La 12 februarie 1988, două fregate sovietice au intrat intenţionat în coliziune cu două nave de război ale US Navy care navigau în Marea Neagră. La momentul respectiv, Moscova a considerat ca incidentul a fost rezultatul unor provocări ale Forţelor Navele SUA care au intrat într-o zonă maritimă revedicată, la momentul respectiv, de Uniunea Sovietică. Acest eveniment, petrecut acum mai bine de 30 de ani, ar trebui să ne amintească cât de agresivă este Rusia şi că recentul incident naval în care a fost implicat distrugătorul britanic HMS Defender arată o continuare a modului în care Moscova se raportează la Marea Neagră, ca fiind un ’’lac rusesc’’.
scris de Cristian Soare
Cu alte cuvinte, incident naval în care a fost implicat distrugătorul britanic HMS Defender este o dovadă că Moscova aplică la virgulă strategia ’’Mare Nostrum’’(Marea Noastră) - datorită anexării Crimeei de la Ucraina în anul 2014 și creşterii capacităților sporite de luptă din imediata vecinătate a peninsulei, Rusia a reușit să recâștige o parte considerabilă a dominație sale militare în Marea Neagră, pe care o pierduse în 1991.
’’O întâlnire’’ mai puţin prietenoasă între navele de război americane și cele sovietice în Marea Neagră, în urmă cu mai bine de 30 de ani, ar putea fi relevantă pe fondul tensiunilor în creștere dintre Marea Britanie și Rusia, ca urma a recentului incident naval în care distrugătorul britanic HMS Defender a fost hărţuit şi somat cu focuri de armă să părăsească un perimetru naval din apropierea peninsulei Crimeea.
Agresivitatea de care Marina rusă a dat dovadă în 1988 şi recentul avertisment pe care Moscova l-a dat joi Marii Britanii – ’’putem ataca navele britanice din Marea Neagră cu o bombă dacă vor mai exista incidente asemănătoare’’ – poate fi o dovadă că un stat agresiv şi militarizat cum este Rusia, poate pune în aplicare, fără prea mare reţinere, ceea ce transmite prin intermediul canalelor diplomatice.
1988, anul în care Marea Neagră a fost la un pas să fie un teatru de război între SUA şi URSS
Incidentul din 12 februarie 1988 a început cu crucişătorul USS Yorktown (CG-48) și cu distrugătorul USS Caron care participau la o trece pașnică prin Marea Neagra - tranzitând apele teritoriale ale unui stat fără a efectua operațiuni militare - în apropiere de Crimeea.
Navele americane "au intrat în limita de 12 mile marine revendicate de Uniunea Sovietică ca parte a politicii Marinei SUA de a afirma ocazional dreptul internaţional de trecere în apele care depășesc limita teritorială de 3 mile marine", se preciza la momentul respectiv într-un articol din The New York Times.
Navele au pătruns în apele teritoriale sovietice lângă Sevastopol - Caron la aproximativ 7 mile în largul coastei și Yorktown la aproximativ 10 mile - în dimineaţa zilei de 12 februarie 1988 și au navigat spre est.
În câteva minute, fregata sovietică Bezzavetnyy a interceptat USS Yorktown, în timp ce fregata sovietică SKR-6 a interceptat distrugătorul Caron.
Punctul culminant al acestui incident naval a fost momentul în care marinarii ruşi au vrut să demonstreze omologilor americani că pot recurge cu uşurinţă la manevre agresive. Fără să ţină cont că navele ruseşti erau mult mai mici decât cele ale US Navy, ruşii le-au comunicat americanilor, prin mesaje radio, să părăsească apele sovietice sau vor intra în coliziune cu ei.
