DCBusiness.ro
Poți descărca aplicația:
Atunci când președintele francez, Emmanuel Macron, a vizitat Europa de Est la doar câteva săptămâni după ce a fost ales în 2017, el a ignorat complet Polonia și a atacat conducătorii săi. Macron a spus că Polonia se izolează în Europa, iar oamenii săi meritau mai mult decât guvernul lor naționalist cu tușe religioase marcante. Varșovia a răspuns imediat la comentariile lui Macron, făcute în Bulgaria, numindu-l „arogant” și „fără experiență”. Relațiile franco-poloneze au fos înghețate, nici Parisul și nici Varșovia nedorind pentru ani buni să le îmbunătățească.
Numai că, istoria Europei, ca și a lumii, este extrem de dinamică. După busculada diplomatică a francezului, Brexit a avut loc, iar la numai câteva zile de la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, iată că promotorul francez al unui imperiu european centralizat se deplasează în țara care nu l-a menajat nici pe el și nici pe neo-marxiștii de la Bruxelles. Pentru experții în relațiile inter-europene este clar că Macron va vizita Polonia săptămâna viitoare, în speranța legitimă de a reseta legăturile cu o țară pe care a criticat-o puternic pentru reformele sistemului judiciar, pe care le consideră nedemocratice și o politică privind schimbările climatice în contradicție cu mulți dintre partenerii din Uniunea Europeană ai Varșoviei. Prin această vizită, Macron semnalează importanța unuia dintre cele mai mari state membre ale blocului european, care de peste un deceniu duce politici euro-sceptice, pro americane și extrem de clar definite în raport cu bulibășeala conceptuală a celor de la Bruxelles.
Relațiile dintre Polonia și Franța au suferit cea mai mare cădere a lor de după căderea comunismului, după ce guvernul conservator al Poloniei (PiS) a anulat un acord de achiziție de elicoptere Airbus în valoare de 3,4 miliarde de dolari. În 2016, Polonia era extrem de furioasă pe Franța, care credea că acordul a fost în mare măsură convenit și începuse să dea tot felul de indicații politice Varșoviei, punând tot felul de noi condiții pentru îndeplinirea contractului.
Ca și în alte cazuri, Parisul a crezut că Polonia va fi speriată de masivitatea contracutlui și că va fi impresionată de mareția tehnologică franceză. Nu numai că nu așa s-a întâmplat, dar Franța a învățat că suveranitatea poloneză nu stă în câteva miliarde de dolari, chiar dacă imperialsimul economic european considera piața poloneză ca fiind deja ocupată pentru produsele franceze sau germane. Polonia a dat o lecție de putere regională, politică, economică și în primul rând morală, greu înghițită de Franța. De aceea, în timpul vizitei sale, Macron va trebui să facă față mai multor probleme pe care atât președintele plonez cât și extrem de combativul său prim ministru conservator le vor ridica. Oficialii polonezi au declarat deseori că sunt sceptici că noile tehnologii pe care Franța speră să le vândă sunt benefice pentru Polonia, reiterând teoria dragă polonezilor conform căreia dependența de tehnologia unei singure țări este o formă nouă de colonialism economic.
Unul dintre subiectele economice fundamentale pentru Franța este tehnologia nucleară. Macron a dorit să reechilibreze ceea ce vede Parisul drept politica poloneză de a cumpăra doar american, propunînd cooperarea militară și industrială în domenii precum telecomunicațiile și energia nucleară.
„Franța și Polonia au interese similare de atins la nivelul UE”, a spus o sursă a guvernului polonez, care a arătat către politicile din domeniul energiei nucleare și agricultură. Franța dorește, de multă vreme, să își vândă tehnologia nucleară către Polonia, Macron atingând subiectul cu președintele polonez Duda în marja summitului NATO de la Londra din decembrie 2019. Oficialii guvernului polonez au declarat că există un consens potrivit căruia Polonia dorește să construiască noi centrale nucleare, dar au în vedere utilizarea tehnologiei nucleare din Statele Unite și Coreea de Sud. Lucru absolut de neacceptat pentru europeni, în special pentru Franța, care consideră piața europeană ca fiind proprietate privată care trebuie scoasă de sub influența SUA. Exact ca în cazul Africii franceze, Parisul pare a uita că Varșovia nu este curtea din spate a Uniunii Europene și că suveranitatea economică poloneză este subiectul fundamental al sensibilității din ultimul secol.
