Potrivit lui Pavel, Republica Cehă consideră Ucraina ca făcând parte din familia europeană și susține aderarea acesteia la Uniunea Europeană. În același timp, problema viitoarei aderări a Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord nu poate fi pusă sub semnul întrebării, a subliniat Pavel.
Omologul său ucrainean, Zelenski, consideră că progresul țării către UE încetinește, din cauza eforturilor unei țări. Premierul ungar, Viktor Orbán, a refuzat să susțină concluziile summitului UE privind Ucraina de joi de la Bruxelles.
Zelenski nu are nicio îndoială că Republica Cehă va fi un jucător puternic în noul sistem de securitate pentru Ucraina. De asemenea, el a declarat jurnaliștilor la o conferință de presă că Ucraina, care rezistă agresiunii ruse de mai bine de trei ani, este hotărâtă să-și păstreze propria suveranitate. Potrivit lui Zelensky, Republica Cehă a susținut-o în mod constant în acest sens.
,,Este necesar să reținem că numai acea diplomație care are în minte cauza acestui război va fi puternică, iar singura cauză a acestui război este (președintele Vladimir) Putin și Rusia sa”, a spus Zelenski. “De mai bine de o săptămână, o propunere pentru o încetare completă a focului a fost pe masă, dar Putin nu o percepe”, a adăugat el, referindu-se la recentul efort al SUA de a negocia o încetare a focului de 30 de zile în luptele dintre cele două părți. Negocierile urmează să continue luni în Arabia Saudită.
“Auzim multe despre o încetare a focului și, sincer, pare aproape, dar sunt sigur că nimeni nu vrea să oprească uciderea mai mult decât ucrainenii înșiși. Dar orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă. Termenii unei astfel de păci trebuie să fie acceptabili pentru toată lumea și este necesar ca ucrainenii să fie de acord cu ei”, a spus Pavel. Potrivit acestuia, Ucrainei trebuie să i se ofere garanții că Rusia nu va mai ataca. “Aceasta este responsabilitatea noastră colectivă”, a spus el.
Potrivit lui Pavel, Republica Cehă va contribui la acest lucru cu partea sa, iar acum există dezbateri despre cum să se alăture “coaliției celor dispuși”, care este alcătuită în principal de Marea Britanie și Franța. Cu toate acestea, el a spus că este prea devreme pentru a vorbi despre implicarea specifică într-o posibilă misiune de menținere a păcii, până când nu va fi suficient discutată. Joi, reprezentanții armatelor europene s-au întâlnit la Londra, a reamintit președintele ceh. “Dacă se va lua decizia de a crea o astfel de forță militară comună, Republica Cehă va face parte din ea”, a spus el. În legătură cu garanțiile de securitate, Zelenski a spus că ONU nu va proteja Ucraina de Putin, așa că țara vede o coaliție a celor dispuși ca fiind importantă.
Cehia dorește să continue să sprijine Ucraina, printre altele, prin creșterea producției militare, dar și prin eforturi umanitare și în viitoarea reconstrucție a țării. Ucraina, pe de altă parte, poate ajuta Europa prin împărtășirea experienței sale de luptă și a procedurilor tactice. În același timp, ucrainenii vor fi lideri în tehnologie, experții locali au dezvoltat sisteme de arme eficiente într-un timp scurt, mai ieftine decât armele sofisticate din Occident, crede Pavel.
Zelenski a anunțat un acord pentru deschiderea unui așa-numit Centru de unitate la Praga, care va fi concentrat ajutorul pentru ucraineni. Potrivit acestuia, sursele de finanțare pentru proiect au fost deja asigurate.
Joi, Pavel a vizitat orașul Odesa, din sudul Ucrainei, asupra căruia Rusia a lansat un atac cu drone la scară largă mai târziu în cursul serii. “Am părăsit scena cu aproximativ douăzeci de minute înainte de începerea exploziilor puternice”, a comentat președintele astăzi, potrivit presei ucrainene.
El s-a întâlnit cu reprezentanți ai mai multor regiuni și cu vicepremierul ucrainean, Oleksiy Kuleba. După ce a luat trenul spre Kiev, a vizitat, printre altele, spitalul Ohmatdyt, pe care Moscova l-a atacat în iulie anul trecut. Înainte de întâlnire, el și Zelenski au vizitat satul Moshchun din regiunea Kiev, unde oamenii de stat au onorat memoria luptătorilor căzuți.
