Mai mult, el s-a declarat mândru în legătură cu această declaraţie şi a insistat că era nevoie de un "semnal de alarmă" în cadrul Alianţei, într-o conferinţă de presă comună cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în finalul unei întâlniri cu acesta la Paris, informează dpa.
"Poate era nevoie de un semnal de trezire (wake-up call). A fost dat şi mă bucur că prioritatea este mai degrabă să reflectăm asupra scopurilor noastre şi a obiectivelor noastre strategice", a spus preşedintele francez. Verdictul dur al lui Macron înaintea summitului NATO din 3-4 decembrie la Londra a suscitat o reacţie puternică din partea omologilor săi europeni care cred că Europa are încă nevoie să se bazeze foarte mult pe Alianţa Nord-Atlantică pentru apărarea sa. "Întrebările pe care le-am pus sunt întrebări deschise pe care noi încă nu le-am rezolvat", a spus Macron în urma discuţiilor purtate cu Stoltenberg la Paris, subliniind că acestea vizează pacea în Europa, relaţiile cu Rusia, problema Turciei şi de a şti cine este duşmanul comun, conform dpa.
"Ultimele două summituri au fost consacrate doar modului cum am putea lucra ca să putem uşura costul financiar pentru SUA", principalul contributor al Alianţei, a afirmat preşedintele francez, exprimându-şi regretul faţă de "deconectarea flagrantă şi inacceptabilă" a discuţiilor din cadrul NATO timp de doi ani în jurul valorii contribuţiei financiare americane de adevăratele provocări care stau în faţa Alianţei.
În acelaşi timp, Emmanuel Macron şi-a exprimat dorinţa ca europenii să se asocieze negocierilor cu privire la tratatul care urmează să înlocuiască acordul ruso-american din 1987 asupra Forţelor Nucleare Intermediare (IFN), după denunţarea acestuia din urmă de către SUA şi suspendarea participării Rusiei la acesta. "Nu ne putem delega securitatea unui acord bilateral în care niciun european nu este implicat", a declarat preşedintele francez în conferinţa de presă cu secretarul general al NATO. Este necesară o "implicare a europenilor în acest viitor tratat", a afirmat el.
Totodată, preşedintele francez a negat că a acceptat propunerea rusă privind instituirea unui moratoriu asupra desfăşurării de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune în Europa, dar a spus că este important ca iniţiativa Kremlinului să nu fie pur şi simplu respinsă. "Franţa nu a acceptat absolut deloc această propunere", după ce Kremlinul a afirmat anterior că şeful statului francez ar fi acceptat instituirea moratoriului la desfăşurarea de rachete intermediare în Europa.
"Dar noi o considerăm ca bază de discuţii, nu ar trebui doar să o respingem. Să fim serioşi, vorbim despre securitatea Europei", a remarcat el.
Reacţia Moscovei nu s-a lăsat aşteptată. Kremlinul a declarat că preşedintele Macron a răspuns la iniţiativa Moscovei privind impunerea unui moratoriu asupra desfăşurării de rachete în Europa.
Rusia a propus un moratoriu asupra desfăşurării de rachete cu rază medie şi scurtă de acţiune în Europa după încetarea oficială a Tratatului IFN în august. NATO calificase această propunere făcută de preşedintele rus Vladimir Putin drept una care nu ar trebui luată în seamă, întrucât Rusia ar fi desfăşurat deja rachete care cad sub incidenţa IFN în partea europeană a Federaţiei Ruse, ceea ce Moscova neagă.
"Desigur, răspunsul (lui Macron) nu este detaliat. Dar, cel puţin, aceasta a exprimat o înţelegere pentru preocuparea (Rusiei) şi şi-a exprimat dorinţa pentru dialog" cu privire la acest subiect, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Interfax. Peskov a spus că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea aborda această chestiune în marja negocierilor de la Paris, preconizate pentru 9 decembrie, în problema conflictului din estul Ucrainei.
Tratatul IFN interzicea utilizarea anumitor tipuri de rachete balistice şi de croazieră sol-sol cu rază de acţiune între 500 şi 5.500 de kilometri.
