Autoritățile române au desfășurat discuții constante, atât la nivel oficial, cât și informal, cu statele membre UE, arată un mesaj al ministrului de interne Cătălin Predoiu.
Șeful SMAp a fost însoțit de comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, general-maior Dorin Ioniță și locțiitorul pentru Operații și Instrucție al șefului Statului Major al Forțelor Aeriene, general de flotilă aeriană Iulian Pațilea.
Vizita de lucru a avut loc cu ocazia încheierii participării României la „Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali” (MINUSMA).
Programul vizitei a inclus întâlniri cu militarii și ceremonia de medaliere a personalului, în cadrul căreia comandantul detașamentului, comandorul Ciprian Marin, alături de oficiali ONU, au conferit fiecărui militar al contingentului românesc medalia Organizației Națiunilor Unite, pentru serviciul în sprijinul păcii, informează MApN.
De asemenea, în partea a doua a festivității, au fost înmânate, de către generalul-locotenent Daniel Petrescu, decorații naționale militarilor care s-au remarcat prin modul exemplar de îndeplinire a misiunilor pe timpul participării la intervenții în situații de urgență în Teatrul de Operații Mali.
„Consider o datorie de onoare vizitarea fiecărui teatru de operații unde Armata României are forțe dislocate. Anul acesta am susținut în misiuni internaționale peste 1.200 de militari, într-o perioadă de pandemie, pe trei continente. Mă bucur mult că am reușit să ajung și aici, în fața dumneavoastră, și, mai ales, mă bucur foarte mult că ați încheiat misiunea cu succes. Toate semnalele pe care le-am primit de la contingentele cu care ați cooperat au fost pozitive. Este un lucru bun pentru dumneavoastră și, mai ales, este un lucru bun pentru Armata României. Urmează să pregătiți tehnica și materialele pentru redislocarea în țară. Aveți tot sprijinul Statului Major al Apărării și al Comandamentului Forțelor Întrunite. Vă mulțumesc pentru efortul depus și dedicarea cu care ați reprezentat Armata României în cadrul misiunii ONU.”, a declarat generalul-locotenent Daniel Petrescu.
În alocuțiunea sa, comandantul Detașamentului „Carpathian Pumas” a subliniat că procesul de optimizare a elicopterelor pentru a răspunde cerințelor operaționale specifice teatrului de operații Mali și pregătirea personalului militar au fost factori esențiali pentru realizarea capabilității necesare îndeplinirii cu succes a acestei misiuni ONU. „Însă nimic nu ne-a pregătit mai bine decât experiența de a zbura deasupra deșertului african și de a fi la datorie permanent, șapte zile pe săptămână, ca parte a eforturilor comune ale ONU de a oferi asistență pentru stabilizarea situației în Mali”, a declarat comandorul Marin.
Comandantul Sectorului de Est al MINUSMA, colonel-senior Jinsong Zhu, a reliefat că ceremonia de medaliere a ONU marchează un moment crucial al misiunii și, ceea ce este și mai important, reprezintă momentul final al misiunii de un an în cadrul participării României la MINUSMA. „Dar este esențial să amintim că, dincolo de contribuția majoră a militarilor români în cadrul misiunii, contingentul românesc a promovat cultura națională printre celelalte contingente naționale din Sectorul malian de Est”, a afirmat colonelul-senior Jinsong Zhu.
La finalul ceremoniei militare, șeful Statului Major al Apărării a precizat că, prin prestația profesională excepțională, militarii români încheie o misiune de menținere a păcii de succes a țării noastre, îndeplinită în baza angajamentului asumat față de ONU în Mali. „Sunt câteva argumente care m-au determinat să fiu prezent în Mali, cu această ocazie. Am vrut să-i felicit personal pentru că și eu, acum 25 de ani în urmă am fost asemeni lor, în formație, în misiunea din Angola, primind medalia ONU pentru serviciul în sprijinul păcii. Un alt motiv a fost oportunitatea de a mă întâlni cu comandanții MINUSMA pentru a discuta împreună despre provocările viitoare ale acestei operații. Nu în cele din urmă, a fost prilejul de a sublinia succesul pe care l-au avut Forțele Armate Române de a disloca și susține, în zone de operații de pe trei continente, aproximativ 1.200 de militari, în condițiile crizei sanitare din acest an”.