Pavel consideră că atacurile masive nu indică faptul că Rusia este serioasă în privința unei încetări a focului. În opinia sa, efectuarea unor astfel de atacuri masive și asupra unor ținte civile într-un moment în care încep negocierile privind o încetare a focului și un posibil acord de pace, nu este un semn că partea rusă este serioasă. Președintele ceh, Petr Pavel, a declarat acest lucru astăzi pentru jurnaliștii de la Kiev. Joi, șeful statului ceh a vizitat orașul Odesa, din sudul Ucrainei, asupra căruia Rusia a lansat un atac cu drone la scară largă seara. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a publicat pe rețeaua de socializare X un material video de la întâlnirea sa cu Pavel și a precizat că au vizitat satul Moshchun din regiunea Kiev.
Pavel a spus că a primit doar informații inițiale despre atacul de joi asupra Odesei, potrivit căruia a fost cel mai mare atac asupra acestui port de până acum și a fost folosită “o tactică de atac aerian ușor diferită”.
Președintele Pavel a subliniat că este probabil necesar să se crească semnificativ presiunea asupra părții ruse pentru a-și schimba semnificativ abordarea față de negocierile de pace. “Conform a ceea ce avem ocazia să vedem și să auzim, până acum nu pare că partea rusă are voința de a încheia vreo încetare a focului. Probabil că va fi necesar să folosim presiunea despre care a vorbit președintele american (Donald Trump), care ar trebui să fie suficient de sensibilă pentru ca Rusia să răspundă la ea”, a spus el.
Trupele ruse au invadat Ucraina în urmă cu mai bine de trei ani. Statele Unite au propus recent o încetare a focului de 30 de zile în luptele dintre Rusia și Ucraina, cu care Kievul a fost de acord. Cu toate acestea, președintele rus, Vladimir Putin, nu a fost de acord cu cererea lui Trump de încetare a focului cât mai curând posibil.
Săptămâna aceasta, șeful Casei Albe a primit doar o promisiune de la Putin de a opri atacurile asupra țintelor energetice. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a susținut acest tip de încetare parțială a focului. În același timp, ambele țări continuă să raporteze despre atacurile aeriene ale celeilalte părți.
Astăzi, Pavel a vizitat spitalul Ohkhmatdyt din Kiev, care a fost atacat de Moscova în iulie anul trecut. Potrivit președintelui, Rusia ignoră dreptul internațional și comite practic crime de război prin atacarea nu numai a unităților medicale, ci și a ambulanțelor. “Din ceea ce am avut ocazia să aud și din ceea ce este în cele din urmă documentat și predat la Haga [unde se află Curtea Internațională de Justiție și Curtea Penală Internațională], au fost sute de astfel de cazuri”, a spus el.
Pavel consideră că este necesar să-i ajute mai ales pe cei care au cea mai mare nevoie, adică oamenii din spitale. “Dacă cineva atacă oameni care sunt lipsiți de apărare și care sunt tratați ei înșiși, atunci aceasta este o dovadă semnificativă a barbariei, nu am alt cuvânt pentru asta”, a spus el.
“Am vorbit cu ministrul ucrainean al sănătății (Viktor Lyashko) despre reconstrucția a șase spitale pe care companiile cehe le vor ajuta să le implementeze”, a notat Pavel pe Instagram.
Astăzi, președintele a aflat și despre proiectul Arca I, prin care Republica Cehă participă la conservarea patrimoniului cultural ucrainean, în special în acest caz la conservarea și restaurarea patrimoniului scris, cum ar fi cărțile și manuscrisele. “Moștenirea culturală nu este doar un simbolism, ci coloana vertebrală a fiecărei națiuni. Dacă nu este posibil să salvăm ceea ce ucrainenii simt că este sursa identității lor, atunci ar pierde-o parțial”, a spus Pavel. Potrivit șefului statului, Ucraina a pierdut peste 400 de biblioteci, muzee și biserici de la începutul războiului.
