Șeful SMAp a fost însoțit de comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, general-maior Dorin Ioniță și locțiitorul pentru Operații și Instrucție al șefului Statului Major al Forțelor Aeriene, general de flotilă aeriană Iulian Pațilea.
Vizita de lucru a avut loc cu ocazia încheierii participării României la „Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali” (MINUSMA).
Programul vizitei a inclus întâlniri cu militarii și ceremonia de medaliere a personalului, în cadrul căreia comandantul detașamentului, comandorul Ciprian Marin, alături de oficiali ONU, au conferit fiecărui militar al contingentului românesc medalia Organizației Națiunilor Unite, pentru serviciul în sprijinul păcii, informează MApN.
De asemenea, în partea a doua a festivității, au fost înmânate, de către generalul-locotenent Daniel Petrescu, decorații naționale militarilor care s-au remarcat prin modul exemplar de îndeplinire a misiunilor pe timpul participării la intervenții în situații de urgență în Teatrul de Operații Mali.
„Consider o datorie de onoare vizitarea fiecărui teatru de operații unde Armata României are forțe dislocate. Anul acesta am susținut în misiuni internaționale peste 1.200 de militari, într-o perioadă de pandemie, pe trei continente. Mă bucur mult că am reușit să ajung și aici, în fața dumneavoastră, și, mai ales, mă bucur foarte mult că ați încheiat misiunea cu succes. Toate semnalele pe care le-am primit de la contingentele cu care ați cooperat au fost pozitive. Este un lucru bun pentru dumneavoastră și, mai ales, este un lucru bun pentru Armata României. Urmează să pregătiți tehnica și materialele pentru redislocarea în țară. Aveți tot sprijinul Statului Major al Apărării și al Comandamentului Forțelor Întrunite. Vă mulțumesc pentru efortul depus și dedicarea cu care ați reprezentat Armata României în cadrul misiunii ONU.”, a declarat generalul-locotenent Daniel Petrescu.
În alocuțiunea sa, comandantul Detașamentului „Carpathian Pumas” a subliniat că procesul de optimizare a elicopterelor pentru a răspunde cerințelor operaționale specifice teatrului de operații Mali și pregătirea personalului militar au fost factori esențiali pentru realizarea capabilității necesare îndeplinirii cu succes a acestei misiuni ONU. „Însă nimic nu ne-a pregătit mai bine decât experiența de a zbura deasupra deșertului african și de a fi la datorie permanent, șapte zile pe săptămână, ca parte a eforturilor comune ale ONU de a oferi asistență pentru stabilizarea situației în Mali”, a declarat comandorul Marin.
Comandantul Sectorului de Est al MINUSMA, colonel-senior Jinsong Zhu, a reliefat că ceremonia de medaliere a ONU marchează un moment crucial al misiunii și, ceea ce este și mai important, reprezintă momentul final al misiunii de un an în cadrul participării României la MINUSMA. „Dar este esențial să amintim că, dincolo de contribuția majoră a militarilor români în cadrul misiunii, contingentul românesc a promovat cultura națională printre celelalte contingente naționale din Sectorul malian de Est”, a afirmat colonelul-senior Jinsong Zhu.
La finalul ceremoniei militare, șeful Statului Major al Apărării a precizat că, prin prestația profesională excepțională, militarii români încheie o misiune de menținere a păcii de succes a țării noastre, îndeplinită în baza angajamentului asumat față de ONU în Mali. „Sunt câteva argumente care m-au determinat să fiu prezent în Mali, cu această ocazie. Am vrut să-i felicit personal pentru că și eu, acum 25 de ani în urmă am fost asemeni lor, în formație, în misiunea din Angola, primind medalia ONU pentru serviciul în sprijinul păcii. Un alt motiv a fost oportunitatea de a mă întâlni cu comandanții MINUSMA pentru a discuta împreună despre provocările viitoare ale acestei operații. Nu în cele din urmă, a fost prilejul de a sublinia succesul pe care l-au avut Forțele Armate Române de a disloca și susține, în zone de operații de pe trei continente, aproximativ 1.200 de militari, în condițiile crizei sanitare din acest an”.
