El a explicat că fabrica produce dispozitive de tragere cu muniție și piese pentru Marina Rusă și aviația militară.

Mult timp s-a crezut crezut că armele nucleare sunt pentru descurajarea strategică între marile puteri mondiale iar aducerea în discuție a acestui subiect într-o confruntare dintre o putere nucleară și una non-nucleară era ceva tabu și de neconceput.

Așa cum ne-am obișnuit, cea mai mare parte a informațiilor veridice privind prezența și implicarea trupelor nord-coreene în războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei provin din Coreea de Sud.

Secretarul de stat al SUA Marco Rubio a avertizat marți că Statele Unite vor înceta să medieze dacă Rusia și Ucraina nu fac 'propuneri concrete' pentru a pune capăt războiului, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, relatează Agerpres și AFP.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat luni o 'tentativă de manipulare' după ce omologul său rus Vladimir Putin a anunțat o încetare a focului în Ucraina între 8 și 10 mai pentru a marca victoria sovietică asupra Germaniei naziste, relatează Agerpres și AFP.

În noaptea de 28 spre 29 aprilie, forțele ruse au executat o serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, de lângă frontiera cu România.

Forțele ucrainene care operează sisteme de apărare aeriană NASAMS au doborât 11 rachete de croazieră rusești în mai puțin de două minute în timpul unui masiv atac aerian efectuat de ruşi, a declarat locotenent-colonelul ucrainean Kirilo Peretiatko într-un videoclip publicat pe 27 aprilie.

Într-o rară luare de poziție, oarecum în favoarea Ucrainei, Departamentul de Stat al SUA din administrația Trump condamnă implicarea Coreei de Nord în războiul de agresiune lansat de Rusia împotriva Ucrainei.

Preşedintele american Donald Trump a afirmat duminică seară că liderul ucrainean Volodomir Zelenski este dispus să renunţe la recuperarea Peninsulei Crimeea ocupată de Rusia, în contradicţie totală cu declaraţiile preşedintelui ucrainean, transmit Agerpres și AFP.

Trump a declarat că întâlnirea sa cu Zelenski la înmormântarea Papei Francisc a mers bine și că Zelenski este gata să renunțe la Crimeea.

Trupele ucrainene continuă să lupte în regiunile Kursk și Belgorod din vestul Rusiei, a scris președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pe rețelele de socializare, pe 27.04.2025, după ce s-a consultat cu comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Syrsky. Declarația lui Zelenski contrazice afirmația Moscovei de sâmbătă despre “eliberarea completă” a regiunii Kursk, a notat AFP. Militarii ucraineni au intrat regiunea de vest a Rusiei în urmă cu aproape nouă luni, la începutul lunii august a anului trecut.

Un comandant militar rus i-a spus preşedintelui rus Vladimir Putin că "rămăşiţele împrăştiate" ale armatei ucrainene din regiunea rusă Kursk vor fi în curând distruse, relatează duminică agenţia de ştiri rusă RIA, preluată de Agerpres și Reuters.

Rusia plănuiește să își schimbe tactica pentru o nouă ofensivă în vara și toamna anului 2025. Potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Federația Rusă se pregătește să treacă la utilizarea sistematică a motocicletelor în operațiuni ofensive, pentru a contracara dronele ucrainene.

Președintele SUA, Donald Trump, a pus un mare semn de întrebare asupra intențiilor pe care liderul rus Vladimir Putin le are cu adevărat în ceea ce privește semnarea unui acord de pace. Trump a avut o poziție critică împotriva Rusiei pe care a amenințat-o cu un val de sancțiuni dure, la scurt timp după întâlnirea celebră tet-a-tet cu Volodimir Zelenski, în inima Vaticanului, chiar în Bazilica Sfântu Petru, cu câteva minute înainte de începerea funeraliilor Papei Francisc. Aceasta e prima ieșire mai „îndrăzneață” a lui Trump împotriva Rusiei, de la preluarea celui de-al doilea mandat.

Șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse, general de armată Valeri Gherasimov, a anunțat, pe 26.04.2025, că întreaga regiune Kursk a fost eliberată de Forțele Armate ale Ucrainei.

