„Noi, Preşedinţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României şi Republicii Slovace, ne-am reunit astăzi, în grupul Bucureşti 9, pentru pregătirea Summitului NATO de la Madrid. Am salutat participarea Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg. Ne-am întâlnit astăzi, într-un moment de deteriorare fără precedent a mediului de securitate, cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cea mai gravă ameninţare din ultimele decenii la adresa securităţii euroatlantice. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat pacea în Europa şi cauzează suferinţă umană şi distrugeri enorme", se arată în declaraţia comună.
În document se menţionează că şefii de stat reiterează "mesajul de condamnare fermă a agresiunii neprovocate şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, care a beneficiat de complicitatea Belarusului şi a utilizat Marea Neagră ca platformă de lansare".
"Este un asalt brutal împotriva ordinii internaţionale bazate pe reguli, care cauzează una din cele mai serioase crize de securitate din ultimele decenii în Europa. Deplângem tragica pierdere de vieţi omeneşti şi enorma suferinţă umană şi distrugere şi ne angajăm să aducem în faţa justiţiei pe toţi cei responsabili de atrocităţi şi crime de război. Solicităm Rusiei să îşi modifice comportamentul agresiv, să îşi retragă forţele de pe teritoriul recunoscut internaţional al Ucrainei, să asigure răspunderea pentru atrocităţile şi crimele de război comise, să revină la un comportament de respectare a dreptului internaţional. NATO trebuie să tragă concluziile necesare în ceea ce priveşte relaţia sa cu Rusia", se mai precizează în declaraţie.
De asemenea, a fost reiterat "angajamentul de nestrămutat faţă de independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional, faţă de Preşedintele, de Parlamentul şi Guvernul său alese în mod democratic, faţă de poporul ucrainean, în lupta sa curajoasă pentru apărarea căminelor, a ţării şi a dreptului suveran al Ucrainei de a alege propriile aranjamente de securitate şi politică externă, fără interferenţe externe".
"Am subliniat continuarea sprijinului nostru faţă de aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei. Sprijinim, de asemenea, integrarea Ucrainei în cadrul Uniunii Europene. Suntem hotărâţi să continuăm şi să creştem asistenţa pentru Ucraina, deoarece o Ucraină democratică şi puternică este importantă pentru securitatea şi stabilitatea Europei. Am oferit protecţie pentru milioane de refugiaţi ucraineni", se arată în document.
Şefii de stat mai menţionează, în declaraţie, că "NATO a demonstrat că angajamentul său pentru Articolul 5 al Tratatului de la Washington este de neclintit şi că unitatea, solidaritatea şi coeziunea rămân valori aliate fundamentale", ca răspuns la agresiunea Rusiei.
"În acest sens, NATO a activat planurile de apărare, şi-a întărit postura de descurajare şi apărare terestră, maritimă şi aeriană, inclusiv prin creşterea prezenţei de-a lungul întregului Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Au fost înfiinţate patru noi Grupuri de Luptă în Bulgaria, Ungaria, România şi Slovacia şi au fost întărite Grupurile de Luptă deja existente din Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia", se precizează în document.
Potrivit declaraţiei, în continuare trebuie consolidată "în mod semnificativ postura NATO de descurajare şi apărare către o Apărare Înaintată modernă, de o manieră echilibrată, credibilă, coerentă, sustenabilă şi adaptată pe întreg Flancul Estic, luând în considerare specificităţile naţionale şi în conformitate cu abordarea cuprinzătoare de tip 360 de grade, pentru a descuraja orice agresiune şi a asigura apărarea, contestarea şi prevalenţa pe întreg spectrul operaţional, împotriva ameninţărilor cu care ne confruntăm".
"Trebuie să creştem prezenţa aliată multidimensională şi să asigurăm forţe combatante interoperabile pe timp de pace, reîntărite în timp util cu forţe şi mijloace, aranjamente sporite de comandă şi control, apărare consolidată aeriană şi împotriva rachetelor, infrastructură îmbunătăţită, mobilitate militară şi acces sustenabil la lanţul de aprovizionare cu combustibil", se mai arată în document.
Summit B9 - Sursă foto: Administrația Prezidențială
Şefii de stat menţionează şi că au stabilit să fie pregătiţi pentru a gestiona toate celelalte tipuri de provocări la adresa securităţii, inclusiv cele hibride, cibernetice şi cele vizând dezinformarea", şi să îşi consolideze rezilienţa.