Generalul-locotenent Daniel Petrescu a mulțumit, totodată, militarilor canadieni pentru sprijinul acordat pe timpul pregătirii și dislocării primelor trupe românești, personalului din detașamentul german pentru serviciile de sprijin logistic din Camp Castor și pentru nivelul ridicat al parteneriatului dintre militari și, nu în ultimul rând, întregului personal MINUSMA pentru relațiile foarte bune de cooperare stabilite în Mali.
Șeful Apărării a evidențiat, totodată, rolul deosebit pe care Comandamentul Forțelor Întrunite, Forțele Aeriene Române, Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” și, nu în ultimul rând, Baza 90 Transport Aerian l-au avut în succesul acestei misiuni: „S-a reușit, cu regularitate, trimiterea și sprijinul în diferite zone de operații a batalioanelor de infanterie și a forțelor pentru operații speciale. Acum s-a reușit, în condiții foarte bune, dislocarea unor contingente ale Forțelor Aeriene și felicit această categorie de forțe pentru succesul lor. A fost un efort considerabil pentru modernizarea elicopterelor, dislocarea efectivelor și tehnicii, rotirea contingentelor. Participarea militarilor români la MINUSMA a fost o realizare deosebită a Forțelor Aeriene Române”, a concluzionat șeful Statului Major al Apărării.
Agenda vizitei a inclus și întrevederea șeful Statului Major al Apărării cu comandantul contingentului german din Mali și comandantul bazei Camp Castor, colonel Peter Eichelsdorfer. Discuțiile purtate au vizat situația de securitate din Mali și evoluțiile prognozate ale MINUSMA în următoarea perioadă. De asemenea, colonel Peter Eichelsdorfer a evidențiat participarea militarilor români, nu doar la misiunile care au contribuit la evacuarea aeriană medicală din teren a unui număr total de 44 de militari ONU, ci și la multitudinea de misiuni de transport personal, misiuni de cercetare și patrulare aeriană, misiuni de transport materiale și tehnică și exerciții de antrenament.
Armata României, prin contribuția cu personal și tehnică de transport aerian din Teatrul de Operații Mali, și-a îndeplinit angajamentele luate în cadrul „Misiunii Multidimensionale Integrată ONU de Stabilizare” și, prin rezultatele obținute și profesionalismul demonstrat de militarii români în această greu încercată zonă a lumii, România a demonstrat că rămâne un partener de încredere al organizațiilor internaționale din care face parte.
La Misiunea ONU Multidimensională Integrată de Stabilizare în Mali, stabilită în baza Rezoluției nr. 2100 din 2013 a Consiliului de Securitate al ONU, participă un număr de 57 de țări cu următoarele efective: 12.000 militari, 1.750 polițiști și 1.200 personal civil. MINUSMA sprijină autoritățile maliene în efortul de stabilizare a țării și de implementare a obiectivelor de tranziție, executând următoarele sarcini: asigurarea stabilității și protecției populației civile, sprijinul dialogului politic național și al reconcilierii, asistența privind restabilirea autorității statale, reconstrucția sectorului de securitate și promovarea și protecția drepturilor omului.
În baza Hotărârii CSAȚ nr. S-110 din 2015, a fost aprobată contribuția României la noul sistem de gestionare a capabilităților ONU de menținere a păcii în Mali. MApN a prevăzut, în pachetul de forțe pentru 2019 – 2020, punerea la dispoziție a unui detașament de 120 militari cu 4 elicoptere de transport IAR-330L, în vederea participării la misiuni de menținere a păcii. Detașamentul (prima rotație), generat de Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, a fost dislocat în Mali (în baza militară Camp Castor din Gao), în perioada august – septembrie 2019, preluând misiunea de la detașamentul canadian, începând cu luna octombrie 2019. Cea de-a doua rotație a fost introdusă în teatru în aprilie 2020, personalul fiind asigurat tot de către Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Principala misiune a prezenței românești în Mali a fost asigurarea 24/7 a unei aeronave echipate pentru evacuare medicală a personalului MINUSMA, fiindu-i desemnat sectorul de Est al statului Mali. Cu toate acestea, din cauza lipsei unităților de aviație de sprijin, într-un mediu cu climă extremă, cele două detașamente au executat misiuni și în celelalte sectoare ale teatrului de operații. De altfel, Detașamentul de transport format din patru elicoptere IAR-330 Puma L-RM a executat și o serie de misiuni operaționale și logistice specifice operațiunilor de menținere a păcii, devenind o capabilitate esențială pentru sprijinirea eforturilor ONU de stabilizare a zonei.