Donald Trump a spus că Rusia și Ucraina sunt „foarte aproape de a ajunge la un acord”, menționând că „majoritatea punctelor importante au fost deja convenite”. El a cerut ambelor părți să organizeze urgent o întâlnire la cel mai înalt nivel pentru a pune capăt războiului.

Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze temporar unele teritorii Rusiei, susține primarul Kievului, Vitali Klitschko.

Textul integral al propunerilor de a pune capăt invaziei Rusiei asupra Ucrainei, prezentat liderilor europeni la Paris pe 17 aprilie de către reprezentantul SUA Steve Witkoff, a fost acum publicat de Reuters.

La o întâlnire de miercuri la Londra, delegația ucraineană a prezentat SUA un set de cerințe pe care dorește să le includă în planul de pace american.

Prezența trupelor de menținere a păcii în Ucraina este „absolut inacceptabilă”, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. La fel vede situația și șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru rus al apărării, Serghei Șoigu, spunând că acest pas ar declanșa al treilea război mondial.

În Rusia, a luat foc și a ars un avion de luptă multirol Su-30SM care costă aproximativ 50 de milioane de dolari. Incidentul a avut loc la o bază aeriană de lângă Rostov-pe-Don, anunță serviciul ucrainean de informații militare - HUR.

Președintele american Donald Trump și-a exprimat indignarea față de atacul rus de joi asupra Kievului, care a ucis nouă persoane și a rănit alte aproximativ 90. El i-a cerut liderului rus Vladimir Putin să oprească atacurile și să încheie un acord de pace. 

În cursul nopții de 24.04.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu drone și rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. În primul rând, armele rusești au atacat facilitățile industriei militare din Kiev și din regiune. Coloane de fum negru formate după sosirile de drone și rachete au fost  observate de locuitorii Kievului în diferite zone. Printre altele, incendiile au provocat daune unei întreprinderi implicate în producția de componente pentru vehiculele blindate ale Forțelor Armate ale Ucrainei.

Președintele Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului rus), Valentina Matvienko, a declarat, pe 23.04.2025, că Federația Rusă nu va participa niciodată la negocieri în care se discută despre introducerea trupelor NATO în Ucraina. O astfel de idee nu poate fi susținută de Moscova sub nicio formă.

Ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a profitat miercuri de discursul anual în fața parlamentului pentru a trimite un mesaj dur liderilor ruși, în timp ce războiul continuă în Ucraina vecină, întrebând: 'Nu aveți destul pământ?', relatează Agerpres, citând ABC News și AP.

Vicepremierul ucrainean Iulia Sviridenko a reafirmat miercuri, în ziua în care la Londra au loc întâlniri privind o posibilă încetare a focului între emisari ai guvernului său, parteneri europeni ai Ucrainei şi Statele Unite, că Kievul nu va recunoaşte Peninsula Crimeea ca teritoriu al Rusiei, informează Agerpres și EFE.

O nouă înregistrare video a confirmat că Rusia utilizează în prezent sisteme nord-coreene de lansatoare multiple de rachete (MLRS) M1991 de 240 mm pe câmpul de luptă din Ucrainei. Imaginile, publicate de jurnalistul ucrainean Iurii Butusov, arată trupele ruse instalând ,,cuști antidrone'' improvizate pe aceste lansatoare de rachete nord-coreene în interiorul unui hangar militar.

Serviciile americane de informații prezintă un tablou sumbru: Vladimir Putin, un lider care pare să nu fie copleșit de costul uman uluitor al războiului pe care îl poartă în Ucraina, este hotărât să lupte până la capăt pe tot parcursul anului 2025, considerând conflictul drept nimic mai puțin decât o „luptă existențială împotriva Occidentului”. Această evaluare dură din raportul ,,Annual Threat Assessment 2025'' al Agenției americane de informații pentru apărare (DIA) dezvăluie, începând cu pagina 17, o Moscovă „confortabilă cu costul actual al progreselor sale lente”, mizând pe un război de uzură care, fără o schimbare radicală în ceea ce privește ajutorul occidental, este pe cale să favorizeze Rusia.

