La 12 februarie 1988, două fregate sovietice au intrat intenţionat în coliziune cu două nave de război ale US Navy care navigau în Marea Neagră. La momentul respectiv, Moscova a considerat ca incidentul a fost rezultatul unor provocări ale Forţelor Navele SUA care au intrat într-o zonă maritimă revedicată, la momentul respectiv, de Uniunea Sovietică. Acest eveniment, petrecut acum mai bine de 30 de ani, ar trebui să ne amintească cât de agresivă este Rusia şi că recentul incident naval în care a fost implicat distrugătorul britanic HMS Defender arată o continuare a modului în care Moscova se raportează la Marea Neagră, ca fiind un ’’lac rusesc’’.
scris de Cristian Soare
Cu alte cuvinte, incident naval în care a fost implicat distrugătorul britanic HMS Defender este o dovadă că Moscova aplică la virgulă strategia ’’Mare Nostrum’’(Marea Noastră) - datorită anexării Crimeei de la Ucraina în anul 2014 și creşterii capacităților sporite de luptă din imediata vecinătate a peninsulei, Rusia a reușit să recâștige o parte considerabilă a dominație sale militare în Marea Neagră, pe care o pierduse în 1991.
’’O întâlnire’’ mai puţin prietenoasă între navele de război americane și cele sovietice în Marea Neagră, în urmă cu mai bine de 30 de ani, ar putea fi relevantă pe fondul tensiunilor în creștere dintre Marea Britanie și Rusia, ca urma a recentului incident naval în care distrugătorul britanic HMS Defender a fost hărţuit şi somat cu focuri de armă să părăsească un perimetru naval din apropierea peninsulei Crimeea.
Agresivitatea de care Marina rusă a dat dovadă în 1988 şi recentul avertisment pe care Moscova l-a dat joi Marii Britanii – ’’putem ataca navele britanice din Marea Neagră cu o bombă dacă vor mai exista incidente asemănătoare’’ – poate fi o dovadă că un stat agresiv şi militarizat cum este Rusia, poate pune în aplicare, fără prea mare reţinere, ceea ce transmite prin intermediul canalelor diplomatice.
1988, anul în care Marea Neagră a fost la un pas să fie un teatru de război între SUA şi URSS
Incidentul din 12 februarie 1988 a început cu crucişătorul USS Yorktown (CG-48) și cu distrugătorul USS Caron care participau la o trece pașnică prin Marea Neagra - tranzitând apele teritoriale ale unui stat fără a efectua operațiuni militare - în apropiere de Crimeea.
Navele americane "au intrat în limita de 12 mile marine revendicate de Uniunea Sovietică ca parte a politicii Marinei SUA de a afirma ocazional dreptul internaţional de trecere în apele care depășesc limita teritorială de 3 mile marine", se preciza la momentul respectiv într-un articol din The New York Times.
Navele au pătruns în apele teritoriale sovietice lângă Sevastopol - Caron la aproximativ 7 mile în largul coastei și Yorktown la aproximativ 10 mile - în dimineaţa zilei de 12 februarie 1988 și au navigat spre est.
În câteva minute, fregata sovietică Bezzavetnyy a interceptat USS Yorktown, în timp ce fregata sovietică SKR-6 a interceptat distrugătorul Caron.
Punctul culminant al acestui incident naval a fost momentul în care marinarii ruşi au vrut să demonstreze omologilor americani că pot recurge cu uşurinţă la manevre agresive. Fără să ţină cont că navele ruseşti erau mult mai mici decât cele ale US Navy, ruşii le-au comunicat americanilor, prin mesaje radio, să părăsească apele sovietice sau vor intra în coliziune cu ei.
Fără nici cea mai mică reţinere, în jurul orei 10 dimineața, SKR-6 a „lovit” distrugătorul Caron, provocând avarii minore pe corpul navei americane. Câteva minute mai târziu, fregata sovietică Bezzavetnyy a făcut același lucru cu Yorktown, provocând daune minore navei americane și celor două lansatoare de rachete Harpoon, în timp ce ancora de la tribordul navei sovietice a fost smulsă.
