După ce a umflat tehnologic Iranul, Putin îi promite acum omologului său american că îl va ajuta să comunice cu regimul de la Teheran pe dosarul nuclear.
Marea victorie a lui Trump ar putea fi denuclearizarea Iranului cu ajutorul regimului Putin
Șeful SMAp a fost însoțit de comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, general-maior Dorin Ioniță și locțiitorul pentru Operații și Instrucție al șefului Statului Major al Forțelor Aeriene, general de flotilă aeriană Iulian Pațilea.
Vizita de lucru a avut loc cu ocazia încheierii participării României la „Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali” (MINUSMA).
Programul vizitei a inclus întâlniri cu militarii și ceremonia de medaliere a personalului, în cadrul căreia comandantul detașamentului, comandorul Ciprian Marin, alături de oficiali ONU, au conferit fiecărui militar al contingentului românesc medalia Organizației Națiunilor Unite, pentru serviciul în sprijinul păcii, informează MApN.
De asemenea, în partea a doua a festivității, au fost înmânate, de către generalul-locotenent Daniel Petrescu, decorații naționale militarilor care s-au remarcat prin modul exemplar de îndeplinire a misiunilor pe timpul participării la intervenții în situații de urgență în Teatrul de Operații Mali.
„Consider o datorie de onoare vizitarea fiecărui teatru de operații unde Armata României are forțe dislocate. Anul acesta am susținut în misiuni internaționale peste 1.200 de militari, într-o perioadă de pandemie, pe trei continente. Mă bucur mult că am reușit să ajung și aici, în fața dumneavoastră, și, mai ales, mă bucur foarte mult că ați încheiat misiunea cu succes. Toate semnalele pe care le-am primit de la contingentele cu care ați cooperat au fost pozitive. Este un lucru bun pentru dumneavoastră și, mai ales, este un lucru bun pentru Armata României. Urmează să pregătiți tehnica și materialele pentru redislocarea în țară. Aveți tot sprijinul Statului Major al Apărării și al Comandamentului Forțelor Întrunite. Vă mulțumesc pentru efortul depus și dedicarea cu care ați reprezentat Armata României în cadrul misiunii ONU.”, a declarat generalul-locotenent Daniel Petrescu.
În alocuțiunea sa, comandantul Detașamentului „Carpathian Pumas” a subliniat că procesul de optimizare a elicopterelor pentru a răspunde cerințelor operaționale specifice teatrului de operații Mali și pregătirea personalului militar au fost factori esențiali pentru realizarea capabilității necesare îndeplinirii cu succes a acestei misiuni ONU. „Însă nimic nu ne-a pregătit mai bine decât experiența de a zbura deasupra deșertului african și de a fi la datorie permanent, șapte zile pe săptămână, ca parte a eforturilor comune ale ONU de a oferi asistență pentru stabilizarea situației în Mali”, a declarat comandorul Marin.
Comandantul Sectorului de Est al MINUSMA, colonel-senior Jinsong Zhu, a reliefat că ceremonia de medaliere a ONU marchează un moment crucial al misiunii și, ceea ce este și mai important, reprezintă momentul final al misiunii de un an în cadrul participării României la MINUSMA. „Dar este esențial să amintim că, dincolo de contribuția majoră a militarilor români în cadrul misiunii, contingentul românesc a promovat cultura națională printre celelalte contingente naționale din Sectorul malian de Est”, a afirmat colonelul-senior Jinsong Zhu.
La finalul ceremoniei militare, șeful Statului Major al Apărării a precizat că, prin prestația profesională excepțională, militarii români încheie o misiune de menținere a păcii de succes a țării noastre, îndeplinită în baza angajamentului asumat față de ONU în Mali. „Sunt câteva argumente care m-au determinat să fiu prezent în Mali, cu această ocazie. Am vrut să-i felicit personal pentru că și eu, acum 25 de ani în urmă am fost asemeni lor, în formație, în misiunea din Angola, primind medalia ONU pentru serviciul în sprijinul păcii. Un alt motiv a fost oportunitatea de a mă întâlni cu comandanții MINUSMA pentru a discuta împreună despre provocările viitoare ale acestei operații. Nu în cele din urmă, a fost prilejul de a sublinia succesul pe care l-au avut Forțele Armate Române de a disloca și susține, în zone de operații de pe trei continente, aproximativ 1.200 de militari, în condițiile crizei sanitare din acest an”.
