Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Strategia Națională de Apărare. Nicușor Dan: ”Cine nu reușește să facă saltul tehnologic, va fi penalizat”
Atunci când președintele francez, Emmanuel Macron, a vizitat Europa de Est la doar câteva săptămâni după ce a fost ales în 2017, el a ignorat complet Polonia și a atacat conducătorii săi. Macron a spus că Polonia se izolează în Europa, iar oamenii săi meritau mai mult decât guvernul lor naționalist cu tușe religioase marcante. Varșovia a răspuns imediat la comentariile lui Macron, făcute în Bulgaria, numindu-l „arogant” și „fără experiență”. Relațiile franco-poloneze au fos înghețate, nici Parisul și nici Varșovia nedorind pentru ani buni să le îmbunătățească.
Numai că, istoria Europei, ca și a lumii, este extrem de dinamică. După busculada diplomatică a francezului, Brexit a avut loc, iar la numai câteva zile de la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, iată că promotorul francez al unui imperiu european centralizat se deplasează în țara care nu l-a menajat nici pe el și nici pe neo-marxiștii de la Bruxelles. Pentru experții în relațiile inter-europene este clar că Macron va vizita Polonia săptămâna viitoare, în speranța legitimă de a reseta legăturile cu o țară pe care a criticat-o puternic pentru reformele sistemului judiciar, pe care le consideră nedemocratice și o politică privind schimbările climatice în contradicție cu mulți dintre partenerii din Uniunea Europeană ai Varșoviei. Prin această vizită, Macron semnalează importanța unuia dintre cele mai mari state membre ale blocului european, care de peste un deceniu duce politici euro-sceptice, pro americane și extrem de clar definite în raport cu bulibășeala conceptuală a celor de la Bruxelles.
Relațiile dintre Polonia și Franța au suferit cea mai mare cădere a lor de după căderea comunismului, după ce guvernul conservator al Poloniei (PiS) a anulat un acord de achiziție de elicoptere Airbus în valoare de 3,4 miliarde de dolari. În 2016, Polonia era extrem de furioasă pe Franța, care credea că acordul a fost în mare măsură convenit și începuse să dea tot felul de indicații politice Varșoviei, punând tot felul de noi condiții pentru îndeplinirea contractului.
Ca și în alte cazuri, Parisul a crezut că Polonia va fi speriată de masivitatea contracutlui și că va fi impresionată de mareția tehnologică franceză. Nu numai că nu așa s-a întâmplat, dar Franța a învățat că suveranitatea poloneză nu stă în câteva miliarde de dolari, chiar dacă imperialsimul economic european considera piața poloneză ca fiind deja ocupată pentru produsele franceze sau germane. Polonia a dat o lecție de putere regională, politică, economică și în primul rând morală, greu înghițită de Franța. De aceea, în timpul vizitei sale, Macron va trebui să facă față mai multor probleme pe care atât președintele plonez cât și extrem de combativul său prim ministru conservator le vor ridica. Oficialii polonezi au declarat deseori că sunt sceptici că noile tehnologii pe care Franța speră să le vândă sunt benefice pentru Polonia, reiterând teoria dragă polonezilor conform căreia dependența de tehnologia unei singure țări este o formă nouă de colonialism economic.
Unul dintre subiectele economice fundamentale pentru Franța este tehnologia nucleară. Macron a dorit să reechilibreze ceea ce vede Parisul drept politica poloneză de a cumpăra doar american, propunînd cooperarea militară și industrială în domenii precum telecomunicațiile și energia nucleară.
„Franța și Polonia au interese similare de atins la nivelul UE”, a spus o sursă a guvernului polonez, care a arătat către politicile din domeniul energiei nucleare și agricultură. Franța dorește, de multă vreme, să își vândă tehnologia nucleară către Polonia, Macron atingând subiectul cu președintele polonez Duda în marja summitului NATO de la Londra din decembrie 2019. Oficialii guvernului polonez au declarat că există un consens potrivit căruia Polonia dorește să construiască noi centrale nucleare, dar au în vedere utilizarea tehnologiei nucleare din Statele Unite și Coreea de Sud. Lucru absolut de neacceptat pentru europeni, în special pentru Franța, care consideră piața europeană ca fiind proprietate privată care trebuie scoasă de sub influența SUA. Exact ca în cazul Africii franceze, Parisul pare a uita că Varșovia nu este curtea din spate a Uniunii Europene și că suveranitatea economică poloneză este subiectul fundamental al sensibilității din ultimul secol.