În ultimii ai, mediul de securitate din Regiunea Marii Negre a devenit tot mai tensionat, deoarece anexarea şi militarizare peninsulei Crimeea de către Rusia, începând cu anul 2014, au făcut că posibilitatea unor incidente militare navale să fie tot mai mare.
Recentul incident naval ruso-britanic din Marea Neagră şi de ce Rusia nu a ales să hartuiască întâmplător distrugătorul HMS Defender
După cum bine ştiţi, în cursul zilei de miercuri, Ministerul rus al Apărării a precizat, într-un scurt comunicat, dar fără a oferi prea multe detalii, că o navă militară rusă a tras focuri de avertisment asupra distrugătorului HMS Defender al Marinei Regale britanice după ce acesta ar fi intrat în apele ruseşti din Marea Neagră, iar un avion rusesc a lansat bombe pe direcţia de deplasare a navei.
Rusia a sugerat ca un Su-24M a efectuat focuri de avertisment folosind 4 bombe OFAB-250, afirmaţie pentru care nu a prezentat dovezi nici până la acesta ora, chiar dacă în cursul zilei de miercuri şi joi a răspândit pe internet mai multe materiale foto-video din tipul manevrelor agresive întreprinse împotriva distrugătorului HMS Defender.
La scurt timp, Marea Britanie a venit cu un răspuns precizând că incidentul naval nu a avut loc în condiţiile relatate de Moscova. Văzând că cele relatate nu mai stau atât de bine în picioare, Rusia a publicat şi imagini de la incidentul naval din Marea Neagră, doar că pe înregistrări nu apare momentul când pe direcţia de deplasare a distrugătorului HMS Defender sunt lansat bombe. Oare de ce?
Ministerul britanic al Apărării a negat miercuri declaraţiile Ministerului Apărării din Rusia conform cărora distrugătorul HMS Defender al Marinei Regale britanice a pătruns în apele teritoriale ruseşti din Marea Neagră şi a fost somat să se retragă de acolo cu focuri de avertisment şi bombe lansate în calea sa de forţele ruse.
’’Nu au fost trase focuri în direcţia HMS Defender şi nu recunoaştem alegaţia că au fost lansate bombe în calea sa (...) Credem că ruşii desfăşurau un exerciţiu de trageri în Marea Neagră şi avertizau în prealabil navele asupra activităţii lor'', notează pe Twitter Ministerul britanic al Apărării.
Ulterior, ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a precizat că HMS Defender se deplasa dinspre portul ucrainean Odesa către Georgia, pe o rută recunoscută internaţional.
''Aşa cum este normal pentru această rută, HMS Defender a intrat în coridorul recunoscut internaţional pentru separarea traficului. Nava a părăsit în siguranţă coridorul la ora 09:45 BST (British Summer Time). Aşa cum este procedura de rutină, navele ruseşti i-au acoperit trecerea şi a fost atenţionată cu privire la exerciţiile din vecinătatea sa extinsă'', a explicat Wallace.
Mai pe înţelesul tuturor, HMS Defenderul a fost împiedicat să navigheze - executând o trecere scurtă - prin ceea ce Rusia pretinde că sunt apele sale teritoriale din jurul Crimeei, peninsulă pe care a confiscat-o prin recurgerea la forţa militară de la Ucraina în 2014. Regatul Unit, printre multe alte state occidentale, nu recunoaște autoritatea Rusiei asupra Crimeei.
După reacţia Marii Britanii, Ministerul rus al Apărării a publicat mai multe materiale video încercând să sugereze amploarea manevrelor militare la care a recurs pentru ’’a pune pe fugă’’ distrugătorul HMS Defender.
În imagini se pot observa mai multe nave ruseşti şi avioane Su-30 și Su-24. Interesant că, într-o grabă disperată de a convinge mass-media internaţională că incidentul a avut loc, site-ul de propagandă al ministerului rus al Apărării, a uitat că anterior mass-media rusă a relatat că un Su-24 a lansat bombe pe direcţia de deplasare a HMS Defender, iar acest moment nu apare pe înregistrările video.
