Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Act politic primordial, ieșirea SUA din cadrul acordului nuclear cu Iran presupune şi o diplomație subtilă a excepțiilor. Astfel o serie întreagă de state şi companii au cerut guvernului american să fie exceptate de la sancțiuni. Iar administrația Trump a şi anunțat aceste excepții.
Statele Unite și Iranul nu au fost niciodată într-un conflict militar direct, dar prin impunerea de-a lungul mai multor decenii a unor pachete de sancțiuni unilaterale, SUA a folosit puterea să economică ca pe o armă într-un război umbrit al sancţiunilor care a început 1979 când a avut loc luarea de ostatici în Ambasada SUA din Teheran.
În 2010, pe fondul tensiunilor crescânde ale programului nuclear al Iranului, Statele Unite, la acea vreme conduse de administraţia Obama, au instituit sancțiuni economice Teheranului. Pe 8 mai 2018, preşedintele american Donald Trump a anunţat că va retrage Statele Unite al Americii din acordul nuclear iranian. În 2015, sub prevederile JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action), Iran a fost de acord să oprească programul nuclear clandestin şi să permită efectuarea unor inspecţii internaţionale în schimbul eliminării sancţiunilor economice impuse de SUA. Sfârșitul înțelegerii nucleare, prin retragerea SUA din acord, a însemnat un nou început pentru un set de sancțiuni economice împotriva Iranului care, de-a lungul deceniilor, au zguduit destul de bine economia iraniană și relațiile în Orientul Mijlociu.
Analiza partenerului nostru The Kootneeti, care a fost publicată iniţial aici, descoperă implicații nebănuite ale acestei diplomații a sancțiunilor pe care administraţia Trump o aplică în relaţia cu regimul de la Teheran.
În continuare, redam integral în limba engleză, analiza expertului şi analistului Ekanto Ghosh pentru think tank-ul The Kootneeti.
To Be or Not To Be, Waivered: Iran Nuclear Deal
Before Obama left the White House, there was considerable pressure on him to pull off a significant diplomatic success and live up to the expectations of being awarded the Nobel Peace Prize in 2009. The Nobel Committee had emphasised on Obama’s vision of and work for a world without nuclear weapons1. After Obama failed to completely pull out of Afghanistan and Iraq, and with the Syrian theatre opening up, the Iranian Nuclear Deal or Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA) as officially known could be considered as an achievement of the Obama administration bringing one of the ‘Axis of Evil’ country to the table. The agreement between Iran and the P5+1 (USA, UK, Russia, France, and China + Germany) and the European Union was meant to bring the Iranian nuclear program under monitoring by the International Atomic Energy Agency (IAEA) in exchange of easing off the existing sanctions against Iran.
The Trump administration had been vocal about the JCPOA being a badly negotiated deal since the US Presidential election campaign. Since August 2017, the US certification (needed after every ninety days) stopped which was just a step short of pulling out of the deal. In April 2018, the Israeli PM, Benjamin ‘Bibi’ Netanyahu in his signature theatrical style presented to the world evidence that Iran’s nuclear program was still on violating the JCPOA. However, IAEA officials claimed that the evidence was had already been seen by them and that Iran was compliant. Based on this revelation by Israel along with taking into consideration the various missile tests by Iran since the agreement had come into effect, the Trump administration in May, 2018 decided to pull out from the so-called ‘worst agreement’. By August 2018, USA decided to re-impose the sanctions against Iran to impose ‘maximum economic pressure’. There are also reports of Saudi Arabia and the United Arab Emirates (UAE) lobbying hard for the US pull-out from this deal2.
After the unilateral pull-out of the US from the JCPOA, all the other signatories stood their ground without giving in to the US pressure and decided to stand by the deal as Iran had not violated the agreement. It is interesting to note that the IAEA has more than ten times recognized Iran to be complying by the agreement.
This event resulted in a valuation crash of the Iranian currency in an already strained economic environment. Civilian resentment is on a rise as inflation has reached epic proportions while the country faces one of the worst droughts in its history. Interestingly, Israel tried to tease Iran by offering water technology on the internet for use by Iranians. The Israeli PM who has always maintained that they had no problem with the Iranians but with their regime, and therefore the content for the technology offered was all in Persian. The JCPOA had enabled Iran to bolster its economy by primarily selling oil but the sanctions have been an abrupt roadblock to this process. It would be interesting to see if this has any impact on the Iranian involvement in Syria, Palestine, Iraq, and Yemen.