"Am fost de acord că terorismul rămâne o ameninţare persistentă pentru noi toţi şi că instabilitatea regională continuă pe Flancul Sudic al Alianţei necesită eforturi continue şi vigilenţă din partea NATO. Instabilitatea dincolo de frontierele noastre contribuie şi la migraţia ilegală, o provocare serioasă care necesită atenţia noastră. Războiul împotriva Ucrainei are, de asemenea, implicaţii serioase pentru securitatea alimentară globală, în special în Sud", mai prevede textul, citat de Agerpres.
Totodată, declaraţia comună mai arată importanţa unei legături transatlantice durabile, America de Nord şi Europa fiind solidare în cadrul Alianţei, menţionând angajamentul aliat de "a apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO".
"Conceptul Strategic ce urmează a fi adoptat la Summitul NATO de la Madrid va stabili direcţia pe care va merge Alianţa în viitor. Ne-am exprimat convingerea că viitorul Concept Strategic va reflecta, printre alte evoluţii, noua realitate de securitate creată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, că va sublinia că Federaţia Rusă este cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii euroatlantice şi va reînnoi atenţia acordată sarcinii principale a Alianţei şi celei mai mari responsabilităţi ale sale - şi anume apărarea colectivă - fiind evidenţiat în acelaşi timp că NATO va continua să îndeplinească toate cele trei sarcini principale ale sale. Va trebui să reflecte, de asemenea, necesitatea consolidării parteneriatului strategic cu Uniunea Europeană pentru a sprijini pacea şi securitatea globale şi transatlantice, inclusiv prin consolidarea consultărilor şi cooperării politice, şi sublinierea angajamentului de a îmbunătăţi mobilitatea militară", se mai precizează în document.
Totodată, politica NATO a Uşilor Deschise, prevăzută în Articolul 10 al Tratatului de la Washington, a jucat un rol crucial în consolidarea securităţii, stabilităţii şi prosperităţii euroatlantice, se arată în declaraţie.
"Reamintim deciziile adoptate la Summitul NATO din 2008 de la Bucureşti. Am salutat deciziile suverane ale Finlandei şi Suediei de a solicita aderarea la NATO şi aşteptăm cu nerăbdare primirea lor ca state membre ale Alianţei Nord-Atlantice", precizează textul menţionat.
În declaraţie se reafirmă angajamentul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Republicii Moldova şi Georgiei.
"Vom continua eforturile pentru creşterea rezilienţei lor, recunoscând faptul că securitatea şi stabilitatea lor contribuie, de asemenea, la securitatea spaţiului euroatlantic. Vom consolida, în continuare, cooperarea practică şi sprijinul pentru Bosnia şi Herţegovina, în calitate de stat aspirant. Suntem pregătiţi să ne îndeplinim angajamentele asumate legate de creşterea bugetelor de apărare şi să alocăm cel puţin 2% din PIB pentru apărare până în 2024. Vom continua să sprijinim creşterea finanţării comune. Ne menţinem angajamentul de a continua reuniunile în Formatul Bucureşti 9 ca modalitate de a promova abordări comune şi de a contribui la securitatea euroatlantică", se mai precizează în documentul citat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Dacă noul concept strategic al NATO ar urma să definească Rusia drep inamic al Alianţei, o consecință firească a luări acestei decizii va fi o prezență permanentă a trupelor aliate în regiunea de est a Europei, prezice fostul șef al Statului Major al Forțelor Armate Poloneze şi fost ambasador în Turcia, generalul în rezervă Mieczyslaw Cieniuch.
Astăzi, 28 iunie, s-a deschis la București o mare conferință privind „Securitatea Maritimă în Marea Neagră”, organizată de Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall (americano-german) în cooperare cu organizația absolvenților români ai Centrului Marshall și sprijinul Ambasadelor SUA și Germaniei la București.
Percepția din ce în ce mai mare a agresiunii Iranului în Orientul Mijlociu, împreună cu dorința Washingtonului de a reduce influența rusă și chineză în statele arabe din Golf, bogate în petrol, au provocat accese intense de diplomație în ultimele luni, care ar putea duce la mișcări tectonice majore în peisajul politic și militar.