Generalul-locotenent Daniel Petrescu a mulțumit, totodată, militarilor canadieni pentru sprijinul acordat pe timpul pregătirii și dislocării primelor trupe românești, personalului din detașamentul german pentru serviciile de sprijin logistic din Camp Castor și pentru nivelul ridicat al parteneriatului dintre militari și, nu în ultimul rând, întregului personal MINUSMA pentru relațiile foarte bune de cooperare stabilite în Mali.
Șeful Apărării a evidențiat, totodată, rolul deosebit pe care Comandamentul Forțelor Întrunite, Forțele Aeriene Române, Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” și, nu în ultimul rând, Baza 90 Transport Aerian l-au avut în succesul acestei misiuni: „S-a reușit, cu regularitate, trimiterea și sprijinul în diferite zone de operații a batalioanelor de infanterie și a forțelor pentru operații speciale. Acum s-a reușit, în condiții foarte bune, dislocarea unor contingente ale Forțelor Aeriene și felicit această categorie de forțe pentru succesul lor. A fost un efort considerabil pentru modernizarea elicopterelor, dislocarea efectivelor și tehnicii, rotirea contingentelor. Participarea militarilor români la MINUSMA a fost o realizare deosebită a Forțelor Aeriene Române”, a concluzionat șeful Statului Major al Apărării.
Agenda vizitei a inclus și întrevederea șeful Statului Major al Apărării cu comandantul contingentului german din Mali și comandantul bazei Camp Castor, colonel Peter Eichelsdorfer. Discuțiile purtate au vizat situația de securitate din Mali și evoluțiile prognozate ale MINUSMA în următoarea perioadă. De asemenea, colonel Peter Eichelsdorfer a evidențiat participarea militarilor români, nu doar la misiunile care au contribuit la evacuarea aeriană medicală din teren a unui număr total de 44 de militari ONU, ci și la multitudinea de misiuni de transport personal, misiuni de cercetare și patrulare aeriană, misiuni de transport materiale și tehnică și exerciții de antrenament.
Armata României, prin contribuția cu personal și tehnică de transport aerian din Teatrul de Operații Mali, și-a îndeplinit angajamentele luate în cadrul „Misiunii Multidimensionale Integrată ONU de Stabilizare” și, prin rezultatele obținute și profesionalismul demonstrat de militarii români în această greu încercată zonă a lumii, România a demonstrat că rămâne un partener de încredere al organizațiilor internaționale din care face parte.
La Misiunea ONU Multidimensională Integrată de Stabilizare în Mali, stabilită în baza Rezoluției nr. 2100 din 2013 a Consiliului de Securitate al ONU, participă un număr de 57 de țări cu următoarele efective: 12.000 militari, 1.750 polițiști și 1.200 personal civil. MINUSMA sprijină autoritățile maliene în efortul de stabilizare a țării și de implementare a obiectivelor de tranziție, executând următoarele sarcini: asigurarea stabilității și protecției populației civile, sprijinul dialogului politic național și al reconcilierii, asistența privind restabilirea autorității statale, reconstrucția sectorului de securitate și promovarea și protecția drepturilor omului.
