Cu alte cuvinte, incident naval în care a fost implicat distrugătorul britanic HMS Defender este o dovadă că Moscova aplică la virgulă strategia ’’Mare Nostrum’’(Marea Noastră) - datorită anexării Crimeei de la Ucraina în anul 2014 și creşterii capacităților sporite de luptă din imediata vecinătate a peninsulei, Rusia a reușit să recâștige o parte considerabilă a dominație sale militare în Marea Neagră, pe care o pierduse în 1991.
’’O întâlnire’’ mai puţin prietenoasă între navele de război americane și cele sovietice în Marea Neagră, în urmă cu mai bine de 30 de ani, ar putea fi relevantă pe fondul tensiunilor în creștere dintre Marea Britanie și Rusia, ca urma a recentului incident naval în care distrugătorul britanic HMS Defender a fost hărţuit şi somat cu focuri de armă să părăsească un perimetru naval din apropierea peninsulei Crimeea.
Agresivitatea de care Marina rusă a dat dovadă în 1988 şi recentul avertisment pe care Moscova l-a dat joi Marii Britanii – ’’putem ataca navele britanice din Marea Neagră cu o bombă dacă vor mai exista incidente asemănătoare’’ – poate fi o dovadă că un stat agresiv şi militarizat cum este Rusia, poate pune în aplicare, fără prea mare reţinere, ceea ce transmite prin intermediul canalelor diplomatice.
Incidentul din 12 februarie 1988 a început cu crucişătorul USS Yorktown (CG-48) și cu distrugătorul USS Caron care participau la o trece pașnică prin Marea Neagra - tranzitând apele teritoriale ale unui stat fără a efectua operațiuni militare - în apropiere de Crimeea.
Navele americane "au intrat în limita de 12 mile marine revendicate de Uniunea Sovietică ca parte a politicii Marinei SUA de a afirma ocazional dreptul internaţional de trecere în apele care depășesc limita teritorială de 3 mile marine", se preciza la momentul respectiv într-un articol din The New York Times.
Navele au pătruns în apele teritoriale sovietice lângă Sevastopol - Caron la aproximativ 7 mile în largul coastei și Yorktown la aproximativ 10 mile - în dimineaţa zilei de 12 februarie 1988 și au navigat spre est.
În câteva minute, fregata sovietică Bezzavetnyy a interceptat USS Yorktown, în timp ce fregata sovietică SKR-6 a interceptat distrugătorul Caron.
Punctul culminant al acestui incident naval a fost momentul în care marinarii ruşi au vrut să demonstreze omologilor americani că pot recurge cu uşurinţă la manevre agresive. Fără să ţină cont că navele ruseşti erau mult mai mici decât cele ale US Navy, ruşii le-au comunicat americanilor, prin mesaje radio, să părăsească apele sovietice sau vor intra în coliziune cu ei.
Fără nici cea mai mică reţinere, în jurul orei 10 dimineața, SKR-6 a „lovit” distrugătorul Caron, provocând avarii minore pe corpul navei americane. Câteva minute mai târziu, fregata sovietică Bezzavetnyy a făcut același lucru cu Yorktown, provocând daune minore navei americane și celor două lansatoare de rachete Harpoon, în timp ce ancora de la tribordul navei sovietice a fost smulsă.
În ultimii ai, mediul de securitate din Regiunea Marii Negre a devenit tot mai tensionat, deoarece anexarea şi militarizare peninsulei Crimeea de către Rusia, începând cu anul 2014, au făcut că posibilitatea unor incidente militare navale să fie tot mai mare.
După cum bine ştiţi, în cursul zilei de miercuri, Ministerul rus al Apărării a precizat, într-un scurt comunicat, dar fără a oferi prea multe detalii, că o navă militară rusă a tras focuri de avertisment asupra distrugătorului HMS Defender al Marinei Regale britanice după ce acesta ar fi intrat în apele ruseşti din Marea Neagră, iar un avion rusesc a lansat bombe pe direcţia de deplasare a navei.
