„Noi, Preşedinţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României şi Republicii Slovace, ne-am reunit astăzi, în grupul Bucureşti 9, pentru pregătirea Summitului NATO de la Madrid. Am salutat participarea Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg. Ne-am întâlnit astăzi, într-un moment de deteriorare fără precedent a mediului de securitate, cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cea mai gravă ameninţare din ultimele decenii la adresa securităţii euroatlantice. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat pacea în Europa şi cauzează suferinţă umană şi distrugeri enorme", se arată în declaraţia comună.
În document se menţionează că şefii de stat reiterează "mesajul de condamnare fermă a agresiunii neprovocate şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, care a beneficiat de complicitatea Belarusului şi a utilizat Marea Neagră ca platformă de lansare".
"Este un asalt brutal împotriva ordinii internaţionale bazate pe reguli, care cauzează una din cele mai serioase crize de securitate din ultimele decenii în Europa. Deplângem tragica pierdere de vieţi omeneşti şi enorma suferinţă umană şi distrugere şi ne angajăm să aducem în faţa justiţiei pe toţi cei responsabili de atrocităţi şi crime de război. Solicităm Rusiei să îşi modifice comportamentul agresiv, să îşi retragă forţele de pe teritoriul recunoscut internaţional al Ucrainei, să asigure răspunderea pentru atrocităţile şi crimele de război comise, să revină la un comportament de respectare a dreptului internaţional. NATO trebuie să tragă concluziile necesare în ceea ce priveşte relaţia sa cu Rusia", se mai precizează în declaraţie.
De asemenea, a fost reiterat "angajamentul de nestrămutat faţă de independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional, faţă de Preşedintele, de Parlamentul şi Guvernul său alese în mod democratic, faţă de poporul ucrainean, în lupta sa curajoasă pentru apărarea căminelor, a ţării şi a dreptului suveran al Ucrainei de a alege propriile aranjamente de securitate şi politică externă, fără interferenţe externe".
"Am subliniat continuarea sprijinului nostru faţă de aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei. Sprijinim, de asemenea, integrarea Ucrainei în cadrul Uniunii Europene. Suntem hotărâţi să continuăm şi să creştem asistenţa pentru Ucraina, deoarece o Ucraină democratică şi puternică este importantă pentru securitatea şi stabilitatea Europei. Am oferit protecţie pentru milioane de refugiaţi ucraineni", se arată în document.
Şefii de stat mai menţionează, în declaraţie, că "NATO a demonstrat că angajamentul său pentru Articolul 5 al Tratatului de la Washington este de neclintit şi că unitatea, solidaritatea şi coeziunea rămân valori aliate fundamentale", ca răspuns la agresiunea Rusiei.
"În acest sens, NATO a activat planurile de apărare, şi-a întărit postura de descurajare şi apărare terestră, maritimă şi aeriană, inclusiv prin creşterea prezenţei de-a lungul întregului Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Au fost înfiinţate patru noi Grupuri de Luptă în Bulgaria, Ungaria, România şi Slovacia şi au fost întărite Grupurile de Luptă deja existente din Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia", se precizează în document.
Potrivit declaraţiei, în continuare trebuie consolidată "în mod semnificativ postura NATO de descurajare şi apărare către o Apărare Înaintată modernă, de o manieră echilibrată, credibilă, coerentă, sustenabilă şi adaptată pe întreg Flancul Estic, luând în considerare specificităţile naţionale şi în conformitate cu abordarea cuprinzătoare de tip 360 de grade, pentru a descuraja orice agresiune şi a asigura apărarea, contestarea şi prevalenţa pe întreg spectrul operaţional, împotriva ameninţărilor cu care ne confruntăm".
"Trebuie să creştem prezenţa aliată multidimensională şi să asigurăm forţe combatante interoperabile pe timp de pace, reîntărite în timp util cu forţe şi mijloace, aranjamente sporite de comandă şi control, apărare consolidată aeriană şi împotriva rachetelor, infrastructură îmbunătăţită, mobilitate militară şi acces sustenabil la lanţul de aprovizionare cu combustibil", se mai arată în document.
