Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că în contextul războiului din Ucraina este nevoie mai mult ca oricând ca Alianţa Nord-Atlantică să fie puternică şi solidară, arătând că se aşteaptă ca reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele NATO, care are loc la Bucureşti, să reconfirme acest obiectiv.
,,În plus, este nevoie de planuri foarte concrete ca în cazul unui atac să se ştie foarte exact cine, ce trupe şi unde trimite. Nu putem să lăsăm astfel de decizii pentru un ultim moment şi să fim atunci luaţi prin surprindere. Este nevoie, în afară de aceste planuri, de dezvoltarea unor structuri logistice, de exemplu pentru carburanţi, şamd. Toate acestea, după părerea mea, după părerea noastră, sunt necesare şi cred că la Summitul de la Vilnius de anul viitor, cel puţin aşa am discutat astăzi, este posibil să avem decizii mult mai curajoase şi mult mai concrete în aceste domenii", a afirmat Iohannis.
Secretarul general al NATO este prezent în România de luni până miercuri pentru a prezida reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO eveniment ce are loc marţi şi miercuri la Bucresti. De asemenea, în cursul zilei de marţi, Stoltenberg va participa la forumul Aspen - GMF Bucharest, unde va susţine un discurs.
„Am subliniat necesitatea implementării cât mai rapide a deciziilor de la Madrid. România va continua să aducă o contribuție substanțială la apărarea colectivă a NATO”, a precizat președintele Klaus Iohannis.
„Am evaluat împreună situaţia generată de agresiunea din Ucraina, cu accent pe flancul estic al NATO şi pe zona Marii Negre. Am subliniat necesitatea implementării cât mai rapide a deciziilor adoptate de Summitul NATO de la Madrid. Am reiterat în acest context relevanta operaţionalizării cât mai rapide a consolidării posturii de apărare pe flancul estic al Alianţei'', a subliniat Iohannis.
,,România va continua să aducă o contribuie substanţială la apărarea NATO. Acest angajament se bazează pe măsuri concrete, în primul rând pe creşterea cheltuielilor destinate apărării de la 2% din PIB în prezent la 2,5% din PIB începând chiar din 2023'', a ţinut să precizeze președintele Iohannis.
,,Este nevoie de o susţinere sporită a Alianţei pentru Ucraina şi pentru partenerii NATO cei mai vulnerabili din regiune, anume R.Moldova, Georgia şi Bosnia Herţegovina. România va continua să ofere asistenţă multidimensională Kievului. Acţiunile ruse sunt o încercare deliberată de a submina ordinea internaţională, de cum vom răspunde va depinde cum va arăta viitorul lumii noastre'', spus Klaus Iohannis.
Miniştrii de externe ai NATO vor căuta modalităţi pentru a sprijini pe mai departe Ucraina, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a menţionat că preşedintele rus, Vladimir Putin, nu poate fi lăsat să câştige.
"Vom face tot ce este necesar pentru a proteja şi apăra toţi aliaţii. Aici, la Bucureşti, miniştrii de externe ai NATO vor căuta modalităţi de a sprijini pe mai departe Ucraina şi de a face faţă presiunii Rusiei în Bosnia-Herţegovina, Moldova şi Georgia. V-aţi dovedit o gazdă generoasă pentru un număr uriaş de refugiaţi, aţi facilitat exportul a milioane de tone de cereale din Ucraina, pentru a uşura criza alimentară mondială. Aţi asigurat sprijin militar semnificativ Ucrainei'', a precizat Jens Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă comune susţinute alături de preşedintele Klaus Iohannis
,,Nu îl putem lăsa pe Putin să câştige, pentru că asta ar arăta altor lideri că pot atinge ţeluri prin forţă şi ar fi o lume mult mai periculoasă pentru noi toţi. Este, deci, pentru interesul nostru propriu de securitate să sprijinim Ucraina", a spus secretarul general al NATO.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Afirmații pe acest subiect au fost făcute președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, într-un interviu acordat agenției de presă RBC-Ucraina (publicat pe 28 martie).
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că eforturile președintelui Donald Trump de a obține controlul asupra Groenlandei nu sunt surprinzătoare pentru Rusia, având în vedere interesul de lungă durată al SUA pentru acest teritoriu bogat în resurse minerale.
România are nevoie investiții în industria de apărare, iar președintele interimar Ilie Bolojan a explicat că formatele de lucru au început deja să funcționeze.
Președintele rus Vladimir Putin a descris joi planurile omologul său american, Donald Trump, de a prelua controlul Groenlandei drept „serioase”, exprimându-și îngrijorarea că Arctica s-ar putea transforma într-o „trambulină pentru posibile conflicte”.
Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut joi, 27 martie 2025, consultări politice cu ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Radosław Sikorski, aflat în vizită oficială la București.