Rusia a sugerat ca un Su-24M a efectuat focuri de avertisment folosind 4 bombe OFAB-250, afirmaţie pentru care nu a prezentat dovezi nici până la acesta ora, chiar dacă în cursul zilei de miercuri şi joi a răspândit pe internet mai multe materiale foto-video din tipul manevrelor agresive întreprinse împotriva distrugătorului HMS Defender.
La scurt timp, Marea Britanie a venit cu un răspuns precizând că incidentul naval nu a avut loc în condiţiile relatate de Moscova. Văzând că cele relatate nu mai stau atât de bine în picioare, Rusia a publicat şi imagini de la incidentul naval din Marea Neagră, doar că pe înregistrări nu apare momentul când pe direcţia de deplasare a distrugătorului HMS Defender sunt lansat bombe. Oare de ce?
La această întrebare am răspuns într-o analiză anterioară în care am precizat că Rusia şi-a pornit maşina de propagandă pentru a sugera că Marea Britanie întreprinde acţiuni provocatoare în Marea Neagră, iar singurul mod prin care putea fi oprită era o desfăşurare maşina de forţe.
Ministerul britanic al Apărării a negat miercuri declaraţiile Ministerului Apărării din Rusia conform cărora distrugătorul HMS Defender al Marinei Regale britanice a pătruns în apele teritoriale ruseşti din Marea Neagră şi a fost somat să se retragă de acolo cu focuri de avertisment şi bombe lansate în calea sa de forţele ruse.
’’Nu au fost trase focuri în direcţia HMS Defender şi nu recunoaştem alegaţia că au fost lansate bombe în calea sa (...) Credem că ruşii desfăşurau un exerciţiu de trageri în Marea Neagră şi avertizau în prealabil navele asupra activităţii lor'', notează pe Twitter Ministerul britanic al Apărării.
Ulterior, ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a precizat că HMS Defender se deplasa dinspre portul ucrainean Odesa către Georgia, pe o rută recunoscută internaţional.
''Aşa cum este normal pentru această rută, HMS Defender a intrat în coridorul recunoscut internaţional pentru separarea traficului. Nava a părăsit în siguranţă coridorul la ora 09:45 BST (British Summer Time). Aşa cum este procedura de rutină, navele ruseşti i-au acoperit trecerea şi a fost atenţionată cu privire la exerciţiile din vecinătatea sa extinsă'', a explicat Wallace.
Mai pe înţelesul tuturor, HMS Defenderul a fost împiedicat să navigheze - executând o trecere scurtă - prin ceea ce Rusia pretinde că sunt apele sale teritoriale din jurul Crimeei, peninsulă pe care a confiscat-o prin recurgerea la forţa militară de la Ucraina în 2014. Regatul Unit, printre multe alte state occidentale, nu recunoaște autoritatea Rusiei asupra Crimeei.
După reacţia Marii Britanii, Ministerul rus al Apărării a publicat mai multe materiale video încercând să sugereze amploarea manevrelor militare la care a recurs pentru ’’a pune pe fugă’’ distrugătorul HMS Defender.
În imagini se pot observa mai multe nave ruseşti şi avioane Su-30 și Su-24. Interesant că, într-o grabă disperată de a convinge mass-media internaţională că incidentul a avut loc, site-ul de propagandă al ministerului rus al Apărării, a uitat că anterior mass-media rusă a relatat că un Su-24 a lansat bombe pe direcţia de deplasare a HMS Defender, iar acest moment nu apare pe înregistrările video.
Jurnalistul britanic Jonathan Beale, un corespondent BBC, se afla miercuri la bordul distrugătorului britanic HMS Defender, în timpul incidentului din Marea Neagră. Beale a relatat a că distrugătorul HMS Defender a fost survolat de mai mult de 20 de avioane rusești și încadrat în mers de două nave rusești de coastă, care s-au apropiat mult, încercând să-l oblige să-și schimbe direcția.
Corespondentul BBC a declarat că distrugătorul britanic HMS Defender a fost hărțuit în Marea Neagră de Forţele Armate Ruse. În timpul transmisiunii sale, s-au auzit pe fundal avioane militare ruse zburând foarte aproape pe deasupra navei britanice.