Summit B9 - Sursă foto: Administrația Prezidențială
Şefii de stat menţionează şi că au stabilit să fie pregătiţi pentru a gestiona toate celelalte tipuri de provocări la adresa securităţii, inclusiv cele hibride, cibernetice şi cele vizând dezinformarea", şi să îşi consolideze rezilienţa.
"Am fost de acord că terorismul rămâne o ameninţare persistentă pentru noi toţi şi că instabilitatea regională continuă pe Flancul Sudic al Alianţei necesită eforturi continue şi vigilenţă din partea NATO. Instabilitatea dincolo de frontierele noastre contribuie şi la migraţia ilegală, o provocare serioasă care necesită atenţia noastră. Războiul împotriva Ucrainei are, de asemenea, implicaţii serioase pentru securitatea alimentară globală, în special în Sud", mai prevede textul, citat de Agerpres.
Totodată, declaraţia comună mai arată importanţa unei legături transatlantice durabile, America de Nord şi Europa fiind solidare în cadrul Alianţei, menţionând angajamentul aliat de "a apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO".
"Conceptul Strategic ce urmează a fi adoptat la Summitul NATO de la Madrid va stabili direcţia pe care va merge Alianţa în viitor. Ne-am exprimat convingerea că viitorul Concept Strategic va reflecta, printre alte evoluţii, noua realitate de securitate creată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, că va sublinia că Federaţia Rusă este cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii euroatlantice şi va reînnoi atenţia acordată sarcinii principale a Alianţei şi celei mai mari responsabilităţi ale sale - şi anume apărarea colectivă - fiind evidenţiat în acelaşi timp că NATO va continua să îndeplinească toate cele trei sarcini principale ale sale. Va trebui să reflecte, de asemenea, necesitatea consolidării parteneriatului strategic cu Uniunea Europeană pentru a sprijini pacea şi securitatea globale şi transatlantice, inclusiv prin consolidarea consultărilor şi cooperării politice, şi sublinierea angajamentului de a îmbunătăţi mobilitatea militară", se mai precizează în document.
Totodată, politica NATO a Uşilor Deschise, prevăzută în Articolul 10 al Tratatului de la Washington, a jucat un rol crucial în consolidarea securităţii, stabilităţii şi prosperităţii euroatlantice, se arată în declaraţie.
"Reamintim deciziile adoptate la Summitul NATO din 2008 de la Bucureşti. Am salutat deciziile suverane ale Finlandei şi Suediei de a solicita aderarea la NATO şi aşteptăm cu nerăbdare primirea lor ca state membre ale Alianţei Nord-Atlantice", precizează textul menţionat.
În declaraţie se reafirmă angajamentul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Republicii Moldova şi Georgiei.
"Vom continua eforturile pentru creşterea rezilienţei lor, recunoscând faptul că securitatea şi stabilitatea lor contribuie, de asemenea, la securitatea spaţiului euroatlantic. Vom consolida, în continuare, cooperarea practică şi sprijinul pentru Bosnia şi Herţegovina, în calitate de stat aspirant. Suntem pregătiţi să ne îndeplinim angajamentele asumate legate de creşterea bugetelor de apărare şi să alocăm cel puţin 2% din PIB pentru apărare până în 2024. Vom continua să sprijinim creşterea finanţării comune. Ne menţinem angajamentul de a continua reuniunile în Formatul Bucureşti 9 ca modalitate de a promova abordări comune şi de a contribui la securitatea euroatlantică", se mai precizează în documentul citat.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Respingerea de către NATO a cererii lui Zelenski de a închide spațiul aerian ucrainean a fost cea mai dureroasă decizie, precizează fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.
Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei (SSO/FOS) au confirmat o operațiune chirurgicală executată încă de pe 6 octombrie în Crimeea ocupată, soldată cu distrugerea unui sistem S-400 „Triumf” și a unui depozit strategic de muniții. Anunțul tardiv, făcut public abia pe 8 noiembrie din motive de „securitate operațională”, este confirmarea unei campanii metodice, asimetrice, care vizează erodarea completă a capacității militare a Rusiei în peninsulă.
Într-un discurs care sună mai mult a declarație de război decât a alocuțiune birocratică, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pus vineri pe masă o reformă radicală a modului în care Pentagonul cumpără armament. În fața directorilor executivi ai giganților din industria de apărare, de la ,,clasici'' la noii veniți din Big Tech precum Google sau startup-uri ca Anduril, mesajul a fost clar: „Schimbați-vă sau veți dispărea.”
Armata Statelor Unite ale Americii a realizat că este periculos de mult în urmă şi că trebuie să facă o schimbare serioasă în ceea ce priveşte doctrina militară. Astfel, Pentagonul plănuiește să achiziționeze cel puțin un milion de drone în următorii doi până la trei ani, adică până în 2028. Nu este o simplă modernizare a arsenalului militar american, ci o cursă contra-cronometru pentru a recupera un decalaj strategic masiv față de adversari și pentru a rezolva o vulnerabilitate critică: dependența industrială de China.
Un avertisment de o claritate tăioasă vine de la vârful Armatei SUA din Pacific, semnalând o schimbare de abordare impusă de noua realitate geopolitică. Generalul Ronald Clark, comandantul Comandamentului Armatei SUA din Pacific (USARPAC), trage un semnal de alarmă public privind nevoia urgentă de reformă, subliniind că „prețul eșecului este mult prea mare”.
Comandamentul Sistemelor Spațiale (SSC) al Forței Spațiale a SUA a anunțat oficial că a semnat un memorandum de înțelegere cu Departamentul Apărării, în cadrul căruia s-a stabilit că un număr de aliați cheie pot avea acces la tehnologia de navigație de cea mai înaltă precizie și rezistență la bruiaj, așa cum este cunoscut “Echipamentul utilizatorului GPS militar” (MGUE) utilizat de americani..
Într-un colț al Flancului Estic, Polonia lansează cel mai mare program de pregătire a apărării din istoria sa modernă. În celălalt colț, România se luptă să peticească o rezervă operațională îmbătrânită, pe care șeful Statului Major al Apărării a numit-o recent, pe bună dreptate, „o problemă de siguranță națională”.
Premierul ungar Viktor Orbán s-a întors de la Washington cu ceea ce pare a fi o victorie politică totală. Întâlnirea sa cu președintele Donald Trump i-a adus nu doar laude publice („un lider măreț”) și o susținere deschisă pentru realegerea sa în 2026, ci și premiul cel mare: o „excepție generală, pe termen nedeterminat” de la sancțiunile americane asupra energiei rusești.
Supremația tehnologică a sistemului american Patriot este pusă sub semnul întrebării direct pe câmpul de luptă din Ucraina. Sistemul Patriot, considerat mult timp etalonul apărării antiaeriene occidentale, întâmpină dificultăți majore în fața noilor tactici rusești, în timp ce rivalul său european, sistemul franco-italian SAMP/T (Mamba), pare să fi preluat conducerea în materie de eficiență.
Guvernul elen analizează extinderea flotei sale de avioane de luptă franceze Rafale, într-un moment în care Turcia își consolidează capacitățile aeriene printr-un acord istoric cu Marea Britanie pentru achiziția a 20 de aparate Eurofighter Typhoon, dotate cu rachete de ultimă generație cu rază lungă Meteor. Concomitent turcii vor achiziționa și 24 de avioane Eurofighter Typhon în uz din Golf.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Shoigu, consideră că Siberia trebuie să devină centrul unei noi industrializări, iar statul trebuie să creeze condiții care să încurajeze oamenii să se mute în estul țării.
