Dictatorul rus Vladimir Putin, în viitoarele negocieri cu viitorul președinte al SUA, Donald Trump, cu privire la încetarea focului, va cere ca Ucraina să nu adere vreodată la NATO, să reducă drastic legăturile militare cu alianța și să consacre în constituția sa neutralitatea permanentă, cu o armată limitată.
Dacă ar urma să aibă loc o încetare a focului în baza acestor condiții, Kremlinul nu ar fi deranjat dacă statele membre ale NATO ar trimite arme în Ucraina, ca parte a acordurilor bilaterale. Cu toate acestea, Kievul nu ar trebui să folosească armele împotriva Rusiei sau pentru a recâștiga teritorii luate de Rusia, scrie agenția Bloomberg.
Cu toate acestea, este de așteptat ca Ucraina să nu accepte cereri atât de dure.
Atitudinea liderului rus este contrară a ceea ce își dorește Trump care derește să pună capăt războiului cât mai repede. Cu toate acestea, Putin vizează doar un singur lucru cu revendicările sale, și anume să creeze spațiu pentru negocieri ulterioare.
El a mai sugerat că, pentru a începe negocierile, Ucraina trebuie să părăsească teritoriul a patru dintre regiunile sale: regiunile Herson, Zaporojie, Donețk și Luhansk, care au fost anexate ilegal de Federația Rusă în septembrie 2022, deși fac parte din granițele Ucrainei recunoscute internațional, pe care Moscova însăși s-a angajat în trecut să le respecte.
În afară de Peninsula Crimeea, pe care Rusia a confiscat-o ilegal și cu forța din Ucraina în 2014, Moscova nu controlează pe deplin niciuna dintre regiunile menționate.
Ucraina respinge orice concesii teritoriale. Cu toate acestea, președintele Volodimir Zelenski a recunoscut că un armistițiu ar putea avea loc chiar și cu faptul că unele zone vor fi sub ocupație temporară rusă. Atunci ar vrea să le recâștige prin diplomație.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, s-a lăudat de mult timp că va pune capăt războiului de agresiune al Rusiei din Ucraina în 24 de ore, chiar înainte de a-și prelua mandatul la Casa Albă. Dar mai târziu și-a corectat cuvintele și a declarat că procesul va dura câteva luni.
Șeful Kremlinului a anunțat în iunie că orice acord de pace ar trebui să se bazeze pe așa-numitele Acorduri de la Istanbul.
Acordurile de la Istanbul datează din primăvara anului 2022. Agenția Bloomberg a reamintit că în ele Rusia a cerut interzicerea trupelor străine în Ucraina, exerciții comune ale alianței cu Ucraina și apartenența Kievului la orice alianță militară.
În plus, Rusia a insistat în document că forțele armate ale Ucrainei vor fi limitate la 85.000 de soldați și 342 de tancuri și că Ucraina va avea rachete cu o rază de acțiune maximă de 40 de kilometri.
Totuși, Ucraina a cerut o armată de 250.000 de soldați, 800 de tancuri și o rază de acțiune de 280 de kilometri.
Ucraina se teme că, după încheierea unui armistițiu sau a păcii în aceste condiții, Rusia se va regrupa, ar înarma și ataca o țară care nu s-ar mai putea apăra în mod adecvat. Din această cauză, Ucraina cere aderarea la NATO, ceea ce ar garanta că nu va avea loc un atac.
Aderarea Ucrainei la NATO este însă respinsă de Ungaria și Slovacia. Nici măcar SUA nu o acceptă. O serie de țări NATO au sugerat că trupele alianței ar putea supraveghea încetarea focului, pe care Kremlinul îl respinge hotărât.
Dar situația s-a schimbat din primăvara anului 2022. Astăzi, Ucraina reușește să dețină teritoriu în regiunea Kursk a Rusiei. Dacă Kievul va reuși să-i păstreze până la începerea negocierilor, va fi cu siguranță un atu care ar putea obliga Rusia să facă anumite concesii. Rușii încearcă în prezent să cucerească cât mai mult din Ucraina, cu pierderi uriașe.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții oficiali ai Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 23.08.2025, pierderea unuia dintre avioanele sale de vânătoare de tip MiG-29. Pilotul a murit într-un accident în timpul unei manevre de aterizare după un zbor de luptă, a informat DPA, citând armata ucraineană.
