Autorul conţinutul video, difuzat pe YouTube zilele trecute, în care România ar anexa partea ucraineană a Bucovinei, imediat după ce Rusia ar ataca Ucraina, a răspuns, în exclusivitate pentru Defense România, la mai multe întrebări care ar putea să clarifice situaţia alarmantă pe care au creat-o oficialii de la Kiev în mass-media lor naţională.
scris de Cristian Soare
EXCLUSIV
O înregistrare video, de aproximativ şapte minute, realizată la nivel de amatori şi denumită "Războiul româno-ucrainean din 2022", a fost postată pe YouTube pe 26 mai, informa agenţia naţională de presa din Ucraina, UNIAN, fără să ofere precizări despre cine sunt autorii a ceea ce s-a crezut a fi o "diversiune", dar preluând informaţia de pe pagina de Facebook a procurorul militar şef al Ucrainei, Anatoli Matios.
În materialul video se prezintă cum, în 2022, după intensificarea acţiunilor militare în estul Ucrainei, care s-ar putea extinde până la o ofensivă globală a forţelor de ocupaţie ruseşti, România ar putea să ocupe regiunea Cernăuţi şi o parte a regiunii Odesa pentru a-şi apăra cetăţenii. Până în prezent, înregistrarea a colectat deja peste 430.000 de vizualizări. Iniţial, presa din Ucraina a menționat că acest video a fost creat special pentru a tensiona relaţiile bilaterale, unii experţi declarând că astfel de provocări informaţionale sunt în stilul Moscovei, notează Bucpress.
Reuniune convocată de urgenţă în Ucraina după apariţia materialului video despre pretinsa anexare a unor teritorii de către România
Procurorul militar şef al Ucrainei, Anatoli Matios, a cerut ieri convocarea unei reuniuni de urgenţă a conducerii Ministerului de Externe, Statului Major al armatei, Serviciului militar de informaţii şi Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) în legătură cu difuzarea pe internet a unei înregistrări video în care România ar anexa partea ucraineană a Bucovinei, după declanşarea de către Rusia a unui război pe scară largă împotriva Ucrainei.
Acesta anunță că „mâine voi depune personal la Registrul unic de anchete preliminare datele privind pregătirea (de persoane subînţelesee, dar neidentificate încă din punct de vedere procedural) pentru comiterea unor infracţiuni deosebit de grave care afectează integritatea teritorială a statului ucrainean. În legătură cu datele expuse în materialul respectiv, voi organiza marţi o întâlnire cu conducerea Ministerului de Externe, a Statului Major General, a Serviciului militar de informaţi, a Serviciului de Informaţii Externe, precum şi cu şeful interimar al SBU. Toţi vor primi instrucţiuni legale în conformitate cu procedurile penale'', a declarat el într-o postare pe Facebook procurorul militar şef al Ucrainei, Anatoli Matios.
Jurnaliştii de la Cernăuți l-au identificat pe autorul filmuleţului în persoana lui Ionescu Dan Andrei, un bucureştean care susţine că videoclipul realizat de el face parte din cartea sa fantasy „Despre vremuri alternative". După cum relatează postul tv UA, Ionescu a declarat într-o legătură via Skype că sprijină independența ucraineană și respecta granițele Ucrainei, precizează paginaderusia.ro.
Defense Romania a vrut să afle, pe cât posibil, ce are de spus omul care s-a autodenunţat pe Facebook ca fiind autorul videoului cu pricina, în persoana lui Ionescu Dan Andrei.
Înainte de prezentarea interviul realizat cu acesta, trebuie să menţionăm câteva aspect importante: Contul de YouTube ''30192'', care a încărcat materialul video cu denumirea "Războiul româno-ucrainean din 2022", a fost înregistrat în anul 2008. În descrierea videoclipului, care i-a alarmat pe oficialii ucrainei, se afirmă că acesta este prologul cărții pe care autorul o scrie și face trimitere cu link activ către blogul numit Dan Andrei Ionescu. Se poate observa că majoritatea materialelor video, încărcate până în 2016 de contul de YouTube ''30192'', tratează în special teme politice din România, Republica Moldova și Statele Unite. Trebuie menţionat şi faptul că, în proporţie de peste 80%, materialele video încărcate pe acest cont de YouTube au în medie mai puţin de 100 de vizualizări.
