Declarațiile recente ale oficialilor americani, inclusiv ale președintelui Joe Biden, cu privire la planurile Israelului de a lovi Iranul, au readus în atenție instalațiile petroliere și nucleare iraniene. Infrastructura energetică a Iranului, a rămas o piatră de temelie a economiei sale în ciuda sancțiunilor SUA, se află acum în centrul tensiunilor geopolitice. Iranul se mândrește cu rezerve de aproximativ 208 miliarde de barili de țiței și 34 de trilioane de metri cubi de gaze naturale, potrivit Companiei naționale iraniene de petrol. Cu toate acestea, activele strategice ale Iranului, inclusiv cele nucleare, sunt acum sub semnul întrebării

Diplomații occidentali și ucraineni acceptă din ce în ce mai mult ideea că baza unui acord de pace pentru incheierea războiul de agresiune purtat de Rusia in Ucraina ar putea fi garanții de securitate semnificative pentru Kiev în schimbul controlului de facto - dar nu legal - al Rusiei asupra teritoriilor temporar ocupate, se precizeaza intr-un editorial publicat in Financial Times.

Ucraina ar putea adera la NATO chiar dacă părți din teritoriul său ar rămâne ocupate de Rusia, a declarat fostul secretar general al alianței, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat la 4 octombrie. Unul dintre principalele argumente împotriva acordării statutului de membru Ucrainei în momentul de față ține de clauza de apărare reciprocă prevăzută la articolul 5 al NATO care ar atrage imediat Alianța într-un război direct cu Rusia.

Ucraina face progrese constante în lupta să pentru recucerirea Peninsulei Crimeea, la un deceniu după ce „omuleții verzi” ai Rusiei au invadat peninsula pentru prima dată în 2014 - și mai multe progrese majore sunt așteptate în cursul acestui an. Se pare că şi trupele ruse realizează acest lucru, după cum precizează mișcarea de gherilă Atesh care a descoperit o creştere a numărului de sisteme de apărare antiaeriană S-300 desfăşurate lângă podul Kerci din Crimeea ocupată.

Deteriorarea severă a situației de securitate regionale obligă statele arabe să ia măsuri pe viitor împotriva milițiilor paramilitare, a scris consilierul diplomatic al președintelui Emiratelor Arabe Unite pe rețeaua X.

DefenseRomania prezintă lucrarea semnată de Dr. Sînziana Iancu - „Consolidarea rezilienței în contextul amenințărilor hibride rusești”. Lucrarea va fi publicată de DefenseRomania în mai multe părți și reprezintă opinia autoarei, nu punctul de vedere al vreunei instituții sau organizații.

În cadrul unei conferințe de presă desfășurate pe 04.10.2024, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysh, a declarat că armata poloneză a devenit a treia ca mărime dintre țările NATO.

Imagini difuzate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) arată rachete transferate din baze subterane pentru a fi utilizate în cadrul unei acțiuni de răzbunare a Iranului împotriva Israelului, denumită ''Operation True Promise II''. IRGC a susținut că atacul a inclus rachete hipersonice Fattah care au avut nevoie de 12 minute pentru a ajunge în Israel și că acestea au lovit cu succes ținte, inclusiv trei baze aeriene israeliene și sediul agenției de spionaj Mossad. Cu toate acestea, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au declarat că majoritatea rachetelor au fost „interceptate de Israel și de o coaliție defensivă condusă de Statele Unite” și că a existat un „număr mic de impacturi” în centrul și sudul Israelului.

Poliția de Frontieră a informat Ministerul Apărării Naționale, în dimineața zilei de vineri, 4 octombrie, cu privire la existența unor fragmente de dronă în zona canalului Litcov, la aproximativ un kilometru de confluența cu brațul Sf. Gheorghe.

Potrivit presei locale, Estonia nu va putea investi în sistemele americane de apărare antiaeriană Patriot în următorii 10-15 ani. Această informație provine de la generalul de brigadă Jaak Tarien, un fost comandant al forțelor aeriene estoniene. Acesta a precizat: „Chiar zilele trecute, Israelul a folosit interceptoare care echivalează cu tot bugetul de apărare al Estoniei pentru aproximativ un an în apărarea împotriva unui atac iranian. Trebuie să ne evaluăm în mod realist resursele financiare”, a exprimat Tarien. 