Fără nici cea mai mică reţinere, în jurul orei 10 dimineața, SKR-6 a „lovit” distrugătorul Caron, provocând avarii minore pe corpul navei americane. Câteva minute mai târziu, fregata sovietică Bezzavetnyy a făcut același lucru cu Yorktown, provocând daune minore navei americane și celor două lansatoare de rachete Harpoon, în timp ce ancora de la tribordul navei sovietice a fost smulsă.
În ultimii ai, mediul de securitate din Regiunea Marii Negre a devenit tot mai tensionat, deoarece anexarea şi militarizare peninsulei Crimeea de către Rusia, începând cu anul 2014, au făcut că posibilitatea unor incidente militare navale să fie tot mai mare.
Recentul incident naval ruso-britanic din Marea Neagră şi de ce Rusia nu a ales să hartuiască întâmplător distrugătorul HMS Defender
După cum bine ştiţi, în cursul zilei de miercuri, Ministerul rus al Apărării a precizat, într-un scurt comunicat, dar fără a oferi prea multe detalii, că o navă militară rusă a tras focuri de avertisment asupra distrugătorului HMS Defender al Marinei Regale britanice după ce acesta ar fi intrat în apele ruseşti din Marea Neagră, iar un avion rusesc a lansat bombe pe direcţia de deplasare a navei.
Rusia a sugerat ca un Su-24M a efectuat focuri de avertisment folosind 4 bombe OFAB-250, afirmaţie pentru care nu a prezentat dovezi nici până la acesta ora, chiar dacă în cursul zilei de miercuri şi joi a răspândit pe internet mai multe materiale foto-video din tipul manevrelor agresive întreprinse împotriva distrugătorului HMS Defender.
La scurt timp, Marea Britanie a venit cu un răspuns precizând că incidentul naval nu a avut loc în condiţiile relatate de Moscova. Văzând că cele relatate nu mai stau atât de bine în picioare, Rusia a publicat şi imagini de la incidentul naval din Marea Neagră, doar că pe înregistrări nu apare momentul când pe direcţia de deplasare a distrugătorului HMS Defender sunt lansat bombe. Oare de ce?
Ministerul britanic al Apărării a negat miercuri declaraţiile Ministerului Apărării din Rusia conform cărora distrugătorul HMS Defender al Marinei Regale britanice a pătruns în apele teritoriale ruseşti din Marea Neagră şi a fost somat să se retragă de acolo cu focuri de avertisment şi bombe lansate în calea sa de forţele ruse.
’’Nu au fost trase focuri în direcţia HMS Defender şi nu recunoaştem alegaţia că au fost lansate bombe în calea sa (...) Credem că ruşii desfăşurau un exerciţiu de trageri în Marea Neagră şi avertizau în prealabil navele asupra activităţii lor'', notează pe Twitter Ministerul britanic al Apărării.
Ulterior, ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a precizat că HMS Defender se deplasa dinspre portul ucrainean Odesa către Georgia, pe o rută recunoscută internaţional.
''Aşa cum este normal pentru această rută, HMS Defender a intrat în coridorul recunoscut internaţional pentru separarea traficului. Nava a părăsit în siguranţă coridorul la ora 09:45 BST (British Summer Time). Aşa cum este procedura de rutină, navele ruseşti i-au acoperit trecerea şi a fost atenţionată cu privire la exerciţiile din vecinătatea sa extinsă'', a explicat Wallace.
Mai pe înţelesul tuturor, HMS Defenderul a fost împiedicat să navigheze - executând o trecere scurtă - prin ceea ce Rusia pretinde că sunt apele sale teritoriale din jurul Crimeei, peninsulă pe care a confiscat-o prin recurgerea la forţa militară de la Ucraina în 2014. Regatul Unit, printre multe alte state occidentale, nu recunoaște autoritatea Rusiei asupra Crimeei.
După reacţia Marii Britanii, Ministerul rus al Apărării a publicat mai multe materiale video încercând să sugereze amploarea manevrelor militare la care a recurs pentru ’’a pune pe fugă’’ distrugătorul HMS Defender.