Jurnalistul britanic Jonathan Beale, un corespondent BBC, se afla miercuri la bordul distrugătorului britanic HMS Defender, în timpul incidentului din Marea Neagră. Beale a relatat a că distrugătorul HMS Defender a fost survolat de mai mult de 20 de avioane rusești și încadrat în mers de două nave rusești de coastă, care s-au apropiat mult, încercând să-l oblige să-și schimbe direcția.
Corespondentul BBC a declarat că distrugătorul britanic HMS Defender a fost hărțuit în Marea Neagră de Forţele Armate Ruse. În timpul transmisiunii sale, s-au auzit pe fundal avioane militare ruse zburând foarte aproape pe deasupra navei britanice.
Screenshot of the HMS Defender's path by Crimea and an FSB Coast Guard Project 22460 Okhotnik patrol ship. 33/ pic.twitter.com/BcuILK5G5o
În cursul zilei de joi, agenţia rusă de presă RIA Novosti, dar şi TV Zvezda, site-ul de propagandă al Ministerului rus al Apărării, au prezentat un nou material video cu momentul în care distrugătorul britanic HMS Defender este interceptat.
Videoclipul în cauză a fost publicat online de postul TV Zvezda cu precizarea că a fost realizat la bordul unei nave de patrulare din clasa Rubin a Gărzii de Coastă a Federaţiei Ruse, una dintre navale care au participat la operaţiunea din Marea Neagră de hărţuire a distrugătorului britanic.
Videoclipul include discuțiile dintre grănicerii ruși și echipajul distrugătorului britanic, cu cereri repetate din partea forțelor de securitate ruse ca HMS Defender să părăsească zona.
După mai multe avertismente, unul dintre membrii echipajului de la bordul navei ruse de patrulare poate fi auzit spunând: „Efectuați un foc de avertisment''!
Una peste alta, acest ultim material video sugerează că Rusia a recurs la acțiuni agresive şi de intimidare, dar nu oferă dovezi concludente că acest lucru a fost suficient pentru a forța HMS Defender să iasă din apele aşa zis teritoriale ruseşti din apropiere de Crimeea.
Incidentul naval în care a fost implicat HMS Defender pare tras la indigo cu alt incident naval care s-ar fi petrecut anul trecut, tot în apropiere de Crimeea
Mass-media rusă a relatat incidentul într-un mod propagandistic, că distrugătorul britanic HMS Dragon a fost alungat de intervenţia Forţelor Navale Ruse. Ministerul britanic al Apărării a răspuns falsei naraţiuni a generalul rus Vladimir Kulișov, adjunct al FSB, pe care mass-media rusă s-a grăbit să o rostogolească, precizând că cele relatate sunt departe de a fi adevărate.
Ministerul britanic al Apărării a calificat drept „categoric neadevărate” afirmațiile generalului rus Vladimir Kulișov potrivit cărora Forţelor Navale Ruse au alungat distrugătorul britanic HMS Dragon din apele teritoriale rusești din apropierea Peninsulei Crimeea.
Ministerul britanic al Apărării a declarat, la momentul respectiv, ca reacţie la cele susţinute de Rusia în mod fals, că distrugătorul HMS Dragon a navigat pe cea mai directă şi scurtă rută maritimă între două vizite portuare – din portul Odessa, Ucraina, la Batumi, în Georgia. Ministerul britanic al Apărării a ţinut să precizeze că distrugătorul HMS Dragon a navigat pe o rută recunoscută pentru toate transporturile internaționale în apele ucrainene.
Distrugătorul britanic HMS Defender, nu a fost ales intamplator de Rusia
Cu două zile înainte, pe 21 iunie, distrugătorul HMS Defender al Royal Navy se afla ancorat în portul Odesa. În acesta zi, la bordul acestei nave ministrul Achiziţiilor pentru Apărare din Marea Britanie - Jeremy Quin - şi ministrul adjunct al Apărării din Ucraina - Oleksandr Mironiuk - au semnat „un memorandum privind proiectele de parteneriat maritim între un consorţiul din Marea Britanie şi marina ucraineană”, a transmis, la momentul respectiv, Ministerul ucrainean al Apărării, potrivit Ukrinform.