O dronă militară ucraineană din Golful Novorossiysk a ucis cinci scafandri care încercau să o recupereze.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Guvernele europene analizează în prezent propunerea premierul italian Giorgia Meloni privind implementarea unor garanții clare de securitate pentru Kiev, care i-ar obliga pe aliații Ucrainei să decidă în termen de 24 de ore dacă vor interveni în cazul unui noi agresiuni ruse.
În ultima vreme s-au înmulțit evaluările unor analiști, care se promovează ca fiind neutri, și care încearcă să ne convingă de faptul că Rusia este un tăvălug care nu mai poate fi oprit. Situația de pe teren ne arată exact contrariul: realitatea e că în aproape 3 ani de război, mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei, a fost ocupat de trupele ruse.
În februarie și martie 2022, forțele ruse au aflat pe propria piele că avansurile rapide pe un front îngust nu dau rezultate.
Acum, la trei ani și jumătate după lungile coloane de blindate făcute scrum în drumul spre Kiev, trupele ruse, probabil nerăbdătoare să încheie odată acest război, au încercat din nou o tactică asemănătoare, uitând că avansurile lente din ultimii doi ani le-au făcut după consolidări puternice ale bazelor de plecare la ofensivă.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Federația Rusă a atacat masiv Ucraina cu rachete de croazieră sau balistice, precum și cu drone de tip Shahed, explozii fiind auzite inclusiv în Ucraina de Vest.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
Țările europene vor trebui să suporte „partea leului” din costul garanțiilor de securitate pentru Ucraina, a declarat joi seară vicepreședintele american JD Vance, potrivit Reuters.
În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.
Aproximativ zece țări sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de pace dintre Ucraina și Rusia, a relatat Bloomberg, citând surse proprii. Cu toate acestea, nu a numit nicio țară specifică în afară de Franța și Marea Britanie.
În noaptea de 20 august, trupele ruse au executat noi lovituri cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Un incident de o importanță strategică majoră a avut loc în teritoriile ocupate ale Ucrainei, demonstrând capacitatea forțelor ucrainene de a executa operațiuni complexe, adânc în spatele liniilor inamice. Pe 19 august 2025, un tren rusesc care transporta combustibil a fost lovit și distrus în regiunea Zaporojie, între localitățile Urozhaine și Tokmak. Această acțiune nu doar că a provocat o pierdere materială semnificativă, dar a și paralizat o rută logistică vitală pentru forțele de ocupație.
Cât trebuie să se mai retragă Ucraina? Cât trebuie să se mai dea înapoi lumea liberă, bunul simț și dreptul internațional? Cât trebuie să mai regresăm ca specie? Sunt întrebări la care răspunsul este evident.
Vladimir Putin a fost de acord să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump pe 18 august.
Dronele ucrainene au efectuat un atac la scară largă asupra orașului Volgograd, în sudul Rusiei europene, lovind o rafinărie și un spital, a declarat marți, pe rețeaua de socializare Telegram, guvernatorul regiunii Volgograd.
Reuniunea multilaterală de luni s-a încheiat cu perspective mai bune decât era de așteptat, așa cum recunoștea și cancelarul Merz. Se pare că europenii au pregătit pentru întâlnire o propunere care i-a captat atenția lui Trump: un acord de securitate pentru Ucraina care include achiziții de arme americane în valoare de zeci de miliarde de dolari.
Întâlnirea multilaterală dintre Donald Trump, Volodimir Zelenski și liderii europeni de la Casa Albă.
Toate negocierile actuale sunt doar un preludiu, în care nu se va negocia un armistițiu real în războiul din Ucraina, a declarat pentru site-ul Axios de unul dintre consilierii lui Trump, care a dorit să rămână anonim. Întâlnirea celor trei lideri, Donald Trump, Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, pe care președintele american o planifică, se presupune a fi crucială.