La rândul său, Jens Stoltenberg a subliniat că, în pofida dezacordurilor existente în interiorul Alianţei, "bazele NATO sunt solide", conform dpa. "Vom continua să ne adaptăm, să ne modernizăm şi vom analiza împreună cum putem consolida şi mai mult rolul politic al NATO", a afirmat secretarul general al Organizaţiei. Dar, a insistat Stoltenberg, în starea actuală, Uniunea Europeană singură "nu poate să apere Europa şi nu se poate substitui Alianţei Nord-Atlantice". "Ambele sunt faţetele aceleiaşi medalii", a spus el.
Macron şi Stoltenberg şi-au exprimat dorinţa de a "asigura succesul" summitului liderilor celor 29 de ţări membre ale NATO săptămâna viitoare la Londra (marţi şi miercuri), cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la crearea Alianţei.
Vezi și: Ursula von der Leyen: NATO şi Uniunea Europeana sunt complementare, nu rivale
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Prim-ministrul Republicii Portugheze, Luis Montenegro, însoțit de reprezentanți din conducerea Ministerului Apărării, a efectuat o vizită de lucru în România, vineri, 20 decembrie, în garnizoana Caracal, unde sunt dislocate trupe portugheze.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia ar fi trebuit să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei mai devreme și să fie mai bine pregătită pentru război.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a ameninţat vineri Uniunea Europeană cu taxe vamale dacă blocul comunitar nu îşi reduce excedentul comercial în relaţiile cu SUA prin cumpărarea de mai mult gaz şi petrol american, transmite Agerpres și AFP
Guvernul ungar a acceptat cererea deputatului Marcin Romanowski și i-a acordat protecție internațională în temeiul Legii privind azilul – a declarat avocatul fostului ministru adjunct al justiției.
Economia Rusiei rămâne stabilă indiferent de presiunile externe. Creșterea economică ar putea ajunge la 3,9 până la 4 la sută din PIB în acest an, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unei conferințe de presă, un bilanț de sfârșit de an.
SBU și GUR se întrec pentru a lichida înalți oficiali ruși sau pentru a ataca ținte militare majore din ce în ce mai adânc în interiorul Rusiei.
Ministerul Energiei al Moldovei a confirmat informații că Gazprom nu a rezervat capacitate de tranzit de gaze către Transnistria pentru ianuarie 2025.
Republica Moldova a anticipat astfel de presiuni și a declarat, din 16 decembrie, instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, în faţa riscului întreruperii livrărilor de gaze ruseşti către regiunea separatistă Transnistria.
Avioanele de luptă olandeze F-35 au interceptat marți avioane de luptă și bombardiere ruși cu rachete supersonice, care survolau Marea Baltică.
Președintele României, conferință de presă la Bruxelles.
Modificarea va permite Alianței să pretindă un rol mai direct în sprijinirea Kievului.
Patru senatori americani, republicani şi democraţi, condamnă interferenţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din România şi îşi exprimă sprijinul pentru ţara noastră în lupta pentru integritatea procesului electoral.
Grupul MVM, a doua cea mai mare companie din Ungaria, a semnat luni, un acord privind achiziţia diviziei de soluţii pentru gospodării şi clienţi a companiei E.ON din România.
India ar putea face o alegere surpriză în privința viitoarelor aeronave de luptă pe care Forțele Aeriene doresc să le achiziționeze. Cele mai mari șanse pare să le aibă varianta propusă de Suedia, cu aeronava JAS-39 Gripen.
Preşedintele României, Klaus Iohannis a semnat mai multe decrete de pensionare pentru magistrați.
Sâmbătă, petrolierul rusesc Volgoneft 212, care are la bord 4.000 de tone de produse petroliere s-a rupt în jumătate în strâmtoarea Kerci, lângă Peninsula Crimeea ucraineană. O oră mai târziu, petrolierul Volgoneft 239 a eșuat și el.
Moscova a amenințat în mod repetat cu noi anexări dacă Ucraina nu acceptă, practic, să capituleze.
Serviciul Securității de Stat din Abkhazia susține că a reținut un cetățean român, acuzat de spionaj în favoarea Ucrainei.
Fostul fotbalist Kavelashvili devine președintele Georgiei, o lovitură adusă aspirațiilor europene ale micului stat din Caucazul de Sud.
Publicația Financial Times a informat, pe 13.12.2024, că Rusia își retrage o parte din forțele sale dislocate în Siria. Jurnaliștii britanici au ajuns la această concluzie în urma analizării unor imagini din satelit ale bazelor și coloanelor de echipamente militare.