The re-imposition of the sanctions by the US with the aim of taking down the Iranian oil exports to zero may look to be an outright economic war but is it effective? The Iranians claim that they would not be impacted even though seven hundred Iranian entities would be impacted. The narrative the Iranian regime is trying to push is that as its enemies are incapable of fighting and winning a conventional war with Iran, therefore, they are attacking Iran through terrorism (a terrorist attack in September in Ahvaz, Iran) and economic war. Iran, however, plans to bypass the sanctions by conducting trade using currencies other than dollars.
The European firms (oil companies and private businesses) conducting legitimate business with Iran have been assured support by the UK, Germany and France by the enabling of an alternative payment mechanism – or Special Purpose Vehicle (SPV) – that would help companies trade without facing US penalties. However, many companies have already halted their business with Iran as the US dollar is a still an important component in international trade. Iran has indicated that if this special mechanism does not work or rather if the other signatories bow to US pressure, then it would pull out of the deal.
A direct implication of the Iranian oil going off the market would mean that the global oil prices would go up as Iran is the third largest producer. Many countries rely on Iranian oil whose production has already decreased and discounts are being offered. These dependent countries had been hoping for a waiver from the US as the sudden halt would push their domestic fuel costs up.
The Exempted Eight
Projecting itself to be the considerate power, USA provided waivers for six months to eight countries with the logic that it did not want to create a global shock in its attempt to take off Iranian oil off the market. The condition for the waiver is that the exempted eight must take steps to lower their Iranian oil import to zero within the stipulated time-frame. The exempted eight are:
South Korea, Japan, Taiwan, India, China, Greece, Turkey, and Italy. The list partly seems like USA’s way of rewarding allies, and partly a way to demonstrate its economic superpower and dominance.
South Korea and Japan have already cut their oil exports to zero even before the waivers came in. This would be an opportunity for them to purchase discounted Iranian oil for at least the next six months. Taiwan too has significantly reduced its Iranian oil imports and doesn’t seem too worried if they received the waiver or not.
While a trade war ensues between USA and China, the waiver to China is surprising to many but it seems like a balancing act by the US. China too has already reduced oil import from Iran. It is interesting to note that the daily limits for purchase of Iranian oil for China do not include the production from the Iranian projects in which China or Chinese companies have a stake. China may be exploiting this opportunity to make more purchases.
Ahead of the elections and amidst rising fuel prices, India had been demanding a waiver and has rightfully received one. Currently, the Euro-Rupee payment mechanism through an Indian bank ensures that the money generated by the oil trade is used only for peaceful purchases and not for any illegal terror-related activity. It also received exemptions to continue the work for the Chabahar Port and the railway line up to Afghanistan. Both India and Afghanistan pushed for its waiver as it was crucial for the rebuilding of Afghanistan and a key strategic investment for India to access Central Asia and Afghanistan bypassing Pakistan. A possibility of the project going into the Chinese hands cannot be denied if India had to stall the project midway due to the sanctions. Two Chinese ports of Gwadar, Pakistan and Chabahar, Iran wouldn’t be a welcoming site for Washington and New Delhi.
The waivers to Italy and Greece, the only two European countries raise eyebrows considering other European allies like Germany, Spain and France have not received a similar treatment. Both had reduced oil imports from Iran in the recent weeks. Italy earned the waiver probably due to its support to the US stands on issues like NATO and illegal immigration despite the fact that Italy is a supporter of the Iranian nuclear deal and has been one of Iran’s largest European trade partners. It is speculated that the waiver to Greece is a result of the trade ties between Greece and Israel. Also, both Italy and Greece are two top European spenders in the NATO. This act by the US is undoubtedly a key move to divide the European unity.
The waiver to the ‘on paper’ US ally, Turkey seems more like a US compulsion even though their relations have not been the best in recent times. From the Turkish offensive against the Kurds (supported by the US) to limit the Turkish role in the F35 program, the waiver to Turkey is like a candy to keep it under the US influence even as Turkey shows signs of greater engagement with Russia.
