Moscova caută să umple golul francez. Rusia caută aliați într-o regiune a Africii considerată mult timp „protectorat” francez
Moscova s-a îndreptat cu viteză maximă spre găsirea unui punct de sprijin în Africa, în paralel cu escaladarea sentimentelor de ură față de Franța, devenită indezirabilă în rândul popoarelor din regiune, precum și creșterea simpatiei pentru Rusia, care se prezintă drept o alternativă la "aroganța" occidentală, prin propunerea de a construi relații "echilibrate" și "egale" cu țările africane și oferind asistență în restabilirea securității și combaterea grupărilor rebele. Se pare că acesta este mesajul pe care l-a transmis ministrul rus de externe Serghei Lavrov în timpul turneului său african de săptămâna trecută, pe care l-a început în Mali, apoi în Mauritania și s-a încheiat joi în Sudan.
Vizita oficialului rus în regiune se înscrie în cadrul pregătirilor pentru summitul ruso-african programat în vară la Sankt Petersburg, unde Rusia dorește să pună noi baze pentru construirea relațiilor cu continentul negru în contextul căutării de noi aliați în întreaga lume, într-o lume care se schimbă rapid, care prezice prăbușirea ordinii mondiale unipolare actuale și apariția unei lumi multipolare.
Vizita lui Lavrov este prima de acest gen a unui ministru de externe rus în Mali, iar aceasta este un indiciu puternic al dorinței Moscovei de a fi prezentă în această țară africană situată în regiunea Sahel, în cadrul noii politici externe a Rusiei bazată pe expansiune și găsirea de noi aliați într-o regiune care a fost mult timp considerată un "protectorat" francez.
În timpul întâlnirii cu autoritățile maliene, Lavrov a ținut să sublinieze că Moscova va continua să ofere asistență țărilor din Sahel și Africa de Vest pentru a combate ceea ce el a numit "terorism" și, de asemenea, pentru a se confrunta cu ceea ce a numit "abordarea neo-colonială" a Franței și a Occidentului.
Rusia vrea să ia locul Franței în Africa
Lavrov a spus: "Vom oferi asistența noastră, pentru a depăși aceste dificultăți, unor țări precum Guineea, Burkina Faso, Ciad și, în general, regiunea Sahel și chiar țările care se învecinează cu Golful Guineei". Acest lucru reflectă intențiile expansioniste ale Moscovei în Africa.
Majoritatea țărilor menționate mai sus sunt situate în fostele colonii ale Franței, ceea ce înseamnă că Rusia va escalada “ofensiva” indirect[ asupra Parisului, răspunzând cererilor africane de a le furniza arme grele și avansate pentru a se confrunta cu grupurile armate și rebele.
Mali este considerat un model pentru țările din Sahel care au beneficiat de avioane de atac, avioane militare de antrenament și elicoptere, pe lângă diferite arme și muniții, instructori și consilieri militari.
Țările occidentale acuză chiar Bamako că folosește sute de mercenari ai companiei ruse Wagner pentru a lupta împotriva grupărilor armate din centrul și nordul țării, ceea ce a grăbit retragerea forțelor franceze Barkhane.
Burkina Faso tinde să repete același scenariu Mali, după ce a cerut forțelor franceze să se retragă de pe teritoriul său în termen de o lună, adică înainte de sfârșitul lunii februarie.
Pe de altă parte, Lavrov a fost, de asemenea, dornic să reînnoiască sprijinul țării sale pentru eforturile de reconciliere națională din Mali, în special eforturile Algeriei de a implementa Acordul de pace și reconciliere națională, făcând apel părților maliene să implementeze acest acord.
Moscova a bătut la ușa Ciadului și Mauritaniei
Este de remarcat faptul că Lavrov a anunțat disponibilitatea Moscovei de a oferi sprijin Ciadului în combaterea terorismului și a "abordării neocoloniale", deși știe foarte bine că regimul președintelui Mahamat Idriss Deby este unul dintre cei mai importanți aliați ai Parisului în regiune, după Niger, deși relația sa cu Moscova a fost tensionată încă din epoca tatălui Deby.
Momentul declarațiilor lui Lavrov a fost însă bine gândit, întrucât a venit după ce în Ciad au avut loc mai multe demonstrații de denunțare a prezenței franceze în țara lor și de ridicare a steagurilor rusești, într-un scenariu care s-a repetat în mai multe capitale africane din Sahel, mai ales în Mali și Burkina Faso, înainte și după loviturile de stat care au avut loc din 2020.
Acest lucru coincide cu apropiata retragere a trupelor franceze din Burkina Faso, iar acest aspect indică izbucnirea unui "război rece" între Moscova și Paris în Ciad, Rusia apropiindu-se de granițele sale, fie din nord prin Libia sau din sud prin Republica Centrafricană.
Vizita lui Lavrov în Mauritania este, de asemenea, considerată istorică pentru că este prima efectuată de un ministru de externe rus în această țară, care este unul dintre protectoratele franceze.Totuși, schimbările geopolitice care au avut loc în regiune nu au lăsat Nouakchott-ul în afara schimbării. Mauritania ocupă în prezent o poziție principală în Grupul celor Cinci din Sahel și este un membru observator al dosarului regiunii Sahara, zonă disputată de Maroc și Frontul Polisario.
Această importanță a escaladat odată cu descoperirea gazelor naturale în cantități semnificative și dorința sa de a deveni o țară exportatoare de gaze pentru prima dată în istoria sa, pe lângă locația sa strategică pla Oceanul Atlantic, ca o legătură între Maghreb și Africa de Vest.
Din această perspectivă, Moscova caută să-și extindă prezența în Mauritania, una dintre cele mai importante bastioane ale Franței din regiune, având în vedere că Parisul are o bază militară acolo, lângă granița cu Mali. Cu toate acestea, Moscova încearcă să cucerească Mauritania de partea ei, profitând de căderea liberă a acțiunilor "colonizatorului de ieri" din regiune și sugerând "să caute alte zone pentru a dezvolta cooperarea între cele două țări, fie în infrastructură, producția de bunuri pe pământurile mauritane sau extragerea bogăției subterane".
Rusia concurează cu Occidentul în Sudan
A treia și ultima oprire a turneului lui Lavrov a fost Sudanul, care și-a declarat disponibilitatea, în cadrul actualului consiliu suveran, de a normaliza relațiile bilaterale, în speranța de a scoate Sudanul de pe lista "terorismului", menționând că relația Khartoum cu Moscova a fost zdruncinată încă de la căderea fostului regim în 2019.
Prin urmare, misiunea lui Lavrov în Sudan nu a fost ușoară în lumina influenței în creștere a Occidentului în țară, dar presiunea Vestului asupra consiliului militar, precum și continuarea sancțiunilor, au împins Khartoum să se refugieze din nou sub umbrela rusă și să echilibreze relația cu Moscova. Lavrov a afirmat că Moscova și Khartoum sunt de acord să "se îndrepte către o lume multipolară".
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