În perioada 15.10.2019 – 15.10.2020, personalul și elicopterele Armatei României au contribuit la eforturile internaționale ale ONU de stabilizare și menținere a păcii în misiunea din Teatrul de Operații Mali prin executarea unui număr de 1.300 de ore de zbor în zona subsahariană și participarea în cadrul a 15 operații întrunite, totalizând peste 350 de misiuni (peste 400 de ieșiri) desfășurate pe timp de zi sau de noapte. Pe parcursul unui an de misiune, militarii din detașamentele „Carpathian Pumas” au avut de depășit o serie de dificultăți, inerente, până la urmă, dislocării unei unități de aviație la circa 6.000 de km față de țară, într-un teatru de operații a cărui principală caracteristică, dincolo de situația de securitate instabilă și imprevizibilă și o climă extremă, a fost lipsa posibilităților de aprovizionare logistică din surse locale. La acestea s-au adăugat distanțele mari între punctele de reaprovizionare cu combustibil, avarierea unui elicopter în luna august, cauzată de o manifestare extremă a vântului, neprognozată, și condițiile îngreunate de executare a misiunilor în noul context epidemiologic care au fost impuse pentru limitarea răspândirii infectării cu SARS COV-2.
În următoarea perioadă, militarii Detașamentului „Carpathian Pumas" vor intra în procesul de repatriere a personalului, armamentului, echipamentelor de comunicații, de sprijin logistic și a celor patru elicoptere de transport IAR 330 Puma L-RM.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Europarlamentarul Vasile Dîncu a fost ales vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO).
Cinci membri ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) construiesc o Cortină de Fier modernă la granițele lor cu Rusia pentru a descuraja o posibilă invazie rusească. Măsurile, care erau de neconceput acum câțiva ani, ar putea include milioane de mine antipersonal.
Proiectul de buget pentru anul fiscal 2026 aduce o serie de schimbări importante. Noua administrație de la Casa Albă pare că va pune în aplicare declarațiile făcute în lunile precedente, când Trump și Musk anunțau că e nevoie de mai multe drone și de mai puține F-35.
Experții citați de CNN subliniază că atacul american asupra Iranului va avea un impact direct asupra direcției politicii Coreei de Nord. Regimul lui Kim Jong-un are un program nuclear mult mai avansat, iar acum se spune că este și mai hotărât să accelereze dezvoltarea acestuia.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, la Bruxelles, că interesele României la Consiliul European vizează Republica Moldova, regiunea Mării Negre şi Ucraina.
Răspunsul Poloniei la manevrele ruso-belaruse Vest-2025 (Zapad-2025), care vor avea loc în septembrie, va consta în organizarea de exerciții militare NATO de amploare, pe teritoriul polonez.
Uniunea Europeană se transformă într-un pact militar anti-rus, iar aderarea Ucrainei la UE ar reprezenta un pericol direct pentru Rusia, a declarat astăzi (miercuri, 25.06.2025) fostul președinte și prim-ministru rus Dmitri Medvedev, care este în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate, un organism consultativ al președintelui Vladimir Putin.
Președintele român Nicușor Dan și cel turc Recep Tayyip Erdogan au avut o discuție bilaterală în marja summitului NATO de la Haga.
Comunitatea ucraineană din București organizează un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul va avea loc pe 28 iunie 2025, în fața Teatrului Odeon, pe Calea Victoriei 40–42, București, începând cu ora 17:00. Această acțiune are scopul de a atrage atenția asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Excelența Sa Roberto Musneci, Ambasadorul Ordinului Suveran de Malta, a deschis evenimentul dedicat zilei Sfântului Ioan Baptistul cu un discurs plin de semnificație istorică și de recunoștință. El a exprimat bucuria de a celebra această zi importantă, care nu doar că onorează patronul Ordinului, ci și istoria de aproape 1000 de ani a acestuia, începută în Ierusalim. "Noi nu doar că am construit, la acea vreme, o unitate medicală, dar am intrat într-un acord corect între entități suverane," a subliniat el, evidențiind astfel legătura strânsă dintre Ordin și comunitățile în care activează.