Până de curând, presa, dar și oficialii militari din Federația Rusă, au vorbit cu entuziasm despre modul în care Flota rusă din Marea Neagră (FRMN) se consolidează continuu, primind noi nave de luptă și submarine. Rachetele de croazieră existente deja în dotare de tip Kalibr și Onyks, precum și perspectiva înzestrării cu temutele rachete hipersonice Zircon ar fi trebuit să îngroape un potențial inamic și să-l forțeze să se predea înainte de luptă. Cu toate acestea, realitățile războiului pe mare au confirmat ceea ce numeroși experți au scris în ultimii ani: FRMN este puternică în atac, dar este slabă în apărare, având o mulțime de probleme cu apărarea antiaeriană și lupta antisubmarin.
Ieri, pe 24 iunie, forțele ucrainene au abandonat orașul Severodonețk din regiunea Lugansk, după săptămâni de lupte aprige. Pierderea orașului, locuit înainte de război de aproximativ 100.000 de locuitori, este însă mai mult semnificativă pentru Rusia, decât pentru Ucraina.
Disperați să evite sistemele de rachetele sol-aer concentrate masiv în apropierea aliniamentelor de contact, piloții ruși, dar și cei ucraineni, apelează tot mai des la clasica tactică a zborului razant.
Pierderea crucișătorul Moskva a provocat schimbări majore în tactica de război a Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). Astfel, după ce a pierdut un bun valoros, comandamentul acesteia a reușit să-și restructureze activitatea și să obțină un avantaj semnificativ în teatrul de operații, după cum remarcă publicația britanică UK Defense Journal.
Președintele chinez Xi Jinping a subliniat vineri, 17 iunie, angajamentul țării sale față de comerțul cu Rusia, în pofida sancțiunilor occidentale impuse Moscovei după invadarea Ucrainei.
La mansarda unei clădiri militare austere a facilităților americane Patch Barracks din orașul german Stuttgart, zeci de militari din 26 de națiuni lucrează non-stop pentru a asigura furnizarea de armament necesar Ucrainei.
În cadrul “operației militare speciale” desfășurate de Rusia împotriva Ucrainei, la începutul lunii mai, atenția surselor informaționale a fost concentrată asupra bătăliei pentru Insula Șerpilor din Marea Neagră dintre Forțele Armate ale celor două state. O lună mai târziu, această bucată de pământ atrage din nou atenția presei și a experților.
În data de 17 iunie, Universitatea de Vest din Timișoara, în parteneriat cu New Strategy Center, organizează a șasea ediție a conferinței internaționale „Security Challenges in the Balkans”, desfășurată sub Patronajul Ministerului Afacerilor Externe din România.
Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) a susținut într-o analiză că puterile nucleare și-au majorat cheltuielile pentru modernizarea arsenalelor atomice cu aproximativ 9% în cursul anului 2021, cheltuielile totalizând suma de 82,4 miliarde de dolari.
Președintele Ucrainei și ministrul apărării au minimizat, public, amenințarea de război, dar în secret, se pregăteau pentru ce e mai rău, precizează ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, într-un interviu pentru The Economist.
În urmă cu aproximativ o lună, în Polonia au început să apară primele referiri la reînarmarea nucleară a Ucrainei, aparent ca o „amenințare” la adresa Rusiei pe fondul invaziei asupra statului vecin.
Încet, încet, aflăm informații concrete despre implicarea specialiștilor americani în conflictul din Ucraina și începem, totodată, să înțelegem mai bine cum rușii nu au reușit să obțină supremația aeriană, esențială, după cum se vede, în câștigarea războiului.
Şefii de stat care fac parte din Formatul Bucureşti 9 au adoptat, la summitul de vineri, o declaraţie comună în 11 puncte în care condamnă ferm agresiunea neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, solicită Rusiei să îşi retragă forţele de pe teritoriul ucrainean şi susţin, în continuare, necesitatea consolidării, "în mod semnificativ", a posturii NATO de descurajare şi apărare.
În cursul zilei de ieri, Valery Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse la București, într-o conferință de presă care a semănat mai mult a declarație, a vorbit din interiorul Ambasadei Ruse despre războiul din Ucraina și invazia neprovocată a forțelor ruse de ocupație împotriva statului vecin.