Contactat pe Facebook de redactorul Defense Romania, Soare Cristian, Ionescu Dan Andrei a acceptat să răspundă la câteva întrebări care ar putea să clarifice situaţia de-a dreptul alarmantă pe care a creat-o materialul său video în rândul unor oficiali din Ucraina.
Redăm mai jos, în integralitate, interviul realizat cu Ionescu Dan Andrei, persoana care şi-a asumat public crearea materialului video "Războiul româno-ucrainean din 2022".
Cine este Dan Ionescu, cetăţeanul român care a speriat autorităţiile din Ucraina, cum că România ar anexa partea ucraineană a Bucovinei?
Pentru început aş vrea să le mulţumesc tuturor persoanelor care au reacţionat cu o mare doză de umor la videoclipul meu. Sunt un cetăţean simplu, bucureştean, care în timpul liber se ocupa de content pe youtube şi blogging. În acelaşi timp în place să scriu despre o mulţime de subiecte de la tenis până la istorie şi nuvele fantasy. De profesie sunt administrator de reţea la o firmă din capitală, dar pe lângă job, timpul pe care îl petrec alături de comunitatea online îmi oferă o senzaţie la fel de împlinitoare. Nu mă consider o persoană controversată, dar acest eveniment mi-a "oferit prilejul" de a fi una pentru multe persoane.
Care a fost intenţia din spatele realizării înregistrări video în care România ar anexa partea ucraineană a Bucovinei după declanşarea de către Rusia a unui război pe scară largă împotriva Ucrainei?
Trebuie să spun că intenţia mea, pe data de 26 mai când am publicat filmuleţul, a fost mereu în descrierea acestui video. M-am gândit să fac un prolog la un roman fantasy încă în lucru despre istorii alternative. Din perspectiva cărţii, Ucraina nu avea un rol principal în progresul naraţiunii, dar trebuia să pun lucrurile într-un context astfel încât am ales acest scenariu ce reprezintă lupta dintre o democraţie autentică şi naţionalism, lucru care l-am elaborat mai departe pe blog. Pe scurt, acest video este evident o ficţiune prin care am vrut să propulsez un roman online. De fel, nu sunt o persoană cu tendinţe naţionaliste cum nici alţi youtuberi care fac genul acesta de content nu iau lucrurile ca atare, nu sunt nici primul, nici ultimul youtuber care a ales topicul istoriilor alternative.
Te aşteptai să genereze astfel de reacţii?
Pot să spun că a venit ca o surpriză mare pentru mine acest lucru, nu îmi trecea prin minte o asemenea reacţie. După cum vedeţi, canalul meu de youtube în general are puţine vizualizări,(cu excepţia recentă) este un canal de "familie" cum îmi place mie să îl numesc, adică este destinat unui grup restrâns de persoane din cercul de prieteni. Am început acel video cu unsprezece vizualizări şi la momentul de faţă am peste 390.000. Ulterior m-am gândit că singurul mod prin care pot reacţiona la rândul meu este umorul şi de aici a venit şi cel de-al doilea video.
Te-ai gândit că oficialităţile din Ucraina vor reacţiona într-un anumit fel?
Eu am pornit de la premisa că lumea o să despartă ficţiunea de realitate, dar oficialităţile din Ucraina mi-au întrecut cu mult aşteptările. Am încercat să îl contactez pe domnul Matiaş [procurorul militar şef al Ucrainei, Anatoli Matios], dar nu am primit până acum vreun răspuns. Am primit multe întrebări mai ales că am distribuit iniţial filmuleţul la doar trei persoane cunoscute, iar dintr-o dată traficul pe canalul meu a izbucnit după mai bine de cinci zile de la apariţia clipului! În rest nici un oficial nu m-a contactat .
Ai fost contactat de presa din Ucraina pentru a oferi explicaţii cu privire la materialul realizat de tine?
Din momentul în care clipul a devenit "viral" am fost contactat de doisprezece trusturi de presa din Ucraina, două din Rusia şi cu excepţia dumneavoastră unul din România. Vreau să vă spun că discuţia cu jurnaliştii Ucrainieni a fost una foarte amicală, am încercat să explic ce am spus şi aici despre cele întâmplate. Întrebările cele mai dese au fost despre ce m-a determinat să fac acest filmuleţ. Până în momentul de faţă am numărat peste 72 de articole despre video sau despre mine din aproape toate ţările estice. Recent, am văzut şi articole în arabă pe acest subiect.
