Prăbușirea a două drone militare rusești pe teritoriul său în mai puțin de o lună, una dintre ele transportând o încărcătură explozivă, a determinat Lituania să emită un apel urgent către NATO pentru consolidarea imediată a apărării sale aeriene. Solicitarea, care include desfășurarea de capabilități „chiar și experimentale”, subliniază o vulnerabilitate critică pe întregul flanc estic al Alianței: incapacitatea de a contracara eficient amenințările aeriene ieftine, numeroase și greu de detectat, care reprezintă un efect direct al războiului din Ucraina.

Armata SUA a transmis un semnal strategic direct către Beijing prin desfășurarea, în premieră absolută, a sistemului de rachete hipersonice „Dark Eagle” în afara teritoriului american. Amplasarea acestui sistem cu rază lungă de acțiune (LRHW) în Australia demonstrează o nouă capacitate de proiecție a forței, menită să descurajeze ambițiile regionale ale Chinei.

Confruntat cu un ultimatum economic iminent din partea președintelui american Donald Trump, Kremlinul analizează o propunere ce pare o concesie majoră, dar care ar putea ascunde o capcană strategică: un „armistițiu aerian” condiționat în Ucraina. Surse de la Moscova, citate de Bloomberg, indică faptul că Rusia ar putea oferi o pauză în campania sa de bombardamente cu drone și rachete, o mișcare menită să-i ofere lui Trump o victorie simbolică și să evite o nouă rundă de sancțiuni devastatoare, fără a-și modifica însă obiectivele strategice pe termen lung în acest război.

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 06 august 2025, de la ora 14.00, o ediție specială a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.

Nu e niciun secret că Rusia încearcă să ajungă la Gurile Dunării, adică în imediata vecinătate a României. Această direcție a fost cât se poate de clară încă din prima etapă a invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, generată pe 24 februarie 2022. Atunci forțele ruse de ocupație au încercat fără succes un desant maritim la Odesa, dar mai multe nave au fost scufundate de ucraineni. Acest plan a fost confirmat și de ocuparea în primele zile ale invaziei a Insulei Șerpilor, punct strategic în regiune, eliberat ulterior de ucraineni.

În timp ce guvernul german injectează sume istorice în reînarmare și repoziționează Bundeswehr-ul ca pilon al apărării NATO în Europa, un nou sondaj de opinie publică dezvăluie o discrepanță fundamentală între ambițiile strategice ale Berlinului și voința societății de a le susține prin sacrificiu personal. O majoritate covârșitoare de 59% dintre germani afirmă că „probabil nu” sau „în niciun caz” nu ar apăra țara cu arma în mână în cazul unui atac, o cifră care pune sub semnul întrebării viabilitatea pe termen lung a politicii de descurajare a Germaniei.

Ministerul rus al Apărării a anunțat închiderea spațiului aerian situat deasupra terenului de antrenament Kapustin Yar din regiunea Astrakhan, menționând acest lucru într-o notificare pentru echipajele de zbor (NOtice To Air Missions - NOTAM). Interdicția de zbor va fi în vigoare de luni, 04 august, până vineri, 08 august.

Pe măsură ce Rusia și Belarusul se pregătesc pentru exercițiile militare Zapad-2025, o întrebare domină cancelariile occidentale și cartierele generale ale NATO: este acesta un teatru de operațiuni menit să intimideze sau preludiul unei noi agresiuni? Răspunsul Alianței a fost rapid și vizibil: pe 4 august, cinci avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Germaniei au aterizat la baza aeriană Mazowiecki din Polonia. Această desfășurare, prima de acest fel a avioanelor de luptă Luftwaffe pe teritoriul polonez, reprezintă un semnal clar de descurajare și solidaritate, subliniind miza strategică a ceea ce se petrece la granița estică a NATO.