Generalul-locotenent Daniel Petrescu a mulțumit, totodată, militarilor canadieni pentru sprijinul acordat pe timpul pregătirii și dislocării primelor trupe românești, personalului din detașamentul german pentru serviciile de sprijin logistic din Camp Castor și pentru nivelul ridicat al parteneriatului dintre militari și, nu în ultimul rând, întregului personal MINUSMA pentru relațiile foarte bune de cooperare stabilite în Mali.
Șeful Apărării a evidențiat, totodată, rolul deosebit pe care Comandamentul Forțelor Întrunite, Forțele Aeriene Române, Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” și, nu în ultimul rând, Baza 90 Transport Aerian l-au avut în succesul acestei misiuni: „S-a reușit, cu regularitate, trimiterea și sprijinul în diferite zone de operații a batalioanelor de infanterie și a forțelor pentru operații speciale. Acum s-a reușit, în condiții foarte bune, dislocarea unor contingente ale Forțelor Aeriene și felicit această categorie de forțe pentru succesul lor. A fost un efort considerabil pentru modernizarea elicopterelor, dislocarea efectivelor și tehnicii, rotirea contingentelor. Participarea militarilor români la MINUSMA a fost o realizare deosebită a Forțelor Aeriene Române”, a concluzionat șeful Statului Major al Apărării.
Agenda vizitei a inclus și întrevederea șeful Statului Major al Apărării cu comandantul contingentului german din Mali și comandantul bazei Camp Castor, colonel Peter Eichelsdorfer. Discuțiile purtate au vizat situația de securitate din Mali și evoluțiile prognozate ale MINUSMA în următoarea perioadă. De asemenea, colonel Peter Eichelsdorfer a evidențiat participarea militarilor români, nu doar la misiunile care au contribuit la evacuarea aeriană medicală din teren a unui număr total de 44 de militari ONU, ci și la multitudinea de misiuni de transport personal, misiuni de cercetare și patrulare aeriană, misiuni de transport materiale și tehnică și exerciții de antrenament.
Armata României, prin contribuția cu personal și tehnică de transport aerian din Teatrul de Operații Mali, și-a îndeplinit angajamentele luate în cadrul „Misiunii Multidimensionale Integrată ONU de Stabilizare” și, prin rezultatele obținute și profesionalismul demonstrat de militarii români în această greu încercată zonă a lumii, România a demonstrat că rămâne un partener de încredere al organizațiilor internaționale din care face parte.
La Misiunea ONU Multidimensională Integrată de Stabilizare în Mali, stabilită în baza Rezoluției nr. 2100 din 2013 a Consiliului de Securitate al ONU, participă un număr de 57 de țări cu următoarele efective: 12.000 militari, 1.750 polițiști și 1.200 personal civil. MINUSMA sprijină autoritățile maliene în efortul de stabilizare a țării și de implementare a obiectivelor de tranziție, executând următoarele sarcini: asigurarea stabilității și protecției populației civile, sprijinul dialogului politic național și al reconcilierii, asistența privind restabilirea autorității statale, reconstrucția sectorului de securitate și promovarea și protecția drepturilor omului.