O investigație a cotidianului american "New York Times" a scos la iveală activitatea fără precedent a grupului de mercenari ruși "Wagner", într-o zonă bogată în aur, la 320 km nord de capitala sudaneză, numită Al-Obeidiya.
Cotidianul israelian Jerusalem Post a relatat, joi, că Israelul a fost de acord cu noi aranjamente de securitate care să permită Egiptului să transfere Arabiei Saudite controlul asupra insulelor Tiran și Sanafir din Marea Roșie.
Între vizitele așteptate și întâlnirile în curs de discutare a acordurilor, Washingtonul încearcă să liniștească Regatul Arabiei Saudite și Emiratele Arabe Unite după o perioadă de tensiune în relațiile cu pozițiile recente ale administrației americane, în special față de gruparea șiită yemenită Al Huthi.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 02 iunie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
În cele peste trei luni scurse de la invazia neprovocată a trupelor ruse de ocupație a fost ridicată de mai multe ori o întrebare legată de prezența cecenilor care luptă alături de trupele ruse: „Cine și-ar fi imaginat acum 20 de ani că islamiștii ceceni vor lupta cot la cot alături de trupele ruse?”.
Conform ultimului sondaj INSCOP Research, realizat la solicitarea New Strategy Center, majoritatea covârșitoare a românilor consideră Rusia drept vinovată pentru războiul din Ucraina, susține trimiterea de trupe NATO în România și crede că resursele de gaz de la Marea Neagră vor aduce independența energetică a României.
Polonia, care a sprijinit Ucraina pe tot parcursul agresiunii ruse, a indicat, recent, că va fi de acord să acționeze ca un garant de securitate pentru Ucraina. Într-un interviu pentru CNN, președintele polonez, Andrzej Duda, a declarat că țara sa este pregătită să devină unul dintre garanții securității Ucrainei.
Guvernul şi opoziţia conservatoare din Germania au ajuns duminică seară la un acord pentru a modifica regulile bugetare ale constituţiei naţionale, cu scopul de a debloca 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei. Această decizie a fost luată pe fondul agresiunii militare ruse, dar şi pentru ca Germania să atingă obiectivul stabilit de NATO de a aloca anual pentru apărare 2% din PIB.
Înainte ca Federația Rusă să invadeze Ucraina, armata rusă avea 168 de grupări tactice de nivel batalion (BTG). În cadrul armatei ruse, BTG reprezintă unitatea de bază pentru ducerea luptei terestre, Fiecare BTG include aproximativ 800 de militari și aproximativ 50 de vehicule blindate. Pentru campania din Ucraina, armata a concentrat cel puțin 125 din cele 168 de BTG-uri ale sale, însemnând trei sferturi din totalul forței de luptă.
Situația pe frontul din estul Ucrainei poate părea îngrijorătoare, și chiar este în anumite zone, ieri Kievul anunțând o intensificare fără precedent a confruntărilor, dar se prefigurează o nouă rundă de sprijin cu tehnică militară occidentală, care foarte probabil va face diferența.
Potrivit cotidianului italian Corriere Della Serra, Marea Britanie intenționează să creeze o nouă alianță politico-militară în Europa, care să se opună nu numai Rusiei, ci și, într-o anumită măsură, Uniunii Europene.
Henry Kissinger, ajung la 98 de ani, a stârnit reacții la nivel mondial ca urmare a unor declarații controversate în care insinua că Ucraina ar trebui să facă concesii teritoriale în fața agresorului rus.
Statele Unite și-au exprimat marți îngrijorarea cu privire la planurile președintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a lansa noi operații militare la granița de sud a Turciei, subliniind că orice nouă ofensivă în nordul Siriei va submina stabilitatea în regiune și va pune în pericol forțele americane.
Războiul din Ucraina stagnează de câteva luni în faza actuală în care cele mai importante tipuri de arme implicate sunt sistemele de artilerie și rachete, responsabile pentru majoritatea pierderilor suferite de ambele părți.
Azi, în timpul evenimentelor dedicate Zilei Marinei, microfonul Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului, a fost tăia în timpul ceremoniei, fapt ce a născut controverse la nivelul BOR și în presă.
Forțele Navale Române, în ciuda poziției geografice a țării și mai ales în contextul războiului din Marea Neagră, a fost categoria de forțe cea mai văduvită în ceea ce privește înzestrarea cu tehnică militară modernă.