Parlamentul sud-coreean a adoptat sâmbătă o moţiune de suspendare a preşedintelui Yoon Suk Yeol, ca urmare a încercării sale eşuate de a impune legea marţială în Coreea de Sud pe 3 decembrie, relatează AFP.
Forțele Terestre (US Army) și Marina (US Navy) au efectuat cu succes primul test de luptă al rachetei hipersonice cu rază lungă Dark Eagle.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, are în vedere o lovitură preventivă asupra Iranului pentru a opri programul nuclear în curs de desfășurare al Iranului.
Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit noul prim-ministru pe șeful partidului MoDem, Francois Bayrou, și i-a încredințat sarcina formării unui guvern, a anunțat Palatul Elysée într-un comunicat emis vineri.
Încetarea focului în războiul din Ucraina va fi subiectul principal al întâlnirii convocate miercurea viitoare la Bruxelles de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte.
La o întâlnire cu membrii guvernului de joi, președintele rus Vladimir Putin a cerut adoptarea unor măsuri extraordinare de sprijinire a companiilor rusești de exploatare a cărbunelui.
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-au întâlnit cu ministrul Apărării din Regatul Belgiei, Ludivine Dedonder, și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Frederik Vansina, joi, 12 decembrie, la Centrul Național de Instruire Întrunită Getica din Cincu, Brașov.
Preşedintele chinez Xi Jinping nu va participa la ceremonia de învestire a preşedintelui ales Donald Trump, care va avea loc pe 20 ianuarie la Washington, a informat vineri CBS News, transmit Agerpres și EFE.
Publicația Financial Times (FT) a informat, pe 12.12.2024, că membrii europeni ai NATO negociază o creștere a obiectivului anual de cheltuieli pentru apărare din cadrul alianței de la nivelul actual de 2% la 3% din produsul intern brut (PIB). Un acord în acest sens ar trebui să fie obținut până în iunie anul viitor, când va avea loc summitul anual al Alianței Nord-Atlantice în Olanda.
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-au întâlnit cu ministrul Apărării din Regatul Belgiei, Ludivine Dedonder, și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Frederik Vansina, joi, 12 decembrie, la Centrul Național de Instruire Întrunită Getica din Cincu, Brașov.
Guvernul a adoptat azi un proiect legislativ care reglementează combaterea dronelor în spațiul aerian al României.
Cum va arăta viitorul pentru aviația militară a Ucrainei e greu de spus. Cert e că ucrianenii visează să piloteze și avioane de luptă F-35 Lightning II, de generația a 5-a.
Un petrolier al flotei ruse din „umbră” a eșuat lângă coasta Germaniei. Nava Eventin, sub pavilion Panama, de 274 de metri lungime și 48 de metri lățime, având la bord 99.000 de tone de petrol, este incapabilă să manevreze în urma unei pene de curent, potrivit presei germane.
România a donat Ucrainei anul trecut un sistem de apărare antiaeriană de tip Patriot, o mișcare care a fost la început primită cu scepticism. Dar ea s-a dovedit cartea câștigătoare. De ce? O explică chiar ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.
Agenția de presă slovacă TASR a informat, pe 09.01.2025, preluând o informație de la Reuters, că, de la începutul războiului din Ucraina în urmă cu aproape trei ani, trupele ruse au folosit peste 51.000 de bombe de aviație dirijate.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că a discutat vineri cu omologul său american Joe Biden căruia i-a mulţumit pentru "sprijinul său neclintit", cu mai puţin de două săptămâni înainte de a preda puterea republicanului Donald Trump, relatează Agerpres și AFP.
Publicația Meduza din Letonia, specializată în problematica Federației Ruse și a fostelor state sovietice, a publicat pe 9 ianuarie un articol inedit privind faptul că tot mai multe persoane din rândul elitei politice ruse încep să își exprime nemulțumirea față de continuarea războiului din Ucraina.
Forțele Armate Sârbe utilizează o cantitate semnificativă de echipamente și arme de proveniență sovietică și rusă, inclusiv 14 avioane MiG-29 și 30 de tancuri T-72, precum și șase sisteme de apărare aeriană Pantsir. Având în vedere că Serbia nu mai poate conta pe Rusia pentru aprovizionarea cu arme, a fost necesar să caute surse alternative pentru a face rost de componentele necesare mentenanţei, după cum precizează generalul Milan Mojsilović, Șeful Statului Major al Forțelor Armate Sârbe, într-un interviu pentru cotidianul sârb Vecernje Novosti.