După 3 ani și jumătate, timp în care Rusia bombardează continuu Ucarina, șeful diplomației ungare se declară scandalizat de acțiunile Ucrainei.
Rusia pare că își concentrează ofensiva în Ucraina pe două direcții principale - Pokrovsk și Zaporojie, a declarat comandantul Forțelor Armate Ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, într-un interviu. Potrivit acestuia, rușii consideră aceste zone ca fiind cele mai importante din punct de vedere strategic.
Frontul din apropierea orașului Pokrovsk, din regiunea ucraineană Donețk, a devenit un punct fierbinte al conflictului, unde forțele rusești folosesc o strategie brutală, bazată pe sacrificiul masiv de vieți omenești, în încercarea de a obține câștiguri teritoriale simbolice. Rapoartele de pe linia frontului, inclusiv cele ale unor analiști militari ruși, sugerează că această tactică, supranumită „mașina de tocat carne”, este aplicată cu o brutalitate extremă, iar orice formă de disidență din rândul comandanților este pedepsită cu dispariția.
Trupele ruse au ocupat alte două sate din regiunea Donețk din estul Ucrainei, pe fondul intensificării luptelor din zonă, a anunțat armata ucraineană într-o declarație oficială pe 16 august.
În linie cu poziția aproape clară pe care Donald Trump o va avea la întâlnirea din 15 august cu Vladimir Putin, și chiar în zilele dinaintea acesteia, Marea Britanie a anunțat că și-a reanalizat planurile privind desfășurarea unei forțe semnificative de menținere a păcii în Ucraina.
Marina ucraineană a raportat că rușii au pierdut contactul cu avionul Su-30SM, care s-ar fi prăbușit în Marea Neagră, lângă insula Șerpilor.
Rusia și Statele Unite ar putea ajunge la un acord asupra unor noi tratate de dezarmare dacă conflictul din Ucraina va fi pus capăt, a declarat președintele rus Vladimir Putin înainte de întâlnirea sa de vineri cu președintele american Donald Trump, relatează agenția de știri TASS.
Kievul își continuă nestingherit campania de lovire a activelor rusești care sprijină invadarea Ucrainei. În primele ore ale nopții de joi, 14 august 2025, dronele ucrainene au atacat orașul rus Volgograd, potrivit canalului de Telegram ASTRA al opoziției ruse. Atacul a fost confirmat de guvernatorul regiunii Volgograd, Andrey Bocharov.
Astăzi, 9 septembrie, Comisia Europeană a adoptat alocarea provizorie a SAFE - asistența financiară în valoare de 150 de miliarde EUR pentru a consolida pregătirea pentru apărare în întreaga Uniune.
Azi comisiile de Apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au dat „undă verde” achiziție unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, navă deja construită de industria turcă. Numită popular corvetă ușoară. Aceasta va fi prima navă de suprafață modernă și nouă care intră în dotarea Forțelor Navale Române după mulți ani de „secetă”.
Explozii au fost auzite marţi în capitala Qatarului, Doha, la scurt timp apoi Israelul anunţând că a atacat acolo lideri ai grupării islamiste palestiniene Hamas, relatează Agerpres, AFP şi EFE.
Piloții aviației franceze din cadrul Marinei care operează de pe portavioane vor beneficia și de inovații tehnologice viitoare menite să îi ajute în faza de apuntare. Astfel, versiune Rafale F5 ale Marinei vor putea ateriza pe puntea portavionului PA-NG (Porte-Avions Nouvelle Génération), viitorul portavion al Franței, prin sisteme automate.
Statele din Flancul Estic sunt afectate direct de donele rusești, așa cum o arată zecile de incidente în care drone rusești au survolat sau au căzut pe teritoriul României, Moldovei, Poloniei sau a statelor baltice.
Rusia a lansat o bombă aeriană asupra satului Iarova din regiunea Donețk , ucigând peste 20 de persoane și rănind alte peste 20.