Obuzierul autopropulsat (ACS) german Panzerhaubitze 2000 (PzH 2000) este considerat unul dintre cele mai moderne și mai bune sisteme de artilerie din lume, dar utilizarea sa în condiţii reale de luptă, pe frontul din Ucraina, a ridica deja câteva semne de întrebare cu privire la această ''etichetă''.
Parlamentul ucrainean (Rada Supremă) a prelungit din nou legea marţială şi mobilizarea generală, măsuri care sunt în vigoare din 24 februarie, data începerii invaziei ruse, transmite Agerpres, care citează DPA.
Forțele Armate Ucrainene ar fi bombardat o bază a mercenarilor ruși ai „companiei militare private ruse (PMC) Wagner Group”, care se afla în orașul Popasna, regiunea Lugansk din Ucraina, controlată de separatiștii pro-ruși. Cu toate acestea, faptul că ucrainenii nu au confirmat oficial acest atac, ci ruşii au scris primii pe canalele de Telegram indică faptul că aceştia şi-au dezvăluit în mod intenţionat locul unde se aflau, în speranţa că armată ucraineană o să folosească sisteme HIMARS şi astfel aşa le-ar putea identifica poziţiile.
Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, şi-a exprimat, luni, convingerea că "începând chiar de anul viitor" Ziua Marinei Române va găsi Forţele Navale mai bine echipate şi pregătite decât în acest an.
China a anunţat luni că a organizat noi exerciţii militare în jurul Taiwanului, unde cinci parlamentari americani se află în prezent în vizită, informează Reuters şi France Presse.
Se profilează un eșec în colaborarea franco-germană pentru avionul de luptă de generația a 6-a. Parisul are plan de rezervă – mizează pe o dezvoltare nouă a Rafale, echipat cu un fel de R2D2 (”Războiul Stelelor”)
În perioada 27-28 iunie 2022, Grupul Sociologic „Rating” a efectuat un sondaj de opinie în Ucraina, în cadrul unui studiu social finanțat de Agenția pentru Dezvoltare Internațională din SUA (USAID).
Rusia va face ''tot ce este necesar'' pentru a le permite experţilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) să viziteze centrala nucleară Zaporojie, din sudul Ucrainei, a anunţat luni purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, transmite Agerepres, care citează Reuters.
Premierul Nicolae Ciucă afirmă într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Marinei Române, că securitatea regiunii este vitală pentru securitatea noastră, iar conflictul din apropierea graniţelor subliniază, o dată în plus, necesitatea ca România să aibă o armată modernă, cu echipamente de ultimă generaţie.
Presa siriană a informat duminică despre uciderea a trei soldaţi şi rănirea altor trei într-un atac aerian, dând vina pe forţele israeliene, transmite Agerpres, care citează DPA.
Teoretic, Escadrila F-22, venită recent în teatrul european, este dislocată la Baza Aeriană Lask din Polonia. Dar practic … poate opri cineva celebrele aeronave să opereze unde consideră necesar?
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat soldaţii ruşi care trag în cea mai mare centrală nucleară din Europa sau o folosesc ca bază de tragere că vor deveni o "ţintă specială" pentru forţele ucrainene, transmite Reuters.
Șeful oficiului președintelui ucrainean, Andriy Yermak, a anunțat, pe 13.08.2022, că Slovacia a transferat Ucrainei un lot de instalații de artilerie autorpopulsate Zuzana-2, cu calibrul de 155 de milimetri.
Analistul din Orientul Mijlociu, Elijah Magier, a anunțat, pe 14.08.2022, citând surse proprii, că Rusia și Iranul au încheiat un acord privind achiziționarea de către armata rusă a unor drone iraniene de cercetare și atac de tip Shahed 129.
Ucraina a anunţat duminică că trupele ruseşti care au ajuns la fluviul Dnepr din regiunea Herson, oraş din sud ocupat de Moscova, riscă să rămână blocate după ce toate podurile existente au fost scoase din uz, relatează Agerpres, care citează AFP.
Plata piloților pe ora de zbor, dar și costul unei ore de zbor pe un avion supersonic sunt doar câteva cauze ale faptului că mulți piloți nu zboară suficient, e de părere fostul pilot Nicu Fălcoi care atrage atenția că piloții români ar trebui să ajungă la circa 180 de ore pe an pentru a fi la standardele NATO.