Utilizând un instrument considerat frecvent o unealtă de influență a Beijingului, Australia a orchestrat cea mai de succes campanie de recrutare militară din ultimii 15 ani. În mod paradoxal, platforma TikTok a fost transformată în motorul principal care alimentează revitalizarea Forțelor de Apărare Australiene (ADF), permițându-le să-și consolideze efectivele ca răspuns direct la un climat geopolitic tot mai volatil.

Analiștii militari de la publicația ucraineană Deep State au prezentat raportul pentru iulie privind avansul trupelor ruse în Ucraina.

Ambasadorul rus în România, Vladimir Lipaev, într-un interviu acordat recent presei din Federația Rusă, a expus „ca la carte” toate narativele propagandei ruse, acuzând că România „își trădează propriile interese” și susține „regimul criminal de la Kiev” (!). Un răspuns la obiect ce merită adus în atenția publică vine din partea Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naționale.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat că a efectuat un atac nocturn cu drone pe 4 august asupra aerodromului militar Saky din Crimeea ocupată de Rusia, susținând că a distrus sau avariat cinci avioane de luptă și a lovit un depozit de muniții de aviație. Operațiunea subliniază capacitatea tot mai mare a Kievului de a lovi ținte strategice adânc în teritoriul controlat de ruși.

Pe măsură ce interesul unor state cheie din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită, Qatar și Turcia, pentru achiziționarea avionului american de vânătoare F-35 crește, Israelul se confruntă cu o dilemă strategică ce îi amenință superioritatea calitativă militară (Qualitative Military Edge - QME), un pilon al securității sale naționale. Oficialii israelieni din domeniul apărării monitorizează atent nu doar eventualele vânzări de F-35, ci și dezvoltarea avionului de generația a șasea, F-47, considerând că viitorul dominației aeriene în regiune depinde de următoarea mișcare a Ierusalimului.

„Până când Putin nu va fi convins de inevitabilitatea înfrângerii, războiul nu se va opri”, a declarat fostul comandant NATO, generalul în retragere Wesley Clark. Dictatorul rus Vladimir Putin va continua să lupte atâta timp cât crede că poate câștiga. Comunitatea internațională trebuie să-i transmită lui Putin un semnal clar și decisiv că Rusia nu va reuși și va fi forțată să părăsească Ucraina.

Șeful spionajului militar ucrainean (GUR) a prezentat patru scenarii posibile de evoluție a situației din Ucraina într-o eventuală perioadă postbelică care ar putea începe chiar din 2025.

Eficacitatea loviturilor aeriene rusești începe să se vadă. Miile de drone și rachete lansate de Rusia în fiecare lună consumă accelerat rezervele de rachete interceptoare ale Ucrainei.

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 1 august 2025, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.

Alocările bugetare fără precedent în istoria UE, anunțate recent de Comisia Europeană, încep destul de rapid să-și facă simțite efectele.

Prezentarea celor mai noi sisteme de rachete turcești în cadrul expoziției internaționale de apărare IDEF-2025 de la Istanbul a atras atenția comunității militare internaționale, mai ales experților militari din Rusia care s-au oprit asupra noii rachete balistice hipersonice a Turciei, Tayfun. Și de aici, multe scenarii, inclusiv cum ar face față Rusia într-un ipotetic conflict cu Turcia?

O analiză recentă a mai multor imagini din satelit, realizată de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), dezvăluie că Beijingul a construit în Marea Chinei de Sud o rețea de 27 de baze militare pe insule artificiale. Aceste avanposturi, construite pe o suprafață totală de aproximativ 3.200 de hectare, au transformat o zonă disputată într-o fortăreață militarizată, iar cea mai importantă realizare a Chinei este că unele dintre aceste baze sunt acum complet capabile să găzduiască și să opereze bombardiere cu capacitate nucleară.

Europa injectează în sfârșit sume uriașe în domeniul apararii, dar banii nu rezolvă problema fundamentală: cine va coordona acest efort masiv pentru a evita risipa și a asigura interoperabilitatea? În timp ce dezbaterile se concentrează pe UE sau pe structurile înalte ale NATO, un candidat neașteptat, dar poate cel mai potrivit, se profilează pentru acest rol: Comandamentul European al Statelor Unite (EUCOM).