Având în vedere că au existat unele reacţii agresive din partea oficialilor din Ucraina, crezi că atitudinea acestora vine şi pe fondul că materialul realizat de tine ar putea fi folosit ca propagandă de către Rusia?
Cu siguranţă, iar acest lucru a fost printre primele mele gânduri. La început eu am fost numit "spion rus" un lucru hilar desigur, dar după ce am dialogat cu oamenii în comentarii, lumea şi-a dat seama şi de scopul acestui video şi de felul meu de a fi..."un troll nobil"! Contextul politic şi influenţele unor puteri sincer nu mă intersează personal. Nu am făcut niciodată politică şi nu m-a interesat acest lucru, preferând opţiunea de a îmi exercita dreptul la vot şi considerându-mă împăcat pe latura asta.
Ce ţi-au spus jurnaliştii ucraineni despre modul în care a fost prezentată înregistrarea video realizată de tine?
Jurnaliştii ucraineni au avut o abordare normală, adică una cu mult umor, înţelegând ironia situaţiei generate de oficiali. Nu cred că mai pot să adaug ceva ţinând cont de faptul că au fost la fel de bulversaţi de această ştire cum am fost şi eu de altfel.
Care este mesajul tău pentru oficialităţile din Ucraina ?
Mă gândesc că ar trebui să aibe preocupări şi subiecte mai importante decât ce publica un cetăţean obişnuit din România în timpul lui liber pe youtube. Vreau să cred că oficialii din Ucraina respecta dreptul la libera exprimare şi libertatea de a comunica liber, fie ca o faci prin viu grai sau în mediul virtual. Am primit mii de mesaje de susţinere din partea cetăţenilor ucraineni şi consider a fi un lucru bun. Cred că relaţiile noastre de prietenie între cele două ţări trebuie făcute şi cu o mica-mare doza umoristică!
La scurt timp după reacţia procurorul militar şef al Ucrainei, Anatoli Matios şi după preluarea mesajului postat de acesta, de mai toate publicaţiile din Ucraina şi România, Ionescu Dan Andrei a ales să-i răspundă oficialului ucrainean printr-un nou material video postata pe Youtube.
„Salutări, domnule Matios, sunteți cel mai mare fan al meu, vreau să vă mulțumesc, nu vă faceți griji, domnule Anatoli, Ucraina este țara mea preferată. României îi place Ucraina. Dacă veniți în România, vă voi invita să bem ceva", a spus utilizatorul 30192, canal de Youtube ce îi aparţine lui Ionescu Dan Andrei.
Cel de-al doilea video, realizat de acesta, prezintă harta Ucrainei și diferitele regiuni geografiece din această ţară, precum și o fotografie a procurorului militar șef, Anatoli Matios. La sfârșitul materialului video apar mai mulţi tineri dansând în centrul orașului Kiev și mesajul „Zâmbiţi prieteni. Că merită".
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O fantomă a unei erori diplomatice bântuie cancelariile europene în aceste zile, iar numele ei este München 1938. Avertismentul, rostit răspicat și fără echivoc de ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, aruncă o serie de întrebări asupra modului în care s-ar putea desfăşura summitul de vineri dintre Donald Trump și Vladimir Putin. Comparația cu acordul care a pecetluit soarta Cehoslovaciei și a deschis calea expansiunii lui Hitler nu este o simplă figură de stil, ci o teamă profundă, viscerală, că istoria este pe cale să se repete sub forma unei noi tranzacții cinice, de data aceasta pe seama Ucrainei.
Când un ministru al apărării dintr-o țară NATO îți spune cu onestitate că democrația poate fi cumpărată cu dezinformare, ar trebui să asculți cu atenție. Când îți oferă și dovezi, experimentul pe viu la care a fost martor, atunci avertismentul devine o urgență de securitate națională. Numele său este Martin Sklenar, fost ministru al Apărării în Slovacia, iar mărturia sa este o radiografie a modului în care Rusia capturează o țară europeană din interior, fără să tragă un foc de armă pe teritoriul ei.
Pe 15 august 2025 în Alaska vom asista la un summit istoric sau, mai degrabă, la un spectacol sumbru, în care doi actori principali, președinții Donald Trump și Vladimir Putin, se pregătesc să deseneze noi linii pe harta unei Europe deja sângerate?