În baza Hotărârii CSAȚ nr. S-110 din 2015, a fost aprobată contribuția României la noul sistem de gestionare a capabilităților ONU de menținere a păcii în Mali. MApN a prevăzut, în pachetul de forțe pentru 2019 – 2020, punerea la dispoziție a unui detașament de 120 militari cu 4 elicoptere de transport IAR-330L, în vederea participării la misiuni de menținere a păcii. Detașamentul (prima rotație), generat de Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, a fost dislocat în Mali (în baza militară Camp Castor din Gao), în perioada august – septembrie 2019, preluând misiunea de la detașamentul canadian, începând cu luna octombrie 2019. Cea de-a doua rotație a fost introdusă în teatru în aprilie 2020, personalul fiind asigurat tot de către Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Principala misiune a prezenței românești în Mali a fost asigurarea 24/7 a unei aeronave echipate pentru evacuare medicală a personalului MINUSMA, fiindu-i desemnat sectorul de Est al statului Mali. Cu toate acestea, din cauza lipsei unităților de aviație de sprijin, într-un mediu cu climă extremă, cele două detașamente au executat misiuni și în celelalte sectoare ale teatrului de operații. De altfel, Detașamentul de transport format din patru elicoptere IAR-330 Puma L-RM a executat și o serie de misiuni operaționale și logistice specifice operațiunilor de menținere a păcii, devenind o capabilitate esențială pentru sprijinirea eforturilor ONU de stabilizare a zonei.
În perioada 15.10.2019 – 15.10.2020, personalul și elicopterele Armatei României au contribuit la eforturile internaționale ale ONU de stabilizare și menținere a păcii în misiunea din Teatrul de Operații Mali prin executarea unui număr de 1.300 de ore de zbor în zona subsahariană și participarea în cadrul a 15 operații întrunite, totalizând peste 350 de misiuni (peste 400 de ieșiri) desfășurate pe timp de zi sau de noapte. Pe parcursul unui an de misiune, militarii din detașamentele „Carpathian Pumas” au avut de depășit o serie de dificultăți, inerente, până la urmă, dislocării unei unități de aviație la circa 6.000 de km față de țară, într-un teatru de operații a cărui principală caracteristică, dincolo de situația de securitate instabilă și imprevizibilă și o climă extremă, a fost lipsa posibilităților de aprovizionare logistică din surse locale. La acestea s-au adăugat distanțele mari între punctele de reaprovizionare cu combustibil, avarierea unui elicopter în luna august, cauzată de o manifestare extremă a vântului, neprognozată, și condițiile îngreunate de executare a misiunilor în noul context epidemiologic care au fost impuse pentru limitarea răspândirii infectării cu SARS COV-2.
În următoarea perioadă, militarii Detașamentului „Carpathian Pumas" vor intra în procesul de repatriere a personalului, armamentului, echipamentelor de comunicații, de sprijin logistic și a celor patru elicoptere de transport IAR 330 Puma L-RM.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
După ce a umflat tehnologic Iranul, Putin îi promite acum omologului său american că îl va ajuta să comunice cu regimul de la Teheran pe dosarul nuclear.
Compania Eutelsat aproape și-a triplat valoarea în ultimele zile, în perspectiva ca Ucraina ar putea fi nevoită să înlocuiască Starlink cu OneWeb.
În aceeași zi cu decizia președintelui Trump de suspenda ajutorul militar pentru Ucraina, Comisia Europeană anunță un plan masiv care va finanța reînarmarea Europei, dar și a Ucrainei.
Vicepreședintele american JD Vance a declarat luni că este încrezător că liderul ucrainean Volodimir Zelenski va accepta în cele din urmă să discute despre pace cu Rusia, după eșecul întâlnirii sale de vineri cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump, relatează Agerpres și AFP.
Noile tarife de 25% ale președintelui american Donald Trump la importurile din Mexic și Canada au intrat în vigoare marți, împreună cu o dublare a taxelor la mărfurile chinezești la 20%. Acum 5 zile, președintele american promitea și Europei o soartă similară vecinilor săi.
În contrast, singurul actor statal căruia Trump ar putea să-i facă (mari) concesii este Rusia, care ar putea scăpa de o parte din restricții.
Într-o mișcare fără precedent, menită să descurajeze Rusia și să întărească unitatea în Europa, Franța intenționează să permită dislocarea armelor sale nucleare pe teritoriul altor țări aliate.