Pe coridoarele de la Pentagon și de la sediul NATO din Bruxelles, o întrebare domină discuțiile strategice: cât de mult este dispusă administrația Trump să reducă amprenta militară a Americii în Europa? Speculațiile s-au transformat într-o așteptare tensionată, în timp ce aliații europeni anticipează o reevaluare fundamentală a posturii de forță americane, cu implicații directe pentru securitatea continentală într-un moment de maximă vulnerabilitate.

Într-un avertisment direct care subliniază o vulnerabilitate majoră în postura de apărare a Europei, Comisarul European pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a declarat că rețeaua de transport a continentului este periculos de nepregătită pentru cerințele unui conflict de mare intensitate. Potrivit acestuia, podurile, tunelurile și căile ferate actuale, proiectate pentru uz civil, s-ar prăbuși sub greutatea unui efort militar modern, paralizând orice încercare de a mobiliza rapid forțele NATO pentru a contracara o agresiune rusă.

Într-o zi care a evidențiat tensiunea dintre realitatea militară pe termen lung și presiunea politică pe termen scurt, generalul american în retragere David Petraeus a avertizat luni că un armistițiu în Ucraina este improbabil până când ajutorul occidental nu va permite Kievului să schimbe fundamental dinamica de pe câmpul de luptă. Evaluarea sa sobră a venit în aceeași zi în care președintele Donald Trump a redus drastic termenul limită de 50 de zile impus Rusiei pentru a accepta o încetare a focului, semnalând o nerăbdare tot mai mare la Casa Albă pentru încheierea conflictului din Ucraina.

Într-una dintre cele mai clare și sfidătoare declarații de până acum, Coreea de Nord a anunțat oficial că orice negociere viitoare cu Statele Unite nu va duce niciodată la denuclearizare, cerând Washingtonului să accepte ceea ce Phenianul numește "realitatea" unui stat nord-coreean înarmat nuclear. Mesajul, transmis marți de influenta soră a liderului Kim Jong Un, Kim Yo Jong, ucide efectiv orice speranță de a reînvia un acord nuclear fără o schimbare fundamentală a politicii americane.

Pentagonul, prin intermediul Defense Innovation Unit (DIU), încearcă să recreeze condițiile grele de război electronic de pe frontul din Ucraina pentru a testa noua generație de drone americane. Însă un exercițiu recent în Alaska a scos la iveală o realitate inconfortabilă pentru Armata SUA: eforturile sunt subminate de echipamente de contramăsuri vechi de zeci de ani, poligoane de testare inadecvate și o birocrație complexă care împiedică testarea agilă, specifică conflictelor moderne.

Deși recunoaște că NATO poate captura ușor Kaliningradul, Rusia joacă rolul de „terorist kamikaze” și spune că e suficient un Iskander cu focos nuclear pentru „a controla situația”.

Cuvintele generalului Christopher T. Donahue, comandantul Armatei SUA pentru Europa și Africa (USAREUR-AF), despre planurile NATO pentru ocuparea orașului Kaliningrad, au rezonat puternic în Rusia. Oficialul american declara că planurile regionale ale NATO sunt elaborate de ceva vreme, inclusiv cel pentru capturarea  Kaliningradului.

În dimineața zilei de 28 august, Rusia a lansat asupra Ucrainei unul dintre cele mai mari atacuri cu drone și rachete din ultimii trei ani și jumătate de război. Capitala și regiunea Kiev au fost printre principalele vizate.

Un avion de vânătoare F-16 al Forțelor Aeriene Poloneze s-a prăbușit în timpul unui antrenament pentru un show aviatic la Radom, în centrul Poloniei.

FCAS a fost gândit și pentru a a sigura Europei o mai mare independență față de avionul de luptă stealth F-35 al SUA, dar suferă de pe urma disputei franco-germane privind întâietatea în viitorul program.