În baza Hotărârii CSAȚ nr. S-110 din 2015, a fost aprobată contribuția României la noul sistem de gestionare a capabilităților ONU de menținere a păcii în Mali. MApN a prevăzut, în pachetul de forțe pentru 2019 – 2020, punerea la dispoziție a unui detașament de 120 militari cu 4 elicoptere de transport IAR-330L, în vederea participării la misiuni de menținere a păcii. Detașamentul (prima rotație), generat de Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, a fost dislocat în Mali (în baza militară Camp Castor din Gao), în perioada august – septembrie 2019, preluând misiunea de la detașamentul canadian, începând cu luna octombrie 2019. Cea de-a doua rotație a fost introdusă în teatru în aprilie 2020, personalul fiind asigurat tot de către Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Principala misiune a prezenței românești în Mali a fost asigurarea 24/7 a unei aeronave echipate pentru evacuare medicală a personalului MINUSMA, fiindu-i desemnat sectorul de Est al statului Mali. Cu toate acestea, din cauza lipsei unităților de aviație de sprijin, într-un mediu cu climă extremă, cele două detașamente au executat misiuni și în celelalte sectoare ale teatrului de operații. De altfel, Detașamentul de transport format din patru elicoptere IAR-330 Puma L-RM a executat și o serie de misiuni operaționale și logistice specifice operațiunilor de menținere a păcii, devenind o capabilitate esențială pentru sprijinirea eforturilor ONU de stabilizare a zonei.
În perioada 15.10.2019 – 15.10.2020, personalul și elicopterele Armatei României au contribuit la eforturile internaționale ale ONU de stabilizare și menținere a păcii în misiunea din Teatrul de Operații Mali prin executarea unui număr de 1.300 de ore de zbor în zona subsahariană și participarea în cadrul a 15 operații întrunite, totalizând peste 350 de misiuni (peste 400 de ieșiri) desfășurate pe timp de zi sau de noapte. Pe parcursul unui an de misiune, militarii din detașamentele „Carpathian Pumas” au avut de depășit o serie de dificultăți, inerente, până la urmă, dislocării unei unități de aviație la circa 6.000 de km față de țară, într-un teatru de operații a cărui principală caracteristică, dincolo de situația de securitate instabilă și imprevizibilă și o climă extremă, a fost lipsa posibilităților de aprovizionare logistică din surse locale. La acestea s-au adăugat distanțele mari între punctele de reaprovizionare cu combustibil, avarierea unui elicopter în luna august, cauzată de o manifestare extremă a vântului, neprognozată, și condițiile îngreunate de executare a misiunilor în noul context epidemiologic care au fost impuse pentru limitarea răspândirii infectării cu SARS COV-2.
În următoarea perioadă, militarii Detașamentului „Carpathian Pumas" vor intra în procesul de repatriere a personalului, armamentului, echipamentelor de comunicații, de sprijin logistic și a celor patru elicoptere de transport IAR 330 Puma L-RM.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Autoritățile române au desfășurat discuții constante, atât la nivel oficial, cât și informal, cu statele membre UE, arată un mesaj al ministrului de interne Cătălin Predoiu.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 07.11.2024, că încă o rachetă balistică intercontinentală de tip Yars a fost încărcată într-un siloz aparținând Trupelor de Rachete cu Destinație Strategică (RVSN) din centrul Rusiei.
Europa trebuie să-și asume o mai mare responsabilitate pentru propria sa securitate - este concluzia pe care o știau deja liderii europeni, dar care va fi pusă în aplicare mult mai rapid.
Kamala Harris l-a sunat pe Donald Trump pentru a-l felicita pentru victoria sa în alegerile prezidenţiale, potrivit unui consilier al candidatei democrate, transmit France Presse şi EFE.
Oficialii europeni s-au grăbit să-l felicite pe Donald Trump după victoria sa în cursa pentru Casa Albă.
Rusia ar putea intensifica utilizarea unor metode neconvenționale de sabotaj și intimidare împotriva infrastructurii critice și a aliaților NATO, pe fondul conflictului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice cu Occidentul.
Rusia a denunţat marţi alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, pe care le-a calificat drept incorecte pentru că, potrivit Kremlinului, cetățenii moldoveni din Rusia nu a putut vota.
