O înregistrare video, de aproximativ şapte minute, realizată la nivel de amatori şi denumită "Războiul româno-ucrainean din 2022", a fost postată pe YouTube pe 26 mai, informa agenţia naţională de presa din Ucraina, UNIAN, fără să ofere precizări despre cine sunt autorii a ceea ce s-a crezut a fi o "diversiune", dar preluând informaţia de pe pagina de Facebook a procurorul militar şef al Ucrainei, Anatoli Matios.
În materialul video se prezintă cum, în 2022, după intensificarea acţiunilor militare în estul Ucrainei, care s-ar putea extinde până la o ofensivă globală a forţelor de ocupaţie ruseşti, România ar putea să ocupe regiunea Cernăuţi şi o parte a regiunii Odesa pentru a-şi apăra cetăţenii. Până în prezent, înregistrarea a colectat deja peste 430.000 de vizualizări. Iniţial, presa din Ucraina a menționat că acest video a fost creat special pentru a tensiona relaţiile bilaterale, unii experţi declarând că astfel de provocări informaţionale sunt în stilul Moscovei, notează Bucpress.
Reuniune convocată de urgenţă în Ucraina după apariţia materialului video despre pretinsa anexare a unor teritorii de către România
Procurorul militar şef al Ucrainei, Anatoli Matios, a cerut ieri convocarea unei reuniuni de urgenţă a conducerii Ministerului de Externe, Statului Major al armatei, Serviciului militar de informaţii şi Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) în legătură cu difuzarea pe internet a unei înregistrări video în care România ar anexa partea ucraineană a Bucovinei, după declanşarea de către Rusia a unui război pe scară largă împotriva Ucrainei.
Acesta anunță că „mâine voi depune personal la Registrul unic de anchete preliminare datele privind pregătirea (de persoane subînţelesee, dar neidentificate încă din punct de vedere procedural) pentru comiterea unor infracţiuni deosebit de grave care afectează integritatea teritorială a statului ucrainean. În legătură cu datele expuse în materialul respectiv, voi organiza marţi o întâlnire cu conducerea Ministerului de Externe, a Statului Major General, a Serviciului militar de informaţi, a Serviciului de Informaţii Externe, precum şi cu şeful interimar al SBU. Toţi vor primi instrucţiuni legale în conformitate cu procedurile penale'', a declarat el într-o postare pe Facebook procurorul militar şef al Ucrainei, Anatoli Matios.
Jurnaliştii de la Cernăuți l-au identificat pe autorul filmuleţului în persoana lui Ionescu Dan Andrei, un bucureştean care susţine că videoclipul realizat de el face parte din cartea sa fantasy „Despre vremuri alternative". După cum relatează postul tv UA, Ionescu a declarat într-o legătură via Skype că sprijină independența ucraineană și respecta granițele Ucrainei, precizează paginaderusia.ro.
Defense Romania a vrut să afle, pe cât posibil, ce are de spus omul care s-a autodenunţat pe Facebook ca fiind autorul videoului cu pricina, în persoana lui Ionescu Dan Andrei.
Înainte de prezentarea interviul realizat cu acesta, trebuie să menţionăm câteva aspect importante: Contul de YouTube ''30192'', care a încărcat materialul video cu denumirea "Războiul româno-ucrainean din 2022", a fost înregistrat în anul 2008. În descrierea videoclipului, care i-a alarmat pe oficialii ucrainei, se afirmă că acesta este prologul cărții pe care autorul o scrie și face trimitere cu link activ către blogul numit Dan Andrei Ionescu. Se poate observa că majoritatea materialelor video, încărcate până în 2016 de contul de YouTube ''30192'', tratează în special teme politice din România, Republica Moldova și Statele Unite. Trebuie menţionat şi faptul că, în proporţie de peste 80%, materialele video încărcate pe acest cont de YouTube au în medie mai puţin de 100 de vizualizări.
Contactat pe Facebook de redactorul Defense Romania, Soare Cristian, Ionescu Dan Andrei a acceptat să răspundă la câteva întrebări care ar putea să clarifice situaţia de-a dreptul alarmantă pe care a creat-o materialul său video în rândul unor oficiali din Ucraina.
Redăm mai jos, în integralitate, interviul realizat cu Ionescu Dan Andrei, persoana care şi-a asumat public crearea materialului video "Războiul româno-ucrainean din 2022".