Cine credea că putem spune „hop” înainte să sărim gardul s-a înșelat. Legile care oferă cadrul legislativ Armatei României pentru a angaja ținte aeriene, inclusiv drone, care violează constant spațiul aerian al țării noastre, au trecut în Parlament, dar au fost contestate la Curtea Constituțională a României (CCR) de trei formațiuni politice.
E.S. Alfredo Durante Mangoni, ambasadorul Italiei în România, a acordat un interviu televiziunii naționale, mai multe publicații preluând fragmente din discuția difuzată pe canalul TVR Info.
„Este greu de crezut că aceasta nu este o ambuscadă deliberată”, notează The Telegraph despre discuția Trump - Zelenski.
Parlamentarii republicani americani sunt de obicei ferm în spatele președintelui lor Donald Trump, dar în această săptămână mulți dintre ei au criticat neobișnuit de deschis modul în care administrația actuală gestionează războiul din Ucraina. Republicanii din Senat, în special, au început să-și exprime dezacordul după ce Statele Unite s-au alăturat minorității țărilor care au votat împotriva unei rezoluții la ONU care desemnează luni Rusia drept agresor. Deloc surprinzător, criticile din SUA vin și din partea democraților de opoziție.
Momente cu adevărat uluitoare la Casa Albă.
Trump a evaluat pozitiv pașii Rusiei în rezolvarea războiului din Ucraina și a remarcat progresele în realizarea acestuia.
În cursul zilei de joi, 27 februarie, în spațiul aerian al României și în zona Mării Negre au fost desfășurate o serie de activități ale unor mijloace aeriene din state membre NATO, fără precedent în ultima perioadă, care confirmă rolul deosebit de important jucat de țara noastră în această zonă de interes maxim pentru aliați.
Uniunea Europeană pregătește o inițiativă majoră de apărare. Va fi cel mai mare proiect în domeniul militar de la Războiul Rece încoace, iar UE intenționează să cheltuiască sute de miliarde de euro pentru a consolida securitatea.
Partidul Popular Austriac (ÖVP), social-democrații (SPÖ) și liberalii din partidul NEOS au convenit să formeze un guvern pentru a doua oară, a anunțat liderul interimar al Partidului Popular, Christian Stocker. Politicianul a descris negocierile privind cabinetul politicienilor, care, potrivit agenției APA, ar trebui să fie conduse chiar de Stocker, drept cele mai dificile din istoria Austriei.
Pe 24 februarie, Vladimir Putin a anunțat că este gata să coopereze cu parteneri străini pentru dezvoltarea zăcămintelor de metale rare ale Rusiei, inclusiv în regiunile din estul Ucrainei anexate de Moscova.
Președintele american Donald Trump a declarat, miercuri, la prima sa întâlnire a cabinetului de la Casa Albă, că a decis să impună un tarif de 25% la importurile din Uniunea Europeană.
Donald Trump a susținut o conferință de presă în care a răspuns unor întrebări referitoare la discuțiile pe care le-a avut cu Putin și la viitorul pe care îl întrevede în Ucraina.
Presa slovacă a informat că, în dimineața zilei de 25.02.2025, un tun autopropulsat de tip Zuzana 2, produs în Slovacia pentru Forțele Armate ale Ucrainei, a explodat în timpul testelor efectuate la Institutul Militar Tehnic din Zagorie. Doi angajați ai companiei Konstrukta-Defense au fost răniți în timpul incidentului.
Întâlnirea dintre șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și secretarul de stat american Mark Rubio a fost anulată și nu va avea loc în timpul vizitei sale oficiale în SUA.
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidenţiale, a fost pus oficial sub acuzare de Parchetul General, pentru săvârşirea a şase infracţiuni, printre care acţiuni împotriva ordinii constituţionale; iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob; promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid.
Acuzațiile care i se aduc lui Călin Georgescu ar putea constitui o parte din fundamentul pentru viitoarea motivare a Curții Constituționale privind excluderea candidatului pro-rus din cursa prezidențială.