În imagini se pot observa mai multe nave ruseşti şi avioane Su-30 și Su-24. Interesant că, într-o grabă disperată de a convinge mass-media internaţională că incidentul a avut loc, site-ul de propagandă al ministerului rus al Apărării, a uitat că anterior mass-media rusă a relatat că un Su-24 a lansat bombe pe direcţia de deplasare a HMS Defender, iar acest moment nu apare pe înregistrările video.
Jurnalistul britanic Jonathan Beale, un corespondent BBC, se afla miercuri la bordul distrugătorului britanic HMS Defender, în timpul incidentului din Marea Neagră. Beale a relatat a că distrugătorul HMS Defender a fost survolat de mai mult de 20 de avioane rusești și încadrat în mers de două nave rusești de coastă, care s-au apropiat mult, încercând să-l oblige să-și schimbe direcția.
Corespondentul BBC a declarat că distrugătorul britanic HMS Defender a fost hărțuit în Marea Neagră de Forţele Armate Ruse. În timpul transmisiunii sale, s-au auzit pe fundal avioane militare ruse zburând foarte aproape pe deasupra navei britanice.
Screenshot of the HMS Defender's path by Crimea and an FSB Coast Guard Project 22460 Okhotnik patrol ship. 33/ pic.twitter.com/BcuILK5G5o
În cursul zilei de joi, agenţia rusă de presă RIA Novosti, dar şi TV Zvezda, site-ul de propagandă al Ministerului rus al Apărării, au prezentat un nou material video cu momentul în care distrugătorul britanic HMS Defender este interceptat.
Videoclipul în cauză a fost publicat online de postul TV Zvezda cu precizarea că a fost realizat la bordul unei nave de patrulare din clasa Rubin a Gărzii de Coastă a Federaţiei Ruse, una dintre navale care au participat la operaţiunea din Marea Neagră de hărţuire a distrugătorului britanic.
Videoclipul include discuțiile dintre grănicerii ruși și echipajul distrugătorului britanic, cu cereri repetate din partea forțelor de securitate ruse ca HMS Defender să părăsească zona.
După mai multe avertismente, unul dintre membrii echipajului de la bordul navei ruse de patrulare poate fi auzit spunând: „Efectuați un foc de avertisment''!
Una peste alta, acest ultim material video sugerează că Rusia a recurs la acțiuni agresive şi de intimidare, dar nu oferă dovezi concludente că acest lucru a fost suficient pentru a forța HMS Defender să iasă din apele aşa zis teritoriale ruseşti din apropiere de Crimeea.
Incidentul naval în care a fost implicat HMS Defender pare tras la indigo cu alt incident naval care s-ar fi petrecut anul trecut, tot în apropiere de Crimeea
Mass-media rusă a relatat incidentul într-un mod propagandistic, că distrugătorul britanic HMS Dragon a fost alungat de intervenţia Forţelor Navale Ruse. Ministerul britanic al Apărării a răspuns falsei naraţiuni a generalul rus Vladimir Kulișov, adjunct al FSB, pe care mass-media rusă s-a grăbit să o rostogolească, precizând că cele relatate sunt departe de a fi adevărate.
Ministerul britanic al Apărării a calificat drept „categoric neadevărate” afirmațiile generalului rus Vladimir Kulișov potrivit cărora Forţelor Navale Ruse au alungat distrugătorul britanic HMS Dragon din apele teritoriale rusești din apropierea Peninsulei Crimeea.
Ministerul britanic al Apărării a declarat, la momentul respectiv, ca reacţie la cele susţinute de Rusia în mod fals, că distrugătorul HMS Dragon a navigat pe cea mai directă şi scurtă rută maritimă între două vizite portuare – din portul Odessa, Ucraina, la Batumi, în Georgia. Ministerul britanic al Apărării a ţinut să precizeze că distrugătorul HMS Dragon a navigat pe o rută recunoscută pentru toate transporturile internaționale în apele ucrainene.