Vitali Kliciko, primarul Kievului și un barometru al sentimentului public, a rostit cu voce tare ceea ce mulți șopteau de luni de zile: „Toată lumea în ţara noastră este obosită de acest război”. Nu este o capitulare, ci o constatare rece a unei națiuni ajunse la capătul puterilor. Iar această constatare, venită cu doar câteva zile înainte de întâlnirea fatidică dintre Donald Trump și Vladimir Putin în Alaska, pică precum o sentință.
Forțele ruse au început să utilizeze o nouă rachetă de croazieră de mici dimensiuni în Ucraina, un semnal clar al eforturilor Moscovei de a-și diversifica arsenalul de atac la distanță cu muniții mai compacte și mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Resturile noii arme, apărute în fotografii la începutul lunii august, indică un design care seamănă vizual cu o copie la scară redusă a rachetei britanico-franceze Storm Shadow/SCALP, dar care, din punct de vedere conceptual, este un răspuns direct la racheta-dronă ucraineană „Peklo”.
Aripa dură anti-Putin din Partidul Republican face unele recomandări înaintea summitului Trump-Putin din Alaska pe tema războiului din Ucraina. Senatorul american Lindsey Graham a declarat într-un interviu la emisiunea „Meet the Press” de la NBC News că Rusia și Ucraina ar trebui să facă schimb de teritorii pentru a pune capăt războiului, reiterând comentariile președintelui Donald Trump despre schimburile de teritorii.
Într-un joc diplomatic cu mize uriașe, administrația Trump pregătește o întâlnire bilaterală între președintele american și Vladimir Putin, vineri, în Alaska, pentru a negocia o pace în Ucraina. Semnalul transmis de la Washington este însă unul care provoacă fiori la Kiev și îngrijorare în capitalele europene: soarta Ucrainei ar putea fi decisă fără Ucraina la masă, iar prețul păcii ar putea fi chiar integritatea sa teritorială.
S-au scris tone de cărți, excepțional de valoroase, despre națiuni, imperii și mari puteri mondiale, în care sunt explicate deosebit de clar și logic lecții importante ale istoriei. Sunt adevărate biblii care nu ar trebui ratate într-o educație solidă ale unei națiuni.
În contextul componentei de război informațional și psihologic pe care Rusia îl poartă împotriva Occidentului, concomitent cu cel convențional din Ucraina, sunt alimentate artificial tot mai mult scenarii false privind pregătirea Armatei României de a se alătura Ucrainei în război. La acestea se adaugă dezinformări ce au ca obiectiv discreditarea Armatei române care nu ar fi pregătită să-și îndeplinească misiunea fundamentală: De a apăra teritoriul național și propria populație. Deja a devenit un clișeu al propagandei celebra frază „Rusia ar cuceri România în trei ore”. Ca să nu mai menționăm de prezența robustă a trupelor aliate în țara noastră, unde Franța e națiune-cadru și conduce un grup de luptă la Cincu iar la Mihail Kogălniceanu sunt dislocate unități ale Armatei SUA.
Este așadar totul, de la cap la coadă, fals și parte a războiului informațional purtat prin vectori ai propagandei ruse, dar și idioți utili. Ultimii mulți din păcate.
Rusia pare să fie pe punctul de a efectua un nou test al controversatei sale rachete de croazieră cu propulsie nucleară, 9M730 Burevestnik (cod NATO: SSC-X-9 Skyfall), de la poligonul Pankovo din arhipelagul arctic Novaia Zemlia.
Cabinetului de securitate din guvernul israelian a aprobat planul pentru preluarea militară treptată a întregii Fâșii Gaza, o decizie esențială și riscantă luată inclusiv împotriva recomandărilor armatei israeliene.
Oleksandr Levchenko, diplomat și expert în geopolitică, fost ambasador al Ucrainei în Croația și Bosnia și Herțegovina în perioada 2010–2017, semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania un editorial despre „războiul minților” și confruntarea cognitivă și psihologică pe care statul agresor Federația Rusă o poartă împotriva regiunii noastre și a Europei, pe lângă componenta militară a conflictului pe care Rusia l-a dezlănțuit în Ucraina.