Povestea incursiunii avionului chinez de spionaj în spațiul aerian nipon este departe de a se încheia și pare că ia o turnură spre escaladare.
Ucraina nu se va opune în cazul în care Qatarul sau orice altă țară ar încerca să negocieze un acord privind securitatea energetică, cu ajutorul discuțiilor purtate separat cu Rusia și Ucraina. Deocamdată, nu există un astfel de acord, a declarat șeful Biroului președintelui ucrainean, Andriy Yermak, potrivit Reuters.
Timp de 15 ore și jumătate, aproape 100 de drone explozive au bântuit Ucraina de la est la vest și de la nord la sud ajungând până în regiunile Hmelnitsky și Odesa.
Ministerul rus de Externe a redenumit structura care se ocupă de temele europene în Departamentul Probleme Europene (Департамент европейских проблем/Departament Evropeiskih Problem).
Președinta R.Moldova, Maia Sandu, a venit cu un mesaj de felicitare și mulțumire adresat cetățenilor statului pentru votul acordat în cadrul celui de-al doilea tur al scrutinului prezidențial. „Moldova, ești învingătoare! Azi, dragi moldoveni, ați trecut o lecție de democrație, demnă de a fi scrisă în manuale de istorie. Azi, voi, ați salvat Moldova!”, a declarat Sandu în cadrul unei conferințe de presă.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a furnizat primele rezultate parțiale ale alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.
Candidatul democrat din SUA la președinție Kamala Harris l-a depășit pe republicanul Donald Trump în Iowa, alegătoarele fiind probabil responsabile pentru o schimbare într-un stat câștigat cu ușurință de Trump în 2016 și 2020, potrivit unui nou sondaj Des Moines Register/Mediacom Iowa, publicat sâmbătă. Stafful de campanie al lui Trump a spus că sondajul nu reflectă situația electorală din Iowa.
Toate secţiile de votare constituite pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova s-au deschis duminică la ora 7:00, a anunţat, într-un briefing de presă, preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman.
Compania belgiană THALES Belgium a semnat un Memorandum de Cooperare cu o întreprindere de apărare ucraineană.
Premierul polonez Donald Tusk a anunțat, joi, pe rețeaua X, că Polonia a început construcția de fortificații la granița cu regiunea Kaliningrad a Rusiei.
Uniunea Europeană ar putea avea propria agenție de spionaj, pentru a putea răspunde coordonat la amenințările cu care se confruntă blocul european.
Coreea de Nord a efectuat lansarea de probă a unei rachete balistice intercontinentale.
Premierul ungar Viktor Orban a declarat marți că Uniunea Europeană încearcă să-i submineze guvernul și să-l înlocuiască cu o administrație mai conformistă la Budapesta.
Autoritățile ruse sunt scandalizate de acțiunile Washingtonului, acuzat de încălcarea libertății presei.
Premierul Slovaciei, Robert Fico (Fițo), a acordat un interviu propagandistei Skabeyeva și a declarat că „ar fi onorat” să vină la Moscova în 2025 pentru a participa la sărbătorirea Zilei Victoriei Ruse.
Grupul de țări din Europa Centrală prietenoase cu Rusia s-ar putea extinde pentru a include Republica Cehă odată cu revenirea lui Andrej Babiš la conducerea guvernului. Potrivit serverului Politico, extinderea în continuare a blocului, care include acum Ungaria și Slovacia, va reprezenta o problemă majoră pentru Uniunea Europeană.
Un atac cu dronă care a distrus Universitatea Forțelor Speciale Ruse a din orașul cecen Gudermes pe 29 octombrie ar fi putut fi lansat din republicile limitrofe ale Rusiei din Caucazul de Nord, a declarat o sursă din cadrul serviciilor de informații pentru Kyiv Independent.
