În luna august a anului trecut, preşedintele SUA Donald Trump s-a arătat interesat să cumpere Groenlanda, un uriaş teritoriu autonom danez dependent de pescuit şi subvenţii de la guvernul Danemarcei. Ideea a fost respinsă ca „absurdă“ de autorităţile daneze, însă vâlva stârnită de Trump a expus importanţa strategică a Groenlandei în contextul cursei pentru cucerirea Arcticii şi a resurselor minerale ale regiunii. SUA au o bază militară strategică pe insulă, cea mai mare din lume, iar companiile miniere prospectează acolo după minereuri conţinând metale rare, uraniu sau aur, scrie BBC, potrivit analizei publicată de Ziarul Financiar.
După şocul produs de Trump a urmat surpriza: în aprilie, SUA au anunţat un pachet de ajutor de 12,1 milioane de dolari pentru Groenlanda, decizie salutată de guvernul local. Asistenţa ar trebui să contribuie la dezvoltarea economică a Groenlandei, mai ales pe latura resurselor naturale şi educaţiei. Agenţia AP a raportat că o mare parte din acest ajutor va fi sub forma consultanţei de specialitate americane. SUA concurează cu Rusia şi China pentru resursele arctice.
Luna trecută, Trump s-a lăudat cu aducerea la masa negocierilor a liderilor din Kosovo şi Serbia, efort încununat cu un acord de apropiere economică a celor două state balcanice care în urmă cu două decenii s-au înfruntat într-un război sângeros. Ca parte a acordului, o agenţie de stat americană va asigura finanţare pentru diferite proiecte bilaterale. Unul dintre acestea este o viitoare centrală electrică care va folosi baterii cu ioni de litiu pentru stocarea energiei.
Legat de litiu, grupul minier anglo-australian Rio Tinto a descoperit în 2004 un depozit de borat de litiu în valea râului Jadar din Serbia despre care se estimează că ar conţine 10% din depozitele de litiu la nivel mondial. Acest metal rar devine o materie primă extrem de importantă în contextul dezvoltării accelerate a sectorului electromobilităţii. Litiul este important şi în industria apărării. Rio Tinto are printre acţionarii mari o companie de stat chineză.
China este unul din liderii mondiali la producţia de baterii cu litiu, iar în ultimii ani Serbia s-a apropiat rapid, economic şi politic, de puterea asiatică. Prin acordul de apropiere economică, Washingtonul forţează Belgradul să se distanţeze de Beijing. Între timp, Trump a semnat un ordin executiv prin care a declarat urgenţă naţională creşterea producţiei de metale rare şi în care se arată că „America nu poate fi dependentă de importurile de la adversari străini de minerale critice din ce în ce mai necesare pentru menţinerea forţei militare şi economice în secolul 21“.
De asemenea, guvernul american a investit 25 de milioane de dolari într-un grup minier britanic, TechMet, specializat în producţia de metale rare ca litiul şi cobaltul, scrie The Telegraph.
Potrivit Asia Times, China controlează peste 80% din sursele de aprovizionare externe cu metale rare ale Americii. De asemenea, China controlează 90% din producţia globală de pământuri rare. Washingtonul se teme că Beijingul şi-ar putea folosi poziţia dominantă în comerţul global ca pe o armă contra companiilor americane dependente de importurile de metale rare, notează The Telegraph.
Şi nu doar Washingtonul este îngrijorat de avantajele pe care China le are în acest comerţ. Spre exemplu, Comisia Europeană lucrează la o strategie privind materiile prime precum litiul prin care urmăreşte să reducă dependenţa industriilor europene de China prin stimularea colaborării industriale şi asigurarea de finanţare sustenabilă pentru noi producători.
Noul grup industrial are ca model Alianţa Europeană a Bateriilor, care reuneşte peste 200 de companii, guverne şi organizaţii de cercetare pentru producţia de baterii destinate sectorului auto, potrivit Euractiv.