Cine este Dan Ionescu, cetăţeanul român care a speriat autorităţiile din Ucraina, cum că România ar anexa partea ucraineană a Bucovinei?
Pentru început aş vrea să le mulţumesc tuturor persoanelor care au reacţionat cu o mare doză de umor la videoclipul meu. Sunt un cetăţean simplu, bucureştean, care în timpul liber se ocupa de content pe youtube şi blogging. În acelaşi timp în place să scriu despre o mulţime de subiecte de la tenis până la istorie şi nuvele fantasy. De profesie sunt administrator de reţea la o firmă din capitală, dar pe lângă job, timpul pe care îl petrec alături de comunitatea online îmi oferă o senzaţie la fel de împlinitoare. Nu mă consider o persoană controversată, dar acest eveniment mi-a "oferit prilejul" de a fi una pentru multe persoane.
Care a fost intenţia din spatele realizării înregistrări video în care România ar anexa partea ucraineană a Bucovinei după declanşarea de către Rusia a unui război pe scară largă împotriva Ucrainei?
Trebuie să spun că intenţia mea, pe data de 26 mai când am publicat filmuleţul, a fost mereu în descrierea acestui video. M-am gândit să fac un prolog la un roman fantasy încă în lucru despre istorii alternative. Din perspectiva cărţii, Ucraina nu avea un rol principal în progresul naraţiunii, dar trebuia să pun lucrurile într-un context astfel încât am ales acest scenariu ce reprezintă lupta dintre o democraţie autentică şi naţionalism, lucru care l-am elaborat mai departe pe blog. Pe scurt, acest video este evident o ficţiune prin care am vrut să propulsez un roman online. De fel, nu sunt o persoană cu tendinţe naţionaliste cum nici alţi youtuberi care fac genul acesta de content nu iau lucrurile ca atare, nu sunt nici primul, nici ultimul youtuber care a ales topicul istoriilor alternative.
Te aşteptai să genereze astfel de reacţii?
Pot să spun că a venit ca o surpriză mare pentru mine acest lucru, nu îmi trecea prin minte o asemenea reacţie. După cum vedeţi, canalul meu de youtube în general are puţine vizualizări,(cu excepţia recentă) este un canal de "familie" cum îmi place mie să îl numesc, adică este destinat unui grup restrâns de persoane din cercul de prieteni. Am început acel video cu unsprezece vizualizări şi la momentul de faţă am peste 390.000. Ulterior m-am gândit că singurul mod prin care pot reacţiona la rândul meu este umorul şi de aici a venit şi cel de-al doilea video.
Te-ai gândit că oficialităţile din Ucraina vor reacţiona într-un anumit fel?
Eu am pornit de la premisa că lumea o să despartă ficţiunea de realitate, dar oficialităţile din Ucraina mi-au întrecut cu mult aşteptările. Am încercat să îl contactez pe domnul Matiaş [procurorul militar şef al Ucrainei, Anatoli Matios], dar nu am primit până acum vreun răspuns. Am primit multe întrebări mai ales că am distribuit iniţial filmuleţul la doar trei persoane cunoscute, iar dintr-o dată traficul pe canalul meu a izbucnit după mai bine de cinci zile de la apariţia clipului! În rest nici un oficial nu m-a contactat .
Ai fost contactat de presa din Ucraina pentru a oferi explicaţii cu privire la materialul realizat de tine?
Din momentul în care clipul a devenit "viral" am fost contactat de doisprezece trusturi de presa din Ucraina, două din Rusia şi cu excepţia dumneavoastră unul din România. Vreau să vă spun că discuţia cu jurnaliştii Ucrainieni a fost una foarte amicală, am încercat să explic ce am spus şi aici despre cele întâmplate. Întrebările cele mai dese au fost despre ce m-a determinat să fac acest filmuleţ. Până în momentul de faţă am numărat peste 72 de articole despre video sau despre mine din aproape toate ţările estice. Recent, am văzut şi articole în arabă pe acest subiect.
Având în vedere că au existat unele reacţii agresive din partea oficialilor din Ucraina, crezi că atitudinea acestora vine şi pe fondul că materialul realizat de tine ar putea fi folosit ca propagandă de către Rusia?