În ciuda preocupărilor actuale legate de instabilitatea politică de la Washington, cooperarea dintre Statele Unite și Europa în domeniul industriei de apărare nu numai că continuă, dar este pregătită pentru o creștere semnificativă, potrivit experților prezenți la o recentă conferință de presă a think-tank-ului CEPA (Centrul pentru Analiza Politicilor Europene). Evenimentul din 21 mai, axat pe revitalizarea strategiei industriale transatlantice în domeniul apărării, a evidențiat un impuls puternic pentru colaborare, care transcende fluctuațiile politice.

Rusia a îmbunătățit rachetele sale balistice cu momeli radar și manevre evazive, făcându-le potențial mai greu de interceptat chiar și de sistemele de apărare aeriană Patriot, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Yurii Ihnat, pe 24 mai, după un atac masiv asupra Kievului, soldat cu rănirea a aproximativ o duzină de civili.

Într-un mesaj clar și urgent adresat Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului SUA, oficiali de rang înalt ai Forțelor Aeriene și Forțelor Spațiale americane au subliniat o reorientare majoră a structurii puterii aeriene a Americii. Scopul este de a răspuns amenințărilor venite din partea adversarilor geopolitic, cu un accent deosebit pe inovația tactică și modernizarea sistemelor de luptă. Confruntându-se cu ascensiunea militară a Chinei, conducerea Forțelor Aeriene ale SUA a accentuat că menținerea superiorității tactice necesită o nouă generație de aeronave şi o adaptare rapidă a doctrinei militare.

Pe 20 mai 2025, Forțele Aeriene ale SUA și Corpul Pușcașilor Marini au efectuat o manevră logistică și strategică de excepție, transportând un sistem de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) de la Baza Aeriană Andoya din Norvegia la Visby, pe insula suedeză Gotland, cu ajutorul unui avion de transport C-130 Hercules. Această operațiune, parte integrantă a Exercițiului multinațional Swift Response 25, subliniază capacitățile NATO de desfășurare rapidă și strategiile de apărare colectivă în Europa.

Surse rusești și ucrainene au confirmat faptul că, în cursul nopții de 25.05.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele consecrate de tip Geran, au fost întrebuințate rachete balistice și de croazieră cu bazare terestră, aeriană și maritimă.

Cotidianul britanic The Telegraph a semnalat, în ediția din 23.05.2025, că Rusia desfășoară o strategie militară în trei pași, cunoscută sub numele de “tripla sufocare”, pentru a distruge trupele ucrainene. Astfel, forțele Kievului se confruntă cu o presiune severă pe mai multe fronturi, în timp ce Rusia încearcă să le ducă la epuizare prin integrarea a trei elemente de luptă într-o strategie coerentă.

În cadrul Conferinței “Artileria viitorului” desfășurate pe 20 mai la Londra, compania britanico-americană Tiberius Aerospace a dezvăluit proiectilul echipat cu propulsie reactivă Sceptre TrBM 155HG, muniție care, potrivit specialiștilor, “a făcut furori”.

Statele din Europa de Est, care au învățat lecții esențiale în urma derulării războiul purtat de Rusia în Ucraina, își sporesc acum capacitățile de luptă cu drone, Polonia făcând o achiziție istorică de vehicule aeriene fără pilot, iar România având ca obiectiv o intensificare a eforturilor producţiei pe plan intern. Această „cursă a înarmării cu drone” marchează o schimbare la nivelul strategiilor militare, acordând prioritate sistemelor avansate fără pilot pentru îmbunătățirea eficienței pe câmpul de luptă și a protecției soldaților, după cum arată o analiză a publicaţiei DefenseNews.

Forțele Aeriene Ucrainene au efectuat cu succes o lovitură aeriană asupra unei clădiri din regiunea rusă Kursk, despre care se crede că găzduiește personal militar rus, inclusiv operatori de drone. Lovitura de precizie, efectuată de un avion de vânătoare ucrainean MiG-29 înarmat cu o bombă ghidată de precizie AASM Hammer furnizată de Franța, marchează un alt exemplu în care armele occidentale avansate au impact semnificativ pe câmpul de luptă.