Deși există preocupări cu privire la Coreea de Nord în domeniul nuclear, forțele sale aeriene sunt rămase în urmă. Toate acestea se schimbă acum, fără îndoială, cu ajutorul Moscovei și poate chiar al Iranului.
Rusia nu va decide dacă țările europene își vor trimite trupele pe teritoriul Ucrainei după încheierea unui posibil acord de pace.
Curtea Constituțională a României a respins cele patru sesizări ale proiectelor legislative care ofereau cadru legal Armatei României să angajeze drone care violează teritoriul românesc. Legile fuseseră contestate la CCR de trei partide politice: AUR, POT și SOS.
Pe lângă impunerea de noi tarife la toate importurile de mașini, președintele american Donald Trump a transmis și un avertisment clar Uniunii Europene și Canadei: dacă blocul UE și Canada convin asupra unui curs comun de acțiune care ar dăuna economic SUA, el le va impune tarife suplimentare.
Având granița de est amenințată constant de Belarus și Rusia, situația Poloniei nu este deloc de invidiat. Totuși oficialii de la Varșovia sunt hotărâți să își ”blindeze” capacitaea de apărare.
Achizițiile masive de tehnică militară, creșterea numărului de militari sau proiecte defensive precum ”Scutul estului” sunt proiecte costisitoare, dar inestimabile din punct de de vede al securității statului polonez. Cu toate astea, finanțarea rămâne o problemă majoră, iar guvernul polonez a decis să apeleze inclusiv la fondurile din PNRR.
Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a afirmat că va discuta vineri cu premierul Marcel Ciolacu. Hurezeanu a susţinut joi, la sediul MAE, o declaraţie comună cu omologul polonez, Radoslaw Sikorski.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat, miercuri, impunerea unor tarife de 25%pentru toate mașinile care nu au fost fabricate în Statele Unite. Tarifele vor intra în vigoare pe 2 aprilie.
Ministerul Economiei a câştigat în instanţă procesul privind exproprierea în cazul fabricii de pulberi Victoria, judeţul Braşov, şi a demarat procedurile necesare pentru realizarea studiului de fezabilitate şi proiectare pentru construcţiile ce vor fi amplasate acolo, urmând să pornească producţia într-un joint-venture cu un mare producător european de pulberi, a anunţat, miercuri, ministrul de resort, Bogdan Ivan, la 'Ora Guvernului' din Senat.
Acordul de apărare și securitate, pe care îl negociază Marea Britanie și UE, se va destrăma dacă Keir Starmer nu va face concesii cu privire la drepturile de pescuit, potrivit unui înalt politician european.
Fostul șef al Armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, actualmente ambasador la Londra, a declarat că România i-a cerut să nu dezvăluie că drone rusești au căzut pe teritoriul țării noastre.
Bașcanul (președintele) așa-numitei Regiunii Autonome Găgăuzia, Eugenia Guțul, a fost reținută pe 25 martie pe aeroportul din Chișinău, în timp ce intenționa să fugă din țară. Măsura a fost luată în cadrul unui dosar penal, după cum a informat Centrul Național Anticorupție (CNA) al Republicii Moldova (CNA).
Vicepreşedintele american JD Vance a anunţat marţi că se va alătura vineri vizitei prevăzute a soţiei sale, Usha Vance, în Groenlanda, teritoriu autonom danez râvnit în mod deschis de Donald Trump, notează Agerpres și AFP.
O comisie specială a Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului federal rus, a trimis Parchetului General şi Ministerului de Externe din Rusia materiale cu privire la ceea ce consideră a fi "acţiuni ostile ale autorităţilor române faţă de Federaţia Rusă", potrivit agenţiei oficiale de presă ruse TASS, citată de Agerpres.
Comisia a selectat 47 de proiecte strategice pentru a asigura și a diversifica accesul la materii prime în UE și va finanţa cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei româneşti, la Gorj, Hunedoara şi Bihor, constând în investiţii în exploatarea de grafit, de magneziu şi de cupru, a anunţat, marţi, premierul Marcel Ciolacu.
Uniunea Europeană se bucură în prezent de un sprijin record în rândul cetățenilor din statele sale membre.
Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) a anunțat revizuirea desemnării României în Programul Visa Waiver (VWP), invocând necesitatea „respectării cerințelor stricte de securitate” impuse de program. Premierul Marcel Ciolacu a reacționat imediat după suspendarea intrării României în Visa Waiver.
Compania suedeză de apărare Saab oferă țărilor nordice aeronave de detecție GlobalEye, ca variantă la aeronavele Boeing E-3 Sentry AWACS.
Planul trimis de șeful Pentagonului conținea informații precise despre kiturile de arme, ținte și sincronizare.
