O înregistrare video, de aproximativ şapte minute, realizată la nivel de amatori şi denumită "Războiul româno-ucrainean din 2022", a fost postată pe YouTube pe 26 mai, informa agenţia naţională de presa din Ucraina, UNIAN, fără să ofere precizări despre cine sunt autorii a ceea ce s-a crezut a fi o "diversiune", dar preluând informaţia de pe pagina de Facebook a procurorul militar şef al Ucrainei, Anatoli Matios.
În materialul video se prezintă cum, în 2022, după intensificarea acţiunilor militare în estul Ucrainei, care s-ar putea extinde până la o ofensivă globală a forţelor de ocupaţie ruseşti, România ar putea să ocupe regiunea Cernăuţi şi o parte a regiunii Odesa pentru a-şi apăra cetăţenii. Până în prezent, înregistrarea a colectat deja peste 430.000 de vizualizări. Iniţial, presa din Ucraina a menționat că acest video a fost creat special pentru a tensiona relaţiile bilaterale, unii experţi declarând că astfel de provocări informaţionale sunt în stilul Moscovei, notează Bucpress.
Reuniune convocată de urgenţă în Ucraina după apariţia materialului video despre pretinsa anexare a unor teritorii de către România
Procurorul militar şef al Ucrainei, Anatoli Matios, a cerut ieri convocarea unei reuniuni de urgenţă a conducerii Ministerului de Externe, Statului Major al armatei, Serviciului militar de informaţii şi Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) în legătură cu difuzarea pe internet a unei înregistrări video în care România ar anexa partea ucraineană a Bucovinei, după declanşarea de către Rusia a unui război pe scară largă împotriva Ucrainei.
Acesta anunță că „mâine voi depune personal la Registrul unic de anchete preliminare datele privind pregătirea (de persoane subînţelesee, dar neidentificate încă din punct de vedere procedural) pentru comiterea unor infracţiuni deosebit de grave care afectează integritatea teritorială a statului ucrainean. În legătură cu datele expuse în materialul respectiv, voi organiza marţi o întâlnire cu conducerea Ministerului de Externe, a Statului Major General, a Serviciului militar de informaţi, a Serviciului de Informaţii Externe, precum şi cu şeful interimar al SBU. Toţi vor primi instrucţiuni legale în conformitate cu procedurile penale'', a declarat el într-o postare pe Facebook procurorul militar şef al Ucrainei, Anatoli Matios.
Jurnaliştii de la Cernăuți l-au identificat pe autorul filmuleţului în persoana lui Ionescu Dan Andrei, un bucureştean care susţine că videoclipul realizat de el face parte din cartea sa fantasy „Despre vremuri alternative". După cum relatează postul tv UA, Ionescu a declarat într-o legătură via Skype că sprijină independența ucraineană și respecta granițele Ucrainei, precizează paginaderusia.ro.
Defense Romania a vrut să afle, pe cât posibil, ce are de spus omul care s-a autodenunţat pe Facebook ca fiind autorul videoului cu pricina, în persoana lui Ionescu Dan Andrei.
Înainte de prezentarea interviul realizat cu acesta, trebuie să menţionăm câteva aspect importante: Contul de YouTube ''30192'', care a încărcat materialul video cu denumirea "Războiul româno-ucrainean din 2022", a fost înregistrat în anul 2008. În descrierea videoclipului, care i-a alarmat pe oficialii ucrainei, se afirmă că acesta este prologul cărții pe care autorul o scrie și face trimitere cu link activ către blogul numit Dan Andrei Ionescu. Se poate observa că majoritatea materialelor video, încărcate până în 2016 de contul de YouTube ''30192'', tratează în special teme politice din România, Republica Moldova și Statele Unite. Trebuie menţionat şi faptul că, în proporţie de peste 80%, materialele video încărcate pe acest cont de YouTube au în medie mai puţin de 100 de vizualizări.
Contactat pe Facebook de redactorul Defense Romania, Soare Cristian, Ionescu Dan Andrei a acceptat să răspundă la câteva întrebări care ar putea să clarifice situaţia de-a dreptul alarmantă pe care a creat-o materialul său video în rândul unor oficiali din Ucraina.