Memorandumul prevede proiectarea şi construirea în comun a navelor de război în Ucraina şi Marea Britanie, revitalizarea întreprinderilor ucrainene de construcţii navale şi construirea a două baze ale forţelor navale ucrainene.
Ministerul ucrainean al Apărării a mai precizat că acesta este următorul pas în dezvoltarea cooperării bilaterale între Ucraina și Regatul Unit pentru consolidarea marinei ucrainene, care se confruntă cu un pericol constant în Marea Neagră și Marea Azov.
Putem presupune că Rusia a aşteptat ca pe 23 iunie distrugătorul HMS Defender să părăsească portul Odesa şi să-l intercepteze pe mare pentru a transmite un mesaj Marii Britanii: Că ori de către ori navale britanice vor tranzita Marea Neagră pentru a oferi suport şi susţinere Ucrainei, vor fi întâmpinate de nave ruseşti.
Cu alte cuvinte, incidentul din 23 iunie se mai poate repede, acesta fiind şi intenţia Rusiei, deoarece obiectivul său este aplicarea strategiei ’’Marea Noastra’’, iar orice altă forţă navala occidentală trebuie să ştie că nu este bine primită în proximitatea apelor teritoriale ruseşti şi se va opune, chiar şi prin recurgerea la forţa, consolidării capabilităţilor şi infrastructurii militare ale Forţelor Navale Ucrainene.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Aselsan, o companie de apărare din Turcia, a efectuat o revizuire importantă a documentației interne, eliminând sistemul de apărare antiaeriană S-400 Triumf fabricat în Rusia din sistemul său de comandă și control Hakim 100. Actualizarea a stârnit interes, deoarece S-400 a fost anterior inclus în rețeaua integrată de apărare aeriană Hakim 100, alături de alte sisteme precum sistemul de apărare aeriană Sibir.
Cele trei state membre NATO care se învecinează cu Rusia sunt îngrijorate de faptul că Europa nu dispune de o bază de producție de echipamente militare și de resurse suficiente pentru a face față Rusiei fără ajutorul Statelor Unite. Oficiali de rang înalt din Finlanda, Estonia și Letonia au declarat pentru The Independent.
Într-o recentă și elaborată analiză publicată de Small Wars Journal sunt prezentate principalele direcții considerate cele mai probabile pentru evoluția războiul din Ucraina, având la bază modelul recunoscut elaborat de Art Lykke, intitulat "Tripodul Strategiei", care utilizează un echilibru între obiectivele, mijloacele (resursele) și metodele (căile) care susțin strategia militară a unei națiuni.
SUA continuă eforturile de a realiza pe orbitele joase ale Pământului rețele uriașe formate din mici sateliți care vor sprijini în timp real trupele americane oriunde s-ar afla ele.
Crede oare Călin Georgescu, „președintele ales (!)”, în ceea ce spune? Puțin probabil, dar e irelevant. Problema majoră e că scenariile pe care le lansează au un grad uriaș de periculozitate și reprezintă o vulnerabilitate pe care chiar el o creează împotriva propriei țări. Trădarea e definită ca o „înșelătorie în mod voit și perfid”, inclusiv a propriei țări.
Un petrolier al flotei ruse din „umbră” a eșuat lângă coasta Germaniei. Nava Eventin, sub pavilion Panama, de 274 de metri lungime și 48 de metri lățime, având la bord 99.000 de tone de petrol, este incapabilă să manevreze în urma unei pene de curent, potrivit presei germane.
Publicația Meduza din Letonia, specializată în problematica Federației Ruse și a fostelor state sovietice, a publicat pe 9 ianuarie un articol inedit privind faptul că tot mai multe persoane din rândul elitei politice ruse încep să își exprime nemulțumirea față de continuarea războiului din Ucraina.
Problemele faimoasei Brigăzi 155 Mecanizate din Ucraina provin din faptul că soldații săi trebuie să lupte cu doi inamici simultan: rușii, dar și comandamentul excesiv de centralizat ca moștenire a trecutului sovietic. Acest lucru a fost anunțat de agenția de presă AFP, care a prezentat un raport al unității care luptă în regiunea Donețk din estul Ucrainei.