Screenshot of the HMS Defender's path by Crimea and an FSB Coast Guard Project 22460 Okhotnik patrol ship. 33/ pic.twitter.com/BcuILK5G5o
— Rob Lee (@RALee85) June 23, 2021
În cursul zilei de joi, agenţia rusă de presă RIA Novosti, dar şi TV Zvezda, site-ul de propagandă al Ministerului rus al Apărării, au prezentat un nou material video cu momentul în care distrugătorul britanic HMS Defender este interceptat.
Videoclipul în cauză a fost publicat online de postul TV Zvezda cu precizarea că a fost realizat la bordul unei nave de patrulare din clasa Rubin a Gărzii de Coastă a Federaţiei Ruse, una dintre navale care au participat la operaţiunea din Marea Neagră de hărţuire a distrugătorului britanic.
Videoclipul include discuțiile dintre grănicerii ruși și echipajul distrugătorului britanic, cu cereri repetate din partea forțelor de securitate ruse ca HMS Defender să părăsească zona.
După mai multe avertismente, unul dintre membrii echipajului de la bordul navei ruse de patrulare poate fi auzit spunând: „Efectuați un foc de avertisment''!
Una peste alta, acest ultim material video sugerează că Rusia a recurs la acțiuni agresive şi de intimidare, dar nu oferă dovezi concludente că acest lucru a fost suficient pentru a forța HMS Defender să iasă din apele aşa zis teritoriale ruseşti din apropiere de Crimeea.
În luna aprilie a acestui an, mai multe agenţii de presă din Federaţia Rusă au precizat, citând surse din Forțele Navale și Forțele Aeriene, că distrugătorul britanic HMS Dragon a pătruns anul trecut în apele teritoriale ale Rusiei din zona Peninsulei Crimeea.
Mass-media rusă a relatat incidentul într-un mod propagandistic, că distrugătorul britanic HMS Dragon a fost alungat de intervenţia Forţelor Navale Ruse. Ministerul britanic al Apărării a răspuns falsei naraţiuni a generalul rus Vladimir Kulișov, adjunct al FSB, pe care mass-media rusă s-a grăbit să o rostogolească, precizând că cele relatate sunt departe de a fi adevărate.
Ministerul britanic al Apărării a calificat drept „categoric neadevărate” afirmațiile generalului rus Vladimir Kulișov potrivit cărora Forţelor Navale Ruse au alungat distrugătorul britanic HMS Dragon din apele teritoriale rusești din apropierea Peninsulei Crimeea.
Ministerul britanic al Apărării a declarat, la momentul respectiv, ca reacţie la cele susţinute de Rusia în mod fals, că distrugătorul HMS Dragon a navigat pe cea mai directă şi scurtă rută maritimă între două vizite portuare – din portul Odessa, Ucraina, la Batumi, în Georgia. Ministerul britanic al Apărării a ţinut să precizeze că distrugătorul HMS Dragon a navigat pe o rută recunoscută pentru toate transporturile internaționale în apele ucrainene.
Cu două zile înainte, pe 21 iunie, distrugătorul HMS Defender al Royal Navy se afla ancorat în portul Odesa. În acesta zi, la bordul acestei nave ministrul Achiziţiilor pentru Apărare din Marea Britanie - Jeremy Quin - şi ministrul adjunct al Apărării din Ucraina - Oleksandr Mironiuk - au semnat „un memorandum privind proiectele de parteneriat maritim între un consorţiul din Marea Britanie şi marina ucraineană”, a transmis, la momentul respectiv, Ministerul ucrainean al Apărării, potrivit Ukrinform.
Memorandumul prevede proiectarea şi construirea în comun a navelor de război în Ucraina şi Marea Britanie, revitalizarea întreprinderilor ucrainene de construcţii navale şi construirea a două baze ale forţelor navale ucrainene.
Ministerul ucrainean al Apărării a mai precizat că acesta este următorul pas în dezvoltarea cooperării bilaterale între Ucraina și Regatul Unit pentru consolidarea marinei ucrainene, care se confruntă cu un pericol constant în Marea Neagră și Marea Azov.