Distrugătorul britanic HMS Defender, nu a fost ales intamplator de Rusia
Cu două zile înainte, pe 21 iunie, distrugătorul HMS Defender al Royal Navy se afla ancorat în portul Odesa. În acesta zi, la bordul acestei nave ministrul Achiziţiilor pentru Apărare din Marea Britanie - Jeremy Quin - şi ministrul adjunct al Apărării din Ucraina - Oleksandr Mironiuk - au semnat „un memorandum privind proiectele de parteneriat maritim între un consorţiul din Marea Britanie şi marina ucraineană”, a transmis, la momentul respectiv, Ministerul ucrainean al Apărării, potrivit Ukrinform.
Memorandumul prevede proiectarea şi construirea în comun a navelor de război în Ucraina şi Marea Britanie, revitalizarea întreprinderilor ucrainene de construcţii navale şi construirea a două baze ale forţelor navale ucrainene.
Ministerul ucrainean al Apărării a mai precizat că acesta este următorul pas în dezvoltarea cooperării bilaterale între Ucraina și Regatul Unit pentru consolidarea marinei ucrainene, care se confruntă cu un pericol constant în Marea Neagră și Marea Azov.
Putem presupune că Rusia a aşteptat ca pe 23 iunie distrugătorul HMS Defender să părăsească portul Odesa şi să-l intercepteze pe mare pentru a transmite un mesaj Marii Britanii: Că ori de către ori navale britanice vor tranzita Marea Neagră pentru a oferi suport şi susţinere Ucrainei, vor fi întâmpinate de nave ruseşti.
Cu alte cuvinte, incidentul din 23 iunie se mai poate repede, acesta fiind şi intenţia Rusiei, deoarece obiectivul său este aplicarea strategiei ’’Marea Noastra’’, iar orice altă forţă navala occidentală trebuie să ştie că nu este bine primită în proximitatea apelor teritoriale ruseşti şi se va opune, chiar şi prin recurgerea la forţa, consolidării capabilităţilor şi infrastructurii militare ale Forţelor Navale Ucrainene.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Liderii europeni se confruntă acum cu o alegere costisitoare: fie investesc masiv acum pentru a asigura victoria Ucrainei, fie se pregătesc să plătească un preț dublu, de trilioane de euro, pentru a gestiona consecințele unei Rusii victorioase la granițele lor. Aceasta este concluzia care reiese dintr-un raport publicat de think tank-ul Corisk și Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale.
Tokyo l-a convocat duminică pe ambasadorul Chinei, Wu Jianghao, pentru a protesta față de comportamentul pe care l-a numit periculos și regretabil, după ce a declarat că avioanele de vânătoare ale portavionului au îndreptat fascicule radar spre aeronavele sale care au fost trimise să urmărească nava cu o zi înainte.
Negocierile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt „în ultimii 10 metri”. Probleme precum controlul asupra regiunii Donețk și centralei nucleare Zaporojie rămân nerezolvate. Controlul asupra regiunii Donețk și a centralei nucleare Zaporojie sunt probleme cheie care trebuie rezolvate pentru a pune capăt războiului din Ucraina, spune Kellogg.
Uniunea Europeană trebuie să pună capăt dependenței sale reflexe de Statele Unite și să își elaboreze propria strategie pentru încheierea războiului din Ucraina, a avertizat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. Apelul său vine într-un moment de anxietate politică tot mai mare la Bruxelles, pe fondul negocierilor directe dintre emisarii lui Donald Trump și Kremlin, desfășurate fără participarea europenilor.
O serie de indicii arată că procesul de instalare a sistemelor rusești Oreshnik în Belarus este în derulare. Un semnal decisiv a venit pe 31 octombrie, când Aleksandr Lukașenko a anunțat public că sistemele de rachete balistice rusești cu rază intermediară Oreshnik vor fi desfășurate în Belarus chiar în cursul lunii decembrie.