O analiză recentă a prestigiosului Institut Francez de Relații Internaționale (IFRI) pune pe masă o realitate dură, pe care elitele europene o ignoră de prea mult timp: continentul are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de 2030. Acest „dacă” este condiționat de un factor pe care Europa nu îl controlează: rezistența Ucrainei.
O coaliție bipartizană, transpartinică, din Congresul Statelor Unite, a lansat un avertisment dur la adresa Pentagonului, contestând planul administrației Trump de a retrage sute de militari americani din România. Într-un moment de tensiune maximă pe Flancul Estic, scrisoarea trimisă Secretarului Apărării, Pete Hegseth, semnalează o ruptură la Washington și o teamă palpabilă că decizia va fi interpretată de Moscova drept un "mesaj de retragere".
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Kazahstanul urmează să se alăture Acordurilor Abrahamice, inițiativa diplomatică lansată în 2020 între Israel și mai multe țări arabe și musulmane, într-o mișcare politică considerată simbolică, dar cu valoare geopolitică semnificativă. Potrivit a trei oficiali americani citați de Associated Press, decizia are ca scop revitalizarea acordurilor de normalizare care au marcat una dintre principalele realizări de politică externă ale administrației Trump.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, efectuează vineri o vizită în Turcia, context în care are programată, la Ankara, o întâlnire cu omologul său, Hakan Fidan.
Bucureștiul a fost în aceste zile epicentrul noii doctrine strategice a NATO. Dincolo de protocolul Forumului NATO pentru Industrie, mesajul transmis la cel mai înalt nivel, prin vocea Secretarului General Mark Rutte, este tranșant: Alianța a intrat într-o nouă eră a confruntării, iar pentru a garanta „pacea prin forță”, are nevoie de o revoluție industrială.
O amenințare gravă la adresa luptătorilor ucraineni a fost înlăturată în regiunea Donețk. În noaptea de 5 spre 6 noiembrie 2025, forțele ucrainene au distrus un depozit de UAV-uri Shahed/Geran, aflat destul de aproape de linia frontului. Informația a fost publicată de comandantul Forțelor fără pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi.
Forțele pentru Operatii Speciale(SSO) ale Ucrainei au reușit o nouă lovitură spectaculoasă în adâncimea teritoriului rus, distrugând componente cheie ale unui sistem de rachete Iskander. Operațiunea, desfășurată în colaborare cu partizani ruși în regiunea Kursk, subliniază o schimbare strategică: dacă nu poți doborî rachetele, trebuie să distrugi lansatoarele.
Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a sugerat în cadrul reuniunii de miercuri (05.11.2025) a Consiliului de Securitate al Rusiei că Moscova ar trebui să înceapă imediat pregătirile pentru reluarea testelor nucleare, care ar putea avea loc în arhipelagul Novaia Zemlya din Oceanul Arctic, ca răspuns la acțiunile Statelor Unite.
Războiul, înainte de toate, este informație. Așa a fost dintotdeauna și așa va rămâne. Într-un perioadă critică a istoriei, marcată de încercările Rusiei, Chinei și aliaților lor de a face o nouă ordine mondială, una bazată pe forță și nu pe reguli, una dintre cele mai puternice capabilități de informații ale lumii libere se confruntă cu incertitudini care ar putea efecte negative pe termen lung. Publicația Nextgov/FCW trage un semnal de alarmă privind stabilitatea NSA (National Security Agency), într-un articol din 4 noiembrie.
Statele Unite au testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte focoase nucleare. Racheta Minuteman III a fost lansată de la Baza Aeriană Vanderberg din California. Testul, denumit GT 254, a evaluat fiabilitatea, disponibilitatea operațională și precizia sistemului, care reprezintă fundamentul apărării naționale a Americii, a anunțat Forța Spațială a Statelor Unite (USSF) pe site-ul bazei Vanderberg.
