Posibila participare a administraţiei preşedintelui Donald Trump în atacurile israeliene împotriva Iranului a provocat diviziuni în cadrul mişcării trumpiste, unde unele dintre cele mai radicale voci se opun ferm oricărei intervenţii militare, relatează o analiză preluată de agențiile Agerpres și EFE.

Vorbind la summitul G7, Zelenski a subliniat că Rusia ignoră toate propunerile diplomatice venite din partea comunității internaționale.

Israelul a declanșat joia trecută, cea mai importantă operațiune militară împotriva Iranului. Scopul principal este dezmembrarea completă a programului nuclear și de rachete balistice al Iranului.

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a transmis în zorii zilei un avertisment dur pe rețelele sociale, adresându-se Israelului cu mesajul: „Bătălia începe.” Cu doar câteva ore înainte, președintele american Donald Trump l-a numit pe liderul iranian o „țintă ușoară” și a avertizat că „răbdarea Americii se apropie de sfârșit”. Trump a cerut „capitularea necondiționată” a Iranului și, potrivit unor oficiali citați de CNN, este tot mai favorabil unei intervenții militare americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, renunțând treptat la ideea unei soluții diplomatice.

Reprezentantul special al președintelui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, ar putea vizita Belarusul pentru a se întâlni cu dictatorul Alexander Lukașenko, scrie Reuters, citând propriile surse.

Israelul și Iranul și-au continuat atacurile aeriene miercuri seară. Armata israeliană a declarat că a lovit o zonă a capitalei Teheran la începutul celei de-a șasea zile a conflictului, despre care presa a relatat că a vizat o fabrică de rachete și o universitate legată de Gărzile Revoluționare.

Președintele american Donald Trump a scris marți pe rețeaua sa de socializare Truth că lichidarea liderului spiritual suprem al Iranului, Ali Khamenei, nu este planificată, cel puțin deocamdată.

Președintele SUA ignoră apelul UE și al Regatului Unit la mai multe acțiuni privind războiul din Ucraina, spunând Europei: „Să-i vedem cum o fac mai întâi”.

Forțele ruse au lansat, în noaptea de 16/17 iunie un atac masiv, dar țintit asupra capitalei Ucrainei. ”Direcția principală a atacului a fost orașul Kiev!”, a anunțat Statul Major General (SMG) ucrainean, marți, în jurul orei 10.30. Este cel mai mare atac de până acum cu drone explozive asupra unei singure ținte.

Armata israeliană a declarat marți că a întreprins în timpul nopții 'mai multe lovituri de mare anvergură' asupra unor ținte militare din vestul Iranului, în condițiile în care cele două țări se confruntă pentru a cincea zi consecutiv, informează Agerpres și AFP.

În cursul nopții de 17.06.2025, trupele ruse au lansat o serie de lovituri combinate asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. O parte semnificativă a dronelor și rachetelor au fost îndreptate spre obiective militare și de infrastructură din Kiev și regiunea Kiev.

Regimul de la Teheran pregătește un proiect de lege pentru ieșirea din Tratatul de neproliferare nucleară. Informația nu face decât să confirme acuzele venite dinspre Israel, potrivit cărora Iranul urmărește să obțină arma nucleară.

A fost o noapte grea pentru regimul teocrat al ayatollahilor. Aproximativ 50 de avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene au operat deasupra cerului Teheranului pe tot parcursul nopții de sâmbătă spre duminică, vizând facilități asociate programului nuclear al Iranului.

Forțele Aeriene ale Statelor Unite relochează peste Oceanul Atlantic zeci de aeronave KC-135 și KC-46, concepute pentru a realimenta alte aeronave în aer, potrivit Times of Israel (ToI), citând date aviatice care leagă acest lucru de luptele în curs dintre Israel și Iran.

Marina militară a Israelului a anunțat că a utilizat în premieră un sistem de apărare antiaeriană navală pentru a doborî drone lansate din Iran. E vorba de sistemul Barak Magen, instalat pe o corvetă din clasa Sa’ar 6.