Putem presupune că Rusia a aşteptat ca pe 23 iunie distrugătorul HMS Defender să părăsească portul Odesa şi să-l intercepteze pe mare pentru a transmite un mesaj Marii Britanii: Că ori de către ori navale britanice vor tranzita Marea Neagră pentru a oferi suport şi susţinere Ucrainei, vor fi întâmpinate de nave ruseşti.
Cu alte cuvinte, incidentul din 23 iunie se mai poate repede, acesta fiind şi intenţia Rusiei, deoarece obiectivul său este aplicarea strategiei ’’Marea Noastra’’, iar orice altă forţă navala occidentală trebuie să ştie că nu este bine primită în proximitatea apelor teritoriale ruseşti şi se va opune, chiar şi prin recurgerea la forţa, consolidării capabilităţilor şi infrastructurii militare ale Forţelor Navale Ucrainene.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În plină eră a războiului de înaltă tehnologie, statele din flancul estic al NATO rescriu regulile de apărare, apelând la una dintre cele mai simple, mai ieftine și mai eficiente arme: mina terestră. Cinci țări NATO, Polonia, Finlanda, Lituania, Estonia și Letonia, au anunțat că se retrag oficial din Tratatul de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea minelor antipersonal.
Ofensiva-surpriză a Rusiei de pe 3 august, cel mai puternic avans reușit în ultimul an pe frontul de Est, s-a izbit de rezistența acerbă a Ucrainei în jurul satului Dobropillia. Locotenent-colonelul Arsen „Lemko” Dmytryk, șeful de Stat Major al Corpului 1 Azov al Gărzii Naționale a Ucrainei, a oferit un interviu exclusiv pentru publicaţia americană The War Zone în care a dezvăluit cum a reușit Kievul să întoarcă soarta bătăliei și a descris noua tactică de asalt a Moscovei: „tanc pumn” urmat de valuri de infanterie sacrificate în „mașina de tocat”.
Ucraina lovește cu rachete grele în adâncimea strategică a Rusiei iar apărarea antiaeriană rusă nu are suficiente capabilități pentru a se întinde atât de mult. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina folosește deja cu succes rachetele Neptun și Flamingo în pereche.
Surse ruse și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 10.10.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra teritoriului Ucrainei, care a vizat, în special, obiective ale infrastructurii energetice.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 10 octombrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
NATO discută modificări ale regulilor de gestionare a amenințărilor externe, în principal din cauza percepției unei Rusii din ce în ce mai agresive, scrie Financial Times. Referindu-se la declarațiile a patru oficiali anonimi ai alianței militare occidentale, corespondentul FT la Bruxelles a aflat că scopul măsurilor discutate este creșterea costului „războiului hibrid” pentru Rusia.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a dat asigurări că România este pregătită să reziste în fața unui eventual atac, subliniind însă că cea mai mare amenințare a momentului nu este cea convențională. Într-un interviu amplu acordat Euronews România, generalul Gheorghiță Vlad a avertizat că Moscova duce un intens „război cognitiv” menit să distrugă coeziunea internă a societăţii noastre și a detaliat planurile Armatei, de la înzestrare masivă la reintroducerea serviciului militar voluntar.
Pentru prima dată de la începerea războiului, 24 februarie 2022, pe o direcție importantă de operații nu se întâmplă nimic de peste 48 de ore. Este ceva total atipic pentru acest nou tip de război caracterizat de confruntare constantă pe tot frontul. În același timp, conducerea armatei ucrainene reformatează liniile de apărare după cinci luni de la ultima modificare importantă.
Consiliului de Stat al Chinei a lansat recent o nouă Cartă Albă intitulată „Liniile directoare ale PCC pentru guvernarea Xinjiangului în noua eră: practică și realizări”. Documentul, lansat în contextul vizitei Secretarului General Xi Jinping în regiune pentru a celebra 70 de ani de la înființarea acesteia sub RPC, este o justificare triumfalistă a politicilor PCC și o respingere fermă a îngrijorărilor internaționale privind drepturile omului.