Redăm mai jos, în integralitate, interviul realizat cu Ionescu Dan Andrei, persoana care şi-a asumat public crearea materialului video "Războiul româno-ucrainean din 2022".
Cine este Dan Ionescu, cetăţeanul român care a speriat autorităţiile din Ucraina, cum că România ar anexa partea ucraineană a Bucovinei?
Pentru început aş vrea să le mulţumesc tuturor persoanelor care au reacţionat cu o mare doză de umor la videoclipul meu. Sunt un cetăţean simplu, bucureştean, care în timpul liber se ocupa de content pe youtube şi blogging. În acelaşi timp în place să scriu despre o mulţime de subiecte de la tenis până la istorie şi nuvele fantasy. De profesie sunt administrator de reţea la o firmă din capitală, dar pe lângă job, timpul pe care îl petrec alături de comunitatea online îmi oferă o senzaţie la fel de împlinitoare. Nu mă consider o persoană controversată, dar acest eveniment mi-a "oferit prilejul" de a fi una pentru multe persoane.
Care a fost intenţia din spatele realizării înregistrări video în care România ar anexa partea ucraineană a Bucovinei după declanşarea de către Rusia a unui război pe scară largă împotriva Ucrainei?
Trebuie să spun că intenţia mea, pe data de 26 mai când am publicat filmuleţul, a fost mereu în descrierea acestui video. M-am gândit să fac un prolog la un roman fantasy încă în lucru despre istorii alternative. Din perspectiva cărţii, Ucraina nu avea un rol principal în progresul naraţiunii, dar trebuia să pun lucrurile într-un context astfel încât am ales acest scenariu ce reprezintă lupta dintre o democraţie autentică şi naţionalism, lucru care l-am elaborat mai departe pe blog. Pe scurt, acest video este evident o ficţiune prin care am vrut să propulsez un roman online. De fel, nu sunt o persoană cu tendinţe naţionaliste cum nici alţi youtuberi care fac genul acesta de content nu iau lucrurile ca atare, nu sunt nici primul, nici ultimul youtuber care a ales topicul istoriilor alternative.
Te aşteptai să genereze astfel de reacţii?
Pot să spun că a venit ca o surpriză mare pentru mine acest lucru, nu îmi trecea prin minte o asemenea reacţie. După cum vedeţi, canalul meu de youtube în general are puţine vizualizări,(cu excepţia recentă) este un canal de "familie" cum îmi place mie să îl numesc, adică este destinat unui grup restrâns de persoane din cercul de prieteni. Am început acel video cu unsprezece vizualizări şi la momentul de faţă am peste 390.000. Ulterior m-am gândit că singurul mod prin care pot reacţiona la rândul meu este umorul şi de aici a venit şi cel de-al doilea video.
Te-ai gândit că oficialităţile din Ucraina vor reacţiona într-un anumit fel?
Eu am pornit de la premisa că lumea o să despartă ficţiunea de realitate, dar oficialităţile din Ucraina mi-au întrecut cu mult aşteptările. Am încercat să îl contactez pe domnul Matiaş [procurorul militar şef al Ucrainei, Anatoli Matios], dar nu am primit până acum vreun răspuns. Am primit multe întrebări mai ales că am distribuit iniţial filmuleţul la doar trei persoane cunoscute, iar dintr-o dată traficul pe canalul meu a izbucnit după mai bine de cinci zile de la apariţia clipului! În rest nici un oficial nu m-a contactat .
Ai fost contactat de presa din Ucraina pentru a oferi explicaţii cu privire la materialul realizat de tine?
Din momentul în care clipul a devenit "viral" am fost contactat de doisprezece trusturi de presa din Ucraina, două din Rusia şi cu excepţia dumneavoastră unul din România. Vreau să vă spun că discuţia cu jurnaliştii Ucrainieni a fost una foarte amicală, am încercat să explic ce am spus şi aici despre cele întâmplate. Întrebările cele mai dese au fost despre ce m-a determinat să fac acest filmuleţ. Până în momentul de faţă am numărat peste 72 de articole despre video sau despre mine din aproape toate ţările estice. Recent, am văzut şi articole în arabă pe acest subiect.
