Cu alte cuvinte, incident naval în care a fost implicat distrugătorul britanic HMS Defender este o dovadă că Moscova aplică la virgulă strategia ’’Mare Nostrum’’(Marea Noastră) - datorită anexării Crimeei de la Ucraina în anul 2014 și creşterii capacităților sporite de luptă din imediata vecinătate a peninsulei, Rusia a reușit să recâștige o parte considerabilă a dominație sale militare în Marea Neagră, pe care o pierduse în 1991.
’’O întâlnire’’ mai puţin prietenoasă între navele de război americane și cele sovietice în Marea Neagră, în urmă cu mai bine de 30 de ani, ar putea fi relevantă pe fondul tensiunilor în creștere dintre Marea Britanie și Rusia, ca urma a recentului incident naval în care distrugătorul britanic HMS Defender a fost hărţuit şi somat cu focuri de armă să părăsească un perimetru naval din apropierea peninsulei Crimeea.
Agresivitatea de care Marina rusă a dat dovadă în 1988 şi recentul avertisment pe care Moscova l-a dat joi Marii Britanii – ’’putem ataca navele britanice din Marea Neagră cu o bombă dacă vor mai exista incidente asemănătoare’’ – poate fi o dovadă că un stat agresiv şi militarizat cum este Rusia, poate pune în aplicare, fără prea mare reţinere, ceea ce transmite prin intermediul canalelor diplomatice.
Incidentul din 12 februarie 1988 a început cu crucişătorul USS Yorktown (CG-48) și cu distrugătorul USS Caron care participau la o trece pașnică prin Marea Neagra - tranzitând apele teritoriale ale unui stat fără a efectua operațiuni militare - în apropiere de Crimeea.
Navele americane "au intrat în limita de 12 mile marine revendicate de Uniunea Sovietică ca parte a politicii Marinei SUA de a afirma ocazional dreptul internaţional de trecere în apele care depășesc limita teritorială de 3 mile marine", se preciza la momentul respectiv într-un articol din The New York Times.
Navele au pătruns în apele teritoriale sovietice lângă Sevastopol - Caron la aproximativ 7 mile în largul coastei și Yorktown la aproximativ 10 mile - în dimineaţa zilei de 12 februarie 1988 și au navigat spre est.
În câteva minute, fregata sovietică Bezzavetnyy a interceptat USS Yorktown, în timp ce fregata sovietică SKR-6 a interceptat distrugătorul Caron.
Punctul culminant al acestui incident naval a fost momentul în care marinarii ruşi au vrut să demonstreze omologilor americani că pot recurge cu uşurinţă la manevre agresive. Fără să ţină cont că navele ruseşti erau mult mai mici decât cele ale US Navy, ruşii le-au comunicat americanilor, prin mesaje radio, să părăsească apele sovietice sau vor intra în coliziune cu ei.
Fără nici cea mai mică reţinere, în jurul orei 10 dimineața, SKR-6 a „lovit” distrugătorul Caron, provocând avarii minore pe corpul navei americane. Câteva minute mai târziu, fregata sovietică Bezzavetnyy a făcut același lucru cu Yorktown, provocând daune minore navei americane și celor două lansatoare de rachete Harpoon, în timp ce ancora de la tribordul navei sovietice a fost smulsă.
În ultimii ai, mediul de securitate din Regiunea Marii Negre a devenit tot mai tensionat, deoarece anexarea şi militarizare peninsulei Crimeea de către Rusia, începând cu anul 2014, au făcut că posibilitatea unor incidente militare navale să fie tot mai mare.
După cum bine ştiţi, în cursul zilei de miercuri, Ministerul rus al Apărării a precizat, într-un scurt comunicat, dar fără a oferi prea multe detalii, că o navă militară rusă a tras focuri de avertisment asupra distrugătorului HMS Defender al Marinei Regale britanice după ce acesta ar fi intrat în apele ruseşti din Marea Neagră, iar un avion rusesc a lansat bombe pe direcţia de deplasare a navei.
Rusia a sugerat ca un Su-24M a efectuat focuri de avertisment folosind 4 bombe OFAB-250, afirmaţie pentru care nu a prezentat dovezi nici până la acesta ora, chiar dacă în cursul zilei de miercuri şi joi a răspândit pe internet mai multe materiale foto-video din tipul manevrelor agresive întreprinse împotriva distrugătorului HMS Defender.