Trei aeronave F-16 Fighting Falcon, achiziționate de la Regatul Norvegiei, au aterizat joi, 28 august, în Baza 86 Aeriană Borcea. Acestea vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare din cadrul Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino”, de la Mihail Kogălniceanu.

Începând de mâine, 29 august, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va vizita Letonia, Finlanda, Estonia, Polonia, Lituania, Bulgaria și România.

Pe 28 august 2025, Direcția Principală de Informații (GUR) a Ucrainei a informat că forțele sale pentru operații speciale au efectuat un atac coordonat cu drone împotriva unei nave rusești purtătoare de rachete Proiect 21631 Buyan-M.

Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri (28.08.2025) că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, la gura de vărsare a Dunării.

Azi-diminează, rachetele și dronele rusești au lovit în toată Ucraina, dar în special în zona capitalei Kiev, lovind în special zone rezidențiale. Până la ora 14:40, sunt 18 morți (inclusiv patru copii) și 38 de răniți, a scris șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Timur Tkachenko.

Într-un context geopolitic volatil, în care securitatea pe flancul estic al NATO este o prioritate absolută, Statele Unite continuă să-și consolideze parteneriatele strategice, acordând o atenție deosebită Poloniei. Această țară, un aliat de încredere, se află în centrul unei serii de decizii menite să-i modernizeze și să-i întărească capabilitățile militare, garantând, în același timp, interoperabilitatea cu forțele americane și ale coaliției.

O campanie strategică, metodică și persistentă. Așa poate fi descrisă acțiunea forțelor ucrainene care, de la începutul lunii august, au intensificat atacurile cu drone împotriva infrastructurii energetice a Rusiei. Așa-zisa „superputere energetică” a lui Vladimir Putin pare să fie tot mai vulnerabilă, pe măsură ce atacurile reușesc să creeze penurii de combustibil, perturbând o industrie vitală pentru finanțarea mașinăriei de război a Kremlinului.

Un scandal de spionaj de proporții, soldat cu o condamnare de 15 ani de închisoare, a adus in atentia publicului eforturile Ucrainei de a-și revitaliza industria spațială, grav afectată de război. Ceea ce trebuia să rămână un secret de stat, un parteneriat cu Polonia pentru a crea un sistem de lansare a sateliților din aer, a ajuns pe masa serviciilor secrete ruse, dezvăluind o poveste construite pe ambiție, inginerie și realitate financiară dură.

După ce anul trecut, 10 dintre cei 32 de membri ai NATO s-au aflat sub obiectiv, Alianța anunță că anul acesta toate statele vor aloca pentru apărare peste 2% din PIB.

Giganții industriei de apărare, Lockheed Martin din Statele Unite și Rheinmetall din Germania, se află în negocieri avansate pentru o colaborare strategică inedită: producerea pe teritoriul german a unor rachete de înaltă precizie, precum cele din seriile ATACMS și Hellfire. Această inițiativă, dezvăluită recent de revista de afaceri WirtschaftsWoche, marchează un moment definitoriu pentru securitatea europeană, transformând Germania într-un hub de producție militară esențial.

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 29 august 2025, de la ora 11.00, o ediție a podcastului „Obiectiv EuroAtlantic”.

După trei ani și jumătate de apărare împotriva atacurilor constante cu rachete și drone rusești, stocurile Ucrainei de interceptoare, atât cele de proveniență sovietică, cât și cele donate de Occident, se apropie de epuizare. Capacitatea Statelor Unite și a aliaților de a continua să furnizeze aceste arme se diminuează, pe măsură ce aceștia își îndreaptă atenția către posibile alte conflicte viitoare. Confruntată cu un număr tot mai mare de atacuri din partea Rusiei, Ucraina se bazează acum pe companiile locale pentru a dezvolta noi interceptoare și lansatoare.