Tensiunile din Orientul Mijlociu reverberează tot mai puternic și în Europa, în contextul evoluțiilor recente dintre Israel și Iran. Invitat la Digi24, ambasadorul Israelului în România a tras un semnal de alarmă în privința amenințării reprezentate de regimul teocrat de la Teheran și a subliniat că intervențiile militare ale statului israelian vizează distrugerea capacităților nucleare iraniene. Iranul a fost la doar câțiva centimetri de a obține armament nuclear, fapt ce reprezintă o amenințare nu doar pentru Israel și Orientul Mijlociu, dar și pentru Europa.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat, duminică seara, că liderii G7 vor discuta despre noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă dictatorul rus Vladimir Putin nu acceptă negocierile de încetare a focului.

Israelul a atacat sediul Ministerului iranian de Externe din Teheran, rănind mai mulţi civili, potrivit unei surse din cadrul Ministerului de Externe. Tot în această noapte, Iranul a lovit și el puternic Tel Avivul.

Rusia înregistrează o nouă lovitură în Mali, după ce mercenarii care acționează în cadrul binecunoscutului Corp African au suferit pierderi mari în confruntările armate cu membrii Frontului pentru Eliberarea Azawadului (FLA). Luptele au avut loc în apropierea zonei Anomalen, regiunea Aguel-hoc, unde luptătorii FLA au atacat un convoi militar rus, distrugând mai multe vehicule și ucigând un număr neprecizat de mercenari. Informațiile locale indică faptul că forțele ruse se deplasau cu echipament militar când au fost prinse într-o ambuscadă bine coordonată.

În cursul nopții de 15.06.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele kamikaze, militarii ruși au întrebuințat rachete balistice și de croazieră, dar și rachete hipersonice Kinjal.

O unitate ucraineană de apărare antiaeriană, proaspăt echipată cu sistemul german IRIS-T, a transformat prima sa misiune de luptă într-o demonstrație de forță. Într-o singură confruntare, unitatea a interceptat și distrus șapte rachete de croazieră rusești, stabilind un nou record de eficiență și semnalând o schimbare calitativă în capacitatea Ucrainei de a-și proteja spaţiul aerian.

Vineri seara, sirenele care au răsunat peste Tel Aviv și Ierusalim nu au anunțat un atac limitat al unui proxy, ci baraje de rachete balistice lansate direct de pe teritoriul iranian. A fost răspunsul previzibil, dar terifiant, la ceea ce Israelul a numit "Operațiunea Rising Lion" – un atac preventiv de o anvergură și o îndrăzneală uluitoare.

Israel a demarat o operațiune militară extinsă nemaiîntâlnită în ultimele trei decenii, numită „Operation Rising Lion” („Leul care se ridică”). Zeci de facilități iraniene au fost lovite de aviația militară israeliană. Dar israelienii nu au lovit doar facilitățile nucleare ale Iranului, ci au decimat, la propriu, conducerea militară iraniană.

În noaptea de 13 iunie, Israelul a lansat atacuri aeriene la scară largă asupra infrastructurii nucleare a Iranului. Unele instalații iraniene de rachete balistice și instalații nucleare au fost lovite, într-un atac preventiv pentru a slăbi capacitățile nucleare ale Iranului. De asemenea, structura de comandă militară a fost decapitată.

Marți, 1 iulie, dronele ucrainene au atacat Uzina Electromecanică Kupol din orașul rusesc Ijevsk, situat la aproximsativ 1.300 de kilometri de Ucraina.

Forțele ucrainene au oprit înaintarea trupelor ruse în regiunea Sumi și încă mai dețin un cap de pod în raionul Glushkovsky din regiunea Kursk. Anunțul a fost făcut, pe 30 iunie, de Statul Major General (SMG) ucrainean, după ce Wall Street Journal (WSJ) a relatat, duminică, că înaintarea rușilor în Sumi a fost posibilă și pentru că pozițiile ucrainene de apărare nu au fost amenajate corespunzător.

Conflictul dintre Rusia și Azerbaidjan s-a adâncit și mai mult după ce anchetatorii din orașul industrial rusesc Ekaterinburg au efectuat săptămâna trecută o serie de raiduri asupra etnicilor azeri suspectați de implicare în crime nerezolvate din trecut, inclusiv crime în serie.

Atlantic Council își consolidează prezența în Europa de Est prin deschiderea unui birou regional la București, pentru a sprijini cooperarea transatlantică în domenii strategice precum securitate, energie și tehnologie.