Potrivit televiziunii cehe, președintele a depus flori și la monumentul eroilor cehoslovaci din Piața Sofia și a vizitat Catedrala Sf. Sofia.
“Am început astăzi cu președintele Republicii Cehe, Petr Pavel, și întâlnirea noastră din Moshchun, regiunea Kiev”, a declarat Zelenski la rețeaua X. “Lupta pentru Moshchun împotriva ocupanților ruși a jucat un rol crucial în apărarea Kievului și, prin urmare, în apărarea întregii noastre țări”, a precizat președintele ucrainean, adăugând că oamenii de stat au onorat memoria luptătorilor căzuți. Moshchun este situat la nord-vest de Kiev, iar în primele săptămâni ale invaziei rusești, au avut loc lupte aprige și în jurul capitalei ucrainene.
Pe lângă Zelenski, șeful statului ceh intenționează să se întâlnească și cu prim-ministrul Denys Shmyhal. Joi, Pavel s-a întâlnit cu vicepremierul și ministrul pentru Reconstrucție și Dezvoltare Regională, Oleksiy Kuleba, și cu reprezentanții regiunilor Odesa, Herson și Mykolaiv pentru a discuta despre situația de pe câmpul de luptă și despre cum ar putea arăta reconstrucția postbelică a țării atacate de Rusia și cum ar putea contribui Republica Cehă la aceasta.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Statele Unite ale Americii au mobilizat în Caraibe o forță militară fără precedent în ultimele decenii, într-o desfășurare care amintește de tensiunile Războiului Rece.
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Donald Trump a întocmit o listă confidențială de posibile ținte ce pot fi lovite în Venezuela, în acest moment fiind așteptat doar ordinul președintelui american.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Prezența chineză în zonele de conflict din Africa s-a transformat dintr-o simplă sursă de armament într-o rețea transnațională integrată care susține logistic și financiar economiile violente de pe continent. Deși analizele anterioare au confirmat deja prezența pe scară largă în mâinile grupărilor militante a armelor de calibru mic fabricate în China, dezvăluind fragilitatea mecanismelor de control, problema este mult mai profundă decât simpla mișcare fizică a armelor.
O decizie a Pentagonului de a întrerupe rotația unei brigăzi americane în România a provocat o fractură neașteptată și severă la Washington. Într-o mișcare rară, cei mai puternici doi republicani din comisiile de apărare ale Congresului au emis o declarație comună extrem de dură, prin care nu doar că se opun deciziei, dar acuză administrația Trump de subminarea propriei strategii și de trimiterea unui semnal periculos Moscovei.
O declarație de o fermitate rar întâlnită în cancelariile europene, venită din partea ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, a declanșat o replică diplomatică imediată de la Moscova. Într-un interviu acordat publicației belgiene De Morgen, Francken a afirmat fără echivoc că un atac rusesc asupra sediului NATO ar atrage represalii devastatoare.
Un incident de securitate, ținut inițial ascuns, a avut loc în sudul Estoniei, la doar 30 de kilometri de granița cu Federația Rusă. Două drone neidentificate au survolat cazarmele militare de la Reedo, o bază care găzduiește unități de elită ale armatei americane. Forțele aliate au reacționat imediat, neutralizând una dintre aeronave. Evenimentul nu este un simplu incident local, ci un semnal clar al presiunii hibride tot mai mari asupra flancului estic al NATO și un test direct al vitezei de reacție aliate.
După ce informațiile cu privire la retragerea unei părți a militarilor americani au apărut în presa internațională, datele au fost confirmate și de Ministerul Apărării Naționale. E vorba mai exact despre prezența rotativă de la Mihail Kogălniceanu, stabilită așadar imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, ne întoarcem la prezența americană dinainte de 2022.
„România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa”, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN). Cu alte cuvinte e vorba de retragerea unei părți din trupele americane prezente la noi.
O „scrisoare de consolare” primită de la Washington. Asta a obținut Germania pentru a-și proteja propria infrastructură energetică de sancțiunile propriului său aliat, Statele Unite. Situația, confirmată de ministrul german al economiei, Katherina Reiche, este o demonstrație perfectă a ceea ce înseamnă să nu duci o treabă la bun sfârșit.
Budapesta face demersuri active pentru a crea o nouă alianță în interiorul Uniunii Europene, formată din state sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.
