trei ori mai mult decât cheltuiește India pentru armata sa în general.
Această lipsă de cheltuieli din partea Indiei vine într-un moment în care și-a dat seama că trebuie să-și crească capacitățile navale și să-și dezvolte flota pentru a include 200 de nave până în 2027. De fapt, în cursul exercițiului financiar 2017-2018, Marina Indiană a solicitat aproximativ 5,2 miliarde de dolari, dar au fost alocate doar 2,9 miliarde de dolari. Astfel, Marina Indiană abia își poate acoperi cheltuielile planificate, ceea ce limitează capacitatea acesteia de a-și extinde prezența și de a contrabalansa prezența chineză în regiunea de vest a Oceanului Indian.
Concluzie:
India urmărește să consolideze parteneriatul militar și de securitate cu țările africane și să-și sporească prezența militară și de securitate pe continentul african în contextul competiției sale cu Beijingul. Prin urmare, provocarea chineză din vestul Oceanului Indian și coastele Africii de Est va determina India să-și consolideze relațiile cu puterile internaționale preocupate de confruntarea provocării chineze, precum Statele Unite și Franța. India participă în mod continuu la exerciții militare și navale organizate de Marina SUA cu țări africane. De asemenea, India coordonează și cooperează cu Franța în regiune, mai ales că Parisul are baze militare în țări precum Mauritius. Există înțelegeri indiano-americane-franceze pentru a îmbunătăți coordonarea și cooperarea politică și militară pentru a se confrunta cu influența chineză, în special în vestul Oceanului Indian și coastele Africii de Est.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Donald Trump a întocmit o listă confidențială de posibile ținte ce pot fi lovite în Venezuela, în acest moment fiind așteptat doar ordinul președintelui american.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Prezența chineză în zonele de conflict din Africa s-a transformat dintr-o simplă sursă de armament într-o rețea transnațională integrată care susține logistic și financiar economiile violente de pe continent. Deși analizele anterioare au confirmat deja prezența pe scară largă în mâinile grupărilor militante a armelor de calibru mic fabricate în China, dezvăluind fragilitatea mecanismelor de control, problema este mult mai profundă decât simpla mișcare fizică a armelor.
O decizie a Pentagonului de a întrerupe rotația unei brigăzi americane în România a provocat o fractură neașteptată și severă la Washington. Într-o mișcare rară, cei mai puternici doi republicani din comisiile de apărare ale Congresului au emis o declarație comună extrem de dură, prin care nu doar că se opun deciziei, dar acuză administrația Trump de subminarea propriei strategii și de trimiterea unui semnal periculos Moscovei.
O declarație de o fermitate rar întâlnită în cancelariile europene, venită din partea ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, a declanșat o replică diplomatică imediată de la Moscova. Într-un interviu acordat publicației belgiene De Morgen, Francken a afirmat fără echivoc că un atac rusesc asupra sediului NATO ar atrage represalii devastatoare.
Un incident de securitate, ținut inițial ascuns, a avut loc în sudul Estoniei, la doar 30 de kilometri de granița cu Federația Rusă. Două drone neidentificate au survolat cazarmele militare de la Reedo, o bază care găzduiește unități de elită ale armatei americane. Forțele aliate au reacționat imediat, neutralizând una dintre aeronave. Evenimentul nu este un simplu incident local, ci un semnal clar al presiunii hibride tot mai mari asupra flancului estic al NATO și un test direct al vitezei de reacție aliate.
După ce informațiile cu privire la retragerea unei părți a militarilor americani au apărut în presa internațională, datele au fost confirmate și de Ministerul Apărării Naționale. E vorba mai exact despre prezența rotativă de la Mihail Kogălniceanu, stabilită așadar imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, ne întoarcem la prezența americană dinainte de 2022.
„România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa”, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN). Cu alte cuvinte e vorba de retragerea unei părți din trupele americane prezente la noi.
O „scrisoare de consolare” primită de la Washington. Asta a obținut Germania pentru a-și proteja propria infrastructură energetică de sancțiunile propriului său aliat, Statele Unite. Situația, confirmată de ministrul german al economiei, Katherina Reiche, este o demonstrație perfectă a ceea ce înseamnă să nu duci o treabă la bun sfârșit.
Budapesta face demersuri active pentru a crea o nouă alianță în interiorul Uniunii Europene, formată din state sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.
Avertismentul ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, este tranșant și depășește granițele imediate ale conflictului din Ucraina. Într-un interviu oferit The Guardian, Hakkanen subliniază o realitate geopolitică fundamentală: înfrângerea Rusiei în Ucraina nu este doar o necesitate regională, ci un factor critic pentru descurajarea agresiunii Chinei în Indo-Pacific. Cele două teatre de operații, aparent distincte, sunt, în viziunea Helsinkiului, profund interconectate.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Un grup de bombardiere chineze H-6K a survolat recent împrejurimile Taiwanului pentru a exersa "exerciţii de luptă", a relatat duminică seara media de stat chineză, făcând publice aceste exerciţii cu doar câteva zile înainte de întâlnirea dintre preşedinţii SUA şi Chinei, preconizată să se desfăşoare în Coreea de Sud, remarcă agențiile Agerpres și Reuters. Ministerul Apărării taiwanez a calificat aceste informaţii drept o manevră propagandistică.