Epuizarea constantă a stocurilor masive de armament ale Rusiei nu mai este o ipoteză, ci o realitate demonstrată de imagini din satelit. Un nou studiu realizat de cercetătorul OSINT (Open Source Intelligence) Jompy, publicat pe X, face lumina in ceea ce priveste capacitățile Moscovei de a susține războiul de agresiune din Ucraina.
De unde ar fi putut porni în Republica Moldova un semnal de redresare din punct de vedere militar? Dacă nu chiar de la un Ministru al Apărării care recunoaște, franc, că Armata Națională a fost „prost gestionată, neglijată și subfinanțată” timp de decenii, ajungând să fie cea mai mică din Europa. Sau poate chiar de la o realitate sfâșietoare, descrisă cu brutalitate: agresiunea militară a Rusiei în Ucraina nu este un simplu conflict regional, ci o sursă permanentă și gravă de amenințări la adresa securității Republicii Moldova.
Noua Strategie militară pentru perioada 2025-2035, aprobată miercuri de guvernul premierului Dorin Recean, prevede reorganizarea structurii de forţe, modernizarea echipamentului, dezvoltarea apărării aeriene şi cibernetice, precum şi majorarea treptată a bugetului apărării până la 1% din PIB până în 2034, cu o utilizare eficientă şi transparentă a fondurilor.
Deși războiul din Ucraina se poartă la peste 2.500 de kilometri distanță, frica de capabilitățile de atac la distanță ale Ucrainei a ajuns până în cercul arctic. Imaginile din satelit, proaspăt actualizate, dezvăluie o mișcare defensivă fără precedent a Moscovei: instalarea de „cuști anti-dronă” deasupra depozitelor de combustibil esențiale de la situl de testare nucleară Novaya Zemlya.
Pe măsură ce Rusia își intensifică loviturile în adâncimea teritoriului ucrainean, bombardând inclusiv obiective civile, o veche amenințare este adusă în actualitate – centrala nucleară de la Zaporojie care poate fi oricând fi transformată într-un nou Cernobâl sau poate în ceva mai grav.
Uzina Sverdlov, cel mai mare producător de hexogen și octogen din Rusia, lovită de o ploaie de drone cu rază lungă de acțiune. Forțele armate ucrainene au confirmat o lovitură reușită asupra unuia dintre cele mai critice obiective ale industriei de apărare rusești: Uzina Federală de Stat Ya. M. Sverdlov din Dzerjinsk, Regiunea Nijni Novgorod. Situată la o distanță impresionantă de aproximativ 750-800 de kilometri de granița ucraineană, această uzină este considerată "Ținta Nr. 1" datorită rolului său esențial în producția de explozibili de înaltă calitate pentru întregul arsenal armatei ruse.
Președintele american Donald Trump a confirmat că a luat o decizie „într-o anumită măsură” (sau „pe jumătate”) cu privire la furnizarea de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Tomahawk către Ucraina, deși a subliniat că hotărârea finală depinde de modul în care Kievul intenționează să folosească aceste arme. Declarația, făcută în fața reporterilor la Casa Albă, indică o dilemă majoră la nivelul administrației americane: susținerea militară a Kievului versus riscul unei escaladări majore a conflictului cu Rusia.
Comisarul European Andrius Kubilius trage un semnal de alarmă extrem de serios, citând date ale serviciilor de informații germane care sugerează că la Kremlin se poartă discuții despre un eventual atac asupra Alianței Nord-Atlantice. Deși președintele rus Vladimir Putin neagă vehement astfel de intenții, Occidentul este sfătuit să-și accelereze pregătirile militare, învățând din lecțiile Ucrainei și chiar din adaptabilitatea Moscovei pe front.
România a anunțat recent debutul unei achiziții record ce va fi finalizată în următorii ani, prin procedură de licitație, în care Armata României va fi înzestrată cu 216 tancuri moderne noi. Achiziția a născut în unele medii controverse cu privire la viitorul armei tanc. Dar România nu e un caz singular. În ceea ce privește arma tanc sunt două școli de gândire cu viziuni opuse la nivel mondial.