La scurt timp, Marea Britanie a venit cu un răspuns precizând că incidentul naval nu a avut loc în condiţiile relatate de Moscova. Văzând că cele relatate nu mai stau atât de bine în picioare, Rusia a publicat şi imagini de la incidentul naval din Marea Neagră, doar că pe înregistrări nu apare momentul când pe direcţia de deplasare a distrugătorului HMS Defender sunt lansat bombe. Oare de ce?
La această întrebare am răspuns într-o analiză anterioară în care am precizat că Rusia şi-a pornit maşina de propagandă pentru a sugera că Marea Britanie întreprinde acţiuni provocatoare în Marea Neagră, iar singurul mod prin care putea fi oprită era o desfăşurare maşina de forţe.
Ministerul britanic al Apărării a negat miercuri declaraţiile Ministerului Apărării din Rusia conform cărora distrugătorul HMS Defender al Marinei Regale britanice a pătruns în apele teritoriale ruseşti din Marea Neagră şi a fost somat să se retragă de acolo cu focuri de avertisment şi bombe lansate în calea sa de forţele ruse.
’’Nu au fost trase focuri în direcţia HMS Defender şi nu recunoaştem alegaţia că au fost lansate bombe în calea sa (...) Credem că ruşii desfăşurau un exerciţiu de trageri în Marea Neagră şi avertizau în prealabil navele asupra activităţii lor'', notează pe Twitter Ministerul britanic al Apărării.
Ulterior, ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a precizat că HMS Defender se deplasa dinspre portul ucrainean Odesa către Georgia, pe o rută recunoscută internaţional.
''Aşa cum este normal pentru această rută, HMS Defender a intrat în coridorul recunoscut internaţional pentru separarea traficului. Nava a părăsit în siguranţă coridorul la ora 09:45 BST (British Summer Time). Aşa cum este procedura de rutină, navele ruseşti i-au acoperit trecerea şi a fost atenţionată cu privire la exerciţiile din vecinătatea sa extinsă'', a explicat Wallace.
Mai pe înţelesul tuturor, HMS Defenderul a fost împiedicat să navigheze - executând o trecere scurtă - prin ceea ce Rusia pretinde că sunt apele sale teritoriale din jurul Crimeei, peninsulă pe care a confiscat-o prin recurgerea la forţa militară de la Ucraina în 2014. Regatul Unit, printre multe alte state occidentale, nu recunoaște autoritatea Rusiei asupra Crimeei.
După reacţia Marii Britanii, Ministerul rus al Apărării a publicat mai multe materiale video încercând să sugereze amploarea manevrelor militare la care a recurs pentru ’’a pune pe fugă’’ distrugătorul HMS Defender.
În imagini se pot observa mai multe nave ruseşti şi avioane Su-30 și Su-24. Interesant că, într-o grabă disperată de a convinge mass-media internaţională că incidentul a avut loc, site-ul de propagandă al ministerului rus al Apărării, a uitat că anterior mass-media rusă a relatat că un Su-24 a lansat bombe pe direcţia de deplasare a HMS Defender, iar acest moment nu apare pe înregistrările video.
Jurnalistul britanic Jonathan Beale, un corespondent BBC, se afla miercuri la bordul distrugătorului britanic HMS Defender, în timpul incidentului din Marea Neagră. Beale a relatat a că distrugătorul HMS Defender a fost survolat de mai mult de 20 de avioane rusești și încadrat în mers de două nave rusești de coastă, care s-au apropiat mult, încercând să-l oblige să-și schimbe direcția.
Corespondentul BBC a declarat că distrugătorul britanic HMS Defender a fost hărțuit în Marea Neagră de Forţele Armate Ruse. În timpul transmisiunii sale, s-au auzit pe fundal avioane militare ruse zburând foarte aproape pe deasupra navei britanice.
Screenshot of the HMS Defender's path by Crimea and an FSB Coast Guard Project 22460 Okhotnik patrol ship. 33/ pic.twitter.com/BcuILK5G5o
— Rob Lee (@RALee85) June 23, 2021
În cursul zilei de joi, agenţia rusă de presă RIA Novosti, dar şi TV Zvezda, site-ul de propagandă al Ministerului rus al Apărării, au prezentat un nou material video cu momentul în care distrugătorul britanic HMS Defender este interceptat.