Declarația nu a fost o speculație, ci o confirmare a unor procese aflate deja în desfășurare, pe care liderul belarus le-a prezentat drept un răspuns la ceea ce consideră a fi o escaladare militară occidentală. Intervenția sa a fost dublată de avertismentul că el și Vladimir Putin ar putea decide împreună utilizarea acestor arme „dacă va fi necesar”, ceea ce echivalează cu admiterea faptului că Belarusul acceptă postura nucleară ofensivă în care este atras de Rusia, după cum remarcau analiștii de la Fundația Jamestown.
În ansamblu, este de așteptat ca desfășurarea Oreshnik în Belarus să genereze în Europa o reacție amplă, graduală, dar fermă. În mod evident NATO și UE nu vor căuta escaladarea directă, însă vor construi un mediu în care avantajul câștigat de Rusia prin mutarea rachetelor în Belarus să fie contrabalansat, iar costurile oricărei utilizări să fie suficient de mari pentru a descuraja Kremlinul.
Imagini publicate recent din provincia siriană Idlib dezvăluie o realitate inconfortabilă pentru industria de apărare a Rusiei: zeci de tancuri și vehicule blindate, livrate cu pompă regimului Assad în ultimul deceniu, zac acum abandonate în câmp deschis, fiind considerate „inutile” de către noile autorități de la Damasc.
Statele Unite au stabilit un termen limită strict pentru aliații lor transatlantici, cerând ca națiunile europene să preia majoritatea responsabilităților de apărare convențională ale NATO până în 2027. Avertismentul, transmis direct de oficiali ai Pentagonului, semnalează o schimbare seismică în arhitectura de securitate, într-un moment în care relațiile dintre Washington și capitalele europene sunt tot mai tensionate.
Statele Unite au semnalat că sunt dispuse să facă o schimbare fundamentală în doctrina lor militară prin activarea primei unități dedicate exclusiv dronelor de atac de tip one-way, cunoscute drept drone „kamikaze”. Decizia, concentrată în direcţia Orientului Mijlociu, demonstrează că Pentagonul a început să trateze cu maximă seriozitate eficacitatea letală a dronelor ieftine.
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
În timp ce Statele Unite negociază peste capul Europei, președintele Alexander Stubb livrează verdictul de care liderii UE se temeau cel mai mult: epoca „păcii juste” a apus, iar supraviețuirea, nu dreptatea, devine noua monedă de schimb. Avertismentul venit din partea președintelui Finlandei, Alexander Stubb, nu este doar o analiză academică în paginile publicate într-un articol din revista Foreign Affairs, ci un diagnostic clinic al unui pacient aflat în stare critică: ordinea liberală post-1945.
Într-un conflict care a depășit deja borna celor trei ani și a devenit sinonim cu tranșeele înghețate și duelurile de artilerie, o statistică surprinzătoare oferită de un general de top al NATO rescrie manualele de tactică militară. Potrivit generalului-maior Maik Keller, comandant adjunct al noii misiuni de asistență a NATO pentru Ucraina (NSATU), forța de drone a Kievului, deși minusculă din punct de vedere numeric, a devenit cel mai letal instrument de pe front.
Deși discuțiile de la Moscova, din 2 decembrie, dintre delegația americană și președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu par să fi adus pacea mai aproape, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, susține, într-un interviu pentru Fox News, că s-au făcut „progrese” către încheierea războiului.
Maratonul diplomatic de cinci ore desfășurat marți la Kremlin, între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, s-a încheiat exact așa cum a început: fără nicio mișcare semnificativă, fără un acord și fără vreun semn că Moscova ar fi dispusă să își reconsidere cererile maximaliste.
Este timpul ca UE să renunțe la strategia ei eșuată de „reacționează, speră, repetă”, consideră directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), Steven Everts.