Polonia și-a exprimat de altfel serios îndoielile în privința ofertelor nucleare franceze, preferând o întărire a relației de securitate trans atlantică decăt înregimentarea economică propusă de către Uniunea Europeană în domeniul nuclear. Mai mult există o clară contradicție între propunerile eco-marxiste ale elitei de la Paris și Berlin, susținute zgomotos de către Bruxelles și dorința de independența energetică poloneză prin dezvoltarea industriei nucleare. Berlinul susține extremismul ideologic ecologic, prima victimă fiind tocmai industria nucleară. Dacă Polonia ar accepta propunerea franceză, politica sa energetică ar fi dependentă de umorile ecologiste ale Uniuniii Europene și s-ar putea trezi obligată să își închidă noile reactoare la ordin european, așa cum a făcut Merkel în Gemrnaia, devenind dependentă total de gazul rusesc. Un scenariu de coșmar având în vedere că gazul rusesc poate să curgă liniștit spre Berlin, decretele bine sponsorizate ale Gretei Thunberg neavînd efecte asupra înțelegerilor germano-ruse. Macron are deci a fi foarte atent cu verbele pe care le folosește, el fiind cunoscut ca un politician european arogant cu țările europene, fără însă substanța politică sau militară a unui De Gaulle sau Miterrand. Căci Parisul lui Macron nu mai este Parisul marilor culoare europene sau a marilor șantiere de construcție identitare ale Europei Unite.
Cu toate aceste sensibilități evindente și vizibile iritări poloneze, Élysée pare că dorește să aducă un mesaj de pace la Varșovia. Pe de o parte, Franța consideră în prezent Polonia ca fiind izolată și care nu dorește să se angajeze în amplul proces de construire a unei Uniuni Europene mult mai centralizate și integrate. Pe de altă parte, fiind una dintre cele mai mari și cu cea mai rapidă creștere economică a țărilor din UE, Polonia este un jucător important pe care Macron nu poate să îl ignore, mai ales că Varsovia a reușit să construiască un dialog real și consistent cu SUA și cu președintele Trump, adversarul cel mai vizibil al noului proiect european.
Macron recunoaște necesitatea unui parteneriat mai strâns, cerând un summit „Triunghiul de la Weimar” între Polonia, Germania și Franța. Macron preia astfel o temă dragă Uniunii Europene, prin care, fără a fi prezentă fizic, înlocuiește Germania, reprezentând-o total la această întîlnire. Germania are și ea probleme extrem de serioase în relațiile cu Polonia, mai ales după ce s-au descoperit înțelegerile acesteia cu Rusia, care practic sacrifică un intreg Est European pentru gazul atât de necesar Berlinului. Varșovia a reacționat în permanență cu duritate la înțelegerile mai mult sau mai puțin secrete germano-ruse care o izolează economic, iar Berlinul nu a reușit sa calmeze supărarea poloneză. Mai mult a răspuns imperial, așa cum a făcut-o în mai multe țări prin promovarea agendei, atît de dragi ei, cu privire la problematica statului de drept în Polonia.
Cum Polonia nu este România, guvernul polonez a replicat prin dublarea eforturilor de curățare (conform analizei acestuia) a sistemului de justiție polonez de judecătorii activiști, care, ca și în alte zone de dominație germană în Europa, începuseră sa emită decizii în linia intereselor globaliste europene și nu neapărat repectând constituția și cadrul legislativ național polonez. Guvernul conservator polonez a luat măsuri drastice de reducere a influenței judecătorilor activiști, reușind să anihileze influența malignă, în analiza aceluiași guvern, a Curții Supreme, bastion al noului europenism judiciar, de unde și conflictul de aproape 10 ani dintre Polonia și neo-marxiștii de la Bruxelles, bine controlați de către Berlin și asociații săi de la Paris. Pentru că Germania, cel puțin la nivel declarativ nu pare a mai avea capacitatea lingvistică de a rezolva diferendul, Macron se duce pentru a propune o reapropiere prin resurecția celebrului dialog tripartit de la Weimar. Simplu spus, în loc de Berlin, Macron va propune Franța ca intermediar, lucru pe care analiștii politici europeni nu îl văd ca fiind de succes. Reproșurile poloneze la adresa Berlinului sunt istorice, ele își au rădăcinile în complexa și profunda rană pricinuită de ocuparea și distrugerea statalității poloneze de către alianța Hitler-Stalin, iar Berlinul, în căutarea de gaz ieftin, nu dorește sub nici o formă să încurajeze doleanțele antirusești ale Poloniei.