Polonia și-a exprimat de altfel serios îndoielile în privința ofertelor nucleare franceze, preferând o întărire a relației de securitate trans atlantică decăt înregimentarea economică propusă de către Uniunea Europeană în domeniul nuclear. Mai mult există o clară contradicție între propunerile eco-marxiste ale elitei de la Paris și Berlin, susținute zgomotos de către Bruxelles și dorința de independența energetică poloneză prin dezvoltarea industriei nucleare. Berlinul susține extremismul ideologic ecologic, prima victimă fiind tocmai industria nucleară. Dacă Polonia ar accepta propunerea franceză, politica sa energetică ar fi dependentă de umorile ecologiste ale Uniuniii Europene și s-ar putea trezi obligată să își închidă noile reactoare la ordin european, așa cum a făcut Merkel în Gemrnaia, devenind dependentă total de gazul rusesc. Un scenariu de coșmar având în vedere că gazul rusesc poate să curgă liniștit spre Berlin, decretele bine sponsorizate ale Gretei Thunberg neavînd efecte asupra înțelegerilor germano-ruse. Macron are deci a fi foarte atent cu verbele pe care le folosește, el fiind cunoscut ca un politician european arogant cu țările europene, fără însă substanța politică sau militară a unui De Gaulle sau Miterrand. Căci Parisul lui Macron nu mai este Parisul marilor culoare europene sau a marilor șantiere de construcție identitare ale Europei Unite.
Cu toate aceste sensibilități evindente și vizibile iritări poloneze, Élysée pare că dorește să aducă un mesaj de pace la Varșovia. Pe de o parte, Franța consideră în prezent Polonia ca fiind izolată și care nu dorește să se angajeze în amplul proces de construire a unei Uniuni Europene mult mai centralizate și integrate. Pe de altă parte, fiind una dintre cele mai mari și cu cea mai rapidă creștere economică a țărilor din UE, Polonia este un jucător important pe care Macron nu poate să îl ignore, mai ales că Varsovia a reușit să construiască un dialog real și consistent cu SUA și cu președintele Trump, adversarul cel mai vizibil al noului proiect european.
Macron recunoaște necesitatea unui parteneriat mai strâns, cerând un summit „Triunghiul de la Weimar” între Polonia, Germania și Franța. Macron preia astfel o temă dragă Uniunii Europene, prin care, fără a fi prezentă fizic, înlocuiește Germania, reprezentând-o total la această întîlnire. Germania are și ea probleme extrem de serioase în relațiile cu Polonia, mai ales după ce s-au descoperit înțelegerile acesteia cu Rusia, care practic sacrifică un intreg Est European pentru gazul atât de necesar Berlinului. Varșovia a reacționat în permanență cu duritate la înțelegerile mai mult sau mai puțin secrete germano-ruse care o izolează economic, iar Berlinul nu a reușit sa calmeze supărarea poloneză. Mai mult a răspuns imperial, așa cum a făcut-o în mai multe țări prin promovarea agendei, atît de dragi ei, cu privire la problematica statului de drept în Polonia.
Cum Polonia nu este România, guvernul polonez a replicat prin dublarea eforturilor de curățare (conform analizei acestuia) a sistemului de justiție polonez de judecătorii activiști, care, ca și în alte zone de dominație germană în Europa, începuseră sa emită decizii în linia intereselor globaliste europene și nu neapărat repectând constituția și cadrul legislativ național polonez. Guvernul conservator polonez a luat măsuri drastice de reducere a influenței judecătorilor activiști, reușind să anihileze influența malignă, în analiza aceluiași guvern, a Curții Supreme, bastion al noului europenism judiciar, de unde și conflictul de aproape 10 ani dintre Polonia și neo-marxiștii de la Bruxelles, bine controlați de către Berlin și asociații săi de la Paris. Pentru că Germania, cel puțin la nivel declarativ nu pare a mai avea capacitatea lingvistică de a rezolva diferendul, Macron se duce pentru a propune o reapropiere prin resurecția celebrului dialog tripartit de la Weimar. Simplu spus, în loc de Berlin, Macron va propune Franța ca intermediar, lucru pe care analiștii politici europeni nu îl văd ca fiind de succes. Reproșurile poloneze la adresa Berlinului sunt istorice, ele își au rădăcinile în complexa și profunda rană pricinuită de ocuparea și distrugerea statalității poloneze de către alianța Hitler-Stalin, iar Berlinul, în căutarea de gaz ieftin, nu dorește sub nici o formă să încurajeze doleanțele antirusești ale Poloniei.
La Varșovia, pentru a juca diplomatic, Macron poate sugera o cooperare mai mare între cele două țări, marcată de un rol activ polonez. El poate sublinia prioritățile comune ale celor două țări, cum ar fi menținerea finanțărilor la același nivel pentru fondurile structurale și agricultură, subiect de dispută feroce, după ce același Macron propunea pedepsirea țărilor recalcitrante europene prin reducerea acestor fonduri. În prezent, UE nu are încredere în Polonia, din cauza reformelor controversate ale actualului său guvern de drepta susținut de către PiS. Franța s-a declarat vocal împotriva a ceea ce ea percepe ca fiind o problemă europeană de fond și anume că Polonia are tendința de a încălca separarea puterilor și guvernanța democratică prin eroziunea sitematică a independenței sistemului judiciar, a presei și a statului de drept. Ministrul francez pentru relațiile cu țările UE a precizat că „statul de drept este o problemă importantă” în Polonia.