Cu siguranţă, iar acest lucru a fost printre primele mele gânduri. La început eu am fost numit "spion rus" un lucru hilar desigur, dar după ce am dialogat cu oamenii în comentarii, lumea şi-a dat seama şi de scopul acestui video şi de felul meu de a fi..."un troll nobil"! Contextul politic şi influenţele unor puteri sincer nu mă intersează personal. Nu am făcut niciodată politică şi nu m-a interesat acest lucru, preferând opţiunea de a îmi exercita dreptul la vot şi considerându-mă împăcat pe latura asta.
Ce ţi-au spus jurnaliştii ucraineni despre modul în care a fost prezentată înregistrarea video realizată de tine?
Jurnaliştii ucraineni au avut o abordare normală, adică una cu mult umor, înţelegând ironia situaţiei generate de oficiali. Nu cred că mai pot să adaug ceva ţinând cont de faptul că au fost la fel de bulversaţi de această ştire cum am fost şi eu de altfel.
Care este mesajul tău pentru oficialităţile din Ucraina ?
Mă gândesc că ar trebui să aibe preocupări şi subiecte mai importante decât ce publica un cetăţean obişnuit din România în timpul lui liber pe youtube. Vreau să cred că oficialii din Ucraina respecta dreptul la libera exprimare şi libertatea de a comunica liber, fie ca o faci prin viu grai sau în mediul virtual. Am primit mii de mesaje de susţinere din partea cetăţenilor ucraineni şi consider a fi un lucru bun. Cred că relaţiile noastre de prietenie între cele două ţări trebuie făcute şi cu o mica-mare doza umoristică!
La scurt timp după reacţia procurorul militar şef al Ucrainei, Anatoli Matios şi după preluarea mesajului postat de acesta, de mai toate publicaţiile din Ucraina şi România, Ionescu Dan Andrei a ales să-i răspundă oficialului ucrainean printr-un nou material video postata pe Youtube.
„Salutări, domnule Matios, sunteți cel mai mare fan al meu, vreau să vă mulțumesc, nu vă faceți griji, domnule Anatoli, Ucraina este țara mea preferată. României îi place Ucraina. Dacă veniți în România, vă voi invita să bem ceva", a spus utilizatorul 30192, canal de Youtube ce îi aparţine lui Ionescu Dan Andrei.
Cel de-al doilea video, realizat de acesta, prezintă harta Ucrainei și diferitele regiuni geografiece din această ţară, precum și o fotografie a procurorului militar șef, Anatoli Matios. La sfârșitul materialului video apar mai mulţi tineri dansând în centrul orașului Kiev și mesajul „Zâmbiţi prieteni. Că merită".
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declanșat o ofensivă verbală fără precedent la adresa aliaților tradiționali ai Americii, descriind Europa drept un continent aflat în declin, guvernat de o clasă politică „slabă” și paralizată de corectitudinea politică.
Confruntată cu o realitate geopolitică tot mai volatilă la granița estică a NATO, Polonia a demarat unul dintre cele mai ambițioase programe de apărare din Europa modernă. De la construirea unui „Scut de Est” fizic și tehnologic, până la reintroducerea cursurilor de supraviețuire pentru civili, Varșovia transmite un mesaj clar: țara se pregătește activ pentru scenariul unui conflict armat.
Președintele României, Nicușor Dan, a fost primit marți după-amiază la Palatul Élysée de către omologul său francez, Emmanuel Macron, marcând momentul central al vizitei sale oficiale de două zile în Franța. Discuțiile dintre cei doi șefi de stat s-au concentrat pe consolidarea parteneriatului strategic, cu un accent deosebit pe cooperarea în domeniul apărării și sprijinul continuu pentru Ucraina.
Negocierile de pace dintre Washington și Kiev s-au lovit de un obstacol major: insistența americană ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas, oferind Rusiei o victorie teritorială pe care armata Kremlinului nu a reușit să o obțină pe câmpul de luptă după mai bine de un deceniu de conflict.
Statele Unite au facut publice detaliile unei serii de incidente grave petrecute în timpul unei misiuni de luptă recente în Marea Roșie, inclusiv un incident de tip ,,friendly fire'' în care un crucișător american a doborât un avion de vânătoare F/A-18 Super Hornet, confundându-l cu o rachetă inamică.
Rusia a oferit o ''validare'' rară și publică noii Strategii de Securitate Națională a Statelor Unite, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin declarând că viziunea administrației Trump se aliniază „în mare măsură” cu cea a Rusiei și ar putea debloca negocierile privind Ucraina.