La Varșovia, pentru a juca diplomatic, Macron poate sugera o cooperare mai mare între cele două țări, marcată de un rol activ polonez. El poate sublinia prioritățile comune ale celor două țări, cum ar fi menținerea finanțărilor la același nivel pentru fondurile structurale și agricultură, subiect de dispută feroce, după ce același Macron propunea pedepsirea țărilor recalcitrante europene prin reducerea acestor fonduri. În prezent, UE nu are încredere în Polonia, din cauza reformelor controversate ale actualului său guvern de drepta susținut de către PiS. Franța s-a declarat vocal împotriva a ceea ce ea percepe ca fiind o problemă europeană de fond și anume că Polonia are tendința de a încălca separarea puterilor și guvernanța democratică prin eroziunea sitematică a independenței sistemului judiciar, a presei și a statului de drept. Ministrul francez pentru relațiile cu țările UE a precizat că „statul de drept este o problemă importantă” în Polonia.
Prin urmare, întâlnirea franco-poloneză va implica și preocupările Franței cu privire la politica internă a Poloniei. Contrar tuturor analizelor, polonezii nu vor accepta decăt un limbaj politic european benign, altfel vizita se poate transforma într-un eșec vizibil atît pentru Paris cît și pentru sponsorul său abia ascuns, Berlin. De aceea, contrar retoricii bombastice bine cunoscute a macroniei, scopul substanțial al vizitei de două zile ăn Polonia este de a stabili un dialog și de a pune bazele viitoarelor conversații, mai degrabă decât de a obține rezultate grandioase.
Notă DefenseRomania: Textul reprezintă opinia autorului
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Negocierile care au loc în aceste zile între Statele Unite și Ucraina depășesc cu mult logica tradițională a asistenței militare. Pe masă se află un potențial acord comercial de miliarde de dolari axat pe drone, o tranzacție care semnalează o inversare de roluri neașteptată: Ucraina, țara aflată sub agresiune rusă, a devenit un laborator de inovație militară, iar Pentagonul pare dispus să-i studieze lecțiile.
Declarația recentă a Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care solicită din nou partenerilor occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a reaprins dezbaterea privind eficacitatea acestui sistem american pe frontul din Ucraina. Cererea constantă pentru Patriot survine în contextul unor informații din media care sugerează o scădere a ratei de interceptare a rachetelor hipersonice rusești Kh-47M2 Kinjal, ca urmare a modificărilor tactice introduse de ruși.
Descoperirea, în plin război, a celei mai mari baze de lansare și stocare a dronelor Shahed nu este un simplu detaliu logistic, ci expune o strategie militară pe termen lung. Imaginile din satelit de înaltă rezoluție, publicate marți de comunitățile de analişti OSINT, arată că Rusia nu doar continuă războiul cu determinare, ci îl industrializează, construind metodic o infrastructură masivă menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei.
O bombă cu ceas amenință să fisureze unitatea aliaților în sprijinul Ucrainei, iar fitilul a fost aprins de o investigație germană. Concluzia, publicată de The Wall Street Journal și preluată de European Pravda, este explozivă: o unitate de elită ucraineană ar fi sabotat conductele Nord Stream, iar operațiunea ar fi fost supervizată direct de nimeni altul decât fostul comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
Peste cinci miliarde de dolari în armament destinat aliaților NATO și Ucrainei sunt blocate. Nu de o decizie strategică, nu de un adversar extern, ci de ,,paralizia politică'' internă a Statelor Unite. „Shutdown-ul” guvernului american, intrat deja în a 40-a zi, a înghețat livrări critice, expunând o vulnerabilitate majoră în arhitectura de securitate occidentală într-un moment în care războiul din Ucraina nu dă semne de oprire.