În teatrul de operațiuni al Mării Negre, unde tensiunile se măsoară nu doar în nave de război și rachete, ci și în mișcări discrete, o intercepție recentă a expus mai mult decât o simplă "rutină" de monitorizare. Pe 27 august 2025, un avion de patrulare maritimă P-8 Poseidon al Forțelor Navale Americane, decolat din baza Sigonella, a fost abordat de un avion de vânătoare rusesc, cel mai probabil un Su-30 (dupa alte surse de un Su-27).

SUA au aprobat transferul a mii de rachete Extended Range Attack Munitions (ERAM) către Ucraina, oferind acesteia o nouă capacitate de lovire la distanță, relativ ieftină, dar în același timp puternică. Totuși, nu este clar dacă Kievul va putea folosi armele împotriva țintelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei, oficiali americani sub protecția anonimatului afirmând pentru Wall Street Journal că astfel de atacuri sunt interzise, cel puțin în cazul sistemelor donate de tip ATACMS.

Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a anunțat  miercuri (27.08.2025) că submarine diesel-electrice aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse și Marinei Armatei Populare de Eliberare a Chinei (PLA) au efectuat, pentru prima dată, patrule comune în Regiunea Asia-Pacific.

Ministrul Economiei Radu Miruță a anunțat finalizarea discuțiilor privind construcția unei fabrici de pulberi în România, precizând că va fi „cea mai modernă fabrică de pulberi pentru muniție din lume”.

Au trecut aproape 10 ani de la ultimele misiuni reale de luptă ale bătrânului portavion rus Amiral Kuznețov iar soarta acestuia pare pecetluită în contextul în care chiar Rusia a anunțat suspendarea pe termen nelimitat a procesului de modernizare. Dar ce se întâmplă cu piloții de MiG-29K și Su-33 care operau de pe portavionul Amiral Kuznețov?

O declarație recentă a ministrului Apărării Ionuț Moșteanu, cu privire la tehnica militară trimisă de România către Ucraina, în cei trei ani și jumătate de război, face vâlvă în presă. Una dintre cele mai arzătoare întrebări este desigur ce tancuri a trimis România către Ucraina și dacă chiar a făcut-o. 

Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a avertizat miercuri că "Uniunea Europeană este tot mai mult condamnată la irelevanţa geopolitică, incapabilă să răspundă eficient provocărilor de competitivitate ridicate de China şi SUA", relatează agenţiile Agerpres și EFE.

SUA și-au semnalat disponibilitatea de a sprijini orice  „plan de securitate” condus de Europa pentru Ucraina post-conflict, a relatat publicația britanică Financial Times, citând oficiali europeni anonimi.

Liderii Franței, Germaniei și Poloniei urmează să viziteze astăzi Republica Moldova pentru a-și exprima sprijinul, cu o zi înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare tensionate de luna viitoare, pe fondul acuzațiilor de interferență a Rusiei în politica țării pro-europene de la granița cu Ucraina, relatează AFP și Politico.

Preşedintele Nicuşor Dan a semnat miercuri decretul privind trecerea în rezervă a locţiitorului şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul-maior cu două stele Constantin Dobre, a informat Administraţia Prezidenţială.

Concernul german Rheinmetall AG deschide cea mai mare fabrică de muniții din Europa în Unterlüss, lângă Hanovra.

După ce în 2023 economia Rusiei a recuperat contracția din 2022 a Produsului Intern Brut (PIB), chiar depășind-o, iar în 2024 a menținut trendul de creștere, evoluții de ultimă oră ridică semne de întrebare despre cât va mai rezista piața rusă într-o formă civilizată și reglementată.

Starship, cea mai mare și mai puternică rachetă din lume, a fost lansată din Texas și a efectuat un zbor de 60 de minute.

Președintele american Donald Trump a declarat miercuri seară că, dacă liderul rus Vladimir Putin nu va fi de acord cu un armistițiu în Ucraina, va impune sancțiuni economice Rusiei, declanșând astfel un război economic.

Avioane de luptă germane au fost trimise să intercepteze un avion de cercetare rusesc de tip Il-20 deasupra Mării Baltice pe 26 august, a informat Deutsche Welle (DW).