Acordul cu SUA este un proiect de parteneriat care ține cont de interesele Ucrainei, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit acestuia, Ucraina trebuie să știe dacă se poate baza pe SUA. Zelenski a refuzat să semneze primul proiect al acordului care prevedea SUA o parte din bogăția minerală a Ucrainei, deoarece, potrivit președintelui ucrainean, acesta nu conținea garanții cheie de securitate pentru Kiev. Noul text subliniază sprijinul SUA pentru garanțiile de securitate necesare unei păci durabile.
Poliţiştii au găsit miercuri într-un imobil locuit de mercenarul Horaţiu Potra un adevărat arsenal - pistoale, pistoale-mitralieră, grenade, aruncătoare şi multă muniţie, potrivit unor surse judiciare.
Pregătirile pentru un transport militar în masă sunt în desfășurare în Belarus. Din 3 februarie, în cadrul unui test de pregătire pentru luptă, forțele armate folosesc calea ferată pentru a transporta trupe, echipamente și muniție, transmite Belsat.
A fost emis mandat de aducere pe numele lui Călin Georgescu. El a fost săltat de Poliție din trafic și dus la Parchetul General, unde se află în prezent.
Cele două legi care vizează inclusiv reglementări privind angajarea dronelor care violează teritoriul național românesc au trecut la Senat. Potrivit surselor DefenseRomania, AUR a ieșit din sală în momentul votului.
Europa încălzește motoarele, iar Marea Britanie face anunțul care nu mai surprinde pe nimeni: Londra decide să-și majoreze cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB până în 2027.
Într-o dimineață rece la Marea Neagră, soarele strălucește în camera de navigare a platformei de foraj offshore Transocean Barents, ancorată în portul românesc Constanța, transmite Reuters.
Forțele ruse din Ucraina continuă să ducă lupte grele în estul Ucrainei, în timp ce propaganda rusă este în extaz după declarațiile lui Donald Trump, care dă dovadă de o mare „înțelegere” pentru Moscova în invazia neprovocată de trei ani de către noul său partener, Vladimir Putin.
Franța este pregătită să-și folosească arsenalul nuclear pentru a proteja Europa. Telegraph relatează despre asta, citând un oficial francez care a dorit să rămână anonim.
Generalul de flotilă aeriană (r) Laurențiu Simionescu, fost comandant al Bazei 90 de Transport Aerian Otopeni, în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic a abordat și subiectul multelor prăbușiri ale MiG-21 LanceR, mult timp „coloana vertebrală” a aviației militare românești.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, preconizează că o ipotetică forţă de menţinere a păcii în Ucraina ar fi formată din "câteva mii de oameni pentru fiecare ţară" şi nu ar avea nevoie de aprobarea Rusiei, transmit Agerpres și EFE.
Noul prim-ministru al Canadei, Mark Carney, i-a cerut ministrului Apărării, Bill Blair, să reanalizeze contractul de achiziție a avioanelor de luptă americane F-35 pentru a vedea dacă există alte opțiuni „având în vedere mediul în schimbare”, după cum a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al lui Blair. Anunțul vine la doar câteva zile după ce Portugalia s-a poziționat similar.
Armata ucraineană a lansat cu succes racheta antinavă avansată Neptun, a anunţat sâmbătă preşedintele Volodimir Zelenski. E vorba de o versiune care atinge 1.000 de kilometri.
Cotidianul italian Corriere della sera a informat, în ediția de vineri, 14.03.2025, că cele două baterii de rachete antiaeriene Samp-T, pe care Franța și Italia le-au livrat armatei ucrainene, și-au epuizat practic stocurile de rachete. Prin urmare, în curând, acestea vor deveni inutilizabile.
Uniunea Europeană nu intenționează să suspende livrările de armament către Ucraina dacă se va ajunge la o încetare a focului de 30 de zile, după cum au declarat diplomați din mai multe țări UE vineri, 14 martie, cu trei zile înaintea ședinței Consiliului de Afaceri Externe al UE.