Ștefan Dănilă, general (r.) cu patru stele, primul general de aviație care a deținut funcția de șef al Statului Major General al Armatei, semnează un text excelent cu privire la disputa care a divizat socitatea, cunoscută popular drept „armata obligatorie”.
Rusia afirmă că monitorizează îndeaproape situația cu Groenlanda, după ce președintele ales al SUA, Donald Trump, a refuzat să excludă măsuri militare sau economice pentru a prelua controlul asupra teritoriului de la Danemarca. „Urmărim foarte îndeaproape evoluția destul de dramatică a situației, dar până acum, slavă Domnului, suntem la nivel de declarații”, a declarat joi reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a făcut apel la „coaliția istorică” a aliaților să continue să sprijine Ucraina. „Această coaliție a fost alături de ei (armata ucraineană - n.a.) timp de aproape cei trei ani de război. Și nu trebuie să ne oprim acum”, a declarat Austin presei după cea de-a 25-a reuniune a Grupului Internațional de Contact pentru Sprijinul Apărării Ucrainei la baza Ramstein din Germania, pe 9 ianuarie.
Federația Rusă recurge la amenințări în cazul în care nu sunt respectate acordurile privind exclava rusă Kaliningrad, fostă Königsberg, care în 1945, după înfrângerea Germaniei naziste, a fost cedată Uniunii Sovietice în urma Conferinței de la Potsdam.
Ucraina a anunțat, pe 6 ianuarie 2025, o realizare majoră în urma utilizării unor dronelor navale, cunoscute și sub denumirea de vehicule de suprafață fără pilot (USV). Aceste platforme au fost folosite pentru prima dată ca baze de lansare pentru drone aeriene care au efectuat atacuri asupra unor ținte terestre rusești, distrugând un sistem de apărare aeriană Pantsir-S1. Această operațiune marchează o schimbare semnificativă în contextul conflictului din Ucraina, care a devenit un teren de testare pentru forțele ucrainene în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de luptă autonome și a tacticilor inovatoare.
Patru lansatoare de rachete ale unor sisteme S-400 așteaptă să fie strămutate din Siria, iar cel mai probabil scenariul indica interesul Moscovei pentru o desfășurare pe frontul ucrainean, deși unele analize nu exclud posibilitatea utilizării lor în Libia. După cum reiese din informaţiile furnizate de mai mulţi analişti OSINT, lansatoarele de rachete S-400 sunt amplasate în prezent în portul sirian Tartus, unde sunt pregătite pentru încărcare pe o navă.
Finlanda a declarat că petrolierul Eagle S, suspectat că a deteriorat cabluri de energie electrică aflate pe fundul Mării Baltice, are defecte tehnice grave și nu poate fi utilizat fără a avea pare de reparații serioase. O anchetă este în curs de desfășurare cu privire la incidentul din Marea Baltică, unde un cablu electric s-a rupt. La 8 ianuarie, ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a declarat că Helsinki nu poate lega incidentul de nicio agenție guvernamentală specifică sau altă entitate. Potrivit acesteia, anchetatorii finlandezi investighează cazul, care implică și parteneri „de peste Marea Baltică”.
Autoritățile sârbe au reziliat unele dintre contractele în domeniul cooperării militare cu Rusia, iar o altă parte a fost amânată pe termen nelimitat. Acest lucru a fost declarat miercuri, 08 ianuarie, de șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Serbiei, generalul Milan Mojsilovic, într-un interviu acordat portalului Evening News.
Statele Unite vor anunța un nou pachet de asistență pentru Ucraina în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari în timpul reuniunii Ramstein de joi, 9 ianuarie. Informația a fost transmisă de corespondentul Voice of America, Carla Babb, care îl însoțește pe șeful Pentagonului, Lloyd Austin, la reuniunea miniștrilor apărării din Germania.