Forțele Armate Române se confruntă astăzi cu o ecuație dificilă: pe de o parte, imperativul modernizării capabilităților și, pe de altă parte, o fisură tot mai adâncă în rândul personalului cheie al rezervei, cauzată de inechități salariale și de pensii. Această discrepanță amenință însăși calitatea și fiabilitatea rezervei operaționale într-un moment de maximă tensiune geopolitică.
La peste trei ani de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, statele NATO, și în special Uniunea Europeană, se confruntă cu mari probleme logistice: în ciuda miliardelor de euro alocate și a declarațiilor despre „unitate” și „viteză de reacție”, mecanismul logistic vital pentru apărarea Flancului Estic se mișcă la viteza unei melc.
Compania de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.10.2025, că Întreprinderea de aviație V.P. Chkalov (NAZ) din Novosibirsk, a fabricat și predat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
Sub asaltul tăcut al dronelor, Europa a intrat într-o nouă fază de alertă de securitate, săptămâna trecută marcată de haos aerian și suspiciuni de spionaj militar. Seria de incidente cu drone de la Aeroportul din Munchen s-a încheiat sâmbătă dimineața cu reluarea anevoioasă a zborurilor, dar nu înainte de a bloca aproximativ 11.500 de pasageri și de a provoca zeci de anulări.
România trăiește un paradox, adică încă unul dintre nenumăratele paradoxuri și ciudățenii. Avem unul dintre cele mai dinamice sectoare IT din regiune, cu centre de excelență care exportă competență și inovație, dar acest avantaj nu reușește să difuzeze în restul economiei. Raportul DESI/Digital Decade Country Report 2024 arată o realitate îngrijorătoare: competențele digitale de bază rămân la doar 27,7% din populație (față de 55,6% media UE), iar ponderea specialiștilor TIC este de 2,6% din forța de muncă (aproape jumătate din media europeană - 4,8%) . În același timp, doar 19% dintre IMM-uri adoptă tehnologii digitale avansate, comparativ cu 55% în UE.
George Scutaru, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională și actual CEO al think tank-ului New Strategy Center, a avertizat că orice reducere a prezenței militare americane în Europa, în special pe Flancul Estic, ar fi o greșeală strategică gravă. Acesta prezintă trei argumente geopolitice solide pentru care România e norocoasă să aibă un as în mânecă în ceea ce privește prezența trupelor americane.
Președintele rus Vladimir Putin, un simbol al dictaturii de zi, a lansat un avertisment direct, isteric și tăios către elitele conducătoare ale Europei, acuzându-le că „stârnesc isteria” unui presupus „război cu rușii” și promițând un răspuns „rapid” și „foarte convingător” la ceea ce a numit „escaladarea militarizării Europei”. Declarațiile, făcute în cadrul discursului său anual de la Clubul de Discuții Valdai din Soci, subliniază o adâncire a prăpastiei dintre Moscova și Occident, cu Ucraina ca epicentru al celei mai mari confruntări de la Criza Rachetelor din Cuba din 1962.
De la „artizanul păcii” la facilitatorul de atacuri la mare distanță, retorica lui Donald Trump față de conflictul din Ucraina ar putea să i-a o turnură neașteptată și extrem de riscantă? Decizia recentă de a autoriza agențiile de informații și Pentagonul să sprijine Ucraina cu date pentru identificarea țintelor din sectorul energetic pe teritoriul rusesc nu este o simplă speculație, ci un semnal clar și al unei noi etape de escaladare. Este o mișcare strategică menită să pună presiune reală pe Kremlin sau doar o reacție de moment, alimentată de frustrarea președintelui american față de încăpățânarea lui Vladimir Putin?
Cine credea că luptele aeriene de tip dogfight sunt de domeniul trecutului s-ar putea înșela foarte mult. La intersecția spațiului rusesc cu cel al NATO se vor vedea tot mai des abilitățile piloților puse la încercare.