Elham Ahmed, co-președinte al Departamentului de Externe al administrației kurde, a declarat că sunt în desfășurare discuții pentru a securiza granițele din nordul Siriei cu participarea forțelor americane și franceze, subliniind că solicită Franței să o ajute la stabilirea unor relații bune cu Ankara, ca parte a eforturilor care vizează dezamorsarea unui conflict între Turcia și forțele kurde siriene susținute de Occident.
Un material video interesant a apărut recent pe reţele de socializare, în care un cont de pe X susține că prezintă o întâlnire între un Sukhoi rus și un F-35 italian. Deși data și locația nu sunt clare, pilotul rus care apare în materialul video sugerează că aeronava din dreapta sa este într-adevăr un F-35 din Forțele Aeriene Italiene.
Ștefan Dănilă, general (r.) cu patru stele, primul general de aviație care a deținut funcția de șef al Statului Major General al Armatei, semnează un text excelent cu privire la disputa care a divizat socitatea, cunoscută popular drept „armata obligatorie”.
Problemele faimoasei Brigăzi 155 Mecanizate din Ucraina provin din faptul că soldații săi trebuie să lupte cu doi inamici simultan: rușii, dar și comandamentul excesiv de centralizat ca moștenire a trecutului sovietic. Acest lucru a fost anunțat de agenția de presă AFP, care a prezentat un raport al unității care luptă în regiunea Donețk din estul Ucrainei.
Guvernul federal al Statelor Unite tocmai a anunțat oficial că România intră de astăzi în clubul select numit Visa Waiver. Începând cu 31 martie, anul acesta, românii pot călători în SUA fără vize. Acesta este evident un moment important şi fericit pentru toți românii, iar decizia Statelor Unite arată cât de puternică a devenit în timp legătura dintre România și SUA, a precizat ambasadorului României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, într-un mesaj publicat pe pagina oficială de Facebook a Embassy of România to the United States of America.
Rusia afirmă că monitorizează îndeaproape situația cu Groenlanda, după ce președintele ales al SUA, Donald Trump, a refuzat să excludă măsuri militare sau economice pentru a prelua controlul asupra teritoriului de la Danemarca. „Urmărim foarte îndeaproape evoluția destul de dramatică a situației, dar până acum, slavă Domnului, suntem la nivel de declarații”, a declarat joi reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Tranzacția prin care compania E.ON ar urma să fie preluată de MVM ar putea fi blocată din motive de securitate națională, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a făcut apel la „coaliția istorică” a aliaților să continue să sprijine Ucraina. „Această coaliție a fost alături de ei (armata ucraineană - n.a.) timp de aproape cei trei ani de război. Și nu trebuie să ne oprim acum”, a declarat Austin presei după cea de-a 25-a reuniune a Grupului Internațional de Contact pentru Sprijinul Apărării Ucrainei la baza Ramstein din Germania, pe 9 ianuarie.
Aviația militară a SUA întâmpină probleme în a pregăti un număr suficienți de piloți. Pentru a rezolva problema se testează soluții de cooperare cu mediul civil. Ar putea deveni cel mai mare parteneriat militar-civil pe această direcție, după o abordare similară din cel de-al Doilea Război Mondial (WWII).
China ar putea distruge sau neutraliza în Indo-Pacific Forțele Aeriene ale SUA și ale aliaților într-un ipotetic conflict, cu mult mai puține lovituri decât ar fi necesar în sens invers, susține un raport al think tank-ului american Hudson Institute.
Federația Rusă recurge la amenințări în cazul în care nu sunt respectate acordurile privind exclava rusă Kaliningrad, fostă Königsberg, care în 1945, după înfrângerea Germaniei naziste, a fost cedată Uniunii Sovietice în urma Conferinței de la Potsdam.
Bundeswehr și TAURUS Systems GmbH, un joint-venture între gigantul europea MBDA și firma suedeză Saab, au anunțat pe 20 decembrie 2024 că au semnat un contract pentru întreținerea și modernizarea rachetelor de croazieră aeriene TAURUS KEPD 350.