Iluzia că Unchiul Sam va veni întotdeauna să ne salveze s-a risipit în noroaiele de la Cincu, în urma simulării unor manevre militare efectuate în cadrul Dacian Fall. Într-un amplu reportaj al agenției americane Bloomberg se precizează că scenariul testat de NATO ne arată o Europă descoperită, obligată să înfrunte o eventuală invazie rusă bazându-se strict pe propriile forțe convenționale, în timp ce sprijinul american, altădată automat, devine o variabilă incertă, limitată strict la logistică și nu la bocanci pe teren
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Joi, 1 ianuarie, au avut loc noi atacuri cu drone efectuate de forțele ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene din proximitatea frontierei cu România.
La începutul anului 2026, analiștii și experții militari ucraineni ne prezintă o realitate incontestabilă: campaniile militare din 2025 au demonstrat că superioritatea tehnologică tradițională nu mai garantează imunitatea activelor strategice pe câmpul de luptă modern.
Agenția Centrală de Informații (CIA) din SUA și Agenția Națională de Securitate (NSA) au concluzionat că Ucraina nu a încercat să atace reședința președintelui rus, Vladimir Putin. Acest lucru a fost anunțat miercuri, 01.01.2026, de Wall Street Journal, precum și de PBS și CNN, citând oficiali guvernamentali americani anonimi. Ulterior, informația a fost preluată și de agențiile de presă DPA și Reuters.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
În încercarea de a susține acuzațiile privind presupusul atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, armata rusă a produs informații cu scopul de a legitima plângerile ruse. Detaliile prezentate de oficialii ruși sunt plasate într-un context mai larg de acuzare a Ucrainei de „terorism de stat”, dar există semne că aceste informații nu sunt susținute de date obiective și verificabile.
Vizita din această săptămână a premierului olandez la Câmpia Turzii are implicații mai mari decât parafarea simbolică a acordului privind donarea către țara noastră a 18 avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon, deja prezente aici la Baza 86 Aeriană Borcea (Fetești), unde se află de altfel singurul Centru de Pregătire F-16 din Europa.
O colaborare tactică între U.S. Air Force și U.S. Marine Corps a reușit restabilirea disponibilității operaționale a unui avion F-15 Eagle în doar câteva ore, devansând cu câteva luni estimările inițiale de reparație. Prin utilizarea capabilităților de producție aditivă on-site, echipele de tehnicieni au reușit fabricarea și instalarea rapidă a unui sistem de răcire defect, demonstrând eficiența logisticii bazate pe fabricarea la cerere în teatrele de operații, unde lanțurile de aprovizionare convenționale sunt adesea blocate.
Capturarea și distrugerea primului exemplar de Shahed-107 de către grupul ucrainean „Wild Hornets” nu este doar o reușită tactică a Brigăzii 47 Mecanizate, ci validarea unei noi arhitecturi de apărare aeriană stratificată.
După decenii de subfinanțare cronică care au lăsat o amprentă negativă asupra procesului de înzestrare al Armatei României, în ultimii 13 ani lucrurile s-au schimbat mult în bine, deși mai e nevoie de mult timp pentru a recupera decalajul, a înlocui complet tehnica sovietică și a construi o Armată înzestrată cu tehnică modernă. Dacă cea mai importantă resursă rămâne resursa umană, iar aici România mai are foarte mult de lucrat, inclusiv în ceea ce privește calitatea vieții personalului și modalitatea de a atrage personal în forțele armate pentru a opri hemoragia, pe partea de înzestrarea 2025 a fost un an bun spre foarte bun, iar la orizont 2026 va fi cel puțin la fel de interesant.
Pe măsură ce amenințările hibride de la granița estică a NATO se intensifică, Polonia nu se mai mulțumește doar cu fortificații clasice din beton și sârmă ghimpată. Guvernul polonez a dezvăluit un plan ambițios de 2 miliarde de dolari (aproximativ 2 miliarde EUR) pentru crearea unui „scut anti-dronă” stratificat, menit să protejeze frontierele cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad.