Congresul Statelor Unite este pe punctul de a adopta o legislație crucială în domeniul apărării care, pe lângă majorarea bugetului, introduce restricții fără precedent asupra reducerii trupelor americane în Europa și Asia, reprezentând o mustrare bipartisană la adresa deciziilor administrative ale Președintelui Donald Trump.
Liderii europeni se confruntă acum cu o alegere costisitoare: fie investesc masiv acum pentru a asigura victoria Ucrainei, fie se pregătesc să plătească un preț dublu, de trilioane de euro, pentru a gestiona consecințele unei Rusii victorioase la granițele lor. Aceasta este concluzia care reiese dintr-un raport publicat de think tank-ul Corisk și Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale.
Tokyo l-a convocat duminică pe ambasadorul Chinei, Wu Jianghao, pentru a protesta față de comportamentul pe care l-a numit periculos și regretabil, după ce a declarat că avioanele de vânătoare ale portavionului au îndreptat fascicule radar spre aeronavele sale care au fost trimise să urmărească nava cu o zi înainte.
Negocierile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt „în ultimii 10 metri”. Probleme precum controlul asupra regiunii Donețk și centralei nucleare Zaporojie rămân nerezolvate. Controlul asupra regiunii Donețk și a centralei nucleare Zaporojie sunt probleme cheie care trebuie rezolvate pentru a pune capăt războiului din Ucraina, spune Kellogg.
Uniunea Europeană trebuie să pună capăt dependenței sale reflexe de Statele Unite și să își elaboreze propria strategie pentru încheierea războiului din Ucraina, a avertizat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. Apelul său vine într-un moment de anxietate politică tot mai mare la Bruxelles, pe fondul negocierilor directe dintre emisarii lui Donald Trump și Kremlin, desfășurate fără participarea europenilor.
O serie de indicii arată că procesul de instalare a sistemelor rusești Oreshnik în Belarus este în derulare. Un semnal decisiv a venit pe 31 octombrie, când Aleksandr Lukașenko a anunțat public că sistemele de rachete balistice rusești cu rază intermediară Oreshnik vor fi desfășurate în Belarus chiar în cursul lunii decembrie.
Declarația nu a fost o speculație, ci o confirmare a unor procese aflate deja în desfășurare, pe care liderul belarus le-a prezentat drept un răspuns la ceea ce consideră a fi o escaladare militară occidentală. Intervenția sa a fost dublată de avertismentul că el și Vladimir Putin ar putea decide împreună utilizarea acestor arme „dacă va fi necesar”, ceea ce echivalează cu admiterea faptului că Belarusul acceptă postura nucleară ofensivă în care este atras de Rusia, după cum remarcau analiștii de la Fundația Jamestown.
În ansamblu, este de așteptat ca desfășurarea Oreshnik în Belarus să genereze în Europa o reacție amplă, graduală, dar fermă. În mod evident NATO și UE nu vor căuta escaladarea directă, însă vor construi un mediu în care avantajul câștigat de Rusia prin mutarea rachetelor în Belarus să fie contrabalansat, iar costurile oricărei utilizări să fie suficient de mari pentru a descuraja Kremlinul.
Imagini publicate recent din provincia siriană Idlib dezvăluie o realitate inconfortabilă pentru industria de apărare a Rusiei: zeci de tancuri și vehicule blindate, livrate cu pompă regimului Assad în ultimul deceniu, zac acum abandonate în câmp deschis, fiind considerate „inutile” de către noile autorități de la Damasc.
Statele Unite au stabilit un termen limită strict pentru aliații lor transatlantici, cerând ca națiunile europene să preia majoritatea responsabilităților de apărare convențională ale NATO până în 2027. Avertismentul, transmis direct de oficiali ai Pentagonului, semnalează o schimbare seismică în arhitectura de securitate, într-un moment în care relațiile dintre Washington și capitalele europene sunt tot mai tensionate.
Statele Unite au semnalat că sunt dispuse să facă o schimbare fundamentală în doctrina lor militară prin activarea primei unități dedicate exclusiv dronelor de atac de tip one-way, cunoscute drept drone „kamikaze”. Decizia, concentrată în direcţia Orientului Mijlociu, demonstrează că Pentagonul a început să trateze cu maximă seriozitate eficacitatea letală a dronelor ieftine.