Forțele speciale finlandeze au preluat controlul asupra tancului petrolier rusesc Eagle S după ce acesta, în mod deliberat sau nu, a târât ancora și a secționat un cablu electric crucial subacvatic. A fost prima dată de la cel de-Al Doilea Război Mondial când Finlanda a sechestrat o navă străină. Acest incident petrecut în decembrie anul trecut nu a fost un eveniment izolat, ci vârful de aisberg al unei agresiuni mult mai ample.
Rusia și-a intensificat atacurile aeriene cu rachete și drone cu rază lungă de acțiune asupra Ucrainei în septembrie. Acest lucru a fost scris astăzi (01.10.2025) de agenția AFP, care a analizat date prezentate de Forțele Aeriene ucrainene.
Rusia, țara care și-a construit identitatea geopolitică pe domeniul energetic, pe langa cel militar, se află acum în fața unei umilințe istorice: a fost nevoită să recunoască oficial că nu mai poate face față cererii interne de combustibil.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
Pe fondul unei strategii accelerate de înarmare și modernizare a forțelor sale, Polonia face un pas major, devenind un hub de producție pentru tehnologie militară de ultimă oră. Compania poloneză de stat Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ) și gigantul american de tehnologie de apărare Anduril au semnat un acord strategic pentru dezvoltarea și producția a unei versiuni modificate a rachetei de croazieră Barracuda-500M.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
DefenseRomania a participat săptămâna trecută, la invitația Hanwha Aerospace, la expoziția militară Adex 2025, una din cele mai mari expoziții de tehnică din Asia. Vestea bună e că și România a avut un stand la Adex, unde au fost prezente peste 35 de țări și 600 de companii.
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Două aeronave ale Marinei Statelor Unite s-au prăbușit în eouă incidente separate, în timp ce efectuau operațiuni de rutină de pe portavionul USS Nimitz, aflat în Marea Chinei de Sud. Incidentele au avut loc duminică, 26.10.2025, fiind confirmate oficial de US Navy.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Un grup de bombardiere chineze H-6K a survolat recent împrejurimile Taiwanului pentru a exersa "exerciţii de luptă", a relatat duminică seara media de stat chineză, făcând publice aceste exerciţii cu doar câteva zile înainte de întâlnirea dintre preşedinţii SUA şi Chinei, preconizată să se desfăşoare în Coreea de Sud, remarcă agențiile Agerpres și Reuters. Ministerul Apărării taiwanez a calificat aceste informaţii drept o manevră propagandistică.
Franța se află într-un moment dificil în contextul în care programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF), lansat în 2017 de Franța și Germania și la care ulterior s-a alăturat Spania, bate pasul pe loc. Programul ar trebui să dezvolte un viitor avion de luptă de generația a 6-a, dar neînțelegerile majore dintre industriile de apărare ale statelor implicate îl pun sub semnul întrebării. Între timp, celălalt program al unui avion de generația a 6-a european continuă. E vorba de Tempest, deși și aici sunt unele neînțelegeri, în program fiind Marea Britanie, Italia și recent alăturându-se Japonia. Francezii nu par să aștepte la nesfârșit după SCAF și, se pare, vor miza pe versiunea F5 a avioanelor Rafale, o versiune care va oferi Franței un „avion nou”.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat duminică că mai multe drone au atacat capitala Rusiei și a menționat că toate au fost doborâte. Cu toate acestea, imagini de pe rețelele de socializare au surprins mai multe explozii.
Compania petrolieră și gazieră de stat chineză Sinopec a anunțat descoperirea unui nou zăcământ petrolier de șist în bazinul Sichuan.
Rusia a denunţat duminică 'tentative' de sabotare a dialogului său 'constructiv' cu Statele Unite în vederea unei reglementări a conflictului în Ucraina, la câteva zile după amânarea sine die a unui proiect de întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Donald Trump, transmit Agerpres și AFP.
Startup-ul din domeniul apărării, compania americană Castelion, a anunțat vineri că a câștigat contracte pentru integrarea armei sale hipersonice Blackbeard cu sistemele actuale ale Armatei SUA, un pas esențial pentru a permite armatei să-și păstreze întâietatea.