Videoclipul în cauză a fost publicat online de postul TV Zvezda cu precizarea că a fost realizat la bordul unei nave de patrulare din clasa Rubin a Gărzii de Coastă a Federaţiei Ruse, una dintre navale care au participat la operaţiunea din Marea Neagră de hărţuire a distrugătorului britanic.
Videoclipul include discuțiile dintre grănicerii ruși și echipajul distrugătorului britanic, cu cereri repetate din partea forțelor de securitate ruse ca HMS Defender să părăsească zona.
După mai multe avertismente, unul dintre membrii echipajului de la bordul navei ruse de patrulare poate fi auzit spunând: „Efectuați un foc de avertisment''!
Una peste alta, acest ultim material video sugerează că Rusia a recurs la acțiuni agresive şi de intimidare, dar nu oferă dovezi concludente că acest lucru a fost suficient pentru a forța HMS Defender să iasă din apele aşa zis teritoriale ruseşti din apropiere de Crimeea.
În luna aprilie a acestui an, mai multe agenţii de presă din Federaţia Rusă au precizat, citând surse din Forțele Navale și Forțele Aeriene, că distrugătorul britanic HMS Dragon a pătruns anul trecut în apele teritoriale ale Rusiei din zona Peninsulei Crimeea.
Mass-media rusă a relatat incidentul într-un mod propagandistic, că distrugătorul britanic HMS Dragon a fost alungat de intervenţia Forţelor Navale Ruse. Ministerul britanic al Apărării a răspuns falsei naraţiuni a generalul rus Vladimir Kulișov, adjunct al FSB, pe care mass-media rusă s-a grăbit să o rostogolească, precizând că cele relatate sunt departe de a fi adevărate.
Ministerul britanic al Apărării a calificat drept „categoric neadevărate” afirmațiile generalului rus Vladimir Kulișov potrivit cărora Forţelor Navale Ruse au alungat distrugătorul britanic HMS Dragon din apele teritoriale rusești din apropierea Peninsulei Crimeea.
Ministerul britanic al Apărării a declarat, la momentul respectiv, ca reacţie la cele susţinute de Rusia în mod fals, că distrugătorul HMS Dragon a navigat pe cea mai directă şi scurtă rută maritimă între două vizite portuare – din portul Odessa, Ucraina, la Batumi, în Georgia. Ministerul britanic al Apărării a ţinut să precizeze că distrugătorul HMS Dragon a navigat pe o rută recunoscută pentru toate transporturile internaționale în apele ucrainene.
Cu două zile înainte, pe 21 iunie, distrugătorul HMS Defender al Royal Navy se afla ancorat în portul Odesa. În acesta zi, la bordul acestei nave ministrul Achiziţiilor pentru Apărare din Marea Britanie - Jeremy Quin - şi ministrul adjunct al Apărării din Ucraina - Oleksandr Mironiuk - au semnat „un memorandum privind proiectele de parteneriat maritim între un consorţiul din Marea Britanie şi marina ucraineană”, a transmis, la momentul respectiv, Ministerul ucrainean al Apărării, potrivit Ukrinform.
Memorandumul prevede proiectarea şi construirea în comun a navelor de război în Ucraina şi Marea Britanie, revitalizarea întreprinderilor ucrainene de construcţii navale şi construirea a două baze ale forţelor navale ucrainene.
Ministerul ucrainean al Apărării a mai precizat că acesta este următorul pas în dezvoltarea cooperării bilaterale între Ucraina și Regatul Unit pentru consolidarea marinei ucrainene, care se confruntă cu un pericol constant în Marea Neagră și Marea Azov.
Putem presupune că Rusia a aşteptat ca pe 23 iunie distrugătorul HMS Defender să părăsească portul Odesa şi să-l intercepteze pe mare pentru a transmite un mesaj Marii Britanii: Că ori de către ori navale britanice vor tranzita Marea Neagră pentru a oferi suport şi susţinere Ucrainei, vor fi întâmpinate de nave ruseşti.