Maroš Šefcovic, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil cu relaţiile interinstituţionale, apreciază că Europa ar putea deveni autosuficientă în privinţa aprovizionării cu litiu până la mijlocul deceniului. În aprilie, investitorii au dat undă verde unui proiect de producere a litiului în Cehia, care deţine unele dintre cele mai mari rezerve de metal din Europa. În prezent, principalul producător european este Portugalia, cu o cotă de piaţă de 11%, însă costurile de producţie îi sunt mai mari decât cele ale concurenţilor străini, notează Euractiv.
Australia, care deţine o şesime din depozitele de pământuri rare ale lumii, s-a aliat cu SUA pentru a deschide noi exploatări şi sprijini intrarea pe piaţă a unor jucători noi. Rusia intenţionează să investească 1,5 miliarde de dolari în industria metalelor rare, cu intenţia de a deveni al doilea producător la nivel mondial, după China, până în 2030, scrie Reuters, care citează un oficial guvernamental de top
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Cu ocazia Nașterii Domnului, echipa DefenseRomania dorește să transmită un călduros Crăciun fericit în liniște și pace alături de cei dragi tuturor cititorilor noștri și nu numai.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că el consideră nejustificate criticile uneori dure aduse cancelarului german Olaf Scholz de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite Agerpres, citând Reuters și DPA.
Angel Tîlvăr a primit, luni, aviz favorabil pentru funcţia de ministru al Apărării, în comisiile reunite de specialitate, cu 24 de voturi "pentru" şi 19 "împotrivă". Dacă la Apărare avem continuitate, la Externe va fi la conducere ambasadorul Emil Hurezeanu, un diplomat de carieră și una din vocile Europei Libere înainte de 1989. Emil Hurezeanu a primit favorabil din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului pentru funcţia de ministru de Externe, cu 32 de voturi "pentru" şi 22 de voturi "împotrivă".
Franța a început vineri, 20 decembrie, să retragă trupele din Ciad, după cum a declarat Ministerul Forțelor Armate din Ciad, în contextul în care luna trecută N’Djamena a încetat brusc cooperarea militară cu fosta putere colonială.
Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că livrările de energie către Ungaria prin Ucraina vor deveni din ce în ce mai dificile şi că "este mai bine să presupunem că nimic nu va veni de acolo", relatează MTI.
Membri ai delegaţiei Statelor Unite la Adunarea Parlamentară a NATO au apreciat vineri într-un comunicat "rolul României de aliat ferm al NATO şi membru deplin al Uniunii Europene" şi în acest context şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu "eforturile ruse de a submina şi influenţa procesul electoral" din ţara noastră.
Preşedintele american, Joe Biden, a aprobat un ajutor militar de 571 de milioane de dolari pentru Taiwan, a anunţat vineri Casa Albă, notează Agerpres și AFP.
Consilieri ai viitorului preşedinte american Donald Trump le-au transmis oficialilor europeni că el va cere statelor membre NATO să-şi crească bugetele Apărării până la 5% din PIB, faţă de ţinta actuală de 2%, care nici aceasta nu este atinsă de o parte dintre membri, şi că intenţionează să continue să ofere Ucrainei ajutor militar în războiul cu Rusia, scrie Agerpres care citează Financial Times (FT).
Prim-ministrul Republicii Portugheze, Luis Montenegro, însoțit de reprezentanți din conducerea Ministerului Apărării, a efectuat o vizită de lucru în România, vineri, 20 decembrie, în garnizoana Caracal, unde sunt dislocate trupe portugheze.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia ar fi trebuit să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei mai devreme și să fie mai bine pregătită pentru război.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a ameninţat vineri Uniunea Europeană cu taxe vamale dacă blocul comunitar nu îşi reduce excedentul comercial în relaţiile cu SUA prin cumpărarea de mai mult gaz şi petrol american, transmite Agerpres și AFP
Guvernul ungar a acceptat cererea deputatului Marcin Romanowski și i-a acordat protecție internațională în temeiul Legii privind azilul – a declarat avocatul fostului ministru adjunct al justiției.