Mass-media iraniană a relatat că atacul cu rachete de marți a vizat mai multe baze aeriene israeliene importante. Numeroase articole au susținut că „până la 20 de avioane de luptă stealth F-35 de la baza aeriană israeliană Nevatim au fost distruse”. Aceste afirmații par să reprezinte o formă de propagandă iraniană, menită să influențeze opinia publică și să exagereze succesul atacurilor sale. 

După o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat speranța că țările NATO își vor schimba poziția cu privire la protejarea spaţiului aerian al Ucrainei.

Potrivit informațiilor transmise de publicația TurDef la 3 octombrie 2024, relațiile în domeniul apărării dintre Turcia și SUA ar putea lua o turnură interesanta odată cu posibila vânzare de avioane de vânătoare F-15 către Ankara. Atunci când au fost întrebate despre posibilitatea ca Turcia să achiziționeze avioane de luptă Boeing F-15C Eagle sau F-15EX Eagle II, surse americane și-au exprimat deschiderea față de această idee, declarând: „Ne-ar plăcea să vindem avioanele noastre Turciei”. Cu toate acestea, aceleași surse au precizat că nu au avut loc întâlniri sau solicitări oficiale cu privire la o posibilă vânzare de F-15.

Reprezentanții forțelor armate ale SUA subliniază că studiază în mod constant modul în care forțelor armate ucrainene acţionează pe front în timpul confruntărilor cu forţele ruse de ocupaţie, iar această afirmație este confirmată pe larg în spațiul public. Cu toate acestea, practica arată că structurile analitice ale armatei SUA acordă puțină atenție experienței armatei ucrainene în confruntarea cu trupele ruse. Un indiciu clar în acest sens este faptul că foarte puțini analiști specializați sunt implicați în monitorizarea acestui subiect, potrivit publicaţiei Defence One.

Orientul Mijlociu se apropie din ce în ce mai mult de un război regional în toată regula, Israelul promițând să răspundă atacului cu rachete balistice lansat marți seara de iranieni. „Iranul a făcut o mare greșeală în seara aceasta - și va plăti pentru ea”, a declarat premierul israelian Benjamin Netanyahu la câteva ore după atacul fără precedent. Iranul și-a apărat poziția împotriva unui război împotriva Israelului, pe care nu îl consideră „necesar”, și a cerut Israelului și aliaților săi să dea dovadă de reținere pentru a evita o escaladare a agresiunii, care ar provoca un răspuns din partea Teheranului dacă ar avea loc. 

NATO nu dispune de apărare aeriană adecvată, mobilitate militară, muniție și mentalitatea necesară pentru a fi pe deplin pregătită pentru un război convențional pe scară largă, a declarat generalul locotenent american în retragere Ben Hodges la 2 octombrie. Luând cuvântul în cadrul unei conferinţe organizate în cadrul ''Forumului de securitate de la Varșovia'', Hodges a declarat că mulți dintre liderii politici și militari europeni nu recunosc pe deplin realitățile unui posibil război cu Rusia.

Surse militare ruse au afirmat că a fost lansată o bombă foarte puternică asupra orașului ucrainean Vovchansk. Potrivit presei ruse, aceasta ar fi bomba ODAB-9000, denumită și ''Father of Kuzka'' sau ''Father of all bombs''. Această armă ar fi cea mai puternică muniție non-nucleară din lume, cu o putere explozivă echivalentă cu 44.000 kg de TNT.

Ucraina ar fi pregătită să negocieze un posibil compromis teritorial într-un acord de încetare a focului cu Federația Rusă, relatează ziarul The Financial Times.

Guvernul polonez a prezentat recent proiectul său de buget pentru 2025, marcând o nouă etapă în politica națională de apărare. Acest buget, datat 30 septembrie 2024, alocă o sumă record de 32 de miliarde USD pentru cheltuieli militare, reprezentând aproximativ 3,1% din produsul intern brut (PIB) al țării, potrivit Army Recognition. Această creștere semnificativă, comparativ cu cele 30 de miliarde USD prevăzute inițial pentru 2024, reflectă hotărârea Varșoviei de a-și moderniza forțele armate ca răspuns la amenințările tot mai mari din partea Rusiei și Belarusului, consolidându-și în același timp poziția în cadrul Uniunii Europene și NATO.