Având în vedere că au existat unele reacţii agresive din partea oficialilor din Ucraina, crezi că atitudinea acestora vine şi pe fondul că materialul realizat de tine ar putea fi folosit ca propagandă de către Rusia?
Cu siguranţă, iar acest lucru a fost printre primele mele gânduri. La început eu am fost numit "spion rus" un lucru hilar desigur, dar după ce am dialogat cu oamenii în comentarii, lumea şi-a dat seama şi de scopul acestui video şi de felul meu de a fi..."un troll nobil"! Contextul politic şi influenţele unor puteri sincer nu mă intersează personal. Nu am făcut niciodată politică şi nu m-a interesat acest lucru, preferând opţiunea de a îmi exercita dreptul la vot şi considerându-mă împăcat pe latura asta.
Ce ţi-au spus jurnaliştii ucraineni despre modul în care a fost prezentată înregistrarea video realizată de tine?
Jurnaliştii ucraineni au avut o abordare normală, adică una cu mult umor, înţelegând ironia situaţiei generate de oficiali. Nu cred că mai pot să adaug ceva ţinând cont de faptul că au fost la fel de bulversaţi de această ştire cum am fost şi eu de altfel.
Care este mesajul tău pentru oficialităţile din Ucraina ?
Mă gândesc că ar trebui să aibe preocupări şi subiecte mai importante decât ce publica un cetăţean obişnuit din România în timpul lui liber pe youtube. Vreau să cred că oficialii din Ucraina respecta dreptul la libera exprimare şi libertatea de a comunica liber, fie ca o faci prin viu grai sau în mediul virtual. Am primit mii de mesaje de susţinere din partea cetăţenilor ucraineni şi consider a fi un lucru bun. Cred că relaţiile noastre de prietenie între cele două ţări trebuie făcute şi cu o mica-mare doza umoristică!
La scurt timp după reacţia procurorul militar şef al Ucrainei, Anatoli Matios şi după preluarea mesajului postat de acesta, de mai toate publicaţiile din Ucraina şi România, Ionescu Dan Andrei a ales să-i răspundă oficialului ucrainean printr-un nou material video postata pe Youtube.
„Salutări, domnule Matios, sunteți cel mai mare fan al meu, vreau să vă mulțumesc, nu vă faceți griji, domnule Anatoli, Ucraina este țara mea preferată. României îi place Ucraina. Dacă veniți în România, vă voi invita să bem ceva", a spus utilizatorul 30192, canal de Youtube ce îi aparţine lui Ionescu Dan Andrei.
Cel de-al doilea video, realizat de acesta, prezintă harta Ucrainei și diferitele regiuni geografiece din această ţară, precum și o fotografie a procurorului militar șef, Anatoli Matios. La sfârșitul materialului video apar mai mulţi tineri dansând în centrul orașului Kiev și mesajul „Zâmbiţi prieteni. Că merită".
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
Ieri am participat la un vot important pentru securitatea europeană in cadrul unui acord provizoriu un REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de stabilire a Programului privind industria europeană de apărare și a unui cadru de măsuri care să asigure disponibilitatea și furnizarea la timp a produselor din domeniul apărării Președinția Consiliului și negociatorii din Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Programul european pentru industria de apărare (European Defence Industry Programme – EDIP, n.r.), un program de finanțare dedicat apărării, în valoare de 1,5 miliarde EUR pentru perioada 2025-2027. Toți participanții la vot au apreciat că este începutul unei noi ere in legislația europeană privind apărarea. Chiar este primul pas, au spus multi colegi, pentru o Europă sigură si suverană. Dacă în anul trecut țările din Europa au cumpărat 79% din armament și muniție dinafara Europei, regulile de guvernață pentru viitor, prin EDIP și alte instrumente vor reduce această dependență periculoasă.