Economia Rusiei rămâne stabilă indiferent de presiunile externe. Creșterea economică ar putea ajunge la 3,9 până la 4 la sută din PIB în acest an, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unei conferințe de presă, un bilanț de sfârșit de an.
SBU și GUR se întrec pentru a lichida înalți oficiali ruși sau pentru a ataca ținte militare majore din ce în ce mai adânc în interiorul Rusiei.
Ministerul Energiei al Moldovei a confirmat informații că Gazprom nu a rezervat capacitate de tranzit de gaze către Transnistria pentru ianuarie 2025.
Republica Moldova a anticipat astfel de presiuni și a declarat, din 16 decembrie, instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, în faţa riscului întreruperii livrărilor de gaze ruseşti către regiunea separatistă Transnistria.
Avioanele de luptă olandeze F-35 au interceptat marți avioane de luptă și bombardiere ruși cu rachete supersonice, care survolau Marea Baltică.
Președintele României, conferință de presă la Bruxelles.
Modificarea va permite Alianței să pretindă un rol mai direct în sprijinirea Kievului.
Patru senatori americani, republicani şi democraţi, condamnă interferenţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din România şi îşi exprimă sprijinul pentru ţara noastră în lupta pentru integritatea procesului electoral.
Grupul MVM, a doua cea mai mare companie din Ungaria, a semnat luni, un acord privind achiziţia diviziei de soluţii pentru gospodării şi clienţi a companiei E.ON din România.
India ar putea face o alegere surpriză în privința viitoarelor aeronave de luptă pe care Forțele Aeriene doresc să le achiziționeze. Cele mai mari șanse pare să le aibă varianta propusă de Suedia, cu aeronava JAS-39 Gripen.
Preşedintele României, Klaus Iohannis a semnat mai multe decrete de pensionare pentru magistrați.
Sâmbătă, petrolierul rusesc Volgoneft 212, care are la bord 4.000 de tone de produse petroliere s-a rupt în jumătate în strâmtoarea Kerci, lângă Peninsula Crimeea ucraineană. O oră mai târziu, petrolierul Volgoneft 239 a eșuat și el.
Moscova a amenințat în mod repetat cu noi anexări dacă Ucraina nu acceptă, practic, să capituleze.
Serviciul Securității de Stat din Abkhazia susține că a reținut un cetățean român, acuzat de spionaj în favoarea Ucrainei.
Fostul fotbalist Kavelashvili devine președintele Georgiei, o lovitură adusă aspirațiilor europene ale micului stat din Caucazul de Sud.
Publicația Financial Times a informat, pe 13.12.2024, că Rusia își retrage o parte din forțele sale dislocate în Siria. Jurnaliștii britanici au ajuns la această concluzie în urma analizării unor imagini din satelit ale bazelor și coloanelor de echipamente militare.
Parlamentul sud-coreean a adoptat sâmbătă o moţiune de suspendare a preşedintelui Yoon Suk Yeol, ca urmare a încercării sale eşuate de a impune legea marţială în Coreea de Sud pe 3 decembrie, relatează AFP.
Forțele Terestre (US Army) și Marina (US Navy) au efectuat cu succes primul test de luptă al rachetei hipersonice cu rază lungă Dark Eagle.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, are în vedere o lovitură preventivă asupra Iranului pentru a opri programul nuclear în curs de desfășurare al Iranului.
Deși se luptă de trei ani să controleze o parte dintr-o țară pe care o considerau posibil de ocupat integral în trei zile, iar în prezent sunt departe de o victorie în teren, rușilor nu le-a dispărut apetitul propagandist de intimidare, prin care încearcă să mai compenseze din lipsurile severe de putință.