Cu ani în urmă, Rusia a început dezvoltarea mai multor arme strategice noi, așa cum le-a numit președintele rus Vladimir Putin, pentru a moderniza forţele armate și a le oferi un avantaj în fața așa-numitului ''Occident agresiv'', în cazul un posibil conflict. Printre aceste arme se număra și rachetă balistică intercontinentală (ICBM) RS-28 Sarmat, cunoscută sub numele de Satan ÎI. După începerea războiului la scară largă împotriva Ucrainei, racheta a fost oficial declarata operațională, potrivit oficialilor statului rus.

Forțele armate sud-coreene au prezentat sistemul de rachete strategice Hyunmoo-V, care are cea mai puternică rachetă balistică non-nucleară din lume. Acest lucru a fost semnalat de analistul militar sud-coreean ''Mason'' în pagina sa de X. Complexul a fost prezentat în cadrul unei expoziții de arme înainte de o paradă care va avea loc la 1 octombrie în onoarea fondării Forțelor Armate ale Republicii Coreea.

După un weekend de discuții intense, oficialii americani au declarat că sunt de părere că Israelul plănuiește doar incursiuni mai mici, țintite, în sudul Libanului. Luni, oficialii americani au declarat că sunt convinși că au convins Israelul să nu efectueze o invazie terestră majoră în sudul Libanului.

Raportul Mario Draghi, prezentat în septembrie 2024, conturează o strategie de consolidare a competitivității și a autonomiei strategice a Uniunii Europene (UE). În centrul acestei analize se află punctul de cotitură pentru politica europeană de apărare. Având în vedere provocările geopolitice în creștere, inclusiv războiul din Ucraina și tensiunile globale, raportul subliniază că Europa trebuie să își reformeze profund mecanismele de apărare pentru a asigura securitatea pe termen lung.

Lumea s-a schimbat dramatic, iar sistemul de apărare bine stabilit și structurat al Occidentului s-a trezit brusc confruntat cu provocări fără precedent. Schimbarea sau realitatea o cere. Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu provocat de atacul Hamas asupra Israelului și insecuritatea continuă din regiunea Indo-Pacific au creat amenințări care obligă sistemul de apărare al SUA și NATO în ansamblu să se schimbe rapid. Ce anume trebuie să se schimbe? Și de ce este atât de important? o arata un raport al Institutul Hudson.

Israelul a declarat duminică că efectuează noi atacuri aeriene asupra a „zeci” de ținte ale Hezbollah în Liban după uciderea liderului grupării susținute de Iran, Hassan Nasrallah. Hezbollah a confirmat sâmbătă că liderul său Nasrallah a fost ucis într-un atac israelian asupra unei suburbii din sudul Beirutului cu o zi înainte, dând o lovitură puternică grupării pe care acesta a condus-o timp de decenii.

Forțele ucrainene au lovit arsenalul militar Kotluban din regiunea rusă Volgograd, a informat Statul Major General al Ucrainei pe 29 septembrie. Arsenalul militar a fost utilizat pentru depozitarea și modernizarea rachetelor și artileriei, potrivit Statului Major ucrainean. Drone Shahed de fabricație iraniană fuseseră, de asemenea, aduse la această facilitate cu puțin timp înainte ca atacul să aibă loc.

Comisia Helsinki - cu un rol important în stabilirea priorităților politicii externe a SUA în Europa - propune ca SUA să renunțe la abordarea post-Război Rece în relațiile cu Rusia și să clasifice Moscova drept o amenințare „persistentă” la adresa securității globale.

Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o postare publică explică de ce Israelul trebuie să efectueze o incursiune fulgerătoare de tip blitzkrieg în Liban pentru a anihila complet organizația teroristă Hezbollah, paralizată după eliminarea lui Hassan Nasrallah, liderul terorist care a condus Hezbollah timp de 32 de ani.