O anchetă jurnalistică de amploare în SUA a scos la iveală câteva potențiale probleme pe care blindatele JLTV le-ar putea avea în legătură cu plăcile de blindaj. Ancheta vizează falsificarea unor teste a blindajului, în perioada 2017 - 2019. Blindatele americane se află și în dotarea Armatei noastre, Forțele pentru Operații Speciale fiind înzestrate cu JLTV.
Peste 100.000 de manifestanți au venit sâmbătă la Belgrad pentru a-și exprima 'nemulțumirea după ani de dictatură și corupție', în cadrul unui miting condus de studenți care promite să fie unul dintre cele mai mari din istoria recentă a Serbiei, transmit Agerpres și France Presse.
Turcia a fost exclusă din programul F-35 în urmă cu mai mulți ani, chiar în timpul primei administrații Trump, după ce Ankara a refuzat să renunțe la achiziția de sisteme rusești S-400. De atunci turcii s-au chinuit să cumpere avioane și să-și modernizeze la standardul Block 70 - Viper - cel mai modern, flota de F-16 aflată în fază foarte avansată de îmbătrânire.
Într-o postare devenită virală, președintele SUA, Donald Trump, anunța vineri că „mii de soldaţi ucraineni sunt complet încercuiţi de armata rusă şi sunt într-o situaţie foarte rea şi vulnerabilă"”, în regiunea rusă Kursk.
Federația Rusă a reușit să desfășoare una dintre cele mai eficiente campanii de dezinformare din ultimii ani, promovând narațiunea că își dorește pacea, deși în realitate continuă să folosească forța militară împotriva Ucrainei.
Preşedinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a repetat vineri că se va opune oricărei intervenţii militare americane împotriva cartelurilor de droguri pe teritoriul mexican, scrie Agerpres și AFP.
Kremlinul a confirmat astăzi (14.03.2025) că trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steven Witkoff, a vizitat reședința președintelui rus cu o seară înainte, unde a primit informații de la Putin pentru liderul american. Acest lucru a fost anunțat de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, vineri, întrebat dacă România ia în calcul să solicite SUA să instaleze pe teritoriul României arme nucleare, că este suficient ceea ce există în momentul de față - prezență militară, planuri de apărare NATO.
Într-un interviu acordat publicației portugheze Público și publicat pe 13 martie 2025, ministrul portughez al Apărării, Nuno Melo, a exclus posibilitatea achiziționării avioanelor de luptă de generația a cincea F-35, aliniindu-se astfel cu alte state europene care își reconsideră strategiile de achiziții militare. El nu s-a sfiint să susțină că noua politică a SUA, sub administrația Trump, a condus Lisabona către o astfel de decizie.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.03.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statele Unite sunt pe punctul de a relua livrările către Ucraina de bombe cu rază lungă de acțiune cunoscute sub numele de Ground-Launched Small Diameter Bombs (GLSDB), după ce acestea au fost modernizate pentru a rezista mai bine bruiajului rusesc, a relatat Reuters pe baza informațiilor obtinute de la sursele sale. Bombele GLDBS au fost achiziționate în timpul administrației americane a fostului președinte Joe Biden, prin intermediul „Ukraine Security Assistance Initiative”.
Casa Albă a cerut armatei americane să ia în considerare modalități de a-și spori prezența militară în Panama. După cum a relatat NBC, care a făcut referire la doi oficiali americani care nu au fost menționați, Comandamentul Sudic al SUA analizează posibile scenarii, inclusiv creșterea colaborării cu armata panameză și scenariul mai puțin probabil al preluării forțate a controlului asupra Canalului Panama. În discursul său recent adresat Congresului, Donald Trump a indicat: „Pentru a consolida mai bine securitatea națională, administrația mea va revendica Canalul Panama”. Cu toate acestea, administrația nu a clarificat ce înțelege prin „preluarea” controlului asupra acestei rute comerciale.