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 decembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
În timp ce Statele Unite negociază peste capul Europei, președintele Alexander Stubb livrează verdictul de care liderii UE se temeau cel mai mult: epoca „păcii juste” a apus, iar supraviețuirea, nu dreptatea, devine noua monedă de schimb. Avertismentul venit din partea președintelui Finlandei, Alexander Stubb, nu este doar o analiză academică în paginile publicate într-un articol din revista Foreign Affairs, ci un diagnostic clinic al unui pacient aflat în stare critică: ordinea liberală post-1945.
Într-un conflict care a depășit deja borna celor trei ani și a devenit sinonim cu tranșeele înghețate și duelurile de artilerie, o statistică surprinzătoare oferită de un general de top al NATO rescrie manualele de tactică militară. Potrivit generalului-maior Maik Keller, comandant adjunct al noii misiuni de asistență a NATO pentru Ucraina (NSATU), forța de drone a Kievului, deși minusculă din punct de vedere numeric, a devenit cel mai letal instrument de pe front.
Deși discuțiile de la Moscova, din 2 decembrie, dintre delegația americană și președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu par să fi adus pacea mai aproape, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, susține, într-un interviu pentru Fox News, că s-au făcut „progrese” către încheierea războiului.
Maratonul diplomatic de cinci ore desfășurat marți la Kremlin, între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, s-a încheiat exact așa cum a început: fără nicio mișcare semnificativă, fără un acord și fără vreun semn că Moscova ar fi dispusă să își reconsidere cererile maximaliste.
Este timpul ca UE să renunțe la strategia ei eșuată de „reacționează, speră, repetă”, consideră directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), Steven Everts.
Iluzia că Unchiul Sam va veni întotdeauna să ne salveze s-a risipit în noroaiele de la Cincu, în urma simulării unor manevre militare efectuate în cadrul Dacian Fall. Într-un amplu reportaj al agenției americane Bloomberg se precizează că scenariul testat de NATO ne arată o Europă descoperită, obligată să înfrunte o eventuală invazie rusă bazându-se strict pe propriile forțe convenționale, în timp ce sprijinul american, altădată automat, devine o variabilă incertă, limitată strict la logistică și nu la bocanci pe teren
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Presa arabă a dezvăluit că a obținut documente și înregistrări audio privind mișcări secrete conduse de figuri proeminente din regimul Assad. Aceste mișcări au ca scop reorganizarea rândurilor și lansarea de operațiuni militare în regiunea de coastă siriană, în încercarea de a remodela peisajul de securitate și de a contesta autoritatea actuală din țară.
Ucraina rezistă de aproape patru ani invaziei pe scară largă a Rusiei și, în ciuda dificultăților din Est, situația pe front e mai degrabă blocată de aproape doi ani. Beneficiind și de tehnică militară occidentală, deși multe echipamente au fost livrate în număr mic, ucrainenii au reușit în cei aproape patru ani de război să-și dezvolte industria de apărare, azi o mare parte din tehnică fiind de producție autohtonă, în cazul dronelor ucrainenii excelând. Dar care sunt cele mai așteptate arme din 2026?
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrski, într-un interviu acordat postului Kanal 24, în una din ultimele zile ale anului trecut, a făcut bilanțul pe 2025 și a numit obiectivele pentru noul an. După ce, pe 1 ianuarie, a prezentat declarațiile lui Sirski privind cele mai relevante operații ucrainene din 2025, Defense România relatează, în acest articol, despre cele mai recente transformări ale armatei ucrainene și cum va aborda ea anul 2026.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri că i-a cerut lui Kirilo Budanov, șeful agenției ucrainene de informații militare (GUR), să devină noul său șef de cabinet, ocupând astfel postul vacant de câteva săptămâni, rămas în urma demisiei ''mâinii drepte'' a lui Zelenski, Andrii Yermak, implicată într-un scandal de corupție.
Un consilier al liderului suprem al Iranului, Ali Larijani, l-a avertizat vineri pe Donald Trump cu privire la riscul de "destabilizare" în Orientul Mijlociu, în urma unei declaraţii a preşedintelui american, care a spus că Statele Unite ar putea "veni în ajutorul" protestatarilor dacă autorităţile recurg la violenţă, relatează Agerpres și AFP.
După decenii de începuturi ratat și miliarde de dolari risipite pe proiecte anulate, Pentagonul pare să fi găsit în sfârșit formula câștigătoare pentru a trimite legendarul blindat M2 Bradley la pensie. Anul fiscal 2026 se anunță a fi momentul potrivit în care XM30 trece de la faza de „concept digital” la construcția primelor prototipuri fizice și validarea lor riguroasă în condiții de teren.