Donald Trump a declarat marți că nu ar exclude utilizarea forței militare pentru a prelua controlul Canalului Panama și al Groenlandei, declarând că controlul SUA asupra ambelor teritorii este vital pentru securitatea națională americană.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat, pe 6 ianuarie 2025, ca este împotriva oricărei împărțiri a Siriei, unde Ahmad el-Shareh (alias Abu Mohammed al-Joulani), liderul Hayat Tahrir al-Sham (HTS, fostul Front al-Nosra), a preluat puterea cu sprijinul grupurilor armate pro-turce din Armata Națională Siriană. „Nu putem permite ca Siria să fie divizată sub niciun pretext și, dacă vedem cel mai mic risc, vom lua rapid măsurile necesare. Avem toate mijloacele pentru a face acest lucru”, a declarat Erdogan.
Armata Statelor Unite ar putea dezvolta noi versiuni ale bombe nucleare B61, pe lângă B61-13, anunțat în 2023, care ar putea include un succesor pentru varianta B61-11. Centrul pentru Arme Nucleare al Forțelor Aeriene (AFNWC) a menționat într-un raport recent semnarea de contracte pentru „varianta viitoare” - diferită de B61-12, producția căreia este completă. Seria B61 este una dintre cele mai vechi familii de arme nucleare aflate în inventarul operațional al SUA. Deși s-au cheltuit 9 miliarde de dolari pentru dezvoltarea bombelor B61-12, utilizarea lor efectivă în luptă într-un război nuclear este discutabilă.
Ucraina a declarat marți, 7 ianuarie, că trupele sale lansează o nouă ofensivă în regiunea rusă Kursk. Potrivit Reuters, aceasta vine la două zile după ce Rusia a raportat o nouă ofensivă ucraineană în zonă. Marți, Statul Major al Armatei Ucrainene a declarat că trupele sale au lovit un post de comandă rusesc aflat în apropierea satului Belaia din regiunea Kursk.
Profesorul Radu Carp afirmă că noul pol de stabilitate european se află pe axa Scandinavia – Țările Baltice – Polonia, țări care au demonstrat o politică bazată pe principii clare și rezultate remarcabile.
Pentru simularea unui război cu Japonia și Coreea de Sud, armata rusă a întocmit o listă detaliată a țintelor din ambele țări pentru pregătirea soldaților săi.
Prezența forțelor americane în Europa se realizează acum pe bază rotațională, ceea ce duce la costuri ridicate. Permanentizarea bazelor americane are duce la economii substanțiale pentru Pentagon.
Rusia este nemulțumită de propunerile de acord de pace cu Ucraina în forma în care acestea ar fi fost transmise din partea echipei președintelui american ales Donald Trump, după cum a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov pe 29 decembrie, potrivit agenției ruse de stat TASS.
Nava petrolier Eagle S, despre care se crede că face parte din flota umbră a Rusiei și care a fost reținută de Finlanda pe 26 decembrie, fiind suspectată că a sabotat un cablu subacvatic de comunicații din Marea Baltică.
Există o probabilitate reală ca un atac neconvențional al Rusiei asupra NATO, cum ar fi sabotajul sau incendierea, să ducă la pierderi substanțiale, a precizat James Appathurai, adjunctul secretarului general al NATO pentru inovare într-un interviu acordat Sky News.
Escadrila 37-a de rachete de apărare aeriană, parte a Brigăzii a 3-a de rachete de apărare aeriană din Varșovia, a atins gradul inițial de pregătire operațională (IOR) cu sistemul Wisla, cea mai recentă versiune a sistemului de apărare aeriană Patriot. Miercuri, ministrul apărării naționale, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a anunțat că a primit un raport care confirmă pregătirea inițială a sistemului Wisla și integrarea acestuia cu IBCS (Integrated Battle Command System).
Cea mai înaltă autoritate militară a NATO, Comitetul Militar, se va reuni la Bruxelles pe 15 și 16 ianuarie 2025. Summitul va reuni șefii Statelor Majore ale Apărării din țările membre ale NATO, alături de peste 20 de omologi din țările partenere.
România deține elicoptere de transport și atac IAR-330 Puma și Puma SOCAT adaptate și modernizate, dar oare fac ele față războiului modern? Și în ce măsură azi mai sunt importante elicoterele de atac, deși multe state continuă să le achiziționeze.