Într-o declarație fermă din 7 august 2025, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrskîi, a subliniat că un final favorabil al războiului pentru Ucraina nu poate fi atins printr-o postură pur defensivă, confirmând că la nivelul conducerii militare există planuri pentru noi operațiuni ofensive. Declarația vine într-un moment crucial, pe fondul unor presiuni internaționale pentru acțiune și al unor manevre diplomatice de înalt nivel care ar putea redefini conflictul.
După cel mai recent summit NATO în care Donald Trump a fost mulțumit de angajamentele aliate privind cheltuielile de apărare, Europa se pregătește acum pentru o decizie crucială a Washingtonului privind viitorul forțelor americane pe continent. O revizuire globală a posturii militare a SUA, așteptată în următoarele luni, alimentează speculațiile privind o posibilă retragere, punând la încercare nervii aliaților, în special în contextul temerilor tot mai mari legate de o potențială agresiune rusă în următorii ani.
Un soldat american, vânat ca o pradă de o dronă ieftină. Acesta este coșmarul pe care Generalul James E. Rainey, șeful Comandamentului pentru Viitor al Armatei SUA (Army Futures Command), îl vede devenind realitate dacă America nu accelerează urgent achiziția de noi tehnologii, în special drone. Făcând o evaluare tranșantă, Rainey a subliniat că Statele Unite au rămas în urmă în domeniul sistemelor fără pilot (UAV/UAS), trăgând un semnal de alarmă cu privire la consecințele grave pentru trupele americane în viitoarele conflicte.
Pe data de 4 august 2025, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a declarat că țara nu se mai consideră „legată de restricțiile Tratatului INF”, o mișcare ce survine după ce Vladimir Putin a anunțat, pe 1 august 2025, demararea producției de serie a rachetei balistice cu rază intermediară (IRBM) „Oreshnik”.
Rămâne în continuare interesant de urmărit ce se mai întâmplă în duelul dintre dronele aeriene de atac ruse și apărarea antiaeriană ucraineană. Fără suficiente sisteme de apărare antiaeriană care oricum folosesc rachete ce depășesc cu mult valoarea țintei doborâte, Ucraina a fost nevoită să își dezvolte și perfecționeze propriile drone interceptoare.
Grecia este angajată în negocieri detaliate cu Statele Unite pentru a revizui Acordul de Cooperare pentru Apărare Reciprocă (MDCA), cu un obiectiv clar din partea Atenei: extinderea prezenței militare americane pe teritoriul elen. Conform schimburilor dintre cele două guverne, relatate de cotidianul Ekathimerini, Grecia presează activ pentru consolidarea acestui parteneriat, inclusiv prin solicitări pentru o prezență pe insule strategice, în timp ce Washingtonul răspunde selectiv, în linie cu prioritățile sale operaționale într-o regiune marcată de instabilitate.
Prăbușirea a două drone militare rusești pe teritoriul său în mai puțin de o lună, una dintre ele transportând o încărcătură explozivă, a determinat Lituania să emită un apel urgent către NATO pentru consolidarea imediată a apărării sale aeriene. Solicitarea, care include desfășurarea de capabilități „chiar și experimentale”, subliniază o vulnerabilitate critică pe întregul flanc estic al Alianței: incapacitatea de a contracara eficient amenințările aeriene ieftine, numeroase și greu de detectat, care reprezintă un efect direct al războiului din Ucraina.
Armata SUA a transmis un semnal strategic direct către Beijing prin desfășurarea, în premieră absolută, a sistemului de rachete hipersonice „Dark Eagle” în afara teritoriului american. Amplasarea acestui sistem cu rază lungă de acțiune (LRHW) în Australia demonstrează o nouă capacitate de proiecție a forței, menită să descurajeze ambițiile regionale ale Chinei.
Confruntat cu un ultimatum economic iminent din partea președintelui american Donald Trump, Kremlinul analizează o propunere ce pare o concesie majoră, dar care ar putea ascunde o capcană strategică: un „armistițiu aerian” condiționat în Ucraina. Surse de la Moscova, citate de Bloomberg, indică faptul că Rusia ar putea oferi o pauză în campania sa de bombardamente cu drone și rachete, o mișcare menită să-i ofere lui Trump o victorie simbolică și să evite o nouă rundă de sancțiuni devastatoare, fără a-și modifica însă obiectivele strategice pe termen lung în acest război.