Lordul McConnell de Glenscordale, membru în Casa Lorzilor din Parlamentul Marii Britanii, a explicat, în cadrul Aspen-GMF Forum Bucharest, la ce trebuie să ne aşteptăm în viitorii ani. Urmează o nouă eră de instabilitate globală? Iată ce i-a spus Vladimir Putin în 2003, când SUA a atacat Irak.
Generalul-maior Dorin Toma, comandantul Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO (MND-SE), a transmis, în cadrul unui interviu acordat Europa Liberă România, un mesaj ferm de încredere și descurajare, asigurând publicul că forțele aliate sunt pregătite să apere fiecare centimetru pătrat al teritoriului. Declarația vine în contextul exercițiului de amploare „Dacian Fall” - o masivă dislocare de trupe care testează planurile de apărare regională și capacitatea de răspuns a Alianței Nord-Atlantice pe Flancul Estic, inclusiv în România și Bulgaria.
Un nou capitol în comerțul maritim global a fost deschis pe 24 septembrie, odată cu plecarea navei portcontainer Istanbul Bridge din portul Ningbo-Zhoushan, China, cu destinația Felixstowe, Marea Britanie. Această călătorie a marcat inaugurarea primei rute containerizate trans-arctice din Asia către Europa, utilizând Ruta Maritimă Nordică (RMN), controlată de Rusia.
Teheranul pare să ignore presiunile internaționale. La mai puțin de un an de la un raid aerian israelian, Iranul a demarat reconstrucția complexului Taleghan-2, o facilitate cu un trecut mai mult decât interesant, asociat cu programul iranian de dezvoltare a armelor nucleare. Imaginile din satelit confirmă că iranienii lucrează intens aici, generând noi temeri legate de ambițiile nucleare ale regimului de la Teheran.
Administrația Președintelui Donald Trump a operat miercuri o schimbare de macaz majoră în abordarea sa față de războiul dintre Rusia și Ucraina, impunând, pentru prima dată de la preluarea mandatului, sancțiuni economice dure împotriva Moscovei.
Declarațiile recente ale șefului Statului Major al Apărării din Franța, generalul Fabien Mandon, în fața Comisiei de Apărare a Adunării Naționale, nu sunt simple exerciții de retorică militară, ci semnale strategice cu o greutate considerabilă.
Serviciul de presă al Kremlinului a anunțat că, miercuri (22.10.2025), sub conducerea președintelui rus, Vladimir Putin, a fost efectuat un antrenament planificat al Forțelor Nucleare Strategice, cu participarea componentelor terestră, maritimă și aeriană.
Efortul Rusiei de a susține campania militară din Ucraina se lovește tot mai mult de obstacole interne majore, generate nu doar de costurile umane, ci și de presiunile economice crescânde și de o opoziție socială mai amplă decât cea recunoscută oficial. Aceste dificultăți, care afectează direct logistica și capacitatea de recrutare, semnalează o fisură în strategia Kremlinului de a distribui povara războiului.
Camera Deputaților a adoptat proiectul care instituie serviciul militar voluntar în termen. Tinerii între 18 și 35 de ani, vizați de programul de patru luni de zile, vor primi la final echivalentul a trei salarii medii brute și vor intra în rezerva operațională. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a subliniat că inițiativa este o necesitate vitală, nu o obligație reintrodusă.
Forțele ucrainene au executat, la 21 octombrie 2025, un atac cu rachete de mare amploare împotriva unui obiectiv strategic din interiorul Federației Ruse: Uzina Chimică din Briansk. Acțiunea, descrisă de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei ca fiind un atac masiv combinat, subliniază o schimbare de paradigmă în capacitatea Kievului de a viza infrastructura militară cheie a Moscovei.
Distrugerea celui mai nou sistem radar rusesc, conceput special pentru a contracara flota tot mai extinsă de drone a Kievului, nu este doar o victorie tactică, ci și o lovitură simbolică aplicată încercărilor Rusiei de a-și asigura superioritatea aeriană și tehnologică în Crimeea.