Preşedintele american Donald Trump a susţinut vineri că există "o şansă foarte bună" ca războiul din Rusia şi Ucraina să se încheie, în urma discuţiilor avute cu preşedintele rus Vladimir Putin, căruia i-a cerut să cruţe vieţile a mii de soldaţi ucraineni încercuiţi de armata rusă, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Președintele american Donald Trump își concepe politica față de Rusia în funcție de relația sa personală cu Vladimir Putin, după cum a indicat fostul consilier pentru securitate națională John Bolton. Bolton susține că Trump îl vede pe Putin ca pe un prieten și are încredere în el, în timp ce Putin îl vede pe Trump ca fiind ușor de manipulat.
Potrivit unei imagini publicate pe X de contul The Dead District din 7 martie 2025, compania Lockheed Martin a construit o replică a sistemului rusesc de apărare antiaeriană Pantsir-S1, utilizând ca platformă de bază un camion de gunoi Peterbilt 320. Acest model, numit ironic de unii „Peter Pantsir”, a fost conceput în scopuri de testare și evaluare. Principala sa funcție este de a evalua performanțele Sniper Advanced Targeting Pod, o suită de senzori utilizată pe avioane precum F-16 și F-18, menită să identifice și să clasifice obiecte aflate la sol si in aer care seamănă cu amenințări reale.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat un acord în valoare de 200 de milioane de dolari pentru sprijinirea programului japonez Hyper Velocity Gliding Projectiles (HVGP). Inițiativa HVGP vizează dotarea Forței Terestre de Autoapărare a Japoniei cu o armă de mare viteză pentru apărarea aeriană la distanțe mari. Acordul acoperă echipamentele și serviciile necesare, inclusiv pregătirea testelor, testarea și sprijinul pentru transport. Acesta include, de asemenea, reuniuni de coordonare între SUA și Japonia pentru a sprijini dezvoltarea HVGP.
Mai mulţi experții consultaţi de Vocea Americii cred că reacția Kremlinului la încetarea focului pentru 30 de zile este o tactică rusească tipică. Majoritatea cred că Trump face presiuni asupra lui Putin pentru o poziție mai acceptabilă. Puţin și-a reiterat disponibilitatea de a înceta ostilitățile, menționând anumite „nuanțe”.
Liderul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a fost de acord cu propunerile de oprire a luptei. Potrivit acestuia, însă, trebuie să ducă la pace pe termen lung și la eliminarea cauzelor crizei. Acest lucru este raportat de agenția de stat rusă TASS.
Pentru a rămâne o putere militară mondială, capabilă să ducă și să câștige un război cu China, Statele Unite vor trebui să schimbe radical industria de apărare și modul de finanțare a programelor militare, arată o analiză TheEconomist.
Dictatorul belarus Alexander Lukașenko susține că Minskul produce în prezent lansatoare pentru sistemul rusesc de rachete cu rază intermediară Oreshnik/Oreșnik și așteaptă rachetele din Rusia.
Președintele Donald Trump se întâlnește cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un moment crucial pentru Europa și NATO.
Ucrainienii ar fi epuizat stocul de rachete ATACMS. E vorba de celebrele rachete cu rază lungă de acțiune de 300 kilometri care au lovit chirurgical puncte militare ruse, inclusiv de pe teritoriul Federației. ATACMS pot fi lansate de sisteme Himars.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a lovi o fabrică de drone rusă din satul Obuchovo din regiunea Kaluga, pe care rușii au camuflat-o ca o fabrică de beton celular autoclavizat, cunoscut și sub numele de BCA.
Rusia nu vrea încetarea focului de 30 de zile propusă pentru că ar ajuta armata ucraineană, pentru care ar fi un „moment de respiro”, a declarat de Yuri Ushakov, consilier pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit miercuri, 12 martie, cu reprezentanții conducerii Avioane Craiova S.A., la sediul societății din municipiul Craiova.