Arabia Saudită s-ar afla în negocieri avansate pentru a deveni prima țară arabă care achiziționează avioane americane de vânătoare F-35, cea mai modernă aeronavă de luptă din lume. Lucru care se pare că stă în pixul lui Donald Trump, președintele SUA folosind avioanele F-35 ca aparat diplomatic. Iar achiziția de către saudiți a avioanelor de generația a 5-a ar reprezenta un punct de cotitură în Orient.
Atlantic Council Romania a organizat azi o dezbatere care a avut temă centrală securitatea de la Marea Neagră și relațiile bilaterale între România și SUA, principalul pilon de securitate. În cadrul evenimentului au fost prezenți mai mulți experți, din ambele țări, dar și factori de decizie politică și militară.
În fața unei Rusii reconfigurate ca amenințare pe termen lung, Europa se pregătește să treacă printr-o adevărată etapă de fortificare. Este vorba despre crearea unei arhitecturi de securitate în care fiecare națiune își reevaluează rolul și contribuția. Continentul a înțeles (în cea mai mare parte a sa) că nu mai poate funcționa ca un mozaic de națiuni protejate de o umbrelă externă, ci trebuie să devină un sistem organic, capabil să genereze, să susțină și să își proiecteze forța militară.
Potrivit unor surse ucrainene și rusești, conducerea armatei ruse testează noi tactici pentru atacurile cu rachete efectuate asupra Ucrainei.
Cea de-a patra ediție a Forumului Euro-Atlantic pentru Reziliență (EARF25), organizată de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), va reuni, în perioada 6-7 noiembrie 2025, la Palatul Parlamentului, lideri guvernamentali, experți militari, reprezentanți ai mediului academic și ai organizațiilor internaționale, într-un amplu exercițiu de reflecție strategică privind viitorul rezilienței în spațiul euro-atlantic.
Declarația recentă a lui Alexei Juravliov, prim-vicepreședintele Comisiei de Apărare din Duma de Stat a Rusiei, cu privire la posibila livrare a sistemelor de rachete Oreshnik și Kalibr către Venezuela, nu trebuie tratată sub nicio formă ca un simplu anunţ militare. Astfel de mesaje se înscriu perfect în ceea ce cunoaştem deja că fiind o operațiune de război informațional. Într-un context de tensiuni maxime între Washington și Caracas, Moscova intervine nu doar ca partener militar, ci ca principal amplificator al instabilității, fabricând o narațiune menită să testeze determinarea SUA.
„Partea care învață cel mai repede câștigă”. Comandantul Forțelor Aeriene Suedeze, general-maiorul Jonas Wikman, trage un semnal de alarmă cu privire la decalajul de adaptare dintre Alianța Nord-Atlantică și provocările pe care le aduce războiul modern.
Dronele sunt tehnologii emergente care și-au dovedit utilitatea în războiul din Ucraina, dar e oare înțelept să pariezi doar pe drone? Tot în baza lecțiilor din Ucraina vedem că tehnica grea, tancurile și sistemele de artilerie, rămân esențiale chiar și în războiul modern. Acest lucru a fost arătat și într-o demonstrație de forță de către Armata Franței.
Într-un moment în care Marea Baltică a devenit o veritabilă linie de front invizibilă, traversată de cabluri de date critice și de tensiunile tot mai acute dintre Occident și Federația Rusă, Varșovia face o mutare decisivă care va reconfigura echilibrul de putere în regiune.
Într-un conflict de uzură precum cel din Ucraina, muniția nu se măsoară de mult timp doar în obuze de calibrul 155 mm, ci și în date sau informații. Războiul modern a creat un paradox strategic: Ucraina generează cantități industriale de date tactice, obţinute cu drone, senzori și interceptări, dar Alianța Nord-Atlantică nu are încă o infrastructură omogenă pentru a procesa și integra acest flux vital în timp real. NATO pregătește însă o schimbare şi anume un „cloud clasificat” care va deveni operațional în ianuarie 2026.