Oficialii ucraineni au menționat că Rusia lansează zilnic 200-250 de bombe aeriene deasupra teritoriului Ucrainei și va ajunge probabil la 120 de mii de unități produse până la sfârșitul lui 2025.
De asemenea, Moscova vrea să crească la 400 de km raza de acțiune pentru unele bombe cu planare.
Soluțiile la această problemă pot fi dronele interceptoare.
Vehiculele blindate moderne au devenit o provocare economică uriașă, programele de înarmare cu astfel de echipamente rivalizând ca amploare cu cele pentru avioanele de vânătoare, o schimbare radicală care redesenează harta cheltuielilor globale pentru apărare.
Serviciile secrete ucrainene au anunțat că au atacat calea ferată transsiberiană a Rusiei. Conform unui mesaj al serviciilor de informații HUR, scopul era de a bloca livrările de muniție către Rusia pe această rută.
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.
Coreea de Nord și-a redus cu peste jumătate aprovizionarea cu obuze de artilerie către Rusia în acest an, au declarat serviciile de informații ucrainene, a declarat pentru Reuters Vadym Skibitsky, șef adjunct al serviciului de informații militare HUR din Ucraina.
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
În noaptea de 14 noiembrie, dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol din portul rusesc Novorossiisk.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 14.11.2025, trupele ruse au lansat o nouă serie de lovituri în adâncimea teritoriului Ucrainei, întrebuințând atât rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac.
Un Su-30 s-a prăbușit joi în Karelia, nord-vestul Rusiei. Accidentul a fost confirmat de Ministerul Apărării, relatează agenția de știri TASS. Cei doi membri ai echipajului au murit.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Tot mai multe indicii arată că România a pus în mecanismul SAFE programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI), un program ce vizează înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, în noaptea de 13 noiembrie, armata ucraineană a efectuat o serie de lovituri cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii militare ruse în Crimeea ocupată, regiunea Zaporojie și pe teritoriul rusesc, folosind mai multe tipuri de arme produse pe plan intern, inclusiv rachete Flamingo și Bars.
China avansează rapid în dezvoltarea celui de-al patrulea său portavion, care se pare că va fi primul cu propulsie nucleară. Un punct de cotitură și o capacitate tehnologică care ar duce China într-un club select în care doar două țări mai sunt. Desigur, unul din ele este SUA, care dispune de toate cele 11 portavioane cu astfel de propulsie.
Israelul și Turcia se confruntă direct, după ani de cooperare care s-au prăbușit în urma crizei "Flotilei Marmara" din 2010. Astăzi, cele două țări își transformă divergențele politice într-o concurență acerbă în industria de apărare, existând posibilitatea ca dronele lor să se ciocnească pe cerul Siriei, care a devenit o arenă de influență suprapusă, pe fondul unei curse aprinse pentru conducerea pieței globale a dronelor.
Uniunea Europeană va oferi Ucrainei aproape șase miliarde de euro, a anunțat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs adresat Parlamentului European.
Europa încearcă să învețe din mers să-și dobândească o coeziune militară și industrială, proces accelerat de recalibrarea intereselor SUA și de războiul rus de agresiune în Ucraina. Dacă la nivel economic și politic lucrurile sunt bine așezate, Europa mai are mult de lucrat în ceea ce privește viziunea strategică și mai ales componenta militară. În ciuda fondurilor uriașe alocate. Iar cel mai elocvent exemplu este disputa politică și industrială, dusă deja cu cuțitele pe masă, între Franța și Germania privind construirea viitorului avion de generația a 6-a.
Președintele sirian Ahmed al-Sharaa a făcut un apel surprinzător către Statele Unite, solicitând ca forțele americane desfășurate în Siria să joace un rol direct și oficial în supravegherea integrării Forțelor Democratice Siriene (SDF) în armata națională. Această cerere reprezintă o schimbare semnificativă de poziție a Damascului, transformând Washingtonul dintr-un actor extern intervenționist într-un garant al securității și stabilității în faza post-conflict.
Tehnologia dronelor evoluează într-un ritm accelerat, iar NATO încearcă să rămână în cursa dronelor. Una dintre soluții este implicarea companiilor mici, dar dinamice, care vin cu soluții inovatoare pentru combaterea amenințărilor cu drone.
Uniunea Europenă a eliberat o nouă tranşă de ajutor financiar pentru Ucraina, în valoare de circa şase miliarde de euro, a anunţat joi în Parlamentul European preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează agențiile Agerpres și DPA.