Printr-o mișcare importantă de susținere a angajamentului său față de o apărare europeană mai robustă și mai autonomă, Franța avansează cu un program ambițios de dotare a viitoarelor sale sisteme de artilerie cu rachete dezvoltate la nivel național, capabile să lovească ținte aflate la o distanță de până la 150 de kilometri. Această inițiativă, dezvăluită într-un raport prezentat recent parlamentarilor francezi, subliniază pledoaria Franței pentru autonomia strategică europeană, în special în contextul evoluției peisajelor geopolitice și a dorinței de a reduce dependența de partenerii externi, în special de Statele Unite.

Forțele Aeriene ale SUA își regândesc abordarea față de amenințările reprezentate de atacurile cu drone și rachete de croazieră, iar o dovadă care vine să confirme acest obiectiv este dată de o imagine surprinzătoare cu un avion F-15E Strike Eagle care testează un sistem de arme neobișnuit, dar formidabilă. Această schimbare strategică urmărește să ofere capacități de interceptare mai bune și la costuri reduse împotriva sistemelor aeriene fără pilot (UAS).

Într-un interviu acordat TVR Info, disidentul rus Vladimir Kara-Murza, o voce curajoasă împotriva regimului Putin, a dezvăluit mecanismele de funcționare ale mașinăriei de propagandă și influență rusească, asemănând situația actuală din Rusia cu perioada ceaușistă din România și avertizând asupra pericolelor pentru democrația europeană.

Capitala ucraineană Kiev a fost lovită de unul dintre cele mai masive atacuri aeriene combinate de la începutul invaziei la scară largă, în urmă cu trei ani, forțele ruse lansând zeci de drone de atac și rachete balistice din seara zilei de 23 mai până în dimineața zilei de 24 mai. Barajul de rachete prelungit a avariat mai multe clădiri de apartamente și a rănit cel puțin 15 persoane, potrivit oficialilor.

Orizontul de evoluție a inteligenței artificiale (AI) este deja văzut ca fiind practic nelimitat. În aceste condiții, sistemele bazate AI încep să devină active strategice, iar siguranța foarte multor oameni va depinde de cât de bine sunt ele protejate.

Compania finlandeză de radio și televiziune Yle a informat, pe 23.05.2025, citând surse proprii, că, în luna iunie, NATO va efectua primele lansări-test ale dronelor de cercetare strategică de tip RQ-4D Phoenix de la baza aeriană Pirkkala din Finlanda. Zborurile de testare vor dura câteva săptămâni, iar în prezent pregătirea infrastructurii necesare este în curs de finalizare la bază.

Securitatea europeană se află la o răscruce majoră, prinsă între continuarea agresiunii ruse în Ucraina și semnele de întrebare privind angajamentul necondiționat al Statelor Unite. Pe măsură ce Alianța se pregătește pentru viitorul Summit NATO de la Haga (2025), discuțiile despre împărțirea poverii apărării în cadrul NATO se intensifică. Această situație forțează aliații europeni să-și reevalueze fundamental responsabilitățile de apărare, impunând o regândire urgentă a arhitecturii de securitate a continentului.

Finlandezii au o expresie când vine vorba de Armata rusă: ”rușii sunt mai slabi decât vor ei să credem și mai puternici decât credem noi”. Situația în care se află Rusia trebuie relatată echilibrat, fără a trece cu vederea anvergura uriașă a complexului militaro-industrial rusesc. Totuși, oricât de mult încearcă să ne convingă Kremlinul de invincibilitatea sa, războiul din Ucraina a arătat uriașele vulnerabilități ale armatei ruse și ale echipamentelor sale militare, iar Forțele Navale ruse nu fac excepție.

Ministrul polonez al apărării a dezvăluit astăzi (23.05.2025) că un bombardier tactic rusesc de tip Su-24 a fost interceptat de Forţele Aeriene ale Poloniei deasupra Mării Baltice noaptea trecută. 