Creșterea atacurilor cibernetice din partea Chinei evidențiază diferențele de abordare între președinții Biden și Trump. În timp ce Biden pune accent pe cooperarea internațională și stabilirea de reguli globale pentru a contracara aceste amenințări, Trump a promovat o abordare mai unilaterale, concentrându-se pe sancțiuni și conflicte directe. Aceste divergențe reflectă perspectivele distincte asupra securității cibernetice și a relațiilor internaționale în contextul unei amenințări din ce în ce mai mari din partea Chinei.
Rusia și Belarus se pregătesc pentru exercițiile militare strategice West 2025, care vor avea loc pe teritoriul Belarusului în acest an. În dimineața zilei de 14 ianuarie, serviciul de presă al Ministerului Apărării al Republicii Belarus a raportat despre instruirea personalului Comandamentului comun al Grupului regional de trupe al Federației Ruse și Belarus. Se menționează că scopul instruirii este de a „spori capacitatea de apărare” a statului Uniunii Statale Rusia-Belarus. Exercițiile West-2025 vor fi una dintre cele mai mari din ultimii ani. Peste 13 000 de militari ai forțelor armate belaruse și ai forțelor armate ruse vor fi implicați în manevre.
Ucraina își lansează din ce în ce mai des dronele în adâncimea teritoriului rusesc, distrugând facilități militare și rafinării de petrol, au relatat surse occidentale la 14 ianuarie, după ce forțele armate ucrainene au lansat ceea ce au numit un atac „masiv” cu drone în mai multe regiuni din Rusia. Experții occidentali subliniază că ucrainenii au făcut progrese semnificative în ceea ce privește tehnologia sa și se află în prezent în fruntea producției de drone unice, care se disting prin raza lor de acțiune, precizie și ieftinire.
În dimineața zilei de 15.01.2025, trupele ruse au declanșat un atac masiv cu rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, după ce pe timpul nopții au fost întrebuințate preponderent drone kamikaze. La loviturile aeriene au participat bombardiere cu rază lungă de acțiune, dar și alte tipuri de avioane dotate cu rachete hipersonice și de croazieră.
Apărarea Teritorială a Germaniei va fi însărcinată exclusiv cu lupta împotriva actelor de sabotaj rusesc împotriva infrastructurii critice a țării.
Când Statele Unite au început să trimită APC-uri M113 din stocul Gărzii Naționale în Ucraina aflată în conflict în aprilie 2022, atât mass-media ucraineană, cât și cea rusă au vorbit despre asta ca fiind încă un caz în care Washingtonul și-a trimis „gunoiul” la Kiev. Cu toate acestea, aproape trei ani mai târziu, acești transportatori sunt foarte apreciați pe frontul de luptă.
Pe 14 ianuarie, la Helsinki, a avut loc un summit al reprezentanților țărilor baltice membre NATO, respectiv Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda, Suedia și Estonia, pentru a discuta despre siguranța infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.
Guvernul german a comandat 54 de obuziere cu roți RCH 155 pentru a fi transferate în Ucraina, a anunțat de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în cadrul unei conferințe de presă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, marți, 14 ianuarie.
După ce la prezidențialele din 24 noiembrie, aproape 60% dintre românii din Germania și-au dorit suveranism, iată că aceștia ar putea gusta din propriul medicament: migranții in Germania, inclusiv românii, ar putea fi chiar obligați să-și facă bagajele dacă AfD își va pune în aplicare ”planul de țară”.
Poliția germană a început să analizeze campania electorală a Alternativei pentru Germania (AfD) la Karlsruhe. Membrii organizației locale a acestui partid anti-imigrație au pus în cutiile poștale pliante care semănau cu bilete de avion și aveau imprimate cuvintele „bilet de deportare”.
Surse ruse și ucrainene raportează că a avut loc un atac cu rachete și drone asupra Uzinei chimice Bryansk din Rusia. Potrivit diferitelor surse, atacul a implicat utilizarea sistemul de rachete tactice ATACMS livrat de SUA.
Toți pentru unu, unul pentru toți. România își extinde prezenţa, cu efective şi tehnică militară, la încă două grupuri de luptă ale NATO care funcţionează în ţările aliate de pe Flancul estic.