Nu e niciun secret că Rusia încearcă să ajungă la Gurile Dunării, adică în imediata vecinătate a României. Această direcție a fost cât se poate de clară încă din prima etapă a invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, generată pe 24 februarie 2022. Atunci forțele ruse de ocupație au încercat fără succes un desant maritim la Odesa, dar mai multe nave au fost scufundate de ucraineni. Acest plan a fost confirmat și de ocuparea în primele zile ale invaziei a Insulei Șerpilor, punct strategic în regiune, eliberat ulterior de ucraineni.
În timp ce guvernul german injectează sume istorice în reînarmare și repoziționează Bundeswehr-ul ca pilon al apărării NATO în Europa, un nou sondaj de opinie publică dezvăluie o discrepanță fundamentală între ambițiile strategice ale Berlinului și voința societății de a le susține prin sacrificiu personal. O majoritate covârșitoare de 59% dintre germani afirmă că „probabil nu” sau „în niciun caz” nu ar apăra țara cu arma în mână în cazul unui atac, o cifră care pune sub semnul întrebării viabilitatea pe termen lung a politicii de descurajare a Germaniei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat închiderea spațiului aerian situat deasupra terenului de antrenament Kapustin Yar din regiunea Astrakhan, menționând acest lucru într-o notificare pentru echipajele de zbor (NOtice To Air Missions - NOTAM). Interdicția de zbor va fi în vigoare de luni, 04 august, până vineri, 08 august.
Pe măsură ce Rusia și Belarusul se pregătesc pentru exercițiile militare Zapad-2025, o întrebare domină cancelariile occidentale și cartierele generale ale NATO: este acesta un teatru de operațiuni menit să intimideze sau preludiul unei noi agresiuni? Răspunsul Alianței a fost rapid și vizibil: pe 4 august, cinci avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Germaniei au aterizat la baza aeriană Mazowiecki din Polonia. Această desfășurare, prima de acest fel a avioanelor de luptă Luftwaffe pe teritoriul polonez, reprezintă un semnal clar de descurajare și solidaritate, subliniind miza strategică a ceea ce se petrece la granița estică a NATO.
Utilizând un instrument considerat frecvent o unealtă de influență a Beijingului, Australia a orchestrat cea mai de succes campanie de recrutare militară din ultimii 15 ani. În mod paradoxal, platforma TikTok a fost transformată în motorul principal care alimentează revitalizarea Forțelor de Apărare Australiene (ADF), permițându-le să-și consolideze efectivele ca răspuns direct la un climat geopolitic tot mai volatil.
Ambasadorul rus în România, Vladimir Lipaev, într-un interviu acordat recent presei din Federația Rusă, a expus „ca la carte” toate narativele propagandei ruse, acuzând că România „își trădează propriile interese” și susține „regimul criminal de la Kiev” (!). Un răspuns la obiect ce merită adus în atenția publică vine din partea Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naționale.
În timp ce lumea liberă se pregătește să ajute la reconstrucția forțelor aeriene ucrainene, o întrebare majoră planează asupra viitorului aviației de luptă a Kievului: ce avioane vor umple golul lăsat de război? Pe lângă deja mult-discutatele F-16 americane, o altă opțiune prinde contur, una de origine suedeză: avioanele de vânătoare JAS 39 Gripen. O posibilă soluție strategică sau doar o distragere de la planul principal?
Ucraina, o țară asaltată de război, face un pas strategic de anvergură, transformându-se dintr-un simplu beneficiar de ajutor militar într-un furnizor esențial de soluții de apărare pentru Europa. Compania ucraineană Fire Point, cunoscută pentru racheta de croazieră „Flamingo” care a lovit ținte rusești, se pregătește să inaugureze o fabrică de combustibil solid pentru rachete în Danemarca. O mutare care subliniază schimbarea paradigmatică în relația dintre Kiev și Occident.
Într-o declarație care a generat mult ecou, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a rostit recent cuvinte ce descriu o realitate strategică neașteptată. „La începutul războiului, o treime din armele folosite în Ucraina proveneau din Bulgaria”, a spus oficialul, aducând în lumină un parteneriat discret, dar esențial. Această afirmație, deși a generat interpretări diverse în spațiul public, subliniază rolul crucial pe care l-a jucat și îl joacă în continuare industria de apărare bulgară în susținerea Kievului.