Rușii au reușit să mai piardă trei radiolocatoare și o vedetă de debarcare.
Lituania închide din nou aeroportul din Vilnius din cauza baloanelor. De asemenea, ambele puncte de trecere a frontierei cu Belarus au fost închise sâmbătă noapte, după ce baloane umplute cu heliu au survolat teritoriul național pentru a doua zi consecutiv.
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
O actualizare din 25 octombrie a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), a raportat că forțele rusești continuă să avanseze în zonele centrale și vestice ale orașului Pokrovsk, regiunea Donețk, și au ocupat poziții de-a lungul căii ferate, deși conturul exact al liniei frontului în și în jurul orașului rămâne neclar. Rușii susțin chiar că au încercuit mii de militari ucraineni, dar imaginile geolocalizate infirmă informațiile propagandei ruse.
După trei ani de creștere rapidă, sectorul rus de apărare începe să piardă din avânt. Datele agenției ruse de statistică Rosstat indică faptul că producția de apărare a scăzut în septembrie pentru prima dată din 2022.
Pe fondul disputelor privind livrarea de rachete Tomahawk către armata ucraineană, rușii anunță finalizarea testelor rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik.
În timpul summitului Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) de la Kuala Lumpur, Thailanda și Cambodgia au semnat un „acord de pace” în prezența lui Donald Trump. Președintele SUA se consideră „nașul” acestui acord. Conflictul transfrontalier dintre cele două țări durează de peste un secol.
Un alt atac sângeros asupra Ucrainei. Trei persoane au fost ucise și 29, inclusiv șase copii, au fost rănite într-un raid nocturn al dronelor de atac rusești asupra Kievului, a anunțat primarul capitalei Ucrainei, Vitali Klitschko.
O dronă americană RQ-4B a zburat deasupra apelor neutre din sudul Mării Negre, într-o nouă misiune de tip ISR.
Suedia spune că nu va avea probleme cu livrarea a 150 de avioane Gripen și va accelera cu ușurință ritmul. Între timp, președintele Zelenski anunță că primul Gripen ar putea ajunge în Ucraina deja de anul viitor.
Donald Trump a declarat că nu se va întâlni cu liderul Kremlinului, Vladimir Putin, până când nu se va ajunge la un acord de pace între Rusia și Ucraina.
Croația a aprobat în sfârșit reinstituirea serviciului militar obligatoriu. Acesta va dura doar două luni, iar toți bărbații adulți și apți de muncă sub 30 de ani vor trebui să îl servească începând cu 1 ianuarie anul viitor.
Ziua Armatei României, 25 octombrie, este sărbătorită azi printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din țară, în bazele militare în care sunt dislocați militarii români și în teatrele de operații, precum și în statele în care România are acreditați atașați ai apărării și în capitalele statelor unde țara noastră are reprezentanțe permanente.
Serviciile de securitate georgiene din capitala Tbilisi au arestat trei cetățeni chinezi care încercau să achiziționeze ilegal uraniu în valoare de 400.000 de dolari. Aceștia plănuiau să transporte materialul nuclear prin Rusia în China, a declarat serviciul de securitate georgian.
Aeroporturile din oraşele lituaniene Vilnius şi Kaunas au fost închise vineri seara din cauza unor baloane meteorologice care au intrat în spaţiul aerian al Lituaniei dinspre Belarus, a anunţat Ministerul Transporturilor lituanian, precizând că este vorba despre al treilea astfel de incident în această lună, informează Agerpres.
După Tu-22M3 în Marea Baltică, bombardiere Tu-95MS sunt trimise în Marea Japoniei: Aviația strategică rusă își intensifică activitățile de patrulare atât în partea europeană, cât și în Extremul Orient.
Sancțiunile la adresa Rusiei ar putea fi, în continuare, insuficiente pentru a putea opri puterea militară a Moscovei.
Recent, au apărut informații despre bombe aeriene ghidate (KAB) rusești care au lovit mult în spatele frontului. Acestea au atacat orașul Mîkolaiv, regiunea Poltava și regiunea Odesa.