La prima vedere, cele mai recente date oficiale de la Berlin par să indice o retragere masivă a sprijinului militar german pentru Kiev. Autorizațiile de export pentru echipamente militare destinate Ucrainei au înregistrat o prăbușire de 86% în 2025, scăzând de la un record de 8,15 miliarde EUR în 2024 la doar 1,14 miliarde EUR în acest an. Totuși, sub stratul subțire al birocrației ministeriale, realitatea strategică de pe flancul estic este mult mai complexă și nuanțată.
Şeful Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că forţele sale avansează în nord-estul Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat pentru 2026 extinderea teritoriului pe care Moscova îl numeşte zonă tampon, au declarat miercuri agenţiile de ştiri ruseşti, citate de Agerpres și Reuters.
EDGE Defense Group, un conglomerat de tehnologie și apărare deținut de fondul suveran de investiții al Emiratelor Arabe Unite (UAE), intenționează să achiziționeze 30% din acțiunile companiei ucrainene Fire Point, specializată în dezvoltarea și producția de drone FP-1 și FP-2, precum și de rachete Flamingo, potrivit unui reportaj al BBC News Ukraine care citează surse confidențiale din cadrul firmei.
Ceremonia oficială de intrare în „serviciu de luptă” a sistemului balistic rusesc Oreshnik pe teritoriul Belarusului, desfășurată pe 30 decembrie, pare să fie mai degrabă un exercițiu de imagine politică decât o desfășurare de forță militară completă.
Avioane Craiova termină anul 2025 fără să fi livrat niciun avion IAR-99 Șoim a căror modernizare ar fi trebuit să fie finalizată în 2025. Într-o postură financiară dificilă, compania de stat riscă penalități record din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN), în contextul în care oricum Avioane Craiova a terminat anul pe minus.
Donald Trump a anunțat că SUA sunt dispuse să redeschidă negocierile privind vânzarea avioanelor F-35 Lighting II către Turcia. Decizia e pe cale să redeschidă o negociere mai veche, în contextul în care prima Administrație Trump a exclus Turcia din programul F-35, după ce Ankara a continuat achiziția de sisteme rusești S-400.
Încă trei noi avioane de vânătoare F-16 pentru Forțele Armate Slovace au aterizat marți, 30 decembrie, pe aeroportul militar din Kuchyně, lângă Malacky. Inițial, era programat să aterizeze pe 18 decembrie, dar sosirea lor a fost amânată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Această acțiune evidențiază integrarea avansată a noilor structuri de comandă ale armatei ucrainene - Forțele de Sisteme Fără Echipaj (USF) ale Ucrainei au executat o lovitură masivă asupra nodului logistic și de lansare a dronelor rusești de pe Aeroportul Internațional Donețk (DAP).
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat luni atribuirea unui contract în valoare de aproximativ 8,6 miliarde de dolari către constructorul american Boeing pentru Programul F-15 destinat Forțelor Aeriene Israeliene, parte a programului de vânzări militare externe (Foreign Military Sales) către statul aliat din Orientul Mijlociu.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev l-a ameninţat cu moartea iminentă pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski marţi, într-un mesaj presărat cu insulte pe Telegram, informează Agerpres și DPA.
Pacea ar putea fi obţinută în Ucraina în câteva săptămâni, a apreciat marţi premierul polonez Donald Tusk, după o discuţie prin videoconferinţă cu alţi lideri europeni susţinători ai Ucrainei, relatează Agerpres și Reuters.
După ce au decimat capacitățile Flotei Rusiei în largul Mării Negre, forțele de apărare ale Ucrainei își mută acum ofensiva dronelor maritime în teatre de operații complet noi: căile fluviale și apele interioare.