Sute de ieșiri în ultimii doi ani au fost efectuate de la baza aeriană Olenya din Peninsula Kola cu rachete de croazieră care vizează Ucraina. Dronele ripostează acum, cu atacuri raportate de cel puțin trei ori în ultimele luni.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la un „răspuns puternic” din partea partenerilor internaționali față de implicarea Coreei de Nord în războiul de agresiune pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei, citând dovezi că Phenianul a început să trimită trupe pe lângă echipamente militare. „Avem dovezi clare că din Coreea de Nord se furnizează Rusiei militari, și aceștia nu sunt doar muncitori în industrie, ci și personal militar”, a declarat Zelenski într-un discurs video difuzat duminică seara.

Seulul pregătește contramăsuri după presupusa desfășurare de trupe nord-coreene în Rusia pentru a lupta împotriva Ucrainei și ar putea furniza Kievului obuze de artilerie de 155 mm. De asemenea, sud-coreenii vor crește cooperarea cu NATO.

Un model al avionului de vânătoare aflat în prezent în curs de dezvoltare de Japonia, Regatul Unit și Italia a fost dezvăluit la Expoziția Internațională Aerospațială de la Tokyo desfășurată în perioada 16-19 octombrie.

Anunțul unui nou ajutor militar pentru Kiev vine înaintea alegerilor prezidențiale din SUA în două săptămâni, pe 5 noiembrie.

John Kirby, coordonator pentru Comunicații Strategice la NSC de la Casa Albă, declară că Rusia a făcut tot posibilul să influențeze cursul alegerilor prezidențiale și al referendumului privind integrarea europeană în Republica Moldova.

Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a sosit la Kiev sâmbătă, 19 octombrie, pentru o vizită diplomatică în cadrul căreia s-a întâlnit cu ministrul de externe al Ucrainei Andrii Sibiha. Vizita lui Barrot reafirmă angajamentul Franței de a sprijini Ucraina.

Surse militare din Ucraina au informat că, pe octombrie 20, forțele ucrainene au atacat în cursul nopții „cea mai mare fabrică de explozibili” din Rusia și un aerodrom, în cel mai recent atac executat cu drone cu rază lungă de acțiune în adâncimea teritoriului rus.

Rezultatele alegerilor din Moldova, care nu au fost libere, arată o creștere greu de explicat a sprijinului pentru președintele Maia Sandu și orientarea pro-europeană a țării.

Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au declarat că au fost distruse peste 50 de tuneluri și alte „infrastructuri teroriste” și că a fost confiscat un depozit de arme unde s-au găsit inclusiv mine și rachete antitanc.

Rezultatele votului de duminică, 20 octombrie, sunt mai importante decât par la prima vedere.

Fost aliat al lui Recep Tayyip Erdogan devenit cel mai mare duşman, clericul Fethullah Gulen a murit la vârsta de 83 de ani în SUA, unde a reuşit să scape din ghearele preşedintelui turc în ultimul sfert de secol, relatează luni AFP.

În contextul „planului de victorie” prezentat de președintele Ucrainei, experții occidentali discută posibilitatea acceptării acestuia de către aliații occidentali ai Kievului. Aceștia analizează, de asemenea, scenariile posibile pentru sfârșitul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Hamish De Bretton-Gordon, editorialist la The Telegraph și fost ofițer al armatei britanice, a propus 3 astfel de scenarii și a prezentat consecințele lor pentru Europa și lume.

Pe măsură ce liderii membrilor BRICS se pregătesc pentru cel de-al 16-lea summit de la Kazan, Rusia, una dintre problemele cheie va fi lista tot mai mare a țărilor care doresc să devină parte a acestei organizații.

Serviciile de informaţii sud-coreene susțin că au identificat un inginer nord-coreean specializat în fabricarea rachetelor care a participat alături de forţele ruse la lansarea de rachete balistice asupra Ucrainei, potrivit NHK World Japan.

Forțele ruse de ocupație care se află în Ucraina au înregistrat duminică a doua cea mai grea zi de luptă din acest război. Pierderile trupelor ruse au depășit 1.700 de militari iar ca număr de mijloace de luptă au ajuns la echivalentul unei brigăzi mecanizate.