Industria de apărare din Turcia a atins un nou record privind exporturile, reușind să parafeze contracte de armament majore în Europa, atât în Estul bătrânului continent, cât și în Vest unde Spania a parafat acordul pentru avioane de antrenament turcești Hurjet, un pas fără precedent în Europa pentru industria aeronautică turcă.
Dezvăluirile recente publicate de The New York Times scot la suprafață o schimbare fundamentală în modul în care Statele Unite au decis să gestioneze conflictul din Ucraina pe parcursul anului 2025. Nu mai asistăm la o simplă susținere a rezilienței ucrainenilor, ci la o implicare directă a CIA în coordonarea unei campanii de paralizie industrială.
Ucraina a desfășurat două sisteme suplimentare de apărare antiaeriană Patriot pentru a-și proteja orașele și infrastructura critică, a anunțat Ministerul Apărării pe site-ul său pe 01 ianuarie.
La capitolul personal, trupele ruse înregistrează de șase ori mai multe decese decât cele ucrainene și nu mai pot recruta oameni care să-i înlocuiască pe cei pierduți.
Dacă cineva se mai îndoia că războiul din Ucraina se poartă la fel de dur în spațiul informațional și în conturile bancare ale serviciilor de informații ca și în tranșeele din Zaporojie, un eveniment petrecut azi, 1 ianuarie 2026, a oferit un răspuns clar.
Decizia Israelului de a recunoaște Somalilandul ca stat independent a stârnit controverse internaționale ample și critici aspre din partea multor țări, inclusiv Egipt, Somalia, Turcia, China și alte câteva. Somalilandul, care s-a separat de Somalia din 1991, s-a bucurat de o stabilitate relativă, până la decizia Tel Avivului de a-l recunoaște .
Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat, pe 30 decembrie 2025, retragerea tuturor forțelor militare rămase din Yemen, o decizie luată pe fondul unei crize acute cu Arabia Saudită și al presiunilor venite din partea conducerii yemenite.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
Germania a făcut un prim pas oficial către lansarea producției pe scară largă a rachetei de croazieră Taurus, prin semnarea unui acord între Bundeswehr și compania Taurus Systems GmbH pentru pregătirea unei linii de producție pe teritoriul german. Inițiativa vizează varianta modernizată Taurus Neo și marchează o schimbare importantă în abordarea Berlinului privind refacerea capacităților de lovire la mare distanță, după ani în care stocurile de muniții de precizie au fost limitate.
Ne aflăm la începutul anului 2026, în pragul trecerii catre cel de-al cincilea an de război pe scară largă in Ucraina, iar discursul de Revelion al lui Volodimir Zelenski a aruncat în spațiul public o veste care, la prima vedere, pare dătătoare de speranță: „90% din acordul de pace este gata”.
La începutul anului 2026, analiștii și experții militari ucraineni ne prezintă o realitate incontestabilă: campaniile militare din 2025 au demonstrat că superioritatea tehnologică tradițională nu mai garantează imunitatea activelor strategice pe câmpul de luptă modern.
Programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF) care ar trebui să ducă la construcția unui viitor avion de luptă european franco-german e în moarte clinică din cauza unei dispute tot mai ample între Paris și Berlin. În acest sens nemții caută alternative și planuri de rezervă, iar o astfel de alternativă e un viitor avion de luptă construit cu suedezii de la Saab, producătorul JAS 39 Gripen. Însă Saab pune condiții.
Conducerea apărării din Japonia a reconfirmat, la sfârşit de 2025, angajamentul ferm pentru desfășurarea primei aeronave operaționale din cadrul Programului Global de Luptă Aeriană (GCAP) până în anul fiscal 2035, un obiectiv care fundamentează pivotarea strategică a Japoniei către o arhitectură de apărare aeriană mai puțin dependentă de liniile de dezvoltare exclusiv americane.
Joi, 1 ianuarie, au avut loc noi atacuri cu drone efectuate de forțele ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene din proximitatea frontierei cu România.
Agenția Centrală de Informații (CIA) din SUA și Agenția Națională de Securitate (NSA) au concluzionat că Ucraina nu a încercat să atace reședința președintelui rus, Vladimir Putin. Acest lucru a fost anunțat miercuri, 01.01.2026, de Wall Street Journal, precum și de PBS și CNN, citând oficiali guvernamentali americani anonimi. Ulterior, informația a fost preluată și de agențiile de presă DPA și Reuters.