Prin urmare, întâlnirea franco-poloneză va implica și preocupările Franței cu privire la politica internă a Poloniei. Contrar tuturor analizelor, polonezii nu vor accepta decăt un limbaj politic european benign, altfel vizita se poate transforma într-un eșec vizibil atît pentru Paris cît și pentru sponsorul său abia ascuns, Berlin. De aceea, contrar retoricii bombastice bine cunoscute a macroniei, scopul substanțial al vizitei de două zile ăn Polonia este de a stabili un dialog și de a pune bazele viitoarelor conversații, mai degrabă decât de a obține rezultate grandioase.
Notă DefenseRomania: Textul reprezintă opinia autorului
Ungaria va cumpăra din Statele Unite rachete Advanced Medium-Range Air-to-Air Missiles (AMRAAM), din SUA, conform unei declaraţii de intenţie semnate miercuri la Budapesta de ministrul ungar al apărării Tibor Benko şi ambasadorul SUA în Ungaria, David Cornstein.
Forţa economică globală face din China un adversar mai dificil decât era Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, a apreciat miercuri la Praga secretarul de stat american, Mike Pompeo, citat de Reuters și Agerpres. El a cerut ţărilor europene să strângă rândurile împotriva Partidului Comunist Chinez (PCC), care foloseşte puterea economică pentru a-şi exercita influenţa în întreaga lume.
În ultimul timp tenisunile dintre China și Taiwan, un aliat al SUA, au escaladat periculos de mult.
Aflat într-o vizită de lucru în Extremul Orient, pe 12.08.2020, ministrul rus al Apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, potrivit agenției Interfax, că, până la sfârșitul anului 2020, ministerul va încheia un nou contract pentru achiziționarea unui nou lot de avioane de vânătoare Su-35S, de generație 4++.
În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a fost întrebat despre lupta forțelor române de poliție pentru combaterea grupărilor de crimă organizată.
Mark Esper a anunțat desfășurarea Brigăzii Stryker a SUA în zona Mării Negre.
Preşedintele iranian Hassan Rouhani a ameninţat miercuri că vor exista consecinţe dacă Consiliul de Securitate al ONU prelungeşte embargoul asupra armelor împotriva Iranului la cererea Statelor Unite, relatează miercuri dpa.
Ministerul de Externe irakian a anunţat marţi că anulează o vizită a ministrului turc al Apărării şi îl va convoca pe ambasadorul turc după ce o dronă turcă a ucis doi înalţi oficiali irakieni în Kurdistan, relatează AFP.
US Navy a numit un nou comandant pentru Unitatea de Apărare împotriva Rachetelor Balistice de la Deveselu.
Tancuri israeliene au trecut de gardul montat la frontiera dintre Israel și Liban și au lansat un proiectil cu fosfor asupra unor poziții libaneze.
Grecia a deschis focul asupra unei barci care transporta civili de pe insula Rodos în Marea Egee, a anunțat marți Comandamentul Gărzii de Coastă a Turciei.
Vehicule aeriene fără pilot, capabile să lovească poziții inamice cu proiectile de înaltă precizie, vor intra în serviciul Forțelor Aerospațiale ale Rusiei anul viitor, a declarat generalul locotenent Serghei Dronov, comandantul adjunct al Forțelor Aerospațiale ale Rusiei.
Ministrul de externe german Heiko Maas a avertizat marţi Rusia împotriva unor noi consecinţe dacă o instanţa germană va decide că statul rus a fost complice la presupusa asasinare comandată a unui cetăţean georgian la Berlin anul trecut, potrivit DPA.
Pe 11 august, aeronave fără echipaj turcești care colectau informații au fost observate în sud-vestul Turciei, în apropiere de insula greacă Rodos.
Politica președintelui turc Recept Tayyip Erdogan, prin care a intrat pe un culoar de coliziune cu statele europene, SUA și tensiunile din NATO, riscă să se răsfângă și asupra Armatei turce.
Serviciile de informații ale Iranului au desființat cinci echipe de spioni care lucrau pentru servicii de spionaj străin, a spus un oficial.
Președintele Confederației Elvețiene, Simonetta Sommaruga, a trimis, pe 10 august, o scrisoare de mulțumire președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru vizita în Donbas din 23 iulie. În mesajul său, oficialul elvețian și-a exprimat profunda impresie lăsată de situația umanitară din sud-estul Ucrainei, precum și convingerea că acest conflict trebuie să se termine de dragul populației civile din ambele părți.