Kremlinul e hotărât să rescrie istoria și țintește cel mai relevant simbol al terorii instaurate de URSS în lagărul comunist: Zidul Berlinului.
În seara zilei de 8 septembrie, forțele ucrainene au atacat cu drone și rachete centura de orașe ocupate Donețk, Makiivka și Enakievo aflate la 50 de km de linia frontului.
În această vară, România a anununțat că va achiziționa sistemul antiaerian Spyder de la compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems.
Comisiile reunite de apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au acordat ieri, 8 septembrie, în unanimitate, aviz favorabil pentru achiziția unei corvete ușoare din clasa Hisar, produsă în Turcia.
„Flota din umbră”, formată din navele care transportă petrol rusesc, s-a extins, în timp ce sancțiunile occidentale au lovit tot mai mult Rusia, precizează un reprezentant de vârf al celei de-a doua mari companii din lume care tranzacționează petrol, aspect confirmat și de către Saad Rahim, economistul șef al companiei Trafigura: „Pe măsură ce există mai multe sancțiuni și restricții, dimensiunea (flotei din umbră) a crescut și mai mult”.
Departamentul pentru Securitate Internă a declarat că Imigrația și Vama desfășoară „Operațiunea Midway Blitz”, dar nu a oferit detalii despre amploarea sau caracteristicile acesteia. Casa Albă nu a spus dacă administrația a ordonat și trimiterea de trupe la Chicago prin Garda Națională sau prin alte mijloace militare.
Potrivit premierului Viktor Orban, „soarta Ucrainei pare pecetluită; divizarea țării a început deja”.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 08.09.2025, că, prin decret prezidențial, președintele Vladimir Putin i-a acordat Ordinul Curajului generalului de armată Valeri Gherasimov, care îndeplinește funcția de șef al Statului Major General (SMG) al Forțelor Armate (FA) ruse și prim-adjunct al ministrului apărării.
Parlamentarii francezi au votat luni printr-un vot de neîncredere în guvernul prim-ministrului François Bayrou. Bayrou însuși a solicitat votul. Ziarul francez Le Monde relatează că prim-ministrul va demisiona marți.
Un MI-8 rusesc a încălcat spațiul aerian estonian duminică după-amiază, a relatat postul public de televiziune estonian ERR. Șeful misiunii diplomatice a Rusiei la Tallinn a fost convocat la MAE estonian.
Caz de trădare documentat de SRI, în cooperare cu parteneri externi.
Ucrainenii care locuiesc în teritoriile ocupate de Rusia din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson trebuie să solicite pașapoarte rusești până miercurea aceasta sau riscă să fie deportați din casele lor, conform unui decret emis de liderul Kremlinului, Vladimir Putin, în martie.
„Germania este în centrul atenției în mod special”, a declarat un oficial al serviciilor de informații occidentale. „Rusia este capabilă să surprindă orice subiect din Germania cu o viteză și o flexibilitate extraordinare și să îl utilizeze în spațiul informațional. Este înfricoșător cât de rapid, adaptabil și pe termen lung este acest sistem”.
Poliția din orașul polonez Biała Podlaska a anunțat descoperirea „epavei unui obiect zburător neidentificat”. Aceasta a căzut în apropierea graniței cu Belarus, în apropierea punctului de trecere a frontierei Terespol din Polatycz, voievodatul Lublin. Potrivit procuraturii locale, era „probabil o dronă neînarmată care avea inscripții chirilice pe ea”.
În seara de 02 spre 03 septembrie, Rusia a lansat un atac masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei. Ulterior, au început să apară informații care sugerau că trei bombardiere rusești au suferit o varietate de probleme tehnice.
Prim-ministrul ungar Viktor Orban a declarat cinic, în stilul său caracteristic, că, în urma negocierilor actuale privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, teritoriul acesteia va fi împărțit în trei zone: rusească, demilitarizată și occidentală, relatează Magyar Nemzet .