Următoarele două portavioane ale Marinei SUA se vor numi USS William J. Clinton (CVN 82) și USS George W. Bush (CVN 83).
În Statele Unite, portavioanele sunt de obicei numite după foști președinți. Excepțiile au fost portavionul USS Nimitz (CVN-68) numit în onoarea amiralului de flotă Chester Nimitz, viitorul portavion USS Doris Miller (CVN-81), numit în onoarea lui Doris Miller, eroul de la Pearl Harbor, și viitorul portavion din clasa Ford, USS Enterprise (CVN-80).
Armata rusă a desfășurat sisteme suplimentare de apărare aeriană în Crimeea pentru a proteja obiective militare cheie, expunând astfel alte părți ale frontului, potrivit agenților mișcării de partizani ucraineni „Atesh”. Luni, într-o postare pe rețelele de socializare, partizanii au declarat că au efectuat o recunoaștere a aerodromului militar „Hvardeyskoye” de lângă Simferopol, pe care rușii îl folosesc acum intens pentru operațiuni ale aviației de luptă, dar și pentru logistică în Crimeea.
La sfârșitul lunii aprilie, Bulgaria va primi primele două avioane de vânătoare F-16 Block 70, iar al treilea va rămâne în Statele Unite pentru antrenament. Aceste aeronave fac parte dintr-un acord pentru 16 avioane de luptă, care vor fi livrate în etape în următorii ani. Ministrul bulgar al Apărării, Atanas Zapryanov, a anunțat că primul avion va fi livrat oficial pe 31 ianuarie în Greenville, Florida.
Programul Next Generation Air Dominance (NGAD) reprezintă una dintre cele mai ambitioase și strategice inițiative pentru viitorul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite. Scopul principal al acestui proiect este dezvoltarea unui nou avion de vânătoare de generație a șasea care să înlocuiască avioanele de generație a cincea, cum ar fi F-35 și F-22.
În 2024, numărul interceptărilor efectuate de avioanele de vânătoare NATO pentru a opri aeronavele militare ruse care se apropie de spațiul aerian al statelor membre din Europa a rămas constant comparativ cu 2023, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari din partea liderilor occidentali cu privire la agresiunea Rusiei și la războiul hibrid.
Pe 9 ianuarie 2025, Grecia a primit ultimul său avion de vânătoare Rafale F3R, finalizând un program de achiziții ambițios care a îmbunătățit capacitățile forțelor aeriene. Acordul, inițiat în ianuarie 2021 cu Franța, a avansat rapid, consolidând suveranitatea Greciei și superioritatea sa aeriană într-o regiune marcată de tensiuni geopolitice persistente.
Numărul soldaților nord-coreeni uciși și răniți desfășurați în lupta împotriva Ucrainei este probabil să depășească 3.000, din care peste 300 morți și 2.700 răniți. Potrivit Reuters, acest lucru a fost declarat astăzi de un parlamentar sud-coreean, referindu-se la informațiile furnizate de serviciul secret sud-coreean NIS.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a numit inteligența artificială drept cea mai mare amenințare la adresa securității naționale a SUA. Sullivan a declarat acest lucru în timpul ultimei sale ședințe de informare de la Casa Albă din 13 ianuarie, răspunzând la întrebările jurnaliștilor.
Generalul-maior Abdul Rahim Mousavi, comandantul șef al armatei iraniene, a anunțat că armata are în prezent o unitate separată care desfășoară misiuni cu drone, indicând posibilitatea formării unei forțe independente dedicate dronelor în viitor, dar această chestiune nu face parte în prezent din planurile pe termen scurt.
Deși pentru România nu pare a fi o prioritate achiziția de elicoptere, sunt state europene care mizează în continuare pe cartea elicopterelor.