Comisia Electorală Centrală din Georgia va renumăra voturile în aproximativ 14% din secțiile de votare, după alegerile parlamentare contestate de opoziție.
Recent, Departamentul de Stat al SUA a impus noi sancțiuni împotriva unui șef al Forțelor Armate sudaneze, Mirghani Idris Suleiman, responsabil cu achiziționarea de arme.
Proiectul de lege care reglementează doborârea dronelor care trec ilegal frontiera României a fost pus azi în transparență decizională. Avem practic cale liberă după adoptare pentru a doborî dronele rusești care violează spațiul aerian al României.
Premierul ungar Viktor Orban merge în Georgia în perioada 28-29 octombrie.
În cadrul unui interviu acordat ziarului britanic The Sunday Times, președintele polonez, Andrzej Duda, a declarat, pe 27.10.2024, că sistemul de fortificații defensive “Scutul de Est” construit la granița cu Rusia și Belarus ar putea fi considerat o nouă versiune a “Cortinei de Fier”.
Partidul bulgar de centru-dreapta GERB a câștigat alegerile parlamentare, în timp ce social-democrații de opoziție sunt aproape de victoria electorală în Lituania. Georgia se apropie tot mai mult de Moscova, după ce ”Visul Georgian” a câștigat alegerile cu 53%.
Potrivit surselor de monitorizare a aviației de pe rețelele de socializare, pe 27.11.2024, un avion de avertizare timpurie și control de tip Boeing E-3CF aparținând Forțelor Aeriene ale Franței a îndeplinit o misiune specifică deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, l-a nominalizat pe fostul consilier pe probleme de securitate națională al vicepreședintelui Mike Pence, generalul în retragere Keith Kellogg, în calitate de trimis special în Ucraina pentru negocieri în vederea încheierii războiului declanşat de Rusia, a anunțat Trump pe 27 noiembrie. „Împreună, vom asigura pacea prin forță și vom face America și lumea din nou sigure”, a declarat Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.
Pe fondul tensiunilor în creștere la frontierele sale estice și pe frontul din Ucraina, Polonia își consolidează semnificativ capacitățile militare. În centrul acestei transformări se află achiziționarea tancurilor sud-coreene K2 Black Panther, o alegere strategică menită să modernizeze forțele terestre ale Poloniei și să-i consolideze rolul în cadrul NATO. Acest program reflectă ambiția Poloniei de a deveni un actor-cheie în apărarea regională, consolidându-și în același timp industria națională de apărare.
Turcia este acum pregătită să desfășoare sistemele sale de apărare aeriană S-400 în modul de luptă în doar 12 ore, conform unor informații publicate recent. Acest fapt survine după o schimbare semnificativă în relațiile dintre SUA și Turcia, Washingtonul nemaifiind împotriva pregătirii operaționale a celor patru baterii S-400 pe care Turcia le-a achiziționat de la Rusia cu ani în urmă. Între timp, conform unor informaţii încă neconfirmate oficial, Ministerul turc al Apărării a trimis deja Washingtonului o cerere de achiziție pentru șase avioane F-35A care au fost produse anterior în SUA pentru Turcia.
Ședință CSAT pe tema unor posibile acțiuni din partea ”unor actori cibernetici statali şi non-statali asupra unor infrastructuri IT&C”.
La 23 noiembrie 2024, la Vilnius, a fost semnat un memorandum între ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, și ministrul lituanian al apărării, Laurynas Kasčiūnas. Acest acord include o finanțare inițială de 10 milioane EUR din partea Lituaniei pentru a sprijini producția de arme cu rază lungă de acțiune în Ucraina, inclusiv dezvoltarea dronei „Palianîția”. În cadrul acestui acord, a fost aprobată o primă finanțare de 10 milioane EUR pentru dezvoltarea de arme cu rază lungă de acțiune, în special proiectul de dronă „Palianîția”.