DefenseRomania vă prezintă un scurt istoric al celor mai importante știri de marți, 11 august.
O escadrilă de aviație din Forțele Aeriene ale Ucrainei a desfășurat, în decursul a trei zile, o serie de exerciții tactice cu trageri de luptă.
FSB (Serviciul Federal de Securitate) din Rusia a destructurat o rețea care încerca să vândă componente ale avioanelor de vânătoare MiG-29 în Coreea de Nord.
Cele mai noi evenimente din estul Mării Mediterane sunt "extrem de îngrijorătoare", avertizează Comisia Europeană, îndemnând Turcia şi Grecia să depăşească tensiunile bilaterale.
NATO a anunțat azi că o aeronavă neidentificată s-a apropiat către spațiul aerian al Alianței.
Un incident armat lângă Casa Albă l-a făcut pe preşedintele Statelor Unite Donald Trump să părăsească brusc conferinţa de presă la doar trei minute după ce o începuse luni, relatează marţi dpa.
Primul vaccin contra coronavirusului din lume a fost înregistrat în Rusia, a anunțat marți președintele Vladimir Putin.
Germania şi-a inaugurat marţi o nouă agenţie cibernetică, respectiv un departament însărcinat cu menţinerea la zi a datelor privind securitatea informatică pentru a garanta funcţionarea fără interferenţe a administraţiei şi economiei naţionale, a anunţat guvernul de la Berlin, potrivit agenţiei EFE și Agerpres.
Armata Populară de Eliberare a Chinei (PLA) va efectua o serie de exerciții de tragere în apele din zona Insulelor Zhoushan, în perioada 16 - 17 august, conform anunțurilor către navigație publicate pe site-ul Administrației pentru Siguranța Maritimă (MSA) din Republica Populară Chineză (RPC) pe 6 august 2020.
Nave de război ale Turciei protejează vasul de cercetare Oruc Reis în estul Mediteranei, a anunțat Ministerul Național al Apărării.
O explozie în apropiere de punctul de trecere a frontierei Jraischan dintre Irak şi Kuweit luni seară a vizat un convoi ce transporta echipamente pentru trupele americane, au declarat trei forţe de securitate irakiene pentru Reuters.
Situaţia de securitate de pe flancul estic al NATO s-a aflat printre temele discutate în cadrul unei întâlniri, în sistem videoconferinţă, între ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă şi omologul său din Estonia, Juri Luik.
Un manifestant a fost ucis luni seara în Belarus de un dispozitiv exploziv pe care intenţiona să îl arunce asupra forţelor de ordine, în timpul protestelor împotriva realegerii duminică a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, a anunţat poliţia locală, relatează AFP.
Doi iranieni au fost condamnaţi la câte 10 ani de închisoare de un tribunal care i-a găsit vinovaţi de spionaj în favoarea Israelului, Germaniei şi Marii Britanii, a anunţat marţi Autoritatea judiciară de la Teheran, transmit AFP şi Reuters.
China încearcă să facă din teritoriul democratic Taiwan "următorul Hong Kong", a acuzat marţi ministrul taiwanez de externe Joseph Wu după o întâlnire cu un înalt responsabil american aflat în vizită în insulă, informează marţi France Presse.
Opozanta Svetlana Tihanovskaia, contracandidata preşedintelui Aleksandr Lukaşenko la recentele alegeri prezidenţiale din Republica Belarus, s-a refugiat în Lituania, alăturându-se copiilor săi, care se aflau deja aici, pe fondul confruntărilor violente între forţele de securitate şi manifestanţii care au ieşit în stradă să conteste realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko pentru al şaselea mandat, după ce de luni seara nu s-a mai ştiut nimic despre soarta ei, potrivit Reuters şi AFP.
Biroul Inspectorului General al Departamentului de Stat al SUA nu a identificat nereguli în ce priveşte vânzările de armament către Arabia Saudită, Iordania şi Emiratele Arabe Unite, a comunicat luni diplomaţia de la Washington, transmite dpa.
NATO şi-a făcut cunoscută luni "serioasa preocupare" în legătură cu desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din Belarus, câştigate de preşedintele în exerciţiu Aleksandr Lukaşenko, transmite AFP.
Turcia a donat echipament militar forțelor din Kosovo. Valoarea echipamentului se ridică la 743.000 de dolari.
Serviciu naţional de securitate (KGB) a anunțat că a împiedicat o tentativă de asasinat la adresa opozantei Svetlana Tihanovskaia. Totodată, protestele violente au continuat pentru a doua seară în Belarus.