Armata americană a ucis sâmbătă mai multe figuri cheie din rețeaua teroristă Daesh (ISIS) în atacuri aeriene din Munții Golis din Somalia, a anunțat duminică guvernul regiunii semi-autonome Puntland.
Premierul Lituaniei, Gintautas Paluckas, consideră că declarațiile scandaloase ale liderului formațiunii politici „Zorii lui Nemunas” („Nemuno Aušra" – în lituaniană), Remigius Žemaitaitis, disprețuitoare față de Ucraina, nu reprezintă o problemă cheie pentru activitatea coaliției de guvernare. „Repet: sunt soluții reale pe masă. Atâta timp cât sunt votate, coaliția există, lucrăm. Și nu contează deloc ce spune cineva, cum cântă privighetoarea. Dacă nu sunt voturi, asta este, e libertate. Nu va exista o coaliție”, a adăugat el.
Ministerul rus al Apărării a acuzat Ucraina că a atacat o clădire a fostului internat din orașul Sudja din regiunea Kursk din Rusia, care găzduia la acel moment aproximativ 90 de persoane.
Un atac recent executat de gruparea paramilitară sudaneză Forțele de Sprijin Rapid asupra unei piețe din orașul Omdurman s-a soldat cu uciderea a 54 de persoane și rănirea altor cel puțin 158, după cum au declarat sâmbătă, 1 februarie, autoritățile locale din domeniul sănătății.
Crin Antonescu a declarat că intră în cursa prezidenţială pornind de la convingerea "nu că partidele sunt minunate", ci de la părerea că dispariţia partidelor, promovată în discursul şi îndemnul "falsei icoane purtătoare de false minuni", înseamnă direct dispariţia democraţiei, a pluralismului, dispariţia libertăţii.
În timpul vizitei preşedintelui Masoud Pezeshkian la expoziţia Organizaţiei Aerospaţiale a Ministerului Apărării de la Teheran, Armata a prezentat două sisteme pe care le califică a fi de nouă generație.
La finalul lunii ianuarie au apărut tot mai multe informații potrivit cărora președintele Donald Trump ar urma să reia un plan pe care l-a avut și în primul său mandat, anume retragerea a mii de soldați americani din Europa.
Publicația rusă Izvestia citează ”surse occidentale” care au semnalat faptul că Forțele Armate ale Federației Ruse au început să întrebuințeze în zona Războiului din Ucraina un nou tip de rachetă pentru complexul (sistemul) operativ-tactic Iskander-M cu focos penetrant. Aceasta permite distrugerea buncărelor subterane, a clădirilor masive din beton și a posturilor de comandă inamice.
Toate investiţiile în energie curată vor continua şi vom absorbi toţi banii europeni disponibili, însă, în acelaşi timp, tranziţia energetică trebuie să fie pragmatică şi sustenabilă, iar renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României, a scris, duminică, Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe pagina sa de Facebook.
Preşedintele american, Donald Trump, şi-a dus la îndeplinire ameninţarea cu război comercial şi a impus sâmbătă taxe vamale de 25% pentru produsele din Canada şi Mexic şi încă 10% în plus faţă de taxele existente la produsele chinezeşti, scrie Agerpres.
Suntem martorii unei situații în care o țară din UE (Grecia) cere explicații de fapt unui alt membru al UE (Franța) și îi solicită să nu furnizeze unui partener NATO comun (Turcia) rachete Meteor cu rază lungă de acțiune, deoarece Grecia are deja aceste rachete pe avioanele sale de luptă Rafale.
Polonia reacționează la atacurile rusești cu drone și rachete, care vizează ținte din vestul Ucrainei (în apropierea frontierei comune), la fel ca și România în cazul loviturilor armatei ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
Structura pentru Situații de Urgență a Republicii Moldova - Comisia pentru Situații Excepționale - a aprobat achiziționarea de gaze naturale pentru regiunea transnistreană și de energie electrică pentru malul drept al Nistrului.
Preşedinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a denunţat sâmbătă drept "calomnie" acuzaţia lui Donald Trump că guvernul său ar avea legături cu traficul de droguri şi a anunţat impunerea de taxe vamale Statelor Unite în represalii la cele anunţate anterior de preşedintele american, transmit Agerpres și AFP.