Cotidianul rus Kommersant a informat, pe 10.11.2025, că în entitățile constitutive ale Federației Ruse a început recrutarea de voluntari pentru apărarea facilităților deosebit de importante.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați găzduiește forumul strategic Galați Security Forum, dedicat securității europene și reconstrucției Ucrainei.
Imaginile din satelit, publicate de canalul OSINT Dnipro Osint, confirmă ceea ce rapoartele de pe linia frontului sugerau deja: Ucraina a reușit o lovitură de precizie devastatoare asupra unei baze logistice rusești esențiale, amenajată pe teritoriul fostului Aeroport Internațional Donețk. Pe 5 noiembrie, o operațiune complexă a forțelor ucrainene a vizat și distrus două depozite folosite pentru stocarea și asamblarea dronelor de atac Shahed (cunoscute și ca Geran-2 sau Gerbera).
La începutul lui noiembrie 2025, Bucureștiul a devenit centrul dezbaterii globale despre viitorul apărării. NATO-Industry Forum, desfășurat în capitala României, a adunat lideri politici, militari și industriali din toate colțurile lumii. Tema întâlnirii, „Rearming NATO – Innovate, Accelerate, Sustain”, a fost mai mult decât un slogan. A fost o declarație de responsabilitate: Alianța nu mai poate funcționa pe reflexe de pace într-o lume aflată deja într-un război prelungit de uzură.
Respingerea de către NATO a cererii lui Zelenski de a închide spațiul aerian ucrainean a fost cea mai dureroasă decizie, precizează fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.
Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei (SSO/FOS) au confirmat o operațiune chirurgicală executată încă de pe 6 octombrie în Crimeea ocupată, soldată cu distrugerea unui sistem S-400 „Triumf” și a unui depozit strategic de muniții. Anunțul tardiv, făcut public abia pe 8 noiembrie din motive de „securitate operațională”, este confirmarea unei campanii metodice, asimetrice, care vizează erodarea completă a capacității militare a Rusiei în peninsulă.
Într-un discurs care sună mai mult a declarație de război decât a alocuțiune birocratică, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pus vineri pe masă o reformă radicală a modului în care Pentagonul cumpără armament. În fața directorilor executivi ai giganților din industria de apărare, de la ,,clasici'' la noii veniți din Big Tech precum Google sau startup-uri ca Anduril, mesajul a fost clar: „Schimbați-vă sau veți dispărea.”
Armata Statelor Unite ale Americii a realizat că este periculos de mult în urmă şi că trebuie să facă o schimbare serioasă în ceea ce priveşte doctrina militară. Astfel, Pentagonul plănuiește să achiziționeze cel puțin un milion de drone în următorii doi până la trei ani, adică până în 2028. Nu este o simplă modernizare a arsenalului militar american, ci o cursă contra-cronometru pentru a recupera un decalaj strategic masiv față de adversari și pentru a rezolva o vulnerabilitate critică: dependența industrială de China.
Un avertisment de o claritate tăioasă vine de la vârful Armatei SUA din Pacific, semnalând o schimbare de abordare impusă de noua realitate geopolitică. Generalul Ronald Clark, comandantul Comandamentului Armatei SUA din Pacific (USARPAC), trage un semnal de alarmă public privind nevoia urgentă de reformă, subliniind că „prețul eșecului este mult prea mare”.
Comandamentul Sistemelor Spațiale (SSC) al Forței Spațiale a SUA a anunțat oficial că a semnat un memorandum de înțelegere cu Departamentul Apărării, în cadrul căruia s-a stabilit că un număr de aliați cheie pot avea acces la tehnologia de navigație de cea mai înaltă precizie și rezistență la bruiaj, așa cum este cunoscut “Echipamentul utilizatorului GPS militar” (MGUE) utilizat de americani..
Într-un colț al Flancului Estic, Polonia lansează cel mai mare program de pregătire a apărării din istoria sa modernă. În celălalt colț, România se luptă să peticească o rezervă operațională îmbătrânită, pe care șeful Statului Major al Apărării a numit-o recent, pe bună dreptate, „o problemă de siguranță națională”.
Premierul ungar Viktor Orbán s-a întors de la Washington cu ceea ce pare a fi o victorie politică totală. Întâlnirea sa cu președintele Donald Trump i-a adus nu doar laude publice („un lider măreț”) și o susținere deschisă pentru realegerea sa în 2026, ci și premiul cel mare: o „excepție generală, pe termen nedeterminat” de la sancțiunile americane asupra energiei rusești.