Besides the exempted eight countries, Iraq too has received a waiver to continue purchasing electricity from Iran but it has to plan out in less than two months as to how it can reduce this dependency on Iran. Even though Iraq has considerable oil reserves but has a limited power generation capacity. Without adequate power, Iraq could very well be pushed towards a civil war again.
There is a certain pattern which is interesting. Col.Gaddafi was put into the sanction trap, and to overcome which he complied; and when everything just seemed to get normal, the West sided with the rebels causing the downfall and eventual death of the ‘Mad Dog’. One of the reasons, Gaddafi had compiled was to prevent a similar fate as the Iraqi President, Saddam Hussain al-Tikriti. That is something which would be in the minds of North Korea too while it cozies up to the US even though there is the dynamic of unification of the two Koreas. Iran, which is also a key player in the Syrian and Yemeni theatre of war would be wary of re-negotiating a deal with the US over its unilateral withdrawal from the existing deal and the re-imposition of the sanctions.
Since Trump took office, the US has been trying to assert itself world over. Trump wants to send the message of ‘America First’ even at the cost of straining ties. That is the gamble he is willing to take. From imposing Countering America’s Adversaries Through Sanctions Act (CAATSA) to constantly claiming that NATO allies need to pay more to claim the military weakness of Saudi Arabia. He already has North Korea falling in line (diplomatically) to brag about but one cannot deny to loss of American credibility and trust. The pullout from JCPOA, the re-imposition of the sanctions on Iran, and selective granting of waivers are examples of how today’s battles are actually being fought economically, and in the cyberspace and aerospace too.
Ekanto Ghosh is a Research Analyst at The Kootneeti. Also, he’s a teaching Assistant cum Analyst in the Centre for Innovation and Entrepreneurship at the Indian School of Business, Hyderabad. A military aviation enthusiast having an appreciative eye for art and has pursued his Masters in Technology Management from the Defence Institute of Advanced Technology, Pune.
The views and opinions expressed in this article are those of the authors and do not necessarily reflect the views of The Kootneeti Team.
Bibliography:
1 The Nobel Peace Prize for 2009, https://www.nobelprize.org/prizes/peace/2009/press-release/
2 How 2 Gulf Monarchies Sought to Influence the White House
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Negocierile care au loc în aceste zile între Statele Unite și Ucraina depășesc cu mult logica tradițională a asistenței militare. Pe masă se află un potențial acord comercial de miliarde de dolari axat pe drone, o tranzacție care semnalează o inversare de roluri neașteptată: Ucraina, țara aflată sub agresiune rusă, a devenit un laborator de inovație militară, iar Pentagonul pare dispus să-i studieze lecțiile.
Declarația recentă a Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care solicită din nou partenerilor occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a reaprins dezbaterea privind eficacitatea acestui sistem american pe frontul din Ucraina. Cererea constantă pentru Patriot survine în contextul unor informații din media care sugerează o scădere a ratei de interceptare a rachetelor hipersonice rusești Kh-47M2 Kinjal, ca urmare a modificărilor tactice introduse de ruși.
Descoperirea, în plin război, a celei mai mari baze de lansare și stocare a dronelor Shahed nu este un simplu detaliu logistic, ci expune o strategie militară pe termen lung. Imaginile din satelit de înaltă rezoluție, publicate marți de comunitățile de analişti OSINT, arată că Rusia nu doar continuă războiul cu determinare, ci îl industrializează, construind metodic o infrastructură masivă menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei.
O bombă cu ceas amenință să fisureze unitatea aliaților în sprijinul Ucrainei, iar fitilul a fost aprins de o investigație germană. Concluzia, publicată de The Wall Street Journal și preluată de European Pravda, este explozivă: o unitate de elită ucraineană ar fi sabotat conductele Nord Stream, iar operațiunea ar fi fost supervizată direct de nimeni altul decât fostul comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
Peste cinci miliarde de dolari în armament destinat aliaților NATO și Ucrainei sunt blocate. Nu de o decizie strategică, nu de un adversar extern, ci de ,,paralizia politică'' internă a Statelor Unite. „Shutdown-ul” guvernului american, intrat deja în a 40-a zi, a înghețat livrări critice, expunând o vulnerabilitate majoră în arhitectura de securitate occidentală într-un moment în care războiul din Ucraina nu dă semne de oprire.