Dominanța aeriană a Americii se bazează pe capacitatea de a lovi orice țintă, în orice moment, de oriunde, și toate acestea fără a fi detectată. Ultimul element, adică capabilitățile de invizibilitate (stealth) sunt de fapt componenta-cheie a puterii aeriene americane care îi ține treji noaptea pe adversarii Statelor Unite. Iar când vorbim de avion „invizibil” referirea este semnătura radar redusă a acestora. F-35 precum F-22 sunt cele mai elocvente exemple.

În perioada 28 aprilie – 3 mai 2025, poligonul de instrucție Ādaži din Letonia a găzduit exercițiul militar „Iron Spear 2025”, o competiție complexă care a reunit echipaje de blindate din cadrul NATO pentru o serie de provocări tactice și trageri reale. Evenimentul a oferit atât oportunități de antrenament, cât și o demonstrație clară a capacității de apărare colectivă și a interoperabilității pe flancul estic al Alianței.

O campanie de dezinformare intensificată pe platforma TikTok propagă, în aceste zile, zvonuri nefondate despre o presupusă decizie a conducerii statului român de a trimite trupe în Ucraina. Aceste speculații, lipsite de orice bază reală, reprezintă o încercare clară de a amplifica teama și incertitudinea generate de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Statele Unite iau în considerare mutarea câtorva mii de soldați din Coreea de Sud în Guam și în alte baze din regiunea Indo-Pacifică, relatează Wall Street Journal.

Ucraina a fost victima unui nou atac aerian cu drone vineri seară. Explozii s-au auzit în regiunile Cernăuți, Zaporojie și Kiev, unde unitățile de apărare aeriană (ADF) intervin. În regiune Cernăuți, ținta atacului aerian a fost o linie de cale ferată.

Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.

Forțele Aeriene ale SUA își schimbă fundamental strategia de achiziție pentru F-47, avionul de vânătoare de generația a 6-a, cunoscut anterior ca Next Generation Air Dominance (NGAD). Această nouă abordare, confirmată de șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul David Allvin, urmărește să ofere armatei o mai mare proprietate asupra tehnologiei avioanelor, deschizând calea pentru actualizări viitoare mai rapide și mai accesibile.

Președintele american Donald Trump a declarat că recomandă o taxă vamală de 50% pentru toate bunurile din Uniunea Europeană importate în Statele Unite.

Tactica de negociere a președintelui american este neobișnuită, cu atât mai mult cu cât inițial propusese un plafon de 20% pentru importurile din UE, iar oficialii europeni se abținuseră să escaladeze războiul comercial.

La summitul grupului celor șapte mari puteri economice (G7) - din care fac parte Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană ca membru ne-enumerat - care a avut loc în Canada, ministrul ucrainean de finanțe, Serghei Marcenko, a propus ca țările UE să participe la finanțarea Forțelor Armate ale Ucrainei începând cu 2026.

Declarațiile recente ale fostului Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador în Marea Britanie, Valerii Zaluzhnîi, marchează o reevaluare semnificativă a obiectivelor de război ale Kievului. Într-un discurs franc susținut la forumul "Security Export: Ukrainian Technological Weapons in the World", Zaluzhnîi a descris aspirațiile de a restabili granițele Ucrainei din 1991 drept o "fantezie inutilă" atâta timp cât Rusia își menține capacitatea de a duce un război. Această perspectivă, deși dureroasă, pare să alinieze strategia militară cu realitățile dure de pe teren, sugerând o schimbare de la obiective teritoriale ambițioase la o strategie de supraviețuire bazată pe tehnologie.

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a participat, vineri, la cea de-a noua ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum (BSBSF), context în care a afirmat că regiunea Mării Negre este crucială pentru stabilitatea Flancului estic al NATO şi al Uniunii Europene.

Ca urmare a unei schimbări radicale care remodelează peisajul de securitate al Europei, Germania a început prima sa desfășurare de trupe pe termen lung în străinătate după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin inaugurarea joi, la Vilnius, a celei de a 45-a brigăzi blindate „Lituania”. Acest pas istoric, lăudat atât de Berlin, cât și de Vilnius, înseamnă o schimbare profundă în postura de apărare postbelică a Germaniei și un mesaj puternic pentru Rusia cu privire la angajamentul neclintit al NATO față de apărarea colectivă.