Puterea aeriană a Europei evoluează, iar România contribuie la definirea viitorului acesteia. Cu escadroane de F-16 și un număr tot mai mare de piloți pregătiți, sprijiniți de expertiza de training a Lockheed Martin, România consolidează flancul estic al NATO și extinde cooperarea în zona Mării Negre.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
MAE anunță adoptarea proiectului de lege privind sancțiunile internaționale. De asemenea, Guvernul propune modificarea OUG 202/2008 pentru a crea un nou mecanism de intervenție - ”supravegherea extinsă” - destinat protejării economiei românești în contextul sancțiunilor internaționale.
Armata Statelor Unite ale Americii se află într-o cursă strategică, forțată de realitățile câmpului de luptă din Ucraina, pentru a-și reconfigura apărarea împotriva sistemelor aeriene fără pilot (UAS), devenite principala amenințare de tip low-cost.
Planul de lungă durată al Canadei de a achiziționa o flotă de 88 de avioane de luptă F-35A Lightning II, esențială pentru modernizarea Forțelor Aeriene Regale Canadiene (RCAF), a intrat într-o fază de reexaminare politizată. În centrul acestei dezbateri strategice se află propunerea Suediei de a furniza avioane JAS 39 Gripen E/F, cu promisiunea fermă a unei baze industriale și de cercetare-dezvoltare pe teritoriul canadian.
Maria Britanie a anunțat recent că Marina Regală a „interceptat” două nave rusești, mai exact corveta Stoiki și petrolierul Elna, în timp ce traversau Strâmtoarea Mânecii, fapt ce a declanșat o întreagă operațiune de propagandă în presa rusă. Moscova respinge versiunea britanică și acuză Regatul Unit al Marii Britanii de „escaladare artificială” a tensiunilor pe mare.
„O schimbare strategică” este modul în care John Phelan, secretarul Marinei, descrie decizia SUA de a abandona programul fregatelor din clasa Constellation.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Un incendiu izbucnit la un depozit de muniţie de la Mija a fost semnalat, miercuri, iar la momentul când pompierii au ajuns la faţa locului focul era stins, 25 de persoane fiind evacuate.
Suedia a anunțat că va selecta un furnizor la începutul anului viitor pentru a achiziționa patru fregate noi, o achiziție de miliarde de dolari, ca parte a dezvoltării intensive a armatei Suediei și a furnizării de nave de război mai mari în urma invaziei Rusiei în Ucraina și a intrării țării în NATO.
Președintele american Donald Trump a declarat că Federația Rusă a fost de acord cu unele concesii într-un plan de pace menit să pună capăt războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, a relatat Reuters, adăugând că Trump nu mai insistă asupra termenului limită inițial de joi pentru ca Ucraina să accepte planul de pace.
Emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, i-a oferit sfaturi consilierului rus Iuri Ușakov, consilierul lui Vladimir Putin, cu privire la modul de a dialoga cu liderul de la Casa Albă în legătură cu conflictul din Ucraina, potrivit unei discuții telefonice la care Bloomberg susține că a avut acces. Discuția a avut loc în octombrie, înainte de o întrevedere între Donald Trump și Volodimir Zelenski, unde s-a discutat inclusiv despre livrarea de rachete Tomahawks.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
În timp ce Ucraina număra cele 460 de drone și 22 de rachete balistice lansate de Rusia într-o singură noapte, la mii de kilometri distanță, într-un hotel din Abu Dhabi, se redesenează harta de securitate a Europei. Diplomația de război nu a fost niciodată o chestiune de morală absolută, ci de oportunitate cinică și raporturi de forță. Iar informațiile scurse în ultimele 24 de ore confirmă un lucru cert: administrația Trump a apăsat pedala de accelerație, forțând o închidere a conflictului care pare să fi trecut de faza „dacă” și a intrat în faza „cum”.
Ucraina a reușit o lovitură de precizie împotriva Complexului Tehnico-Științific Beriev (TANTK) din Taganrog, eliminând două active militare rare care sunt, practic, imposibil de înlocuit pentru industria de apărare rusă. Imaginile din satelit analizate pe 25 noiembrie confirmă distrugerea ,,laboratorului aeropurtat A-60'', o aeronavă purtător de arme laser, și a unui prototip pentru viitorul program de aeronave de avertizare timpurie al Rusiei.