Forțele ruse au o superioritate numerică de 3 la 1 în oameni și mijloace tehnice față de armata ucraineană pe front, a declarat luni șeful forțelor armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, transmit Agerpres și EFE.
Semnale de alarmă sunt trase tot mai puternic în Europa, în contextul în care analiștii militari, șefi de stat major sau ofițeri de intelligence avertizează că Rusia ar putea pregăti o confruntare pe scară largă cu NATO în viitorul apropiat.
Nu e niciun secret că Ucraina caută să identifice toate soluțiile posibile pentru a-și întări aviația militară, supusă unor presiuni uriașe în cei trei ani și jumătate de invazie pe scară largă rusă. Orice avion e binevenit, fie că vorbim de MiG-29 sau alte modele sovietice, fie că discutăm de aparate occidentale precum F-16 sau Mirage 2000. În mare parte ucrainenii folosesc avioanele pe post de apărare antiaeriană, fiind parte din capacitatea de a respinge atacurile în valuri ale dronelor rusești care vizează infrastructura civilă și energetică a Ucrainei.
Președintele american Donald Trump a lăsat să se înțeleagă duminica aceasta că ar avea în vedere noi sancțiuni împotriva Rusiei, după atacul aerian fără precedent al Moscovei asupra Ucrainei din noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Agerpres și AFP.
O operațiune specială a forțelor ucrainene, desfășurată în colaborare cu o celulă de rezistență din regiunea Krasnodar a Rusiei, a neutralizat o instalație critică a uneia dintre cele mai mari rafinării private din regiune, Rafinăria de Petrol Ilsky A.A. Shamara. Atacul, care a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, a vizat inima tehnologică a complexului, punând în pericol funcționarea întregii unități.
Rusia a desfășurat duminică noapte cel mai masiv atac aerian de la începutul invaziei sale, folosind peste 800 de drone și lovind pentru prima dată o clădire guvernamentală din Kiev. Asaltul, care a durat 11 ore sub sirenele de raid aerian, a lăsat în urmă cel puțin doi morți în capitală, inclusiv un bebeluș, a confirmat biroul de presă al primarului Kievului.
Mândria aviației americane, avionul de vânătoare F-35, se confruntă cu o asa-zisă furtună perfectă de probleme, dezvăluite într-un raport critic al Government Accountability Office (GAO), organismul de control al Congresului SUA. Sub titlul „Actions Needed to Address Late Deliveries and Improve Future Development”, raportul arată că programul F-35 „continuă să promită prea mult și să livreze prea puțin”, în ciuda rolului său crucial pentru securitatea națională.
Sub privirile perplexe ale aliaților și ale „șoimilor” din ambele partide, Pentagonul pare să pregătească o schimbare fundamentală de direcție strategică, una care ar putea reconfigura nu doar politica americană, ci și echilibrul global de putere. Un proiect al noii Strategii Naționale de Apărare, un document menit să ghideze acțiunile militare americane, propune un viraj spectaculos de abordare: de la angajamentul de a contracara China la o concentrare aproape exclusivă pe apărarea teritoriului Statelor Unite și a Emisferei de Vest.
Șeful spionajului militar ucrainean (GUR), Kirilo Budanov, a spus cu voce tare un lucru pe care mulți îl gândeau în șoaptă: Rusia ar putea iniția o nouă mobilizare. Nu e o simplă ipoteză, ci o „amenințare serioasă”, o amenințare care, în ciuda costurilor umane imense, este perfect realistă.
După ani de eșecuri și frustrări, programul de realitate augmentată al Armatei SUA, cunoscut inițial sub numele de Integrated Visual Augmentation System (IVAS), renaște sub o nouă denumire, Soldier-Borne Mission Command (SBMC), și cu o nouă abordare. Pentagonul renunță la vechiul parteneriat cu Microsoft și se orientează către două companii-cheie, Anduril și startup-ul Rivet, ambele având misiunea de a dezvolta viitoarele display-uri optice care ar putea revoluționa lupta pe câmpul de bătălie.