Noua ofensivă a Uniunii Europene împotriva mașinăriei de război a Rusiei se profilează ca un exercițiu complex de inginerie juridică maritimă și coordonare diplomatică la scară continentală. Propunerea Comisiei, transmisă prin Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), de a consolida autoritatea de a inspecta și aborda petrolierele care alcătuiesc așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, nu este doar o măsură de securitate, ci o recunoaștere implicită a limitelor sancțiunilor aplicate până acum.
Donbasul, o regiune istorică din estul Ucrainei, transcende simpla definiție geografică. Termenul, o prescurtare de la Bazinul Carbonifer Doneț (Donets Coal Basin), indică încă din secolul al XIX-lea funcția sa esențială: inima industrială și minieră a Ucrainei. Regiunea cuprinde în esență Oblasturile Donețk și Luhansk, deși aria istorică a bazinului carbonifer se extinde și în alte zone.
Declarațiile recente ale Mareșalului Lord Richards, fost Șef al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, reprezintă mai mult decât o simplă evaluare militară. Ele constituie o radiografie dură a calculului strategic eronat al Occidentului și un apel la realism, în contextul în care războiul din Ucraina se prelungește de peste trei ani. Analiza sa, prezentată în podcastul „World of Trouble” al publicației The Independent, nu este doar o profeție pesimistă, ci o oglindă a dilemelor geopolitice care macină coeziunea și eficiența sprijinului occidental.
Recentele evoluții din relația Washington-Kiev, cristalizate în jurul întâlnirii tensionate dintre președintele Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, semnalează o schimbare de paradigmă în abordarea americană a conflictului din Ucraina. Propunerile publice și cele vehiculate în spatele ușilor închise, de "împărțire" a regiunii Donbas, nu sunt simple declarații conjuncturale, ci dezvăluie o mutație de substanță în doctrina de politică externă a administrației Trump, cu implicații profunde pentru ordinea internațională post-2022.
Pe 16 octombrie, președintele SUA, Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au purtat prima discuție telefonică după întâlnirea pe care au avut-o în Alaska în urmă cu două luni.
În noaptea dintre 18 și 19 octombrie 2025, un atac reușit cu drone a vizat un obiectiv strategic major din Rusia: Uzina de Procesare a Gazelor din Orenburg. Aflată la o distanță impresionantă, de cel puțin 1.000 de kilometri de granița cu Ucraina, această lovitură subliniază capacitatea militară a Kievului de a perturba infrastructura energetică vitală a Moscovei.
În ultimele 24 de ore, forțele ruse au stabilit un record în ceea ce privește numărul de bombe de aviație utilizate întro zi, folosind 268 de unități. Acest lucru este menționat în raportul de astăzi (18.10.2025) de la ora opt dimineața, care a fost publicat de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
De la invazia din 2014 și, mai ales, după atacul la scară largă din 2022, Ucraina a adoptat o strategie neconvențională de apărare: sprijinirea mișcărilor naționale non-ruse din interiorul Federației Ruse. Kievul este convins că sprijinirea acestor popoare să obțină independența va slăbi Rusia, asigurând victoria Ucrainei pe termen scurt și securitatea pe termen lung.
Afirmația recentă a președintelui Finlandei, Alexander Stubb, conform căreia Donald Trump ar fi "singurul care îl poate forța" pe Vladimir Putin la masa negocierilor, merită o analiză nuanțată. Dincolo de retorica de moment și de aura de deal-maker pe care Trump o cultivă, această ,,poziționare finlandeză'' relevă o înțelegere pragmatică a pârghiilor de putere, mai degrabă decât o simplă predilecție ideologică.
România are o oportunitate istorică de a-și consolida rolul în industria europeană de apărare prin instrumentul „Action for Security in Europe” (SAFE). Cu o finanțare europeană de până la 150 de miliarde de euro, SAFE poate sprijini modernizarea sistemului militar românesc, dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea influenței țării în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Comisia Europeană a anunțat în septembrie alocările financiare destinate țărilor din Europa de Est prin programul SAFE. Potrivit datelor publicate, Polonia va putea accesa până la 43,7 miliarde de euro, România până la 16,7 miliarde de euro, iar Ungaria până la 16,3 miliarde de euro.