Supremația tehnologică a sistemului american Patriot este pusă sub semnul întrebării direct pe câmpul de luptă din Ucraina. Sistemul Patriot, considerat mult timp etalonul apărării antiaeriene occidentale, întâmpină dificultăți majore în fața noilor tactici rusești, în timp ce rivalul său european, sistemul franco-italian SAMP/T (Mamba), pare să fi preluat conducerea în materie de eficiență.
Guvernul elen analizează extinderea flotei sale de avioane de luptă franceze Rafale, într-un moment în care Turcia își consolidează capacitățile aeriene printr-un acord istoric cu Marea Britanie pentru achiziția a 20 de aparate Eurofighter Typhoon, dotate cu rachete de ultimă generație cu rază lungă Meteor. Concomitent turcii vor achiziționa și 24 de avioane Eurofighter Typhon în uz din Golf.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Shoigu, consideră că Siberia trebuie să devină centrul unei noi industrializări, iar statul trebuie să creeze condiții care să încurajeze oamenii să se mute în estul țării.
O analiză recentă a prestigiosului Institut Francez de Relații Internaționale (IFRI) pune pe masă o realitate dură, pe care elitele europene o ignoră de prea mult timp: continentul are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de 2030. Acest „dacă” este condiționat de un factor pe care Europa nu îl controlează: rezistența Ucrainei.
O coaliție bipartizană, transpartinică, din Congresul Statelor Unite, a lansat un avertisment dur la adresa Pentagonului, contestând planul administrației Trump de a retrage sute de militari americani din România. Într-un moment de tensiune maximă pe Flancul Estic, scrisoarea trimisă Secretarului Apărării, Pete Hegseth, semnalează o ruptură la Washington și o teamă palpabilă că decizia va fi interpretată de Moscova drept un "mesaj de retragere".
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Kazahstanul urmează să se alăture Acordurilor Abrahamice, inițiativa diplomatică lansată în 2020 între Israel și mai multe țări arabe și musulmane, într-o mișcare politică considerată simbolică, dar cu valoare geopolitică semnificativă. Potrivit a trei oficiali americani citați de Associated Press, decizia are ca scop revitalizarea acordurilor de normalizare care au marcat una dintre principalele realizări de politică externă ale administrației Trump.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, efectuează vineri o vizită în Turcia, context în care are programată, la Ankara, o întâlnire cu omologul său, Hakan Fidan.
Bucureștiul a fost în aceste zile epicentrul noii doctrine strategice a NATO. Dincolo de protocolul Forumului NATO pentru Industrie, mesajul transmis la cel mai înalt nivel, prin vocea Secretarului General Mark Rutte, este tranșant: Alianța a intrat într-o nouă eră a confruntării, iar pentru a garanta „pacea prin forță”, are nevoie de o revoluție industrială.
O amenințare gravă la adresa luptătorilor ucraineni a fost înlăturată în regiunea Donețk. În noaptea de 5 spre 6 noiembrie 2025, forțele ucrainene au distrus un depozit de UAV-uri Shahed/Geran, aflat destul de aproape de linia frontului. Informația a fost publicată de comandantul Forțelor fără pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi.
Forțele pentru Operatii Speciale(SSO) ale Ucrainei au reușit o nouă lovitură spectaculoasă în adâncimea teritoriului rus, distrugând componente cheie ale unui sistem de rachete Iskander. Operațiunea, desfășurată în colaborare cu partizani ruși în regiunea Kursk, subliniază o schimbare strategică: dacă nu poți doborî rachetele, trebuie să distrugi lansatoarele.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Negocierile dintre Sudan și Rusia pentru achiziția de avioane de luptă Su-30 sau Su-35 au depășit stadiul de simplă tranzacție militară, transformându-se într-un troc strategic definitoriu pentru viitorul Africii de Nord-Est.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Țările din întreaga lume cheltuiesc sume enorme pentru achiziționarea și fabricarea de arme pentru a-și menține securitatea națională, a descuraja potențialele amenințări și a-și demonstra puterea la nivel regional și global. Cheltuielile militare reflectă nu numai prioritățile de apărare ale unei țări, ci și ambițiile sale tehnologice, alianțele strategice și considerațiile geopolitice.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
Cooperarea tehnologică dintre Israel și România pare să fi generat nu doar un produs competitiv, ci și un precedent important pentru implicarea industriei românești.