Cotidianul rus Kommersant a informat, pe 10.11.2025, că în entitățile constitutive ale Federației Ruse a început recrutarea de voluntari pentru apărarea facilităților deosebit de importante.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați găzduiește forumul strategic Galați Security Forum, dedicat securității europene și reconstrucției Ucrainei.
Imaginile din satelit, publicate de canalul OSINT Dnipro Osint, confirmă ceea ce rapoartele de pe linia frontului sugerau deja: Ucraina a reușit o lovitură de precizie devastatoare asupra unei baze logistice rusești esențiale, amenajată pe teritoriul fostului Aeroport Internațional Donețk. Pe 5 noiembrie, o operațiune complexă a forțelor ucrainene a vizat și distrus două depozite folosite pentru stocarea și asamblarea dronelor de atac Shahed (cunoscute și ca Geran-2 sau Gerbera).
La începutul lui noiembrie 2025, Bucureștiul a devenit centrul dezbaterii globale despre viitorul apărării. NATO-Industry Forum, desfășurat în capitala României, a adunat lideri politici, militari și industriali din toate colțurile lumii. Tema întâlnirii, „Rearming NATO – Innovate, Accelerate, Sustain”, a fost mai mult decât un slogan. A fost o declarație de responsabilitate: Alianța nu mai poate funcționa pe reflexe de pace într-o lume aflată deja într-un război prelungit de uzură.
Respingerea de către NATO a cererii lui Zelenski de a închide spațiul aerian ucrainean a fost cea mai dureroasă decizie, precizează fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.
Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei (SSO/FOS) au confirmat o operațiune chirurgicală executată încă de pe 6 octombrie în Crimeea ocupată, soldată cu distrugerea unui sistem S-400 „Triumf” și a unui depozit strategic de muniții. Anunțul tardiv, făcut public abia pe 8 noiembrie din motive de „securitate operațională”, este confirmarea unei campanii metodice, asimetrice, care vizează erodarea completă a capacității militare a Rusiei în peninsulă.
Într-un discurs care sună mai mult a declarație de război decât a alocuțiune birocratică, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pus vineri pe masă o reformă radicală a modului în care Pentagonul cumpără armament. În fața directorilor executivi ai giganților din industria de apărare, de la ,,clasici'' la noii veniți din Big Tech precum Google sau startup-uri ca Anduril, mesajul a fost clar: „Schimbați-vă sau veți dispărea.”
Armata Statelor Unite ale Americii a realizat că este periculos de mult în urmă şi că trebuie să facă o schimbare serioasă în ceea ce priveşte doctrina militară. Astfel, Pentagonul plănuiește să achiziționeze cel puțin un milion de drone în următorii doi până la trei ani, adică până în 2028. Nu este o simplă modernizare a arsenalului militar american, ci o cursă contra-cronometru pentru a recupera un decalaj strategic masiv față de adversari și pentru a rezolva o vulnerabilitate critică: dependența industrială de China.
Un avertisment de o claritate tăioasă vine de la vârful Armatei SUA din Pacific, semnalând o schimbare de abordare impusă de noua realitate geopolitică. Generalul Ronald Clark, comandantul Comandamentului Armatei SUA din Pacific (USARPAC), trage un semnal de alarmă public privind nevoia urgentă de reformă, subliniind că „prețul eșecului este mult prea mare”.
Comandamentul Sistemelor Spațiale (SSC) al Forței Spațiale a SUA a anunțat oficial că a semnat un memorandum de înțelegere cu Departamentul Apărării, în cadrul căruia s-a stabilit că un număr de aliați cheie pot avea acces la tehnologia de navigație de cea mai înaltă precizie și rezistență la bruiaj, așa cum este cunoscut “Echipamentul utilizatorului GPS militar” (MGUE) utilizat de americani..
Într-un colț al Flancului Estic, Polonia lansează cel mai mare program de pregătire a apărării din istoria sa modernă. În celălalt colț, România se luptă să peticească o rezervă operațională îmbătrânită, pe care șeful Statului Major al Apărării a numit-o recent, pe bună dreptate, „o problemă de siguranță națională”.
Premierul ungar Viktor Orbán s-a întors de la Washington cu ceea ce pare a fi o victorie politică totală. Întâlnirea sa cu președintele Donald Trump i-a adus nu doar laude publice („un lider măreț”) și o susținere deschisă pentru realegerea sa în 2026, ci și premiul cel mare: o „excepție generală, pe termen nedeterminat” de la sancțiunile americane asupra energiei rusești.