Într-un moment ce scoate în evidență o contradicție strategică periculoasă pe flancul estic al NATO, Ministerul Apărării Naționale din România a atribuit un contract de 10,1 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro) companiei de stat CFR Marfă pentru „transport militar feroviar”. Problema? Infrastructura pe care se vor deplasa aceste transporturi este „jalnică”, după cum a spus la începutul anului generalului american Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa.

Într-o demonstrație clară de forță și determinare, Norvegia își va disloca în Polonia, în această toamnă, cele mai avansate avioane de vânătoare, Lockheed Martin F-35A Lightning II. Misiunea lor este una extrem de precisă si are ca obiectiv să formeze un scut deasupra celui mai important nod logistic pentru ajutorul militar occidental destinat Ucrainei – aeroportul Rzeszow-Jasionka.

Armata ucraineană pare să fi orchestrat unul dintre cele mai complexe și ample atacuri cu rachete de la distanță de până acum, lovind simultan ținte militare în teritoriile ocupate și în mai multe regiuni din interiorul Rusiei. Operațiunea, care a avut loc aseara, nu este doar o simplă răzbunare, ci o demonstrație clară a capacităților în creștere ale Kievului de a proiecta forță adânc în spatele liniilor inamice și de a testat limitele sistemelor de apărare aeriană rusești.

Confruntată cu realitatea brutală a războiului din Ucraina, unde resturi de drone rusești au căzut în mod repetat pe teritoriul său, România pare că accelerează masiv construcția unui scut antiaerian modern și stratificat. Printr-o serie de programe de înzestrare în valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro, ţara noastră se pregătește să închidă o vulnerabilitate critică în arhitectura sa de securitate.

La Kazan, în inima complexului militar-industrial al Rusiei, imagini recente din satelit dezvăluie o activitate intensă. Kremlinul investește aproximativ un miliard de euro pentru a extinde masiv uzina de aviație care produce și modernizează bombardierele sale strategice Tu-160 „Blackjack” și Tu-22M3 „Backfire”. O nouă hală de producție, cu o suprafață de 19.000 de metri pătrați, echivalentul a trei terenuri de fotbal, este construită pe repede înainte. Pe hârtie, planul este grandios. În realitate, este un pariu disperat.

Armata Statelor Unite ale Americii face un pariu calculat în cursa înarmării hipersonice. În loc să mizeze totul pe arme strategice, mari și extrem de costisitoare, a decis să echipeze legendarul său sistem de artilerie HIMARS cu o rachetă hipersonică mai mică, mai ieftină și mai agilă: Blackbeard Ground Launch (GL).

Serviciile secrete americane au interceptat o conversație telefonică confidențială între doi înalți oficiali iranieni care încercau să înțeleagă de ce atacurile americane asupra instalațiilor nucleare ale Republicii Islamice au fost mai puțin distructive decât se aștepta Teheranul, a relatat The Washington Post duminică, 29 iunie, citând mai multe surse de încredere.

Trupele ruse controlează deja întreaga regiune Lugansk, a declarat în seara zilei de luni (30.06.2025), Leonid Pasechnik, șeful administrației de ocupație a regiunii ucrainene, potrivit agenției de știri ruse Interfax. Kievul nu a comentat afirmațiile sale, iar declarații similare ale părților beligerante nu pot fi verificate independent în condiții de război. Dacă informațiile sunt confirmate, regiunea Lugansk va fi prima regiune ucraineană ocupată complet de Rusia de la invazia sa în țara vecină în 2022, a notat AP.

Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.Varșovia vrea să fie superputere regională în producția de muniții: Compania autohtonă PGZ, contract pentru obuze de 155 și 120 mm 

Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.

Dronele Shahed sunt folosite de ruși pe scară largă, dar Kievul ar putea să neutralizeze în curând problema.

Ministerul Apărării al Ucrainei a testat cu succes și a aprobat pentru utilizare în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei noului complex terestru robotizat fără pilot autohton Muraha (ucr. Мураха). În traducere din limba ucraineană, „Furnica”. 

Luni,  30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.

Rușii au adunat până la 50.000 de soldați în regiunea Sumî din Ucraina, depășindu-i numeric de trei ori pe apărătorii ucraineni, a relatat duminică Wall Street Journal (WSJ). Trupele rusești se află în prezent la aproximativ 19 kilometri de capitala regională.