Pe 10 ianuarie, întreruperile de energie electrică din regiunea transnistreană vor avea loc o dată pe zi timp de 5 ore. Electricitatea va fi întreruptă între orele 18:00 și 23:00.
Intrarea României în programul american de scutire de vize - Visa Waiver - va fi celebrată vineri atât la Washington, cât şi la Bucureşti.
Mobilitatea navală, alături de alte măsuri de apărare, va juca un rol important pentru națiunile din indo-pacific în descurajarea unui posibil conflict cu China.
Anul trecut România a semnat contractul privind achiziția a 32 de avioane F-35 Lightning II, în cea mai modernă versiune posibilă, aflată azi în curs de dezvoltare.
O coaliţie internaţională ce vizează livrarea de drone pentru Ucraina, coordonată de Regatul Unit şi Letonia, va furniza 30.000 de noi drone Kievului, a anunţat joi Ministerul Apărării britanic, informează Agerpres și France Presse.
Ucraina a anunțat, pe 6 ianuarie 2025, o realizare majoră în urma utilizării unor dronelor navale, cunoscute și sub denumirea de vehicule de suprafață fără pilot (USV). Aceste platforme au fost folosite pentru prima dată ca baze de lansare pentru drone aeriene care au efectuat atacuri asupra unor ținte terestre rusești, distrugând un sistem de apărare aeriană Pantsir-S1. Această operațiune marchează o schimbare semnificativă în contextul conflictului din Ucraina, care a devenit un teren de testare pentru forțele ucrainene în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de luptă autonome și a tacticilor inovatoare.
Reprezentantul special ales de Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a declarat că și-a stabilit obiectivul de a încerca să găsească o soluție la actualul război la scară largă, în 100 de zile de la învestirea noului președinte. Keith Kellogg a spus acest lucru într-un interviu, din 8 ianuarie, pentru Fox News, .
Patru lansatoare de rachete ale unor sisteme S-400 așteaptă să fie strămutate din Siria, iar cel mai probabil scenariul indica interesul Moscovei pentru o desfășurare pe frontul ucrainean, deși unele analize nu exclud posibilitatea utilizării lor în Libia. După cum reiese din informaţiile furnizate de mai mulţi analişti OSINT, lansatoarele de rachete S-400 sunt amplasate în prezent în portul sirian Tartus, unde sunt pregătite pentru încărcare pe o navă.
Finlanda a declarat că petrolierul Eagle S, suspectat că a deteriorat cabluri de energie electrică aflate pe fundul Mării Baltice, are defecte tehnice grave și nu poate fi utilizat fără a avea pare de reparații serioase. O anchetă este în curs de desfășurare cu privire la incidentul din Marea Baltică, unde un cablu electric s-a rupt. La 8 ianuarie, ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a declarat că Helsinki nu poate lega incidentul de nicio agenție guvernamentală specifică sau altă entitate. Potrivit acesteia, anchetatorii finlandezi investighează cazul, care implică și parteneri „de peste Marea Baltică”.
Bombardierul stealth american B-21 Raider începe să-și ''întindă aripile'' și deja face furori. Rapoartele confirmă faptul că mai mult de un prototip s-a ridicat la cer pentru teste de zbor riguroase, semnalând faptul că acest avion revoluționar este tot mai aproape de a deveni o mașină de război în toată regula.
Agenția de presă poloneză PAP a informat că, pe 08.01.2025, patru avioane de vânătoare norvegiene de tip F-35 au aterizat la baza aeriană din Poznan, Polonia. Potrivit reprezentanților Ministerului polonez al Apărării, aeronavele vor proteja centrul logistic de pe aerodromul Rzeszów, care se află la aproximativ 100 de kilometri de granița poloneză cu Ucraina și care distribuie ajutorul internațional destinat Kievului.
Autoritățile sârbe au reziliat unele dintre contractele în domeniul cooperării militare cu Rusia, iar o altă parte a fost amânată pe termen nelimitat. Acest lucru a fost declarat miercuri, 08 ianuarie, de șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Serbiei, generalul Milan Mojsilovic, într-un interviu acordat portalului Evening News.
Pe 7 ianuarie 2024, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat o serie de inițiative pentru a îmbunătăți capacitățile de apărare ale Turciei. Vorbind după prima întâlnire a Cabinetului de Miniștri din 2025, Erdogan a evidențiat unele proiecte strategice care subliniază ambițiile militare ale Turciei