Țările NATO au convenit miercuri, 25 iunie, asupra comunicatului final al summitului de două zile care are loc în orașul olandez Haga. Documentul reafirmă angajamentul față de articolul 5 și precizează că membrii Alianței se angajează să-și crească contribuțiile în domeniul apărării, dar și să sprijine Ucraina prin contribuții directe la apărarea țării.
Liderii ţărilor membre ale NATO, reuniţi la Haga, s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut (PIB) al statelor lor pentru apărare şi securitate în 2035, indică declaraţia finală a summitului Alianţei Nord-Atlantice.
Marea Britanie va cumpăra 12 avioane de luptă F-35A noi, capabile să transporte arme nucleare tactice - și se va alătura misiunii nucleare aeriene a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat biroul premierului Keir Starmer, adăugând că acesta va anunța această mișcare la summitul NATO de la Haga.
În marja Summitului NATO de la Haga, miniștrii de externe ai statelor membre au participat marți, 24 iunie 2025, la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina (NUC).
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a reafirmat angajamentul ferm al României faţă de apărarea colectivă şi coeziunea transatlantică, la un eveniment organizat în marja Summitului NATO de la Haga.
Putin a anunțat că triada nucleară rusă, afectată de recentele atacuri ale dronelor ucrainene, va fi completată în acest an cu complexe de rachete Yars și bombardiere Tu-160M.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a angajat să majoreze cheltuielile totale pentru apărare și securitate la 5% din producția economică până în 2035, pentru a îndeplini un obiectiv stabilit de NATO.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 26-30 mai 2025, 7 din 10 români au încredere în NATO.
Aliaţii din cadrul NATO se pregătesc să mărească până la 5% angajamentul de cheltuieli pentru apărare în cadrul summitului de la Haga, într-un context în care conflictul dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, de cealaltă parte, s-a acutizat în ultimele ore.
Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că toate țările NATO trebuie să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, mai puțin SUA. În acest punct al discuției, cei interesați de subiectul bugetelor de apărare încep să-și pună întrebarea de ce ar trebui SUA să aloce mai puțin ca procente din PIB față de ceilalți aliați, pentru că evident la acest lucru se referea președintele Trump.
Articolul 5 din tratatul de apărare colectivă al Alianței nu înseamnă un răspuns militar automat în cazul unui atac rusesc. NATO nu poate răspunde la o invazie rusească, de exemplu, a unui sat estonian, declară Rob Bauer, fostul șef al Comitetului Militar al NATO.
Rușii încep să folosească nave militare pentru a escorta petrolierele “flotei din umbră” care traversează Canalul Mânecii, cu ajutorul cărora sunt eludate sancțiunile internaționale.
Statele membre NATO au convenit, înaintea unui summit care începe marți, să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. Spania, însă, este singura țară care spune că nu trebuie să respecte acest angajament.
Deputatul Ionuț Moșteanu (USR) a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare după audieri. Moșteanu va fi noul ministru al Apărării și va deține de asemenea funcția de vicepremier în Guvernul condus de Ilie Bolojan (PNL).
Românii se numără printre cei mai convinşi europeni că venirea lui Donald Trump la Casa Albă este un lucru bun atât pentru ţara lor, cât şi pentru pacea în lume, la şase luni după câştigarea alegerilor de către preşedintele republican, relevă un sondaj de opinie realizat în 12 state europene şi făcut public luni.
Preşedintele american Donald Trump a adus în discuţie duminică ideea unei "schimbări de regim" în Iran, în timp ce mai mulţi oficiali de rang înalt din administraţia sa au subliniat că atacurile americane asupra siturilor nucleare iraniene nu au avut acest obiectiv, relatează agențiile Agerpres și AFP.
După cum se poate observa în imaginea din satelit, craterele nu sunt deloc mari și nu există daune majore vizibile la suprafață.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, urmează să călătorească duminică la Moscova, unde se așteaptă să se întâlnească luni cu liderul rus Vladimir Putin, a relatat AFP. Motivul călătoriei îl reprezintă atacurile peste noapte ale Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran.