Arabia Saudită a afirmat că securitatea sa națională este o „linie roșie” pe care o va apăra, la câteva ore după ce o coaliție pe care o conduce a lovit cargouri în Yemen, vehicule și nave care transportau armament ce ar fi trebuit să ajungă la grupări separatiste din această țară măcinată de un deceniu de război civil.
Ministerul Apărării de la Taipei a abandonat strategia tăcerii în favoarea unei descurajări vizibile, publicând imagini operaționale care demonstrează că avioanele și navele de război ale Beijingului sunt monitorizate activ și „fixate” de sistemele de ochire taiwaneze.
În timp ce marile programe occidentale de tip „loyal wingman” rămân blocate în faze de testare sau simulări clasificate, Turcia a transformat conceptul de aviație de luptă autonomă într-o realitate tactică vizibilă. Compania Baykar a confirmat că două prototipuri ale avionului de luptă fără pilot Kizilelma (PT-3 și PT-5) au executat cu succes prima manevră de zbor în formație strânsă complet autonomă din lume pentru aeronave cu reacție.
Premierul Regatului Ţărilor de Jos, Dick Schoof, se va afla marţi în România. Acesta va vizita, împreună cu premierul Ilie Bolojan, trupele româneşti şi olandeze aflate la Baza Aeriană 71 "General Emanoil Ionescu" de la Câmpia Turzii. Amintim că Olanda a donat anul acesta României 18 avioane F-16 Fighting Falcon aflate în Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, centru care a fost mutat în timp record de olandezi, cu sprijinul Lockheed Martin, din SUA în România.
Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit luni, 29 decembrie, la Kremlin, cu conducerea trupelor participante la așa-zisa “operațiune militară specială (NVO)” din Ucraina. La consfătuire au participat, pe lângă ministrul apărării, Igor Belousov, și șeful Statului Major General (SMG) al Forțelor Armate ale Federației Ruse, general de armată Valeri Gherasimov, care conduce și Gruparea de trupe întrunite participantă la ostilități, toți comandanții Grupărilor de trupe rusești (Est, Vest, Nord, Sud, Centru și Dnepr).
Armata SUA a oficializat o ruptură radicală de strategia sa tradițională de modernizare a blindatelor, confirmând că viitorul Abrams M1E3 nu este o simplă actualizare, ci primul tanc de generația a cincea al forțelor terestre. Programul de achiziții pentru anul fiscal 2026, înaintat recent Congresului, consfințește anularea pachetului de modernizare M1A2 SEPv4 în favoarea unei platforme complet resetate, capabile să facă față unui mediu de luptă dominat de senzori de înaltă rezoluție și sisteme de atac autonome.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a informat luni pe omologul său american Donald Trump că îşi va revizui poziţia şi angajamentul faţă de unele înţelegeri încheiate în etapa anterioară a negocierilor privind soluţionarea conflictului din Ucraina, a transmis Kremlinul, după ce Moscova a acuzat Kievul că a încercat să atace cu drone una dintre dintre reşedinţele lui Putin, atac negat categoric de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Deși puține sunt datele oficiale transmise de Rusia cu privire la numărul exact de avioane livrate în 2025, fie că vorbim de bombardiere Su-34, avioane Su-35 ori ceea ce ei numesc generația a 5-a Su-57, analizarea rapoartelor loturilor de avioane livrate arată o imagine clară a modului în care motoarele industriei de apărare rusești sunt turate la maximum, în aproape al 4-lea an de război pe scară largă împotriva Ucrainei.
Iranul a lansat duminică trei sateliți dezvoltați local, o mișcare care, din perspectiva autorităților israeliene, are o încărcătură politică evidentă și este interpretată drept un gest de sfidare, într-un moment diplomatic sensibil. Operațiunea a avut loc chiar în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu se afla în drum spre Washington, unde urmează să se întâlnească cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, pentru discuții axate pe dosarul iranian și pe securitatea regională.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe 