Suedia a lansat cu succes primul său satelit de comunicații militare în spațiu în august anul trecut. Abia vineri, guvernul suedez a anunțat că acesta este primul dintre câțiva sateliți de recunoaștere militară pe care țara scandinavă vrea să-i trimită pe orbită.
Comisia Europeană va aloca aproape 1,25 miliarde euro sub formă de granturi din Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) pentru 41 de proiecte transfrontaliere de infrastructură energetică, care au obținut statutul de proiecte de interes comun și proiecte de interes reciproc în 2024, în temeiul cadrului de politică privind rețelele transeuropene de energie (TEN-E).
După ce anterior președintele american Donald Trump a anunțat că războiul provocat de Rusia poate fi oprit în 24 de ore, iar apoi a vehiculat perioada “mai rezonabilă” de 100 de zile, ieri reprezentantul său special pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a ieșit cu declarații potrivit cărora încheierea războiului din Ucraina este „o chestiune de luni, nu de ani”.
Forțele de apărare ale Ucrainei folosesc de mult timp drone, inclusiv cele care pot transporta bombe grele FAB-250 pentru lovituri pe teritoriul Rusiei.
Imediat după învestirea președintelui Trump, Elon Musk a acționat rapid pentru a-și instala aliați la agenția de Resurse Umane cunoscută sub numele de Biroul de Management al Personalului.
Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări vineri că va impune taxe vamale la produsele europene, în timp ce urmează să impună taxe de 25% pentru produsele canadiene şi mexicane şi 10% pentru produsele chinezeşti, relatează Agerpres și AFP.
Compania ucraineană Ukrspetssystems a prezentat o nouă versiune a dronei SHARK, e vorba de SHARK-M, într-o versiune îmbunătățită care va mări inclusiv raza de acțiune.
Președintele american Donald Trump a promis că va impune tarife de 100% asupra statelor sale membre dacă gruparea economică BRICS decide să creeze o nouă monedă care să înlocuiască dolarul.
Armele de precizie nu se pot lipsi de cipuri. Producția lor necesită galiu, germaniu și antimoniu, al căror export în Rusia este sub embargo (nu că Europa și Statele Unite ar avea din belșug rezerve din aceste materiale critice).
Coreea de Nord și-a trimis cele mai bune trupe pentru a-i ajuta pe ocupanții ruși în războiul împotriva Ucrainei. Dar, după câteva luni de pierderi grele, aceștia au fost retrași din primele linii.
Autoritatea italiană pentru protecția datelor a anunțat joi că a blocat modelul chinez de inteligență artificială DeepSeek din cauza lipsei de informații cu privire la utilizarea datelor personale.
Ministerul Apărării al Letoniei a încheiat un contract cu GDELS-Santa Bárbara Sistemas pentru livrarea unui prim lot de 42 de vehicule ASCOD de tip mașină de luptă de a infanteriei (MLI). E de așteptat ca GDELS să intre cu ASCOD și în programul care va fi demarat în viitorul apropiat de România.
Ucraina va deveni un element-cheie al descurajării Rusiei în Europa, dar trebuie să primească asistența necesară pentru a juca acest rol în mod eficient, potrivit cercetătorilor de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS). Indiferent de rezultatul războiului actual al Rusiei împotriva Ucrainei, politica agresivă a Rusiei, care este hotărâtă să își sporească influența în lume, nu va permite Occidentului să revină la ideea de a coopera cu Rusia în așteptarea democratizării acesteia, susțin analiștii.
Ministerul Apărării Naționale (MND) din Taiwan a detectat șapte aeronave chineze și cinci nave militare în jurul insulei vineri la ora 6 dimineața. Cinci dintre aeronave au trecut linia mediană și au intrat în zona de identificare a apărării aeriene (ADIZ) din nordul și sud-vestul Taiwanului.
China ar construi un complex militar de 10 ori mai mare decât Pentagonul în vestul Beijingului, care să servească drept centru de comandă pe timp de război, au declarat surse din serviciile secrete americane, relatează vineri ziarul britanic Financial Times (FT), preluat de Agerpres și EFE.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe 