Statele Unite au atacat trei instalații nucleare iraniene, a anunțat președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social duminică seară. Iranienii au confirmat atacurile. Potrivit lui Trump, instalațiile au fost complet distruse.
Președintele american Donald Trump schimbă din nou strategia față de Kiev, supărat de refuzul lui Vladimir Putin de a negocia. Dar, ca întotdeauna în era Trump, detaliile contează, iar costurile sunt pasate altora.
Într-un interviu acordat canalului de televiziune german N-tv, fostul comandant suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei, actualul ambasador în Marea Britanie, Valeri Zalujnîi, a declarat că Ucraina are nevoie urgentă de rachete americane, chiar și de cele vechi.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, declară că stocurile germane sunt epuizate, dar propune o soluție alternativă la Washington, în timp ce linia roșie pentru rachetele Taurus rămâne fermă. Germania se confruntă cu o realitate dură: nu mai poate trimite sisteme de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina din propriile rezerve militare. Dar, într-o mișcare ce subliniază urgența sprijinirii Kievului, Berlinul are un nou plan: să cumpere sisteme americane special pentru a le transfera frontului ucrainean.
Un articol din Breitbart News, publicația americană cunoscută pentru poziția sa pro-Israel, a dezvăluit eforturile din culise ale Israelului pentru a împiedica Turcia să achiziționeze aeronava F-35A Lightning II.
Datele serviciilor de informații au arătat o reducere aproape la jumătate a arsenalului de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, într-o lună și jumătate
Pe fondul avertismentelor privind un posibil conflict major cu Rusia, Germania va găzdui la sfârșitul lunii septembrie unul dintre cele mai importante exerciții militare ale NATO din ultimii ani.
“Într-o săptămână au fost folosite 1.800 de drone și 83 de rachete", arată președintele Ucrainei.
Utilizarea eficientă de către Rusia a rachetelor cu rază lungă de acțiune în războiul său din Ucraina i-a convins pe oficialii militari occidentali de importanța acestora pentru distrugerea posturilor de comandă, a centrelor de transport și a lansatoarelor de rachete aflate mult în spatele liniilor inamice.
Kim Jong Un s-a întâlnit cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în orașul portuar Wonsan. Întâlnirea a avut loc în contextul în care analiștii sugerează că Coreea de Nord va trimite mai multe trupe pentru a lupta alături de Rusia în cadrul ofensivei sale împotriva Ucrainei.
În timpul unei operațiuni speciale, angajați ai Serviciului de Securitate al Ucrainei au eliminat agenți ai serviciilor speciale rusești care, în numele FSB-ului rus, uciseseră un colonel SBU la Kiev.
În timp ce Australia se pregătește să înceapă cele mai mari exerciții militare cu SUA, ministrul interimar australian al apărării, Pat Conroy,a declarat că Armata sa este pregătită și se așteaptă ca navele spion chineze să monitorizeze exercițiul Talisman Sabre. Cu toate acestea, oficialul a refuzat să se pronunțe asupra modului în care Australia ar reacționa în cazul unui conflict între China și SUA.
Rachetele vor fi livrate încă de la sfârșitul lunii iulie și vor veni într-un număr mare, a declarat generalul Freuding, responsabilul pentru coordonarea sprijinului militar pentru Ucraina.
Prezența militară franceză la Cincu și sprijinul diplomatic pentru Republica Moldova ajută la consolidarea celor două țări din estul Europei, iar asta deranjează teribil la Moscova.
Într-un material analitic al Institutului Polonez pentru Relații Internaționale (IPRI), care a fost preluat de mai multe surse de pe rețelele de socializare, se arată faptul că Ucraina obține miliarde de dolari prin exploatarea coridorului de transport maritim prin Marea Neagră, ”recucerit” de la ruși.
Produsele importate din Uniunea Europeană şi Mexic vor avea taxe vamale de 30% de la 1 august, a anunţat preşedintele american Donald Trump sâmbătă, în scrisori postate pe social media, relatează agențiile de știri.