Cu alte cuvinte, incidentul din 23 iunie se mai poate repede, acesta fiind şi intenţia Rusiei, deoarece obiectivul său este aplicarea strategiei ’’Marea Noastra’’, iar orice altă forţă navala occidentală trebuie să ştie că nu este bine primită în proximitatea apelor teritoriale ruseşti şi se va opune, chiar şi prin recurgerea la forţa, consolidării capabilităţilor şi infrastructurii militare ale Forţelor Navale Ucrainene.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că la întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost reconfirmat Parteneriatul strategic dintre cele două țări și a anunțat că prezența militară franceză în România va fi consolidată în perioada următoare.
Germania și Franța au criticat declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi condus la invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, președintele rus Vladimir Putin a fost cel care a început războiul din Ucraina.
În timpul unei vizite de lucru la o fabrică de drone din Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 19.02.2025, că luptătorii Brigăzii 810 Infanterie Marină aparținând Forțelor Armate ale Federației Ruse au trecut granița cu Ucraina în regiunea Kursk și “au pătruns pe teritoriul inamicului”.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, consideră că țările învecinate Rusiei nu ar trebui să se alăture unei eventuale misiuni de menținere a păcii în Ucraina, potrivit Polsat News. „Nicio țară care se învecinează cu Rusia nu ar trebui să fie implicată într-o astfel de misiune de stabilizare, deoarece ar putea duce cu ușurință la provocări.”
În contextul conflictului din Ucraina, spațiul aerian al României a fost încălcat de mai multe ori de drone rusești, unele dintre acestea prăbușindu-se pe teritoriul țării noastre. Camera Deputaților a adoptat legea care permite Armatei să doboare dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare. Legile vor fi supuse votului final săptămâna viitoare, la Senat.
Una dintre rutele cu cel mai mare potențial, insuficient exploatate de Europa și Statele Unite, este coridorul care leagă statele din Asia Centrală, Caucazul și Europa, remarcă de George Scutaru, Director General al New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al Președintelui României - într-un studiu realizat împreună cu Mamuka Tsereteli și Kaush Arha.
Pentru a descuraja Rusia și a menține pacea în Ucraina după război, „sute de mii” de soldați din alte țări vor trebui să fie desfășurați în Ucraina, a declarat ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, la postul de televiziune lituanian LNK, relatează Delfi. „Știm ce volum (n.a. de trupe) sunt necesare pentru a descuraja Rusia. Vorbim despre sute de mii de soldați”, a argumentat Budrys.
Experta în securitate Ioana Constantin-Bercean, doctor al Universității din București și expert LARICS, a tras câteva concluzii ca urmare a declarațiilor lui J.D. Vance, vicepreședintele SUA în cadrul Conferinței de la Munchen.
Potrivit Reuters, Franța a invitat națiunile europene și Canada, care au fost absente de la summitul de luni de la Paris, la o a doua conferință privind Ucraina și securitatea europeană, care va avea loc miercuri. Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia se numără printre națiunile invitate, potrivit a două surse diplomatice.
Europa este pregătită și dispusă să își asume un rol de lider în furnizarea de garanții de securitate Ucrainei, a scris secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 17 februarie pe X. Remarcile lui Rutte au fost făcute după ce președintele francez Emmanuel Macron a găzduit la Paris un summit al puterilor europene. Summitul a avut loc înainte de începerea discuțiilor dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina.
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză postată public a tras câteva concluzii după întrevederea liderilor europeni care a avut loc la Paris și la care România nu a participat.
Statele Unite ale Americii, puterea pacificatoare în care omenirea și-a pus speranța după cel de-al Doilea Război Mondial că o va proteja de o nouă catastrofă, și-a făcut foarte bine treaba și a menținut planeta sigură.
Este important să implicăm China în exercitarea de presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 17 februarie. „Vedem, cred, pentru prima dată, interesul Chinei. Cred că acest lucru se datorează în principal faptului că toate procesele se accelerează acum”, a spus Zelenski.
Liderii politici din Europa au atitudini diferite față de posibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace în războiul cu Rusia. În timp ce Regatul Unit și Suedia au fost, în general, favorabile ideii, alții, inclusiv Spania și Germania, consideră că astfel de discuții sunt premature, iar Polonia a respins trimiterea forțelor de menținere a păcii, deși și-a exprimat dorința de a sprijini o astfel de misiune. Suedia ar putea fi pregătită să își trimită propriul contingent de menținere a păcii în Ucraina în cadrul unui „mandat foarte clar”.