Guvernul de la Varșovia plănuiește o investiție majoră care presupune înființarea unui întreg lanț de fabrici de muniție, anunță TVP.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
JD Vance ne arată cum să dinamitezi o alianță istorică în doar câteva săptămâni. Vicepreședintele SUA și-a ascuțit discursul cu privire la Groenlanda și Danemarca, din care face parte cea mai mare insulă din lume. De asemenea, Ambasada SUA de la București a repostat mesajul lui Vance de la Conferința de Securitate de la Munchen.
Peste 250 de cetățeni și rezidenți canadieni au semnat o petiție prin care solicită revocarea cetățeniei canadiene a miliardarului Elon Musk, acuzându-l că ar acționa împotriva intereselor naționale ale țării. Răspunsul lui Musk: „Canada nu este un stat real” (n.r. - artificial).
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, plănuiește să convoace o întâlnire de urgență cu oficialii militari, privind achiziția de arme americane.
Germania a confiscat un tanc petrolier învechit găsit plutind în derivă în largul coastei sale de nord în ianuarie, despre care se crede că face parte din "flota fantomă" folosită de Moscova pentru a eluda sancţiunile asupra petrolului rusesc, a informat vineri revista Der Spiegel, citând surse de securitate, relatează Agerpres și Reuters.
Compania poloneză WB Electronics va produce rachete cu rază lungă de acțiune pentru sistemele de rachete cu lansare multiplă HOMAR-K, potrivit Polskie Radio 24.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 12.04.2025, că un pilot de F-16 și-a pierdut viața în timp ce îndeplinea o misiune de luptă.
Ucraina a primit documentația tehnică pentru a produce sistemul de apărare aeriană FrankenSAM și este acum capabilă să producă sistemele în mod independent. Anunțul a fost făcut în timpul conferinţei „Ukrainian Weapons 2024”, potrivit publicaţiei ucrainene Militarnyi.
După încheierea războiului din Ucraina, trupele franco-britanice ar putea sta în garnizoane aflate în vestul Ucrainei, în timp ce forțele ruse rămân în continuare sub controlul teritoriului pe care îl ocupă în estul și sudul Ucrainei, a declarat trimisul special al SUA, Keith Kellog, într-un interviu acordat The Times pe 11 aprilie.
Un raport apărut în presa germană la 11 aprilie 2025, prezentat de Bojan Pancevski, corespondent politic european șef al Wall Street Journal, a atras atenția experților în domeniul apărării. Echipamentele militare germane furnizate Ucrainei, care alcătuiesc unele dintre cele mai avansate sisteme ale NATO, întâmpină dificultăți din cauza conflictului în curs.
Marea Britanie și Franța intenționează să-i prezinte președintelui SUA, Donald Trump, un plan cuprinzător pentru o „forță de pacificare” postbelică în Ucraina, sperând că îl va convinge pe președintele SUA să se angajeze în garanții de securitate pentru Kiev.
Compania Hyundai Heavy Industries (HD HHI) din Coreea de Sud a găzduit la sediul său din Ulsan, la 18 martie 2025, o ceremonie de predare a navei Jeongjo the Great care este echipată cu sisteme Aegis. În timpul evenimentului, HD HHI a declarat că poate construi până la cinci distrugătoare Aegis pe an pentru Marina SUA dacă cooperarea bilaterală este pregătită să extindă această capacitate industrială de producţie.
Turcii de la Baykar au anunțat pe 11 aprilie că Bayraktar TB2T-AI, versiunea modernizată și echipată cu inteligență artificială a dronei Bayraktar TB2, a reușit să se autostabilize după o rotire completă în jurul axei longitudinale efectuată într-un recent test de zbor.
În cadrul unei consfătuiri privind dezvoltarea Forțelor Navale ale Federației Ruse, care s-a desfășurat pe 11.04.2025 la Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că, în deceniul următor, pentru Marina militară vor fi alocate 8,4 trilioane de ruble.
Alianța Nord-Atlantică se pregătește activ inclusiv pentru un potențial atac rusesc asupra României, unul dintre pilonii sudici ai Flancului Estic al NATO.
Dronele cu fir reprezintă o inovație pe cât de simplă, pe atât de importantă în războiul din Ucraina.
Trupele ruse au devenit mai active de-a lungul întregii linii a frontului.
”Nu vom lăsa Bruxellesul să ne oblige să acceptăm aderarea Ucrainei la UE. Aceasta este o problemă uriașă, cu implicații pe scară largă pentru securitatea, economia și agricultura noastră”, a declarat astăzi premierul ungar Viktor Orban.
Avioanele suedeze JAS 39 Gripen au reușit recent să spargă gheața după aproape 12 ani în care au pierdut pe bandă rulantă toate competițiile împotriva F-16 sau a altor tipuri de avioane în cadrul unor programe de modernizare desfășurate de diferite state. Acum se pare că JAS 39 Gripen contestă chiar F-35, încercând să profite de noul context politic internațional.