Avioanele de luptă Eurofighter Typhoon au fost dezvoltate la mijlocul anilor 1990 de un consorțiu european format din industriile de apărare din Marea Britanie, Germania, Italia și Spania.
Atacurile asupra rafinăriilor au declanșat o criză a combustibililor și au oprit exporturile lucrative de gaze ale Moscovei - pe măsură ce presiunea asupra președintelui rus de a începe negocierile crește.
Ucraina a început să utilizeze inteligența artificială în drone, lansând „roiuri” întregi de drone pentru a ataca pozițiile rusești, o tehnologie inovatoare care a marcat viitorul războiului, potrivit WSJ.
În peisajul tot mai complex al războiului modern, tehnologia militară se adaptează cu o viteză uluitoare. La recenta expoziție MSPO, un produs a atras atenția experților, sugerând o lecție învățată din experiența dură a câmpului de luptă ucrainean: Ground Launched Small Diameter Bomb (GLSDB). Dezvoltată printr-un parteneriat între gigantul suedez Saab și Boeing, muniția cu rază lungă de acțiune a fost prezentată într-o versiune revizuită, alături de o soluție de lansare neconvențională, mascată într-un container de marfă.
China a marcat 80 de ani de la victoria împotriva Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial, cu o paradă militară în Beijing. DF-61, noua rachetă balistică intercontinentală, a fost prezentată pentru prima dată.
Foștii premieri ai României Adrian Năstase și Viorica Dăncilă au mersla Beijing, pentru a participa la parada militară ce comemorează 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei în al Doilea Război Mondial.
Ministrul Apărării a anunțat că Armata României monitorizează zonele de la Dunăre unde agresorul rus atacă constant infrastructura portuară a Ucrainei, precizând că Forțele Navale patrulează constant, dar a explicat și de ce România nu doboară dronele ruse, în ciuda faptului că ele sunt identificate și nu de puține ori sunt ridicate inclusiv avioane militare de luptă românești sau aliate, în timpul acestor atacuri.
Rusia a lansat un atac aerian masiv asupra Ucrainei în cursul nopţii de marţi spre miercuri, rănind cel puţin patru lucrători feroviari şi determinând Polonia să ridice de la sol avioane de luptă, au declarat miercuri autorităţile ucrainene şi poloneze.
Preşedintele chinez Xi Jinping a declarat miercuri că China este "de neoprit", într-un discurs rostit înainte de o uriaşă defilare militară la Beijing care a comemorat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial la care au participat liderii rus şi nord-coreean, Vladimir Putin şi Kim Jong Un, scrie Agerpres.
Forțele Aeriene Ucrainene fac un pas important spre reducerea dependenței de armamentul extern, prin integrarea unei versiuni proprii a bombelor ghidate rusești UMPK pe avioanele de vânătoare MiG-29. Dezvoltată de Medoid Design Bureau, această muniție, care transformă bombele "oarbe" sovietice în arme ghidate cu precizie, reprezintă o soluție pragmatică și rentabilă pentru a continua atacurile tactice împotriva forțelor rusești.
O investigație a Serviciului Militar de informații al Ucrainei (GUR) a scos la iveală o rețea complexă prin care Rusia reușește să-și modernizeze și să-și susțină producția de armament, în ciuda sancțiunilor internaționale. Documentele publicate de ucraineni arată că peste 260 de unități de echipamente de înaltă tehnologie, provenite din țări NATO și din alte state europene și asiatice, sunt folosite de Uralvagonzavod, principalul producător de tancuri al Rusiei.
Industria de apărare a Ucrainei a ridicat în sfârșit vălul de pe una dintre cele mai așteptate arme cu rază lungă de acțiune. La expoziția de armament MSPO 2025 din Polonia, JSC Ukrainian Defense Industry (UDI) a dezvăluit oficial specificațiile rachetei Palianîtsia, o "rachetă-dronă" dezvoltată de ucraineni, proiectată pentru a lovi adânc în teritoriul inamic.
Într-o Europă care se clatină sub amenințarea unui război prelungit, Germania pare să joace un joc dublu, navigând cu prudență între solidaritatea declarată cu Ucraina și propriile interese, sau cel puțin, propriile temeri. Recentele declarații ale oficialilor de la Berlin ridică semne de întrebare serioase cu privire la coerența strategică a Europei și la angajamentul său pe termen lung.