Autoritățile chineze îl investighează pentru corupție pe ministrul chinez al Apărării Tung Yun, care se află în fruntea departamentului de 10 luni.
Rusia își consolidează influența în Africa prin utilizarea Bisericii Ortodoxe Ruse ca instrument de soft power, alături de instrumente militare precum mercenarii Wagner Group și instrumente de propagandă precum canalul de televiziune RT. Samuel Ramani, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat acest lucru în cadrul unui eveniment desfășurat joi, 22 noiembrie, la Washington.
Media de propagandă rusă încearcă să provoace panică în tabăra adversarilor.
Prima instanță a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins un dosar introdus de operatorul gazoductului Nord Stream 2, care urmărea să conteste reglementările UE privind separarea transportului de gaze de celelalte activități comerciale. “Nord Stream 2 AG ar fi putut prevedea la construirea conductei în 2021 că nu va îndeplini criteriile UE”, a hotărât instanța din Luxemburg miercuri, 27 noiembrie. Gazoductul a fost construit deși era de înțeles că nu respectă normele UE.
Uniunea Europeană trebuie să facă mai mult pentru a concura cu cheltuielile de apărare ale Rusiei, a declarat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, relatează Agerpres, AFP şi DPA.
Aliații europeni ai Kievului se luptă să producă suficiente arme pentru Ucraina. Potrivit The Wall Street Journal, ei aplică așa-zis din ce în ce mai mult modelul danez, când oferă Ucrainei bani pentru a-l produce ea însăși.
Israel Aerospace Industries (IAI) a oferit Slovaciei șase baterii complet echipate ale sistemului antirachetă și de apărare aeriană Barak. Fiecare set al sistemului Barak este format dintr-un centru de control al focului și trei lansatoare capabile să transporte câte opt rachete.
Ucrainenii consideră că amenințările zilnice ale Federației Ruse cu atacuri nucleare sunt de fapt o sperietoare a regimului lui Vladimir Putin și, în realitate, doctrina militară rusă a fost încălcată de nenumărate ori de Ucraina fără ca ocupantul să apeleze la arme nucleare, așa cum prevede de fapt aceasta.
După mai bine de un an de bombardamente transfrontaliere și două luni de război deschis între Israel și mișcarea libaneză Hezbollah, un acord de încetare a focului anunțat de președintele american Joe Biden a intrat în vigoare miercuri, la ora locală 04:00 . Ambele părți au efectuat lovituri asupra țintelor inamice cu câteva ore înainte, dar ulterior s-au abținut să mai efectueze alte lovituri.
Grecia va renunța la sistemele antiaeriene rusești S-300, dar nu le va trimite în Ucraina, ci în Caucazul de Sud.
Subfinanțarea cronică a Forțelor Armate nu s-a regăsit doar în România. În ciuda achizițiilor de tehnică militară modernă, majoritatea statelor europene încă suferă la capitolul numărul de personal.
Germania încearcă să găsească doritori pentru a se înrola, Grecia se luptă să oprească hemoragia de personal din Marina militară (ai cărei ofițeri pleacă în flota comercială, primind salarii de câteva ori mai mari), iar în Franța - deși a fost implementat un serviciu militar voluntar „soft”, tinerii preferă sectorul privat din cauza condițiilor și salariilor mai bune.
Ministerul rus al Apărării a recunoscut, pe 26.11.2024, că, în ultimele trei zile, Forțele Armate ale Ucrainei au lovit de două ori ținte din regiunea Kursk, folosind rachete occidentale cu rază lungă de acțiune transferate Kievului.
Adunarea Parlamentară a NATO a adoptat, pe 25 noiembrie, o rezoluție privind ajutorul acordat Ucrainei, în care solicită statelor Alianței să furnizeze armament Ucrainei, inclusiv ”rachete cu rază medie de acțiune”.
Rusia a expulzat astăzi un diplomat britanic pe care l-a acuzat de spionaj și de furnizare de informații false la intrarea în țară, anunță TASS, care o citează pe Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.