Interoperabilitatea e unul din obiectivele Forțelor Armate ale Franței care fac pași etapizați pentru a se conecta cu toate rețelele logistice militare ale Europei. Astfel, pentru prima dată, tehnicieni de sol ai avioanelor franceze Rafale, vor deservi avioane de tip Eurofighter.
Forțele speciale ucrainene au distrus un tanc M1A1 Abrams pentru a preveni capturarea acestuia de către ruși, în contextul unui atac rusesc asupra liniilor ucrainene de aparare. Această ofensivă rusă, care a implicat aproximativ 50 de vehicule blindate, a fost probabil o încercare de a perturba o contraofensivă ucraineană desfășurată în aceeași perioadă. Atacul trupelor ruse s-a soldat cu pierderi semnificative, ucrainenii raportând 45 de soldați ruși uciși și 53 răniți. În timpul acțiunilor de distrugere a coloanei ruse de blindate, o echipă de drone ucrainene a lovit accidental unul dintre tancurile M1A1 Abrams ale Brigăzii 47 Mecanizate, incidentul fiind surprins și distribuit pe rețelele sociale.
Polonia sprijină cererea preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, ca membrii NATO să îşi crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB, transmit Agerpres și DPA, citând o declaraţie a ministrului apărării de la Varşovia.
Ucraina a primit de la Franța bomba ghidată AASM Hammer, care a fost integrată cu succes pe avioanele de vânătoare de origine sovietică. Există dovezi că această muniție a fost deja instalată la bordul aeronavelor ucrainene. O fotografie rară surprinde momentul în care un pilot ucrainean de MiG-29 a lansat o astfel de bombă, aceasta desfășurându-și aripile pentru a se îndrepta spre țintă. Imaginea este considerată valoroasă, arătând momentul în care pilotul avionului MiG-29 verifică dacă bomba ghidată AASM Hammer îşi urmează traiectoria.
Canalele mass-media ruse au publicat recent un videoclip despre care se credea inițial că arată o lovitură aeriană rusă reușită asupra unui „sistem radar de fabricație occidentală” operat de forțele ucrainene.
Kremlinul a avertizat luni că cele mai recente sancțiuni anunțate de Washington împotriva sectorului energetic din Rusia riscă să destabilizeze piețele globale ale petrolului și energiei și a promis că Moscova va face tot posibilul pentru a minimiza impactul respectivelor măsuri, transmit Agerpres, Reuters și AFP.
Agenția de presă rusă Tass a publicat, pe 13.01.2025, o statistică privind atacurile ucrainene asupra teritoriului rus în anul 2024, bazată pe datele furnizate de Ministerul Apărării. Din aceasta rezultă că, în perioada 01 ianuarie - 31 decembrie 2024, sistemele rusești de apărare antiaeriană au interceptat și distrus peste 7.300 de drone ucrainene.
Algerul a găzduit săptămâna aceasta membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) în Siria și ai Unităților de Protecție a Poporului Kurd (YPG) care au participat la o conferință organizată de Frontul Polisario în tabăra Tinduf în sud-vestul Algeriei, într-o mișcare care este puțin probabil să treacă fără un răspuns din partea Ankarei, mai ales că instituțiile de presă turcești au considerat regimul algerian responsabil pentru “sprijinul separatiștilor kurzi”.
Aselsan, o companie de apărare din Turcia, a efectuat o revizuire importantă a documentației interne, eliminând sistemul de apărare antiaeriană S-400 Triumf fabricat în Rusia din sistemul său de comandă și control Hakim 100. Actualizarea a stârnit interes, deoarece S-400 a fost anterior inclus în rețeaua integrată de apărare aeriană Hakim 100, alături de alte sisteme precum sistemul de apărare aeriană Sibir.
Cele trei state membre NATO care se învecinează cu Rusia sunt îngrijorate de faptul că Europa nu dispune de o bază de producție de echipamente militare și de resurse suficiente pentru a face față Rusiei fără ajutorul Statelor Unite. Oficiali de rang înalt din Finlanda, Estonia și Letonia au declarat pentru The Independent.