În contextul unei agitații tot mai mari la granița estică a NATO, Polonia, una dintre țările europene cu cele mai mari cheltuieli pentru apărare, a dezvăluit un nou proiect ambițios. Este vorba despre o rachetă de croazieră, supranumită Lanca (Sulița), o armă care se dorește a fi un pas major spre independența strategică a Varșoviei.
Săptămâna trecută Federația Rusă a folosit pentru prima oară drone maritime pe Dunăre, unde au lovit nava de cercetare ucraineană Simferopol, chiar la gurile de vărsare a Dunării, în imediata apropiere a apelor teritoriale române. Incidentul nu doar că marchează o premieră în acest sens, dar ridică serioase îngrijorări cu privire la capacitatea Rusiei de a-și adapta capabilitățile și de a periclita securitatea și interesele României în regiune, inclusiv prin viitoare acte de sabotaj și operațiuni hibride.
Ultimele ore se scurg înainte de parada militară, una dintre cele mai mari din lume, cu peste două milioane de soldați, care va avea loc în inima Beijingului. Marele spectacol, care marchează cea de-a 80-a aniversare a capitulării Japoniei Imperiale la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, este o oportunitate de a demonstra capacitatea tot mai mare a Chinei de a rivaliza cu Statele Unite într-un potențial conflict.
La sfârșitul lunii august, un vehicul aerian fără pilot (UAV) de tipul RQ-4B Global Hawk a devenit o siluetă recurentă deasupra Mării Negre, un spațiu strategic unde rivalitatea dintre marile puteri se desfășoară cu o intensitate sporită. Aparent un simplu zbor de recunoaștere, această misiune scoate la iveală o strategie complexă și riscantă a Statelor Unite, care continuă să manevreze între nevoia de a-și susține aliații și pericolele unei confruntări directe.
Chiar și după summitul din august dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump din Alaska, Moscova pare să nu fie mai aproape de a pune capăt invaziei sale în Ucraina.
În noaptea de 02.09.2025, drone rusești au lovit facilitățile din partea portuară a orașului Izmail din Odesa, care se află pe malul Dunării. Surse ucrainene susțin că Forțele Armate ruse au efectuat în zonă cel mai masiv atac cu drone aeriene de la începutul războiului.
Potrivit Statului Major General al Apărării Naționale Elene, avioanele turcești F-16, înarmate cu rachete aer-aer, au încălcat reglementările de trafic aerian intrând în spațiul de informare a zborurilor (FIR)al Greciei, fără plan de zbor, dar nu au pătruns în spațiul aerian național grec. În plus, un avion turc ATR-72 și un elicopter militar au intrat, de asemenea, în aceeași zi în FIR fără autorizație. Nu au fost raportate exerciții militare turcești programate în zonă, astfel că Atena acuză Ankara de noi provocări în Mediterană.
Există tensiuni între China, Iran și India, membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), scrie jurnalistul Robert Spencer de la The Times în articolul „Sub demonstrația de fraternitate la summitul SCO, tensiunile dintre autocrați cresc”.
În noaptea de 1 spre 2 septembrie, în jurul orei 23.00, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un atac aerian al Federației Ruse asupra infrastructurii portuare din Ucraina, la nord de Brațul Chilia al Dunării, județul Tulcea.
Cheltuielile pentru armament în Uniunea Europeană vor atinge un nou record în acest an, ajungând la 381 de miliarde de euro, a anunţat marţi Agenţia Europeană de Apărare (AEA), relatează Agerpres.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a comentat declarația președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform căreia aliații ar putea desfășura trupe pe teritoriul Ucrainei, dupăîncheierea conflictului.
Republica Cehă va închiria 12 avioane de vânătoare de tip JAS-39 Gripen din Suedia după anul 2027. Ministerul Apărării a semnat astăzi (01.09.2025) un acord de prelungire a contractului de închiriere până în 2035 pentru 16,695 miliarde de coroane cehe (670 de milioane de euro), inclusiv TVA. Ministerul a informat despre acest lucru pe site-ul său. Guvernul a discutat oferta la sfârșitul lunii iunie.
Balticii își continuă tradiția de pragmatism, concret și fezabil privind Ucraina. Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei, a declarat, luni – 1 septembrie, că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este atât o necesitate strategică, cât și o obligație morală, precum și o parte a viitoarelor garanții de securitate ale țării.