Excentricul Ramzan Kadîrov, liderul cecen subordonat președintelui rus Vladimir Putin, a anunțat că un nou grup de luptători „voluntari” ceceni e în drum spre estul Ucrainei.
Rusia a clamat sâmbătă cucerirea satului strategic Pesky în provincia Doneţk din estul Ucrainei, lucru negat de comandamentul militar ucrainean, dar care a admis totuşi că în acea zonă au loc ''lupte feroce'', în timp ce analişti militari îşi manifestă temerea că războiul ruso-ucrainean s-ar putea prelungi dincolo de anul 2022, relatează agenţia Agerpres, citând EFE.
Nicu Fălcoi, deputat din partea USR și membru al Comisiei pentru Apărare, și-a arătat convingerea că înainte de invadarea Ucrainei președintele rus Vladimir Putin s-a gândit foarte serios la vechile granițe sovietice, ceea ce implică inclusiv Republica Moldova. Totuși, desfășurarea conflictului a mai slăbit din ambțiile imperialiste ruse iar în contextul amenințărilor ruse, Fălcoi nu crede că Moscova ar lua o decizie irațională precum atacarea unui stat membru NATO. Fostul pilot de supersonice arată că dacă excludem armele nucleare, din absolut toate punctele de vedere NATO e mult superioară Rusiei.
Mihailo Podoliak, consilier al şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, susţine că cele şase luni de război al Rusiei împotriva Ucrainei au arătat că ruşilor nu le pasă de masacrele comise de armata lor, de oraşele distruse sau de şantajul nuclear al Moscovei.
În cadrul unui interviu acordat postului local de televiziune RTVS, ministrul slovac al apărării, Yaroslav Nagy, a declarat, pe 13.08.2022, că Bratislava intenționează să transfere avioanele de vânătoare de tip MiG-29AS către Ucraina.
Forțele Aeriene Maghiare vor fi prezente în România cu un avion de tip JAS 39 Gripen, cu ocazia evenimentului aviatic Bucharest International Air Show (BIAS) 2022.
Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc din nou pentru atacurile asupra centralei atomoelectrice din Zaporojie, ocupată de trupele ruse şi în direcţia căreia au fost efectuate sâmbătă noi bombardamente de artilerie, relatează Agerpres, care citează agenţiile AFP şi EFE.
Finlanda și Estonia își vor integra apărarea de coastă bazată pe rachete. Acest demers le permite celor două țări să închidă Golful Finlandei navelor de război rusești, dacă este necesar, a declarat ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, pentru ziarul finlandez Iltalehti.
În cursul acestei săptămâni Federația Rusă a pierdut aproape toate avioanele Su-30SM și Su-24M aflate într-o bază aeriană din Crimeea, după o serie de explozii care au avut loc la facilitatea militară. Deși rușii spun că a fost vorba de niște incendii provocate de neglijeța personalului, iar Ucraina nu a confirmat, dar nici nu a infirmat implicarea, mai multe surse oficiale, inclusiv Ministerul Apărării al Marii Britanii, arată că operațiunea a fost una ucraineană.
USS Zumwalt e cu siguranță cel mai scump distrugător construit vreodată de Statele Unite ale Americii. Programul distrugătoarelor din clasa Zumwalt e însă unul ambițios iar americanii vor începe integrarea rachetelor hipersonice cu rază lungă de acțiune începând de anul viitor.
SUA vor consolida relaţiile comerciale cu Taiwanul şi vor efectua noi curse aeriene şi maritime în strâmtoare, în replică la acţiunile "provocatoare" ale Chinei, a anunţat vineri un înalt responsabil american, relatează Agerpres, care citează AFP.
Un expert militar ucrainean spune că Statele Unite nu au un interes major să înfrângă Rusia imediat și strategia Washingtonului e de a epuiza treptat regimul del a Moscova.
De la începutul invaziei ruse au apărut mai multe informații cu privire la doborârea avioanelor Su-35, „bijuteria” rusă pe piața externă a avioanelor de luptă și probabil cel mai promovat aparat al aviației militare ruse. Unele estimări vorbesc de două escadrile, însă cifrele trebuie privite circumspect.