Realitatea dură a războiului de uzură din Ucraina a impus treptat o schimbare radicală de design a vehiculelor militare occidentale, forțând trecerea de la platforme optimizate aerodinamic la vehicule blindate adaptate pentru a supraviețui pe un câmp de luptă săturat de amenințări.
Președintele Volodimir Zelenski va vizita SUA în următoarele zile pentru a finaliza un acord de pace cu președintele Donald Trump privind încheierea războiului Ucrainei cu Rusia. Ucraina ar fi ajuns astfel la un acord pe planul de pace propus de SUA, pentru care s-a negociat intens în ultimele zile.
Elbit spune că turela UT30 MK2, care poate fi integrată pe mai multe tipuri de MLI-uri e deja fabricată în proporție de 50% în România, deocamdată, pentru clienți externi.
Armata suedeză a înaintat guvernului un raport strategic prin care recomandă imperativ achiziționarea unor sisteme de rachete cu o rază de acțiune extinsă, de până la 2.000 de kilometri. Această capacitate ofensivă ar permite forțelor suedeze să angajeze ținte militare și elemente de infrastructură critică situate adânc în teritoriul Federației Ruse, inclusiv în zona metropolitană a Moscovei, redefinind astfel parametrii de descurajare pe flancul nordic al Alianței Nord-Atlantice.
Într-o intervenție simultană pe RTL și M6, președintele francez Emmanuel Macron a rostit, poate pentru prima dată cu o claritate lipsită de echivoc, ceea ce analiștii spațiului ex-sovietic avertizează de ani de zile: Europa nu se află în pragul unui conflict, ci este deja angrenată într-unul. Nu vorbim încă de blindate pe Champs-Elysees, ci de un război hibrid, total și cotidian, purtat de Rusia împotriva infrastructurii critice și a coeziunii sociale din Vest.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a făcut declarații de presă, marți dimineață, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, precizând că rămășițele unei drone au fost identificate în județul Vaslui, iar avioanele Eurofighter germane și F-16 ale României au încercat angajarea ei, dar nu au mai doborât-o din cauza riscului asupra populației.
Moscova a respins planul prezentat de liderii europeni drept contrapropunere la documentul iniţial american privind Ucraina, apreciind că acesta este „la prima vedere complet neconstructiv şi nu ni se potriveşte”, a declarat consilierul prezidenţial rus Yuri Ushakov pe 24 noiembrie 2025.
Avioane Eurofighter Typhoon aliate au interceptat în premieră în ultimii cinci ani un Tupolev Tu-134A-4 al Forțelor Aerospațiale Ruse. Tu-134A-4, supranumit și „Perla Neagră”, e o prezență rară și a fost interceptat la finalul săptămânii trecute de avioane Eurofighter italiene aflate în misiune de Poliție Aeriană în statele baltice.
În urma atacului masiv asupra Ucrainei, în noaptea de luni spre marți, sistemele de supraveghere a spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale a R. Moldova au detectat, în dimineața zilei de 25 noiembrie, șase drone care traversau neautorizat spațiul aerian național, anunță Ministerul Apărării.
Imprevizibilitatea politicii externe a administrației Trump - care oscilează între presiuni brutale și propuneri de pace neașteptate - ne face să ne gândim tot mai mult că Washingtonul nu acționează totuși haotic, ci aplică în mod deliberat o formă de ambiguitate strategică adaptată la un climat geopolitic dominat de agresiunea Rusiei și ascensiunea Chinei.
Radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat o țintă care se îndrepta spre spațiul aerian național, în dimineața de 25 noiembrie, în proximitatea județului Tulcea, fiind ridicate în aer, la ora 06.28, două aeronave germane Eurofighter Typhoon, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, pentru monitorizarea situației.