În pofida diferențelor dintre alianțele dintre Vest și Est, tulburările și transformările din regiunea Sahel din Africa (vest) obligă Mauritania și Algeria, două țări vecine, să își coordoneze eforturile militare pentru a face față riscurilor care le pot afecta stabilitatea.

Președintele Republicii Moldova Maia Sandu anunță că în cadrul scrutinului electoral din 20 octombrie, grupările criminale ar fi cumpărat 300 de mii de voturi. Anunțul a fost făcut în cadrul unui briefing de presă.

Ucraina a prezentat „Sting”, o nouă dronă de tip first-person view (FPV) concepută pentru a intercepta dronele de atac Shahed-136 de fabricație iraniană ale Rusiei, potrivit unui raport al The Telegraph. Sting, dezvoltată de grupul Wild Hornets, reprezintă o schimbare în strategia de apărare aeriană, utilizând o soluție agilă și cu costuri reduse pentru a contracara amenințarea tot mai mare reprezentată de aceste drone kamikaze.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, pe 20.10.2024, că trupele ruse au lansat 800 de bombe de aviație dirijate asupra pozițiilor armatei ucrainene într-o săptămână.

Pe rețelele de socializare circulă un videoclip cu un avion de vânătoare rusesc de generația a cincea de tip Su-57 cu două rachete Kh-59M2 Ovod-M2 amplasate în punctele de prindere de sub aripi. Acest lucru a nedumerit serios o serie de experți, care au denumit această decizie ilogică.

Documentul prevede implementarea unor proiecte comune sau a unor inițiative naționale separate care vizează consolidarea apărării antiaeriene a Forțelor Armate ale Ucrainei.

România urmărește să extindă achiziția de tancuri în viitorul apropiat iar unul din obiectivele programului e implicarea industriei de apărare în proces prin cooperare industrială în ceea ce guvernanții noștri numesc continuu „revitalizarea industriei”.

În ciuda unei propagande impresionante împotriva referendumului pentru integrarea în Europa, moldovenii au spus „da” în număr mare la alegerile din 20 octombrie 2024.

Republica Moldova votează azi în primul tur al alegerilor prezidențiale și, poate cel mai important, în referendumul pentru integrarea în Europa.

Presa rusă a informat că, în noaptea de 19.10.2024, Forțele Armate ale Federației Ruse au executat un nou atac asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei aflate departe de linia frontului, întrebuințând în acest scop câteva zeci de drone kamikaze.

În 2022, așadar nu cu mult timp înainte de începerea conflictului în regiune, într-o vizită organizată de Europe Israel Press Association (EIPA) la granița de nord a Israelului cu Libanul, am avut ocazia să văd cu ochii mei dimensiunea eșecului ONU și ce avea să ducă la intervenția militară terestră a IDF în sudul Libanului pentru contracararea amenințării inevitabile a grupării teroriste Hezbollah.

Maia Sandu a votat la alegerile prezidențiale din R. Moldova, cât și pentru referendumul de integrare la UE. Ea a făcut un apel pentru ca moldovenii să iasă la vot într-un moment crucial pentru drumul pro-european al Chișinăului.

Săptămâna trecută, președintele egiptean Abdel Fattah El-Sisi a emis un decret de numire a generalului-maior Hassan Rashad în funcția de șef al Serviciului General de Informații, înlocuindu-l pe Abbas Kamel care a fost desemnat consilier prezidențial, coordonator general al serviciilor de securitate și trimis special al președintelui.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în noaptea de 20.10.2024, au fost doborâte 110 drone ucrainene de tip avion deasupra regiunilor Kursk, Lipețk, Oryol, Nijni Novgorod, Belogorsk, Bryansk și Moscova. Nu există confirmare din surse independente că rușii ar fi doborât toate UAV-urile.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a lăudat sâmbătă „eforturile de cooperare” ale „dragului prieten” Olaf Scholz, în ciuda divergențelor persistente între cei doi lideri privind războiul din Gaza. Erdogan folosește termenul „genocid” pentru a descrie situația din Gaza, o formulare pe care cancelarul german nu o acceptă, susținând în schimb că „Israelul are dreptul să se apere, dar trebuie să respecte dreptul internațional”.