În încercarea de a susține acuzațiile privind presupusul atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, armata rusă a produs informații cu scopul de a legitima plângerile ruse. Detaliile prezentate de oficialii ruși sunt plasate într-un context mai larg de acuzare a Ucrainei de „terorism de stat”, dar există semne că aceste informații nu sunt susținute de date obiective și verificabile.
Vizita din această săptămână a premierului olandez la Câmpia Turzii are implicații mai mari decât parafarea simbolică a acordului privind donarea către țara noastră a 18 avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon, deja prezente aici la Baza 86 Aeriană Borcea (Fetești), unde se află de altfel singurul Centru de Pregătire F-16 din Europa.
O colaborare tactică între U.S. Air Force și U.S. Marine Corps a reușit restabilirea disponibilității operaționale a unui avion F-15 Eagle în doar câteva ore, devansând cu câteva luni estimările inițiale de reparație. Prin utilizarea capabilităților de producție aditivă on-site, echipele de tehnicieni au reușit fabricarea și instalarea rapidă a unui sistem de răcire defect, demonstrând eficiența logisticii bazate pe fabricarea la cerere în teatrele de operații, unde lanțurile de aprovizionare convenționale sunt adesea blocate.
Capturarea și distrugerea primului exemplar de Shahed-107 de către grupul ucrainean „Wild Hornets” nu este doar o reușită tactică a Brigăzii 47 Mecanizate, ci validarea unei noi arhitecturi de apărare aeriană stratificată.
După decenii de subfinanțare cronică care au lăsat o amprentă negativă asupra procesului de înzestrare al Armatei României, în ultimii 13 ani lucrurile s-au schimbat mult în bine, deși mai e nevoie de mult timp pentru a recupera decalajul, a înlocui complet tehnica sovietică și a construi o Armată înzestrată cu tehnică modernă. Dacă cea mai importantă resursă rămâne resursa umană, iar aici România mai are foarte mult de lucrat, inclusiv în ceea ce privește calitatea vieții personalului și modalitatea de a atrage personal în forțele armate pentru a opri hemoragia, pe partea de înzestrarea 2025 a fost un an bun spre foarte bun, iar la orizont 2026 va fi cel puțin la fel de interesant.
Pe măsură ce amenințările hibride de la granița estică a NATO se intensifică, Polonia nu se mai mulțumește doar cu fortificații clasice din beton și sârmă ghimpată. Guvernul polonez a dezvăluit un plan ambițios de 2 miliarde de dolari (aproximativ 2 miliarde EUR) pentru crearea unui „scut anti-dronă” stratificat, menit să protejeze frontierele cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad.
La prima vedere, cele mai recente date oficiale de la Berlin par să indice o retragere masivă a sprijinului militar german pentru Kiev. Autorizațiile de export pentru echipamente militare destinate Ucrainei au înregistrat o prăbușire de 86% în 2025, scăzând de la un record de 8,15 miliarde EUR în 2024 la doar 1,14 miliarde EUR în acest an. Totuși, sub stratul subțire al birocrației ministeriale, realitatea strategică de pe flancul estic este mult mai complexă și nuanțată.
Şeful Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că forţele sale avansează în nord-estul Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat pentru 2026 extinderea teritoriului pe care Moscova îl numeşte zonă tampon, au declarat miercuri agenţiile de ştiri ruseşti, citate de Agerpres și Reuters.
EDGE Defense Group, un conglomerat de tehnologie și apărare deținut de fondul suveran de investiții al Emiratelor Arabe Unite (UAE), intenționează să achiziționeze 30% din acțiunile companiei ucrainene Fire Point, specializată în dezvoltarea și producția de drone FP-1 și FP-2, precum și de rachete Flamingo, potrivit unui reportaj al BBC News Ukraine care citează surse confidențiale din cadrul firmei.
Ceremonia oficială de intrare în „serviciu de luptă” a sistemului balistic rusesc Oreshnik pe teritoriul Belarusului, desfășurată pe 30 decembrie, pare să fie mai degrabă un exercițiu de imagine politică decât o desfășurare de forță militară completă.
Avioane Craiova termină anul 2025 fără să fi livrat niciun avion IAR-99 Șoim a căror modernizare ar fi trebuit să fie finalizată în 2025. Într-o postură financiară dificilă, compania de stat riscă penalități record din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN), în contextul în care oricum Avioane Craiova a terminat anul pe minus.