Avertismentul ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, este tranșant și depășește granițele imediate ale conflictului din Ucraina. Într-un interviu oferit The Guardian, Hakkanen subliniază o realitate geopolitică fundamentală: înfrângerea Rusiei în Ucraina nu este doar o necesitate regională, ci un factor critic pentru descurajarea agresiunii Chinei în Indo-Pacific. Cele două teatre de operații, aparent distincte, sunt, în viziunea Helsinkiului, profund interconectate.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat, duminică, că se aşteaptă la un "acord istoric cu Franţa", menționând că se lucrează la consolidarea aviației și apărării aeriene ucrainene.
Suedia va construi încă două submarine moderne (clasa A26) pentru a consolida securitatea în zona Baltică. Flota suedeză va crește la 5 submarine.
Serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) a făcut publică recent intenția Moscovei de a importa 12.000 de muncitori nord-coreeni până la sfârșitul anului pentru producția internă de drone de atac de tip Shahed (cunoscute în Rusia sub numele de "Gheran" sau "Gerbera").
Emisarul preşedintelui american pentru Africa, Massad Boulos, a declarat sâmbătă, într-o discuţie cu AFP, că războiul din Sudan a provocat 'cea mai mare criză umanitară din lume', el denunţând "atrocităţi inacceptabile", potrivit Agerpres.
Oficialii ucraineni au menționat că Rusia lansează zilnic 200-250 de bombe aeriene deasupra teritoriului Ucrainei și va ajunge probabil la 120 de mii de unități produse până la sfârșitul lui 2025.
De asemenea, Moscova vrea să crească la 400 de km raza de acțiune pentru unele bombe cu planare.
Soluțiile la această problemă pot fi dronele interceptoare.
Serviciile secrete ucrainene au anunțat că au atacat calea ferată transsiberiană a Rusiei. Conform unui mesaj al serviciilor de informații HUR, scopul era de a bloca livrările de muniție către Rusia pe această rută.
Vehiculele blindate moderne au devenit o provocare economică uriașă, programele de înarmare cu astfel de echipamente rivalizând ca amploare cu cele pentru avioanele de vânătoare, o schimbare radicală care redesenează harta cheltuielilor globale pentru apărare.
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.
Coreea de Nord și-a redus cu peste jumătate aprovizionarea cu obuze de artilerie către Rusia în acest an, au declarat serviciile de informații ucrainene, a declarat pentru Reuters Vadym Skibitsky, șef adjunct al serviciului de informații militare HUR din Ucraina.
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
În noaptea de 14 noiembrie, dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol din portul rusesc Novorossiisk.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 14.11.2025, trupele ruse au lansat o nouă serie de lovituri în adâncimea teritoriului Ucrainei, întrebuințând atât rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac.
Un Su-30 s-a prăbușit joi în Karelia, nord-vestul Rusiei. Accidentul a fost confirmat de Ministerul Apărării, relatează agenția de știri TASS. Cei doi membri ai echipajului au murit.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Tot mai multe indicii arată că România a pus în mecanismul SAFE programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI), un program ce vizează înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, în noaptea de 13 noiembrie, armata ucraineană a efectuat o serie de lovituri cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii militare ruse în Crimeea ocupată, regiunea Zaporojie și pe teritoriul rusesc, folosind mai multe tipuri de arme produse pe plan intern, inclusiv rachete Flamingo și Bars.
China avansează rapid în dezvoltarea celui de-al patrulea său portavion, care se pare că va fi primul cu propulsie nucleară. Un punct de cotitură și o capacitate tehnologică care ar duce China într-un club select în care doar două țări mai sunt. Desigur, unul din ele este SUA, care dispune de toate cele 11 portavioane cu astfel de propulsie.
Israelul și Turcia se confruntă direct, după ani de cooperare care s-au prăbușit în urma crizei "Flotilei Marmara" din 2010. Astăzi, cele două țări își transformă divergențele politice într-o concurență acerbă în industria de apărare, existând posibilitatea ca dronele lor să se ciocnească pe cerul Siriei, care a devenit o arenă de influență suprapusă, pe fondul unei curse aprinse pentru conducerea pieței globale a dronelor.