Pe 10 iulie, forțele Direcției Principale de Informații (GUR) a Ucrainei au provocat distrugerea unui gazoduct rus situat la peste 3.000 km de linia frontului, în districtul autonom Hanti-Mansi din regiunea Tyumen, o conductă principală care furnizează gaze naturale instalațiilor de producție de tehnică militară din regiunile Orenburg, Celiabinsk și Sverdlovsk.
Regatul Unit și Franța vor comanda mai multe rachete de croazieră Storm Shadow/SCALP. În același timp, vor fi intensificate lucrările de înlocuire a acestui model de armament, ca parte a acordului Lancaster House 2.0, un nou acord Lancaster House, în domeniul apărării, semnat inițial în 2010.
Țările NATO dezvoltă o nouă modalitate de a furniza Ucrainei arme americane esențiale pentru lupta sa împotriva Rusiei, potrivit unui articol din 11 iulie al New York Times (NYT).
Rusia a lansat în noaptea de 11 spre 12 iulie un nou val masiv de atacuri cu drone și rachete asupra vestului Ucrainei, vizând zone îndepărtate de liniile frontului, au relatat sâmbătă presa și oficialii ucraineni.
Taiwan desfășoară, de câteva zile, cele mai ample exerciții militare din istorie. Ca răspuns, postul de televiziune de stat chinez CCTV a publicat imagini cu manevrele militare chineze din strâmtoarea Taiwan.
Bătrânul portavion rusesc “Amiral Kuznețov” s-ar putea să nu mai vadă marea, după ce lucrările de modernizare a navei au fost suspendate pe termen nelimitat.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a început o vizită planificată de trei zile în Coreea de Nord comunistă (RPDC). Asta, în timp ce Rusia taie comunicare cu statele occidentale.
Antrenarea piloților ucraineni pentru F-16 Fighting Falcon e un obiectiv pentru aliații Ucrainei, într-o coaliție din care fac parte mai multe state aliate și în care România are un rol primordial în contextul în care aici, la Baza 86 Aeriană Borcea, a fost ridicat singurul Centru de pregătire pentru F-16 din Europa. Însă mai multe state europene pun umărul în acest proces. Chiar dacă, paradoxal, nu dispun de F-16.
Într-un recent interviu acordat publicației ruse Expert, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a recunoscut existența unei „cenzuri militare” în Federația Rusă, precum și intențiile Moscovei de a menține acest regim pe termen nedeterminat.
Comisia pentru forţele armate a Senatului american a aprobat o asistenţă de securitate în valoare de 500 milioane de dolari pentru Ucraina, ca parte a proiectului său la Legea de autorizare a apărării naţionale (NDAA) pentru anul fiscal 2026, transmit Agerpres și Reuters.
Moscova a desemnat Franța drept 'principalul său adversar în Europa', a declarat vineri șeful Statului Major al armatei franceze Thierry Burkhard, explicând această atitudine a Rusiei prin sprijinirea de către Paris a Ucrainei invadate de Rusia, potrivit Agerpres și AFP.
O analiză a Israelului concluzionează că o parte din stocurile iraniene de uraniu îmbogățit au supraviețuit atacului american și ar putea fi, în teorie, utilizat de inginerii iranieni.
Guvernul german intenționează să cumpere încă 15 avioane de vânătoare F-35, crescând comanda de la 35 inițial la 50 de avioane americane. Citând mai multe surse, Politico a relatat joi că acest lucru este rezultatul dezacordurilor dintre Germania și Franța cu privire la proiectul comun FCAS, pentru avionul european de generația a șasea.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 iulie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic.
Ucraina ar putea primi Patriot: Germania și Norvegia sunt gata să cumpere sisteme americane pentru Kiev. „Sprijinul nostru pentru țara dumneavoastră este neclintit”, a declarat Merz într-o conversație cu președintele Ucrainei.
Nordul Extrem devine un punct cheie pentru apărarea și logistica Alianței NATO.
Președintele american Donald Trump trimite arme în Ucraina pentru prima dată de la revenirea sa la Casa Albă, folosind PDA (Presidential Drawdown Authority) - un instrument la care predecesorul său, Joe Biden, a a apelat în dese rânduri.