Rusia pare să se pregătească pentru intensificarea atacurilor pe distanțe lungi împotriva Ucrainei. Extinderea bazei aeriene Engels-2, un nod vital pentru bombardierele strategice, semnalează o intenție clară de a crește capacitatea de lansare a unor noi serii de atacuri Serviciile de informații ucrainene trag un semnal de alarmă: Kievul are nevoie urgentă de capacități de lovire în adâncime pentru a contracara amenințarea direct de la sursă.
Eforturile Armatei Statelor Unite de a-și restructura brigăzile de blindate (Armor Brigade Combat Teams - ABCT) sub egida inițiativei "Transforming in Contact" (TIC) reprezintă mai mult decât o simplă modernizare de tehnica militară. Ele marchează o abordare strategică de a răspunde direct la criza operativă expusă de războiul din Ucraina: prevenirea unei eventuale paralizii operaționale și regândirea principiului manevrabilităţii trupelor pe un câmp de luptă ,,transparent'', aflat sub monitorizarea dronelor.
Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, pe 17 octombrie 2025, în întâmpinarea lui Donald Trump, a scos în evidență tensiunea și complexitatea momentului diplomatic, în care rachetele de croazieră Tomahawk au ocupat, în mod așteptat, centrul scenei. Deși această noua întâlnire are loc la trei ani și jumătate de la invazia rusă, discuția nu s-a axat doar pe sprijinul militar, ci a relevat o profundă divergență de perspectivă strategică între cei doi lideri cu privire la calea optimă de a încheia războiul.
Uniunea Europeană intensifică în mod dramatic eforturile de a valorifica activele rusești blocate pentru a asigura finanțarea pe termen lung a Ucrainei, propunând un plan ambițios: un împrumut fără dobândă de aproximativ 140 de miliarde de euro destinat Kievului, garantat de activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei.
Speculaţiile cu privire la o decizie iminentă a președintelui american Donald Trump privind furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei nu trebuie privite ca un simplu act de politică de securitate, ci o mișcare strategică. Articolele din presa occidentală sugerează o interpretare plauzibilă, dar care necesită o analiză mai nuanțată: amenințarea cu Tomahawk-urile este, de fapt, un instrument de presiune conceput pentru a-l forța pe Vladimir Putin să revină la masa negocierilor.
Declarațiile recente ale ministrului suedez al Apărării, Pal Jonson, pe marginea întâlnirilor NATO de la Bruxelles, oferă o grilă de lectură esențială pentru înțelegerea strategiei actuale a Moscovei.
Statele Unite au intensificat schimbul de informații în zona intelligence cu Ucraina, incluzând acum ținte aflate adânc pe teritoriul Federației Ruse, într-o schimbare strategică menită să relanseze negocierile de pace cu Moscova, blocate după eșecul summitului din Alaska dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin.
În timpul întâlnirii pe care a avut-o cu Viktor Orban, vineri seară, Donald Trump, a fost întrebat despre retragerea unei părți a trupelor americane din România.
Nu e niciun secret că nici Avioane Craiova, precum nici ROMAERO - două companii de stat -, nu traversează de decenii cea mai bună perioadă. Avioane Craiova spre exemplu e responsabilă de modernizarea ultimelor avioane de antrenament IAR-99 la standardul Șoim, un program care înregistrează întârzieri record. În tot acest context, întrebarea logică e dacă nu cumva aceste companii ar trebui privatizate? Poate statul retehnologiza cu adevărat industria aeronautică românească?
Kremlinul a încorporat oficial părțile ocupate din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson în Regiunea Militară Sud din Rusia, a informat Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina pe 06 noiembrie.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a fost audiat zilele trecute la Direcția Națională Anticorupție, în calitate de martor în dosarul ce vizează contracte ale C.N. ROMTEHNICA S.A. Aici trebuie subliniat că ROMTEHNICA e compania prin care se desfășoară programele de înzestrare ale Armatei României.
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrat în dotarea Forțelor Navale Române, va contribui semnificativ la asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, într-un context de securitate maritimă tot mai complex, marcat de prezența minelor marine în derivă.