O acuzație dură, venită recent din partea unui înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, zguduie lumea tehnologiei: DeepSeek, startup-ul chinez de inteligență artificială care a uimit Silicon Valley, nu mai este doar un concurent comercial pentru chatboții americani cu inteligență artificială. Potrivit Washingtonului, DeepSeek a devenit un instrument al armatei chineze și al aparatului de informații de la Beijing, care utilizează o rețea de companii-fantomă pentru a eluda sancțiunile americane și pentru a facilita accesul la tehnologii moderne.

Teheranul pare că și-a pierdut răbdarea. După ani de așteptare pentru avioanele de luptă rusești Su-35 care nu au mai sosit, Iranul își reorientează strategia de achiziții militare către Beijing. Surse multiple indică faptul că negocierile pentru achiziționarea avionului de luptă multirol chinez Chengdu J-10C, supranumit în cercurile de apărare „Ucigașul de Rafale”, s-au intensificat, semnalând o schimbare majora în peisajul geostrategic din Orientului Mijlociu.

Comunitatea ucraineană din București a organizat, pe 28 iunie 2025, un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul a avut loc în fața Teatrului Odeon din București și a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.

Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.

Armata Statelor Unite ale Americii accelerează eforturile pentru a construi o armată de lansatoare de rachete ,,robotizate'', o mișcare menită să sporească letalitatea și să protejeze soldații în fața amenințărilor unui viitor conflict de mare intensitate. Într-o mișcare decisivă, Biroul pentru Capacități Rapide și Tehnologii Critice (RCCTO) al U.S. Army a inaintat o solicitare pentru un nou program ambițios, denumit Common Autonomous Multi-Domain Launcher (CAML).

La recentul summit NATO de la Haga, într-o mișcare mai puţin aşteptata ce a evidenţiat o falie strategică în interiorul alianței, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut direct omologului său francez, Emmanuel Macron, să deblocheze un acord crucial pentru apărarea aeriană a Turciei. Miza: accesul la sistemul european de rachete sol-aer SAMP/T, o componentă vitală pe care Ankara o consideră esențială pentru ambițiosul său program național, denumit „Cupola de Oțel” (Steel Dome).

Regatul Unit a anunțat recent că va trimite Ucrainei un nou pachet de asistenta militara care consta in sisteme de apărare aeriană. Ajutorul oferit de Marea Britanie include 350 de rachete avansate cu rază scurtă de acțiune (ASRAAM) și cinci lansatoare mobile suplimentare, cunoscute sub numele de sistemul Raven. Valoarea acestui pachet este 70 de milioane de lire sterline si nu va fi suportat de contribuabilul britanic, ci va fi acoperit din dobânzile generate de activele rusești înghețate în Marea Britanie. 

„Recunoștința” pe care statul rus o arată față de trupurile neînsuflețite ale tinerilor căzuți în războiul din Ucraina este doar una declarativă. Mormintele acestora din diferite localități și regiuni sunt tratate de autorități cu orice, însă mai puțin cu respect.   

Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Asif, a respins recentele speculații din mass-media care sugerau că Islamabadul a semnat un acord cu China pentru achiziționarea avionului de vânătoare de generația a cincea J-35A.

Într-un comunicat de presă postat pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat faptul că, “în noaptea de 29 iunie 2025, ocupanții ruși au lansat din nou un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei (în total, peste 500 de ținte aeriene)”.

În plină tensiune între Iran și Israel, după o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene, atacuri la care au luat în premieră parte și SUA după decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul cu bombardiere strategice B-2 Spirit, planează o întrebare majoră care alimentează atât cercurile diplomatice, cât și cele de intelligence: unde se află uraniul îmbogățit de la Natanz și alte situri? Și cât a reușit desigur America să distrugă infrastructura nucleară iraniană și să dea „înapoi” programul nuclear iranian.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat duminică că Occidentul nu a învins niciodată Rusia şi că nici de data aceasta nu va reuşi, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Kârgâzstan, Jeenbek Kulubaiev, în oraşul kârgâz Cholpon-Ata, informează agențiile Agerpres și EFE.