Supremația tehnologică a sistemului american Patriot este pusă sub semnul întrebării direct pe câmpul de luptă din Ucraina. Sistemul Patriot, considerat mult timp etalonul apărării antiaeriene occidentale, întâmpină dificultăți majore în fața noilor tactici rusești, în timp ce rivalul său european, sistemul franco-italian SAMP/T (Mamba), pare să fi preluat conducerea în materie de eficiență.
Guvernul elen analizează extinderea flotei sale de avioane de luptă franceze Rafale, într-un moment în care Turcia își consolidează capacitățile aeriene printr-un acord istoric cu Marea Britanie pentru achiziția a 20 de aparate Eurofighter Typhoon, dotate cu rachete de ultimă generație cu rază lungă Meteor. Concomitent turcii vor achiziționa și 24 de avioane Eurofighter Typhon în uz din Golf.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Shoigu, consideră că Siberia trebuie să devină centrul unei noi industrializări, iar statul trebuie să creeze condiții care să încurajeze oamenii să se mute în estul țării.
O analiză recentă a prestigiosului Institut Francez de Relații Internaționale (IFRI) pune pe masă o realitate dură, pe care elitele europene o ignoră de prea mult timp: continentul are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de 2030. Acest „dacă” este condiționat de un factor pe care Europa nu îl controlează: rezistența Ucrainei.
O coaliție bipartizană, transpartinică, din Congresul Statelor Unite, a lansat un avertisment dur la adresa Pentagonului, contestând planul administrației Trump de a retrage sute de militari americani din România. Într-un moment de tensiune maximă pe Flancul Estic, scrisoarea trimisă Secretarului Apărării, Pete Hegseth, semnalează o ruptură la Washington și o teamă palpabilă că decizia va fi interpretată de Moscova drept un "mesaj de retragere".
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Kazahstanul urmează să se alăture Acordurilor Abrahamice, inițiativa diplomatică lansată în 2020 între Israel și mai multe țări arabe și musulmane, într-o mișcare politică considerată simbolică, dar cu valoare geopolitică semnificativă. Potrivit a trei oficiali americani citați de Associated Press, decizia are ca scop revitalizarea acordurilor de normalizare care au marcat una dintre principalele realizări de politică externă ale administrației Trump.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, efectuează vineri o vizită în Turcia, context în care are programată, la Ankara, o întâlnire cu omologul său, Hakan Fidan.
Bucureștiul a fost în aceste zile epicentrul noii doctrine strategice a NATO. Dincolo de protocolul Forumului NATO pentru Industrie, mesajul transmis la cel mai înalt nivel, prin vocea Secretarului General Mark Rutte, este tranșant: Alianța a intrat într-o nouă eră a confruntării, iar pentru a garanta „pacea prin forță”, are nevoie de o revoluție industrială.
O amenințare gravă la adresa luptătorilor ucraineni a fost înlăturată în regiunea Donețk. În noaptea de 5 spre 6 noiembrie 2025, forțele ucrainene au distrus un depozit de UAV-uri Shahed/Geran, aflat destul de aproape de linia frontului. Informația a fost publicată de comandantul Forțelor fără pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi.
Forțele pentru Operatii Speciale(SSO) ale Ucrainei au reușit o nouă lovitură spectaculoasă în adâncimea teritoriului rus, distrugând componente cheie ale unui sistem de rachete Iskander. Operațiunea, desfășurată în colaborare cu partizani ruși în regiunea Kursk, subliniază o schimbare strategică: dacă nu poți doborî rachetele, trebuie să distrugi lansatoarele.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Negocierile dintre Sudan și Rusia pentru achiziția de avioane de luptă Su-30 sau Su-35 au depășit stadiul de simplă tranzacție militară, transformându-se într-un troc strategic definitoriu pentru viitorul Africii de Nord-Est.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Țările din întreaga lume cheltuiesc sume enorme pentru achiziționarea și fabricarea de arme pentru a-și menține securitatea națională, a descuraja potențialele amenințări și a-și demonstra puterea la nivel regional și global. Cheltuielile militare reflectă nu numai prioritățile de apărare ale unei țări, ci și ambițiile sale tehnologice, alianțele strategice și considerațiile geopolitice.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
Cooperarea tehnologică dintre Israel și România pare să fi generat nu doar un produs competitiv, ci și un precedent important pentru implicarea industriei românești.