Guvernul elen analizează extinderea flotei sale de avioane de luptă franceze Rafale, într-un moment în care Turcia își consolidează capacitățile aeriene printr-un acord istoric cu Marea Britanie pentru achiziția a 20 de aparate Eurofighter Typhoon, dotate cu rachete de ultimă generație cu rază lungă Meteor. Concomitent turcii vor achiziționa și 24 de avioane Eurofighter Typhon în uz din Golf.
Comisia Europeană a înăsprit oficial vineri regulile privind vizele pentru cetățenii ruși. În special, le-a eliminat dreptul la vize cu mai multe niveluri, ceea ce înseamnă că rușii vor trebui să solicite altele noi de fiecare dată când călătoresc în UE.
Ca parte a unei operațiuni militare care demonstrează o creștere exponențială a capacităților sale de culegere de informații și de atac în adâncimea teritoriului inamic, Ucraina a distrus pe 5 noiembrie un depozit logistic cheie al armatei ruse, amenajat pe teritoriul fostului aeroport internațional din Donețk.
Gunvor, un gigant petrolier rus fondat de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, s-a retras dintr-o ofertă de vânzare a gigantului petrolier rus Lukoil, despre care a spus că este vândut după ce SUA au impus sancțiuni. Grupul a anulat tranzacția în valoare de peste 22 de miliarde de dolari după ce Departamentul Trezoreriei SUA l-a etichetat drept „marionetă a Kremlinului”.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Shoigu, consideră că Siberia trebuie să devină centrul unei noi industrializări, iar statul trebuie să creeze condiții care să încurajeze oamenii să se mute în estul țării.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavov, a căzut în dizgrație la Kremlin după o conversație telefonică eșuată cu secretarul de stat american Mark Rubio, care a dus la amânarea întâlnirii dintre Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta.
Războiul din Ucraina rescrie fundamental, de aproape patru ani, doctrina militară, iar Germania pare decisă să implementeze rapid lecțiile de pe front. Recent, parlamentarii germani (Bundestag) au aprobat pe 5 noiembrie o propunere de finanțare pentru dezvoltarea și achiziționarea unei noi rachete low-cost, concepută special pentru a intercepta dronele de mici dimensiuni.
Axa Pokrovsk-Mîrnohrad, în regiunea Donețk, a devenit epicentrul celor mai intense asalturi rusești din ultimele 21 de luni. Comandamentul de la Moscova pare obsedat de capturarea acestor orașe, concentrând aici grosul resurselor umane și materiale, inclusiv unități de elită, și acceptând pierderi descrise de analiştii militari ca fiind „catastrofale”.
O analiză recentă a prestigiosului Institut Francez de Relații Internaționale (IFRI) pune pe masă o realitate dură, pe care elitele europene o ignoră de prea mult timp: continentul are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de 2030. Acest „dacă” este condiționat de un factor pe care Europa nu îl controlează: rezistența Ucrainei.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a reacționat după apariția în spațiul public a unor informații false care îi erau atribuite. Într-o postare pe contul său de Facebook, Ionuț Moșteanu a acuzat mai multe instituții media că au publicat sau au preluat o declarație falsă potrivit căreia ar fi spus că „este o chestiune de timp până când vom vedea război”.
În timp ce atenția publică este distrasă de livrările de tancuri și avioane, în culise are loc adevărata revoluție militară care are la baza utilizarea algoritmilor. Războiul se mută într-un spațiu virtual, un „metavers” militarizat, unde Inteligența Artificială (AI) nu mai este un concept de film S.F, ci motorul principal al pregătirii pentru conflict.
O coaliție bipartizană, transpartinică, din Congresul Statelor Unite, a lansat un avertisment dur la adresa Pentagonului, contestând planul administrației Trump de a retrage sute de militari americani din România. Într-un moment de tensiune maximă pe Flancul Estic, scrisoarea trimisă Secretarului Apărării, Pete Hegseth, semnalează o ruptură la Washington și o teamă palpabilă că decizia va fi interpretată de Moscova drept un "mesaj de retragere".