Polonia nu mai așteaptă de mult timp ca securitatea europeană să fie desenată în cancelariile vestice, ci își construiește metodic statutul de pilon central al NATO pe Flancul Estic. Semnarea recentului contract pentru rachetele AIM-120D-3 este o altă declarație de intenție despre cum va arăta doctrina de apărare a Poloniei în următorul deceniu.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
O dronă de tip MQ-9 Reaper prăbușită în aceste zile a fost de fapt doborâtă de US Army, lucru confirmat de forțele armate ale Statelor Unite ale Americii.
Compania italiană Leonardo se pregătește să prezinte o nouă tehnologie de apărare aeriană care ar trebui să contribuie la integrarea unor scuturi antirachetă, precum Iron Dome israelian.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Rușii sunt într-o ofensivă totală de promovare a avionului lor de generația a cincea iar Serghei Bogdan, șeful serviciului de zbor al Biroului de Proiectare Sukhoi, producătorul Su-57, transmite în cadrul salonului aviatic Dubai Airshow că designul și capabilitățile Su-57 vor continua să fie îmbunătățite pe baza experienței reale de luptă. Rușii subliniază gradul „fără precedent” de testare în condiții de război pe care avionul l-a acumulat în teatrul ucrainean, dar aici sunt semne mari de întrebare.
Fostă membru al Knessetului și expert pe Orient, Ruth Wasserman, a analizat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), la care a participat și DefenseRomania, modul în care Rusia a influențat, de-a lungul decadelor, narativele islamice, subliniind capacitatea impresionantă a Moscovei de a modela povești și percepții care ajung să fie acceptate și integrate de comunități largi.
SUA se pregătesc să extindă semnificativ operațiunile militare împotriva traficanților de droguri din Venezuela, a anunțat Donald Trump în timpul unei intervenții publice cu ocazia Zilei Recunoștinței.
Un grup de cercetare american non-guvernamental a identificat mai multe sancțiuni potențial cheie care vizează ținte neglijate și cu vizibilitate redusă, despre care spune că ar putea perturba serios efortul de război al Rusiei în Ucraina, în urma atacurilor masive ucrainene de luna trecută asupra instalațiilor deținute de mari companii petroliere rusești.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Într-un război de uzură în care logistica a devenit la fel de vitală ca sistemele de arme balistice, mărturia recentă a unui pilot ucrainean care operează de pe avioanele franceze Mirage 2000-5 oferă o radiografie rară a modului în care tehnologia occidentală este integrată în infrastructura defensivă a Ucraina. Procentul înaintat de pilot, o rată de interceptare de 98% împotriva amenințărilor aeriene rusești, este impresionant din punct de vedere statistic, însă ascunde o vulnerabilitate structurală pe care Ucraina încearcă disperată să o acopere: lipsa capacității de a proiecta forță la distanță mare.
Pokrovskul nu va fi cedat, iar forțele rusești nu au capacitatea de a cuceri orașul într-un termen scurt, acesta este mesajul transmis de comandantul batalionului de sisteme fără pilot al Brigăzii Separate 152, Oleg Ivanov, într-un interviu acordat agenției ucrainene Unian.
Președintele francez Emmanuel Macron ar putea anunța introducerea serviciului militar voluntar în țară în următoarele zile, relatează Le Figaro.
Într-o perioadă în care dronele ruse continuă provocările în spațiul aerian al României, fiind ridicate aproape la fiecare atac asupra Ucrainei avioane F-16 ale României ori Eurofighter germane aflate în misiune de Poliție Aeriană, Ucraina și partenerii noștri mizează pe una din cele mai rentabile și eficiente metode de a angaja drone ruse, exceptând desigur operațiunile de război electronic: Angajarea UAV-urilor ruse cu drone interceptoare.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
”Rușii testează constant granițele - care va fi răspunsul, cât de departe pot merge?”, declară ministrul leton de externe, Baiba Braže, într-un interviu acordat Politico. Este nevoie de un „răspuns mai proactiv”, spune el. „Și semnalul nu este transmis prin poveste - ci prin acțiune”.