Reprezentanții NATO au atras atenția Kievului că forțele ucrainene utilizează în mod ineficient armamentul și echipamentele furnizate de țările alianței, în principal pentru că încearcă să combine aceste arme cu tacticile și deprinderile sovietice.
Europa trebuie să fie mai agresivă și „să-și dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina și pentru a oferi garanții de securitate, deoarece este continentul său, a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la 16 februarie în cadrul emisiunii Face the Nation de la CBS News.
Constantin Uzdriș, Expert afiliat EUROPULS pe probleme de securitate și spațiul ex-sovietic și realizator la TVR Moldova, semnează o analiză cu privire la cele mai recente evoluții ale scenei internaționale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei va fi dificilă și că procesul va necesita mai mult decât o singură întâlnire. Potrivit acestuia, președintele SUA dorește să pună capăt războiului într-un mod care să stabilească o pace durabilă și să protejeze suveranitatea Ucrainei, „astfel încât să fie o pace durabilă, nu ca peste trei sau patru ani să avem o nouă invazie”. Rubio a făcut această afirmație în cadrul emisiunii Face the Nation realizată de CBS News pe 16 februarie.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
Din România, ministrul apărării și ministrul de externe participă la cea de a 61-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen (Munich Security Conference/MSC 2025), în cadrul căreia vor fi abordate ameninţările de securitate actuale şi provocările din domeniile politic, economic, comercial şi tehnologic.
Din toamna trecută, au apărut informații că Rusia întâmpină dificultăți în a înlocui pierderile de vehicule blindate. Totuși, situația s-ar putea schimba la 180 de grade după oprirea războiului din Ucraina, dacă Rusiei i se va permite să producă tehnică militară în același ritm. Un semnal pozitiv vine de la trimisul special al președintelui Trump, Keith Kellogg, care a declarat că Rusia va trebui să facă concesii în negocieri, precum reducerea forțelor armate, dar Moscova știe cum să ocolească astfel de angajamente.
Au trecut aproape trei ani de la momentul în care Rusia a început invadarea pe scară largă și total neprovocată a Ucrainei.
De atunci, pentru Ucraina, războiul a avut atât coborâșuri cât urcușuri, iar acum pare că se îndreaptă către final. Potrivit administrației de la Casa Albă, după discuții cu Kievul și Moscova, inclusiv o convorbire telefonică între președinții Trump și Putin, soluția opririi războiului ruso-ucrainean începe să se întrevadă.
Alegerile din România au fost date ca exemplu chiar de către vicepreședintele SUA, pentru a sublinia slăbiciunile Europei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Prima frază din titlu, „Cu 31 de Abrams nu poți rupe frontul rus”, e sugestivă pentru ceea ce s-a întâmplat în cei aproape trei ani de război de mare intensitate rus împotriva Ucrainei, după invazia din 24 februarie 2022.
Reprezentanți de seamă ai țărilor europene au subliniat participarea obligatorie a Ucrainei și a Europei în întregime la orice negocieri cu Rusia anunțate de președintele american Donald Trump. La 12 februarie, președintele Trump a anunțat începerea negocierilor cu Moscova pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Un acord privind minereurile semnat între Kiev și Washington ar putea oferi Ucrainei un „scut de securitate” după încheierea războiului cu Rusia, a precizat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat acest lucru după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice atât cu liderul rus Vladimir Putin, cât și cu președintele Volodimir Zelenski, anunțând la 12 februarie că negocierile pentru a pune capăt războiului vor începe „imediat” și că o încetare a focului în Ucraina ar urma să fie posibilă într-un „viitor nu prea îndepărtat”.
Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că, fără Ucraina, Europa s-ar putea confrunta cu o ocupație rusă la scară largă, din cauza avantajului numeric al Moscovei în ceea ce privește forțele, a declarat acesta într-un interviu acordat The Guardian publicat pe 12 februarie. Zelenski a subliniat disparitatea de forțe dintre Rusia și Europa, afirmând că armata Ucrainei este formată din 110 brigăzi, în timp ce Rusia dispune de 220 și intenționează să se extindă la 250 în acest an. În schimb, Europa, inclusiv trupele americane staționate acolo, are doar aproximativ 82 de brigăzi de luptă, a spus el.