Potrivit surselor publicațiilor ucrainene, Biroul Președintelui dorește să-l schimbe pe Kirilo Budanov, șeful HUR, informațiile militare ucrainene și să numească în locul lui „o persoană mai loială autorităților”.
Statele Unite au lovit marţi în Siria un "depozit de arme" aparţinând unui grup "sprijinit de Iran", a anunţat Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), notează Agerpres și AFP.
Șeful informațiilor cehe, Michal Koudelka, consideră că Rusia va ataca estul și centrul Europei dacă nu este oprită la porțile Ucrainei. Într-un interviu acordat Bloomberg (publicat pe 26 noiembrie), el îi avertizează pe aliați că împingerea Kievului să accepte concesii semnificative pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu va face decât să încurajeze Kremlinul.
Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, a declarat marţi că, în cazul în care Occidentul ar furniza arme nucleare Ucrainei, atunci Moscova ar putea considera un astfel de transfer ca echivalând cu un atac asupra Rusiei, oferind temei pentru o ripostă nucleară, informează Agerpres și Reuters.
Washingtonul ia în serios amenințările Kremlinului de a „neutraliza” baza de apărare antirachetă din orașul polonez Redzikowo, care a fost deschisă oficial la 13 noiembrie. Acest lucru a fost declarat de consilierul pe probleme de comunicare al Casei Albe, John Kirby, în cadrul unui briefing din 25 noiembrie. „Astfel de amenințări trebuie luate în serios, și o facem. Oricât de nesăbuite și iresponsabile ar fi, le luăm în serios”, a declarat Kirby.
Răspunsul natural ar trebui să fie tot. Sunt însă câteva nuanțe la care m-aș opri puțin.
Angela Merkel, care a condus guvernul german din 2005 până în 2021, își apără din nou acțiunile în calitate de cancelar, răspunzând în special la acuzațiile privind războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și cooperarea cu Vladimir Putin. Cu ocazia publicării memoriilor sale, o carte intitulată ,,Libertate: Memorii 1954-2021'', Merkel a acordat o serie de interviuri și a planificat deplasări în diferite țări pentru a se adresa publicului din Statele Unite și Marea Britanie, printre altele.
Surse americane susțin că Marea Britanie a livrat Ucrainei zeci de rachete de croazieră Storm Shadow cu câteva săptămâni înainte de acordarea aprobării oficiale pentru atacuri cu aceste arme în adâncimea teritoriului rus. Bloomberg a semnalat această livrare, afirmând că a avut loc după ce Ucraina și-a epuizat stocurile.
Surse din cadrul Pentagonului au informat că bombardiere strategice de tip B-52H Stratofortress desfășurate în Europa aparținând Forțelor Aeriene ale SUA au luat parte la exerciții executate în statele baltice, lovind pentru prima dată ținte de la sol din această regiune.
Ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, a declarat în cadrul Forumului internațional de securitate de la Halifax că Ucraina are nevoie de investiții mai mari în capacitățile sale de producție militară, nu de trupe străine pe câmpul de luptă. Intr-un interviu acordat The Hill, Pevkur a subliniat că Ucraina își poate gestiona apărarea în mod eficient dacă i se furnizează resursele necesare. „Din câte știu eu, ucrainenii se pot descurca cu toate acestea, atunci când le putem furniza tot ceea ce au nevoie pentru a lupta cu Rusia”, a declarat Pevkur.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat în prima sa zi de mandat că va semna un ordin executiv prin care va impune un tarif de 25% pentru toate mărfurile din Mexic și Canada, precum și un tarif suplimentar de 10% pentru produsele produse în China.
Japonia și Statele Unite elaborează un plan militar comun pentru a răspunde la o posibilă escaladare în Taiwan. Planul include desfășurarea de rachete în Japonia, a relatat duminică agenția de presă japoneză Kyodo.