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania a participat la evenimentele de joi și a avut oportunitatea de a discuta cu amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, oficialul NATO responsabil cu inovarea.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Kazahstanul urmează să se alăture Acordurilor Abrahamice, inițiativa diplomatică lansată în 2020 între Israel și mai multe țări arabe și musulmane, într-o mișcare politică considerată simbolică, dar cu valoare geopolitică semnificativă. Potrivit a trei oficiali americani citați de Associated Press, decizia are ca scop revitalizarea acordurilor de normalizare care au marcat una dintre principalele realizări de politică externă ale administrației Trump.
Corporația de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.11.2025, că UAC (Corporația întrunită producătoare de avioane) a livrat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, efectuează vineri o vizită în Turcia, context în care are programată, la Ankara, o întâlnire cu omologul său, Hakan Fidan.
Decizia Serbiei, aliat istoic al Rusiei, de a relua exporturile de muniție și armament către Uniunea Europeană, indiferent de destinația finală a acestora, a provocat o reacție agresivă la Moscova. Kremlinul a transmis că Rusia „nu ar fi deloc doritoare” să vadă soldații săi țintiți cu arme fabricate în „frățeasca Serbie”.
Armata azeră este în curs de aliniere la standardele NATO, a declarat președintele Ilham Aliyev în timpul unei întâlniri cu reprezentanții Alianței Nord-Atlantice sosiți la Baku.
O amenințare gravă la adresa luptătorilor ucraineni a fost înlăturată în regiunea Donețk. În noaptea de 5 spre 6 noiembrie 2025, forțele ucrainene au distrus un depozit de UAV-uri Shahed/Geran, aflat destul de aproape de linia frontului. Informația a fost publicată de comandantul Forțelor fără pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi.
Un program militar care a costat bugetul britanic 6,3 miliarde de lire sterline, a depășit cu opt ani termenul limită și, cel mai grav, a provocat probleme medicale soldați, este acum pe punctul de a fi trimis în Ucraina. Guvernul laburist al lui Sir Keir Starmer ia în calcul trimiterea controversatelor vehicule blindate „Ajax” ca parte a unei viitoare și ipotetice ,,forțe de menținere a păcii''.
Statele Unite se pregătesc să stabilească o prezență militară la o bază aeriană din Damasc pentru a facilita încheierea unui pact de securitate pe care Washingtonul îl intermediază între Siria și Israel, transmite Reuters, citând șase surse familiarizate cu situația.
Bucureștiul a fost în aceste zile epicentrul noii doctrine strategice a NATO. Dincolo de protocolul Forumului NATO pentru Industrie, mesajul transmis la cel mai înalt nivel, prin vocea Secretarului General Mark Rutte, este tranșant: Alianța a intrat într-o nouă eră a confruntării, iar pentru a garanta „pacea prin forță”, are nevoie de o revoluție industrială.
Bucureștiul a devenit, joi, epicentrul unei decizii strategice care va reconfigura Alianța Nord-Atlantică. Aflat în prima sa vizită în România de la preluarea mandatului, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a anunțat, la NATO Industry Forum 2025, o nouă țintă de investiții în apărare: 5% din Produsul Intern Brut (PIB) al fiecărui stat aliat, până în 2035.
O investigație amplă a comunității ucrainene de informații InformNapalm, bazată pe o scurgere masivă de documente interne, relevă o vulnerabilitate critică a mașinii de război rusești. Dezvoltarea noului bombardier strategic stealth (PAK DA „Poslannik”) și producția de componente pentru avioanele Su-57 sunt blocate sau serios întârziate.
Zagrebul a anunțat un plan ambițios de modernizare a apărării în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să consolideze masiv capacitățile militare croate. Această investiție substanțială este percepută de guvern ca un răspuns strategic la escaladarea tensiunilor de securitate din Europa, declanșate de invazia Rusiei în Ucraina, un stat pe care Croația îl sprijină activ.
Joi dimineaţa, preşedintele Nicuşor Dan şi secretarul general al NATO vor participa împreună la NATO Industry Forum.