Biroul Electoral Central (BEC) a respins, sâmbătă seară, înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu, anunţă preşedintele AUR, George Simion.
Portalul rus de propagandă Topwar citează presa ucraineană care semnalează că, după ce recent SUA au încetat să mai transfere informații la Kiev, inclusiv informații prin satelit, reprezentanții americani au întrerupt acum și sprijinul pentru echipamentele de război electronic instalate pe avioanele de vânătoare F-16 întrebuințate de Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Există dovezi că Rusia alimentează migrația în mai multe moduri, inclusiv transportarea persoanelor către granițele UE, sprijinirea contrabandiștilor și creșterea instabilității și violenței în anumite regiuni, inclusiv Siria și părți din Africa. La acestea se adaugă „știrile false” despre migrație răspândite de trompetele Moscovei pentru a „perturba unitatea europeană”.
China, Iranul și Rusia vor începe luni exerciții militare navale comune în apropierea Iranului, relatează Reuters, citând Teheranul și Ministerul chinez al Apărării.
Cea mai recentă evaluare a situației trupelor care s-au confruntat până acum în războiul din Ucraina a fost făcută de o sursă neguvernamentală și arată că peste 50.000 de militari ruși au dezertat de când Kremlinul și-a extins războiul împotriva Ucrainei în urmă cu trei ani. Potrivit propriilor declarații, grupul și-a bazat raportul pe documente rusești scurse.
În Germania s-au încheiat cu succes discuțiile preliminare privind formarea unui guvern de coaliție între CDU/CSU și SPD. Negociatorii au ajuns la un acord, a informat agenția DPA.
Premierul Viktor Orban a anunţat sâmbătă că Ungaria şi Statele Unite vor conveni asupra unui pachet de cooperare economică care va ajuta economia ungară şi ar putea compensa efectul unor posibile tarife americane, informează Reuters și Agerpres.
Doi militari ai armatei staționați la baza Lewis-McChord din Washington și un fost soldat din Oregon au fost acuzați că au furnizat Chinei zeci de hard disk-uri ce conțineau informații militare clasificate.
Forțele Aeriene ale SUA își continuă misiunile în Europa, ultimul exercițiu implicând un zbor deasupra Italiei, împreună cu avioane Eurofighter Typhoon ale ”Aeronautica Militare” (Forțele Aeriene Italiene).
Premierul australian Anthony Albanese a declarat că Australia este deschisă pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii care va supraveghea respectarea unui viitor încetare a focului între Ucraina și Rusia.
Pentru a doua oară în trei luni, șeful Serviciului Federal de Informaţii al Germaniei (BND), Bruno Kahl, avertizează că Rusia ar putea ataca NATO.
Potrivit surselor publicației Expressen, înghețarea planificării americane nu se aplică exercițiilor pentru care s-a decis deja să se desfășoare în 2025.
Pentru cei care mai au încă dubii față de ceea ce vrea să facă Rusia prin și după războiul din Ucraina, revista Cipher Brief, una dintre cele mai renumite publicații din lume privind analizele de informații și politico-militare de nivel strategic, a prezentat, pe 6 martie, o paralelă edificatoare între ceea ce trăim în prezent și anul 1938, an care a precedat cel de-al Doilea Război Mondial.
Poziția Europei care și-a reiterat sprijinul privind cauza Ucrainei după pasul în spate mare făcut de SUA, precum și planul de reînarmare european, nu au fost privite cu ochi buni la Moscova. Imediat după reiterarea acestui sprijin propaganda rusă a pus tunurile pe statele europene iar România a fost, alături de Polonia, din nou ținta.
Forțele armate ruse au recucerit trei sate din regiunea Kursk a Rusiei, în care armata ucraineană a pătruns de la începutul lunii august a anului trecut, a raportat de agenția de stat rusă TASS.
Șeful NATO, Mark Rutte, a spus că s-a întâlnit cu mulți șefi ai companiilor de producție de apărare, pe care i-a îndemnat să răspundă cererii mai mari.