Politicienii români par să se arate cu degetul când vine vorba de subiectul navelor de suprafață care ar trebui să intre în dotarea Armatei României. De la ce a plecat totul? De la achiziția unei corvete ușoare din Turcia.
Într-o mișcare care ar provoca, fără îndoială, o undă de șoc pe întreg globul și ar modifica fundamental peisajul geopolitic al Arcticii, rapoarte credibile, deși neconfirmate, și o serie de declarații subțiri formulate de la Washington au stârnit speculații intense cu privire la posibila anexare a Groenlandei de către Statele Unite. Deși dezmințirile oficiale rămân ferme, o confluență de imperative strategice, cuplate cu precedentele istorice și cu evoluția competiției dintre marile puteri, sugerează că ideea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite nu este cu totul în afara sferei posibilităților.
Comandantul bazei Forțelor Spațiale americane Pituffik din Groenlanda, colonelul Susan Meyers, a fost revocat joi din funcție, la scurt timp după ce vicepreședintele SUA JD Vance a vizitat facilitatea, pe 28 martie.
Președintele chinez Xi Jinping a avertizat că țara sa „nu va ceda niciodată unui comportament nerezonabil” și i-a spus premierului spaniol Pedro Sánchez că Uniunea Europeană ar trebui să ajute China să reziste „bullying-ului tarifar unilateral” impus de președintele american Donald Trump.
Președintele Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO), deputatul Petre-Florin Manole (PSD), a participat, în perioada 5–6 aprilie, la reuniunea Comisiei Permanente, structura de conducere a Adunării.
Ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, demisionează din funcția sa în urma unor dezacorduri tot mai mari cu administrația președintelui Donald Trump.
Un avion al Forțelor Aeriene Ucrainene a distrus un centru de comandă al unei companii rusești și o clădire care adăpostea personal militar al armatei ruse în teritoriul temporar ocupat al regiunii Herson. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe canalul de Telegram Soniashnyk, afiliat Forțelor Aeriene Ucrainene. Se menționează că lovitura a fost efectuată de un avion de vânătoare MiG-29, folosind două bombe franceze AASM HAMMER. Imaginile arată cum, în urma unor lovituri precise, clădirile situate aproape una de cealaltă au fost distruse.
La 9 aprilie 2025, un raport al publicației online marocane Defense Arabic a dezvăluit că Algeria a finalizat o nouă bază aeriană militară la doar 72 de kilometri de granița marocană, o acțiune care a atras atenția întregii Africi de Nord și nu numai.
Cooperarea industrială în domeniul apărării aeriene europene a făcut un nou pas înainte odată cu semnarea unui acord strategic între compania norvegiană Kongsberg Aviation Maintenance Services și compania slovacă de apărare Letecke opravovne Trencín (LOTN).
Pe 9 aprilie, Biroul de informare privind apărarea națională al Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze a anunțat elaborarea unei carte albe intitulată „Poziția Chinei cu privire la o serie de probleme legate de relațiile economice și comerciale cu SUA”.
Până la jumătatea anului 2026, Franța intenționează să testeze un sistem de rachete de artilerie dezvoltat pe plan intern ca alternativă la HIMARS-ul american, o decizie menită să ofere o variantă de alegere aliaților aflați în căutarea unei capabilități europene de acest tip. La acest moment, Direcția Generală pentru Armament (DGA) din Franța este în faza identificării soluțiilor tehnice care vor permite ca primul foc demonstrativ să aibă loc peste un an.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Președintele american Donald Trump a semnat miercuri un ordin executiv pentru o revizuire a regulilor care reglementează exporturile de echipamente militare pentru firmele americane din domeniul apărării.
„Pentru ruși, nu suntem ființe umane, ne luptăm într-o echipă sinucigașă și nu le pasă dacă murim”, a declarat Zhou Ziqiang, un soldat chinez în serviciul rus care luptă în Ucraina, potrivit The Times.
Suedia a oferit Armatei Cehe un nou contract de închiriere pentru avioanele de luptă Gripen. Noua propunere este mult mai avantajoasă decât precedentele condiții, respinse public de ministerul ceh al apărării.
AUKUS se transformă dintr-un parteneriat tehnologic/militar, într-un test politic de încredere strategică între SUA și parteneri.
Aproximativ cincisprezece țări, ca parte a unei coaliții de partide dispuse, doresc să-și trimită soldații în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de încetare a luptelor.
Rachetele de croazieră Neptune au fost modernizate semnificativ, și dispun acum de o capacitate de lovire mult mai ridicată decât rachetele care au lovit nava Moskva acum trei ani.