Polonia nu mai așteaptă de mult timp ca securitatea europeană să fie desenată în cancelariile vestice, ci își construiește metodic statutul de pilon central al NATO pe Flancul Estic. Semnarea recentului contract pentru rachetele AIM-120D-3 este o altă declarație de intenție despre cum va arăta doctrina de apărare a Poloniei în următorul deceniu.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
O dronă de tip MQ-9 Reaper prăbușită în aceste zile a fost de fapt doborâtă de US Army, lucru confirmat de forțele armate ale Statelor Unite ale Americii.
Compania italiană Leonardo se pregătește să prezinte o nouă tehnologie de apărare aeriană care ar trebui să contribuie la integrarea unor scuturi antirachetă, precum Iron Dome israelian.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Rușii sunt într-o ofensivă totală de promovare a avionului lor de generația a cincea iar Serghei Bogdan, șeful serviciului de zbor al Biroului de Proiectare Sukhoi, producătorul Su-57, transmite în cadrul salonului aviatic Dubai Airshow că designul și capabilitățile Su-57 vor continua să fie îmbunătățite pe baza experienței reale de luptă. Rușii subliniază gradul „fără precedent” de testare în condiții de război pe care avionul l-a acumulat în teatrul ucrainean, dar aici sunt semne mari de întrebare.
Fostă membru al Knessetului și expert pe Orient, Ruth Wasserman, a analizat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), la care a participat și DefenseRomania, modul în care Rusia a influențat, de-a lungul decadelor, narativele islamice, subliniind capacitatea impresionantă a Moscovei de a modela povești și percepții care ajung să fie acceptate și integrate de comunități largi.
SUA se pregătesc să extindă semnificativ operațiunile militare împotriva traficanților de droguri din Venezuela, a anunțat Donald Trump în timpul unei intervenții publice cu ocazia Zilei Recunoștinței.
Un grup de cercetare american non-guvernamental a identificat mai multe sancțiuni potențial cheie care vizează ținte neglijate și cu vizibilitate redusă, despre care spune că ar putea perturba serios efortul de război al Rusiei în Ucraina, în urma atacurilor masive ucrainene de luna trecută asupra instalațiilor deținute de mari companii petroliere rusești.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Într-un război de uzură în care logistica a devenit la fel de vitală ca sistemele de arme balistice, mărturia recentă a unui pilot ucrainean care operează de pe avioanele franceze Mirage 2000-5 oferă o radiografie rară a modului în care tehnologia occidentală este integrată în infrastructura defensivă a Ucraina. Procentul înaintat de pilot, o rată de interceptare de 98% împotriva amenințărilor aeriene rusești, este impresionant din punct de vedere statistic, însă ascunde o vulnerabilitate structurală pe care Ucraina încearcă disperată să o acopere: lipsa capacității de a proiecta forță la distanță mare.
Pokrovskul nu va fi cedat, iar forțele rusești nu au capacitatea de a cuceri orașul într-un termen scurt, acesta este mesajul transmis de comandantul batalionului de sisteme fără pilot al Brigăzii Separate 152, Oleg Ivanov, într-un interviu acordat agenției ucrainene Unian.
Președintele francez Emmanuel Macron ar putea anunța introducerea serviciului militar voluntar în țară în următoarele zile, relatează Le Figaro.
Într-o perioadă în care dronele ruse continuă provocările în spațiul aerian al României, fiind ridicate aproape la fiecare atac asupra Ucrainei avioane F-16 ale României ori Eurofighter germane aflate în misiune de Poliție Aeriană, Ucraina și partenerii noștri mizează pe una din cele mai rentabile și eficiente metode de a angaja drone ruse, exceptând desigur operațiunile de război electronic: Angajarea UAV-urilor ruse cu drone interceptoare.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
”Rușii testează constant granițele - care va fi răspunsul, cât de departe pot merge?”, declară ministrul leton de externe, Baiba Braže, într-un interviu acordat Politico. Este nevoie de un „răspuns mai proactiv”, spune el. „Și semnalul nu este transmis prin poveste - ci prin acțiune”.