Președintele american Donald Trump ia în considerare retragerea trupelor americane din Germania și relocarea lor în Europa de Est.
Armata rusă continuă loviturile aeriene nocturne asupra Ucrainei, dar dronele kamikaze Geran-2, care până acum au fost folosite individual, au început să fie întrebuințate în roiuri.
Andrzej Duda înaintat Președintelui Sejmului (parlamentul polonez) un proiect de amendament la Constituție, care prevede cel puțin 4% din PIB ca un prag obligatoriu pentru cheltuielile militare. Iar Varșovia nu se oprește aici.
Pe 28 iunie 1914, Gavrilo Princip i-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar și pe soția acestuia, ducesa Sofia. O lună mai târziu, Curtea imperială de la Viena a declarat război Serbiei. Totul se putea termina în acel punct al istoriei, dar alianțele internaționale au funcționat. Imperiul Țarist și Franța s-au mobilizat pentru apărarea Serbiei. Germania s-a alăturat Austro-Ungariei, iar Marea Britanie și-a respectat cuvântul dat în urmă cu 75 de ani de a susține Belgia dacă este atacată. Toți conducătorii de la acea vreme au fost oameni de onoare, deși cunoșteau foarte bine ce înseamnă un conflict la nivel de mari puteri.
Rusia va profita probabil de suspendarea ajutorului militar american și a partajării informațiilor cu Ucraina pentru a-și intensifica campania de lovituri cu rază lungă, consumând astfel rapid rachetele ucrainene de apărare aeriană.
George Scutaru, directorul think tank-ului românesc New Strategy Center, semnează împreună cu Peter Watkins, Senior Visiting Fellow la LSE IDEAS și fost director de politici în Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii, un text intitulat „Trump nu poate asigura o pace solidă în Ucraina fără Europa” în think tank-ul London School of Economics and Political Science.
Forțele Aeriene Române se pregătesc să dea un test major în cursul acestui ani. Un detașament format din piloți de luptă, tehnicieni de sol și militari ai ROAF, împreună cu 4 avioane de luptă F-16 Fighting Falcon vor începe o misiune în coastele Federației Ruse.
Recent, Polonia și Slovacia și-au anunțat intenția de a produce împreună muniție și de a coopera pentru achiziționarea de vehicule blindate, tancuri și sisteme de apărare antiaeriană.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat vineri Rusia cu noi sancţiuni bancare şi cu taxe vamale dacă nu încetează acţiunile militare violente contra Ucrainei şi a îndemnat ambele ţări să vină la masa negocierilor "înainte să fie prea târziu", relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Industria franceză de apărare aeronautică e pregătită să tureze la maximum motoarele în ceea ce privește producția de avioane de luptă de tip Rafale.
Trupele ruse încearcă să străpungă granița cu Ucraina în apropierea orașului Sudja din regiunea Kursk. Luptele au loc în regiunea de graniță a regiunii Sumî.
Racheta, fabricată de o companie deținută de Airbus și Safran, a decolat de la Centrul Spațial European din Guyana Franceză.
Președintele conservator polonez Andrzej Duda a anunțat vineri că a propus un amendament constituțional care să prevadă alocarea obligatorie pentru Apărare a cel puțin 4% din PIB, dublu față de procentul asumat în cadrul NATO, în timp ce premierul liberal Donald Tusk a cerut un procent chiar și mai mare, de 5%, precum și pregătire militară pentru toți bărbații polonezi și retragerea Poloniei din convențiile internaționale de interzicere a minelor antipersonal și a munițiilor cu dispersie, relatează agențiile Agerpres, AFP și Reuters.
În cursul nopții de 07.03.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Acest lucru s-a întâmplat în pofida faptului că, în ultimele zile, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a încercat să promoveze ideea unui moratoriu asupra loviturilor aeriene.
O forță aeriană europeană de 120 de avioane de luptă ar putea fi desfășurată în cadrul proiectului Sky Shield pentru a proteja cerul ucrainean de atacurile rusești, fără a provoca un conflict mai mare cu Kremlinul.
Președinții și prim-miniștrii celor 27 de țări ale Uniunii Europene au convenit, joi, la Bruxelles, că UE ar trebui să găsească rapid bani pentru a-și consolida propria apărare și securitate.
